TRANSILVANI’A. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. ----—/V- -''t rv-—•— •'1 —P !) Acesta f6ia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia- U ' tiunei, 6ra pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poștei, j s Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. — Se aboiuSza la j q Comitetulu asociatiunei in Sibiiu seu prin posta seu prin dd. colectori. Ș C&—O-V_Xj-V-Xj-Xj—-Xs-'—'Xj—---v-v—-V-Xj- ______________________________________9_ Nr. 17. Brasiovu 15. Augustu 1868. Alllllll 1. r Despre medicina cu respectu la poporuln romanescu. Ecselenti’a sa D. presiedinte alu Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu a dîsu in cuventarea sa tienuta in siedinti’a comitetului asociatiunei din 17. Septembre s. n. a. tr. intre altele si urmatdriele multu insemnatdrie cuvente: „Se damu poporului in mana un’a ft>ia periodica in stilu populariu, care se nu lipsdsca din nici un’a comuna romandsca, in care se se intalndsca toti membrii asociatiunei mai desu decatu la adunările generale, unde se se intalndsca prin lucrările loru teologulu si juristulu, mediculu si techniculu, pedagogulu si econonmlu etc. si cu totii fiacare in ramulu seu se dea invetiaturi practice pentru poporu, se impartasiesca fiacare observatiunile, cunoscientiele practice, cate au adunatu in folosulu poporului tieranu, adeca teologulu mo- ral’a cea nefalsifîcata a invetiaturei lui Cliristosu, juristulu mo- dulu de a’si scflti averea si libertatea persdnei inaintea legei, mediculu de a’si conserva si apera sanetatea etc.“ Că unulu ce am ondre a fi membru alu acestei asocia- tiuni, dandu acestoru cuvinte atențiunea cuvenita, am vrutu se satisfacu indata acestei provocări cu atatu mai multu, cu catu ca eu că unulu care am traitu mai tdta victi’a mea intre po- poru si mi s’a datu ocasiune a’lu cun6sce din tdte părțile, sein ce’i lipsesce, inse starea sanetatiei nu m’a ertatu pana acuma. Crediu ca nu me voiu insiela, ddca voiu presupune, ca stimatii cititori me voru canta in aceste ale mele ocupatiuni pe terenulu chiamarei mele, adeca alu Igienei (sciinti’a despre — 394 — sanetate) si alu educatiunei; totuși nu’mi vine se crediu, ca tocmai pe acestu campu, după cele Împărtășite drecandu de mine, pana astadi inse mai uitate de toti, me voru cauta in acdsta direcțiune, in care me aflu de presentu; inse pentru acdst’a ’mi voiu da socotdl’a in decursulu disertatiuniloru cu cugetu a impartasi in folosulu publicu după cunoscintiele ce mi le am agonisitu dintr’o parte prin unu studiu indelungatu, din alta parte prin propria’mi esperientia. Se venimu dara la obiecții. Antipathi'a romanului catra medicina si medici. Romănulu s’a consideratu si se considera inca si astadi nu numai de străini, dara pdte si de noi cei mai cultivati, de crudu si necultivatu, candu abomineza medicin’a si nu are în- credere in medici. Si pentru ce? pentruca după opiniunea in care se afla astadi popdrale civilisate, bolnavulu are se con- sulte pe medicu, se ia ce renduesce acesta, tocma de arii fi si veninu, ca-ci in man’a medicului iscusitu nu e veninu, inca si de s’aru revoltă totu trupulu lui in contr’a inimiculu strainu si l’ar arunca — vomi -— afara. Ore inse au dmenii dreptu se judece asia pe romani? Ba nici de cumu! Romanulu are intru adeveru o aversiune (greatia) catra medicina, prin acdst’a si catra medici, inse acdst’a este, după opiniunea celoru mai renumiti medici moderni, nu numai asia numiti fisiurgi, ci si de casta, basatn pre dresicare cundscere psichica nesimtibile despre aceea ce este priintiosu unui organismu (individa), dra acdsta cundscere se numesce instinctu sdu boldu fir eseu, care in organismele animali fara minte este condncatoriulu si regulatoriulu vietiei loru; era in organismii cu minte (in omeni) remane cu atat’a mai desvoltatu, cu catu aceștia nu se voru fi prea abatutu dela legile naturei in traiulu vietiei loru. Că se ilustramu asertulu nostru cu dovedi dela dmeni re- numit!, dela auctoritati europene, dela barbati de specialitate, vomu cita cate ceva din scrierile renumitului profesoru in Lipsi’a dr. Bock, ale cărui scripte de 20 de ani incdce au fostu în- coronate de unu succesu, ce se pdte numi gigantica. Eta ce dice acestu mare medicii: „Este o fapta nedisputabila, ca atatu dmenii, catu si ani- malele bolnave se insanetosidza tocmai asia bine, candu le lip- sesce orice medicina, că si cu intrebuintiarea cea mai acurata după cele mai deosebite metdde. •— Din norocire in cele mai multe bdle obvinu de sine, inca si in contr’a apucaturei medi- — 395 — caii astfeliu de procese, care partea bolnava o reasiădia in starea de sanetate reîntregita. Acestea procese s’ar putea numi puteri vindecatărie naturali. Acestea urmăza după nesce legi fărte ecsacte, care domnescu in corpu; de aceea cele mai multe băle se potu lașa cu totulu in grij’a naturei, adica fara nici o medicina. Medicii nu eunoscu bine procesele vindecatărie naturali, care se desvălta de sinesi in organismulu bolnavu, apoi nici ca ’si dau silinti’a că se le cunăsca, ba de multeori prin aplicarea medicineloru le impedeca si le ruinăza; de aceea in cei mai multi din acești domni, că si in toti cear- latanii lecuitori, pre langa o fala ridicula se nasce si opiniunea, că si candu caus’a indreptarei, său si a insanetosiarei bolnavu- lui ar fi aceea ce ii prescrisera ei că medicina său cura, ăra nu dispusetiunea naturala a organismului omenescu.“ „Ârt’a medicinei ar castiga in tempulu nostru vădia multu mai mare, dăca cei mai multi vindecători in desiertatiunea loru n’aru adscrie metodului tractarei loru si medicineloru prescrise de ei totu ce se intempla bine cu bolnavulu in decursulu trac- tarei unei băle, aruncandu totu ce se intempla reu asupr’a naturei, candu totuși in cele mai multe cașuri se intempla tocma din contra. Si pentru ce făcu ei acăst’a? Pentruca medicii inca totu nu eunoscu procesele cele firesci vindecatărie, dela care mai in tăte bălele depende schimbarea simptomeloru, si nici nu vreu a le cunăsce, din causa ca ei n’au vediutu niciodată decursulu unei băle lasate de sine, numai in grij’a naturei, fara nici o medicina, de aceea nu sciu ce păte produce natur’a in băle. In medici s’a incuibatu din capulu locului credinti’a despre marele efectu alu nenumerateloru medicine, care ’si au originea loru inca din intunecăs’a vechime, pre candu nici nu sciă observa bine. Acele medicine trebue se fia cunoscute acu- ratu in ecsamenulu medicinalu si se se afle in tăte apotecele totudeaun’a in calitatea cea mai buna. Acea credintia, pre- cumu si insielatări’a convingere despre acsiom’a ce se numesce esperienti’a medica (empiria), ii face se crădia, ca ar fi o crima a se indoi despre acelea efecte (ale medicineloru) si de- spre acea esperientia. Pre cei ce se indoiescu de asemenea lucruri, medicii dandu din umeri ii bajocurescu de tonti, carii voiescu se dejosiăsca sciinti’a medicinei si pe domnii sei. Oh, ce scurti de vedere sunt ei! Medicii carii alărga totu numai după medicine multe si se tienu strinsu de eunoscutulu loru: „post hoc, ergo proptei- hoc (după aceea, asiadara pentru a- ceea),“ nu’si castiga nici o idea despre ceea ce păte presta si 30* — 396 — ce ar trebui se presteze sciinti’a medicinei. Ei se incerca se afle pentru bote totu numai medicine anumite si forme ce se numescu medicamentate, pre candu! sciinti’a cauta câ se pre- viie, se impedece bâtele, sân câ in decursulu loru se te dea ajutoriu prin midiuldce dietetice condiționate de natura. „La tractarea unei si aceleiași bâte cete mai feliurite’midiu- Idce si metdde medicinale, precumu si nefacerea nimic’a seu ridicululu hocus-pocus ducutotu la unu scopu; in sciinti’a despre medicamente (farmacologia) se recomanda unulu si același midiu- locu asupra unei mulțimi de cele mai diferite bâte; totu acelu midiulocu din partea unoru medici se inaltia pana la ceriu pentru efectalu seu celu ecselentu, dra din partea altor’a se pune la o parte câ neeficace; mai incolo, candu consulta mai multi medici asupr’a unui casu de bdla, fiestecare se reco- manda si vrea se redsa cu teculu seu de predilectiune. Aceste tdte inse nu conturba pe unu practicu bunu, care cugeta (sdu mai bine nu cugeta) si dice: „totuși eu voiu continua totu cu acdsta cura;“ dra superstitids’a omenime ce vrd se inghitia nu- mai tecuri, ilu ajuta in metodulu lui cu fota fidelitatea." Pana candu laicii (nemedicii) câ si lecuitorii petrecu in preocupatiunea falsa, ca ar fi cu putintia artei medice se dd drasi prin medicine sanetate si putere si ca aru putea dintr’o- data fermecâ urmările educatiunei negrijite, ale moletiunei si necumpetului prin recepte scientifice, pana atunci omenimea nici nu se va decide la o viatia rationabila si naturala. Nu- mai atunci pdte fi activitatea unui medicu scientifice cultivata, in adeveru binecuventata, candu din publicu va inceta cu to- tulu credinti’a in minunile medicinali si candu va ajunge la con- vingere, ca si trupulu omenescu se conserva totu după legi ne- stramutabile, care nu se potu resturna nici odata sub nici o im- pregiurare. In timpulu candu siarlataneri’a si insielatiunea face venatdre in tdte formele asupra pungei bolnavei omenimi si tdte matahalele medicinei intreprindu propaganda la publiculu laicu, medicin’a trebue se se pogdre in interesulu binelui comunu de pe oracululu delficu si se’i placa a ne lașa se’i cautamu in cârti si se o desgolimu. Tempulu a trecuta, candu cutare sciintia putea remand eschisiva proprietate a unei caste, ci tre- bue se vina odata tempulu, candu nu vomu crede mai multu, ci vomu sci.“ „De ce se nu ertamu laiciloru parerea intortocata si super- stitidsa, de multe ori si batjocuritoria de mintea sanetdsa despre — 397 — midiulăcele si metodele vindecatărie? Au nu se afla in super- stitiune si cei mai multi medici, candu ei cu pretinsele sale midiulăce provenitărie parte din intunecăs’a vechime, parte din inventiosulu timpu mai nou, potu vindecă bălele, numai dăca le ajuta procesulu vindecatoriu alu naturei? Acăsta su- perstitiune a mediciloru eredîta din generatiune in generatiune despre puterea vindecatăria atatu a medicamenteloru privile- giate, catu si a celoru concesionate, este totuodata caus’a, cum- ca medicin’a se inavutf cu un’a massa de asia numite midiu- lăce vindecatărie si metăde vindecatărie. Ea se inavutiesce si pana astadi, pentruca mai la tdte bălele mediculu scie se laude feliuritele sale medicamente, bai si metăde medicinale de pre- dilectiune, care inse nu de multu era privite că nefolositărie, fara totuși că se fia fostu lapedate din inventariulu medica- menteloru (farmacologia), ci ele au remasu că nesce mărimi istorice in capetele mediciloru pentru totudeauu’a in suvenire plăcută. De aici vine, ca atatu laicii, catu si medicii la cutare băle intrebuintiăza fara nici o judecata totu după datin’a in- vechita mai multe medicamente, care in locu se ajute, potu si strica, său ca ele nu ajuta nimicu (său păte numai apoteca- riului, carele vinde cu 99% castigu) etc. etc.“ Dupace susu numitulu medicu ne da acestea invetiaturi de mare importantia, apoi mai adaoge: „Nici o apoteca mai multu! Inse josu si cu medicastrii, cu magnetisatorii si cu somnambulii, cu amuletele si cu lăcu- rile misteriăse! Pre catu tempu va tienea acăsta insielatiune si acestu hocuspocus, omenimea nu se va insanetosia. Pre catu tempu omulu nu’si castiga chiaru din scăla cunoscintia despre trupulu seu, pana atunci elu insusi isi va submina necontenitu sanetatea si viăti’a. Pana candu medicii tindu a’si conserva nimbulu că si nisce angeri vindecători, pre catu ei nejudecan- du’si propri’a slabitiune omenăsca, se incărca a vindeca tăte bălele, in locu se caute a le preintimpina, facendu pc ămeni că se cunăsca conditiunile, prin care se păte conserva sane- tatea, puterea si frumseti’a trupului si se scutesce de multele inriurintie bolnavitărie, pana atunci atatu alopatic’a, catu si homeopatic’a, idropatic’a, scrotic’a, simpatic’a mistica si gimna- stic’a ainagitura medica, voru mai costa bani multi, sanetate ruinata, păte si viăti perdute.“ După acestea același germanu cruditu dechiarandu, ca omenimea nu mai are trebuintia de medici din clas’a acelora, — 398 — carii cuteza pe bolnavi cu asia numitele medicamente si după nu sciu ce metode, se adresăza catra noi asia: „Cetitoriule cugetatoriu! Ore nu reflectezi tu la nimicu ve- diendu si audîndu in tote dilele, ca aceeași băla se vindeca cu cele mai diferite tractamente, prin cele mai diferitărie me- dicamente si hocuspocus? Omeni nepregatiti de locu, fara nici o idea de medicina, vindeca bălele tocma asia de bine, că si medicii cei mai renumiti. Omeni si animale se vindeca fara medicamente, care adesea cu tăta laud’a loru nu ajuta nimicu la băle. Alteori bolnavulu bogatu tocma asia pucinu se pdte ajuta, că si sarmanulu bolnavu. Același medicu de auctoritate mare iti recomanda la aceeași băla candu unu medicamenta candu altulu, că celu mai bunu si mai salutariu. Si erasi, me- dici de renume mare iti recomanda totu pentru o boia medi- camente cu totulu opuse. In fine vei fi mai reflectata si atat’a, ca pre langa tăta asia numit’a propășire in medicina si pre langa cele mai diferite metăde de cura, numerulu celoru morti si alu celoru insanatosiati preste totu luanda, remane totu celu de mai nainte.“ „Sciinti’a medicinei, despre care inse cei mai multi vin- decători nu voru se scie nimicu său pre pucinu, ne invetia, ca bălele nu se potu vindeca in altu rnodu, decatu numai prin urmarea său observarea intielăpta a aceloru legi, caroru tru- pulu bolnavu este supusu că si celu sanetosu. Din acestea legi dietetice si respective igienice vindecatărie cele mai sublime sunt: 1) Organisniulu bolnavu cere crutiarea cea mai mare. 2) Bolnavulu se se tiena intr’o stare cu totulu regulata si liniștita si se incungiure orice lucru neusitatu. 3) Trupului bolnavu se i se dea cele trebuintiose la sus- tienerca vietiei in mesura corespundietoria. 4) Orice inriurintie stricatiăse, care aru veni din afara, se fia îndepărtate dela bolnavu; mai virtosu aerulu stricata, fri- gulu si caldur’a mare, tragerea aerului, umediăl’a si tăte irita- tiunile, substantiele venindsc, afectele inimei si altele că ace- stea firesce ca trebue se incercamu a le delatura, care causa- sera băl’a si păte fi ca ii mai dau nutrementu." Se intempla de multeori, ca unele patimi îndelungate se vindeca in timpu scurta cu totulu. după ce ai descoperita si — 399 — delaturatu caus’a bdlei, care pana atunci iti era necunoscuta. Pentrucă se descoperi asemenea cause, in mai multe cașuri n’ai trebuintia de vreo mare sciintia, ci numai de o minte sanet<5sa.“ „Dintre renumitele midiuldce intaritdrie, precumu: china- feru, vinu, bai minerale si de mare, muschiulu de Islandi’a, sago, Arow-root, revalenta s. a. nici unele nu intarescu, si nu ecsista in apoteca nici unu midiulocu intaritoriu, de si far- macologia este plina de asemenea midiuldce. Trebue dara se ecsercitamu si dresicumu se desvoltamu părțile constitutive ale organismului, dra mai cu deadinsulu sistem’a muschiularia, a nerviloru, pelea, organele mistuitorie, cumu si cele resuflatdrie si ale udului etc., atatu nutrindule moderata, catu si schim- bandule activitatea cu repaosulu." (Va urma.) ¹ Din actele societatiei „Transilvani’a" pentru ajutoriulu studenților» romani din Transilvani’a si părțile ei. (Continuare). Darea de sdma a dlui presiedinte alu societatiei din 22. Octomvre 1867. Domnii mei! Conformii statuteloru societății, trebuia se ve convocu pentru dio’a de 1. Octomvre. Caus’a principala ce me impedich de a me conforma statuteloru in acestu puntu a fostu, ca ne lipsia condicele necesarie, fara de cari nici membrii nu se pu- tea inscrie, nici socoteli nu se putea da in modu regulariu. In fine, multiamita patriotismului si generositatii Dlui ministru- presiedinte alu cabinetului Stefanu Golescu, tote condicele de care avuramu trebuintia, se tipăriră in tipografi’a Statului, fara de nici o cheltuiala din partea ndstra. Membrii ai comitetului si ai societății ’si detera apoi tdta silinti’a de a inscrie membrii si sumele intrate după regulele comptabilitatii. Suntemu cu deosebire indatorati Dlui G. A. Bageru, unulu din comptabilii societății, omu specialu in asemene materia, pentru activitatea si inteligenti’a de care a datu proba in acdsta lucrare. Nu mai pucina lauda merita alu douilea comptabilu alu societății Dn. Eugeniu Crisianu. Domnealoru, împreuna cu alti doui trei — 400 — membrii, pana noptea tardiu stetea ocupați cu purtarea con- diceloru. Indata ce condicele fura in regula, conforma deci- siunei comitetului, s’a convocatu adunarea pentru dio’a de astadi. Veți binevoi dar a ne escusa pentru acesta intardiare. Infiintianduse societatea pre timpii de vacantia, comitetulu la inceputu era in neputintia de a tienc siedintie regularie. Cu tdte acestea, atatu membrii ce remasera in Bucuresci, catu si cei absenti, făcură totu ce le stetea prin putintia pentru în- mulțirea membriloru societății. In timpulu din urma tienuramu siedintie regularie, precumu veți binevoi a vede din procesele verbale ce se incheiara. Eata acumu, Domnii mei, starea societății. Numerulu totalu alu membriloru societății pana acumu este 421. După condice si după bilanciulu casieriei dela toti acești membrii a intratu in cassa pana acumu sum’a de 12,856 lei 25 parale. In acdsta suma totala se coprindu si lei 521 p. 11, procente pre 6 luni, ce ni se cuvinu după unu bonn alu vi- stieriei statului. Din acesta suma 1) s’a cheltuitu in trebuintiele societatiei lei 497 par. 33 2) S’a datu cu împrumutare la vistie- ria statului lei 10,425 par. 36 cu 10 la sut’a pre 6 luni, pentru care priimiramu unu bonn de ....„ 10947 „ 7 3) Se afla in numerariu in cass’a so- cietății .................................„ 1411 „ 25 Astfeliu, scadiendu cheltuelile, fondulu societății in bonu si in numerariu este lei 12,358 par. 32. A datu proba de unu ram zelu patrioticii onor. Dn. pre- fecții de Covnrluiu A. Lupascu, care dejă ne tramise 100 gal- beni, si preste pucinu avemn se mai priimimu dela Dlui inca celu pucinu 500 galbeni, bani adunati dela membrii inscrisi prin staruinti’a Dlui. — Dn. Giurgea ne tramise 52 galb. dela membrii formati in Huși. Dn. Paladi prefectulu 39 galb. adu- nati in Brail’a s. a. Doi membrii ai comitetului, intre carii onor, nostru cassieriu Dn. loanu Martinoviciu, detera cate 640 lei odata pentru totudeaun’a. Dela unu altu onor. D. membru alu comitetului avemn promisi 30 galb. Mai multi detera sume de celu pucinu 12 galb., carii se voru si propune D-v. spre recundscere ca membrii ai adunării. Procedura ce nmieza comitetulu cu înscrierea membri- — 401 — loru si priimirea baniloru, este acdst’a; Se impartu liste de membrii membriloru comitetului. Aceștia potu se le incredin- tieze vercui pre respunderea D-loru. List’a cu membrii si su- mele inscrise se presenta comitetului. Comitetulu face a se inscrie membrii in condice, constata prin procesu-verbale prii- mirea baniloru si ordina versarea loru in cass’a societății. Tre- cendu banii preste sum’a de 30 galb., comitetulu luandu’i din cassa ’i da cu împrumutare la vistieri’a statului pre numele presiedintelui societății, era bonulu ce se priimesce, comitetulu ilu incredinticza cassieriului. Domnii mei! cea mai mare parte din listele impartite inca nu ni s’a innapoiatu. Speramu ca au se se faca membrii nu- meroși si au se intre sume însemnate dela Craiov’a, Ploesci, Brail’a, Giurgiu s. a. Afara de acdsta multi din membrii au platitu numai tacs’a pre luliu. Societatea deabia a inceputu. Se nu uitamu ca ea s’a infiintiatu in timpulu celu mai nepotrivitu pentru scopulu ei, in timpu de vacantia. Se nu perdemu din vedere, ca intr’o tiera plina de desilusiuni, unde atatea întreprinderi de totu felulu, atatea insociri au muritu inainte de a nasce, cetatidnii nu totudeaun’a au motive de ajunsu de a alerga in sprijinulu unei societăți, pana ce ea nu da mai anteiu probe învederate de soliditatea fiintiei sale. De alta parte comitetulu insusi a gasitu de cuviintia a procede la inceputu cu drecare bagare de sdma, si chiaru cu drecare re- serva; elu a crediutu, ca trebuia a’si păstră totu zelul u si tdta energi’a pana după ce va da mai anteiu dovada, prin carea se dea sdma înaintea acestei adunari si înaintea publicului, ca acesta societate, prin administratiunea sa regulata, că si prin inaltulu ei scopu si constanti’a membriloru ce o compunu, merita încrederea si spriginulu a tdta Romanimea. Cu tdte acestea constatamu cu fericire, ca societatea si pana acumu a fostu pretutindene intimpinata cu o viia însu- flețire, ea a fostu sprijinita cu căldură de diuariele din tdta Romanimea si menționata cu lauda de multe din cele străine. Orasiele României eră se faca mai multu daca avemu colectori pretutindine. Acumu speru ca vomu avd, si după ce lumea se va incredintia de seriositatea si soliditatea societății, ea va prospera precumu, pucine altele au prosperatu pana acumu. Societatea „Transilvani’a“ esista. Deabia născută, in cursu numai de trei luni, ea ’si-a cre- ata unu fonda de presto douaspredicce mii lei. — 402 — Daca societatea s’ar opri la acestu fondu, ea ar pute to- tuși crea la anulu unu stipendiu de 200 fiorini pre anu, sti- pendiu insemnatu pentru romanii de preste Carpati. Cu fon- dulu ce avemu putemu deja contribui la crescerea unui romanu pentru patria si națiunea ndstra. Dar nu ne oprimu aci. Pana la Craciunu, numai cu cei 500 galbini dela Dn. Lupascu, avemu un’a mia galbini. Unu capitalii de un’a mia da unu stipendiu de 600 fiorini pre anu. Nici umilii din stipendiele de preste Carpati, destinate pentru străinătate, nu e atatu de mare. Inca odata, societatea „Transilvani’a“ ecsista; ea c Înte- meiata dejă, ea nu mai pdte cade: ea nu pdte decatu se pro- spere de aci inainte. Catra avutii tierei nici avnramu cura- giulu a ne adresa pana acumu. De astadi inainte nu ne va mai lipsi curagiulu de a ne adresa catra toti cu deplina Încre- dere. De astadi inainte speru ca meritamu Încrederea tuturoru. Ide’a fundamentala a societății, stringerea legamenteloru de fratia intre junimea studidsa din tdte părțile Romaniniei, se n’avemu indoela, va stringe cu incetulu pre toti romanii in acesta societate, alu cărei scopu sublimii e imprumutatu si fratiescu ajutoriu pentru luminarea Romanimei. ide’a societății nostre a produsu indata la inceputu unu efectu moralii imensu, si anume acele stipendie inspirate de adeveratu simtiu națio- nalii si create mai totudeodata cu societatea ndstra, stipendiele judetieloru Galați, Brail’a s. a. Ce nu va produce acesta fe- conda idea in viitoriu! Constantia numai si concordia! Constanti’a invinge tdte dificultățile; concordi'a maresce si cele mai mici lucruri, precumu incoustanti’a si discordi’a restdrna si cele mai mari. Constantia dar si concordia, si so- cietăți că a ndstra voru dura in sempiternu că gintea romana. Siedinti’a adunarei societății „Transilvani’a" e deschisa. (Acesta dare de seina fu petrecuta dela inceputu si pana la fine de cele mai entusiastice aplause ale adunarei). Galați, 26. Septembre 1867. Domnule presiedinte! Am ondre a ve incunosciintia, ca subscriptiunea pentru societatea „Transilvani’a“ a produsu pana acumu in acestu judetiu sum’a de 160 galb., un’a suta siesedieci de galbini. Din acdsta suma incasandu 100 galb., un’a suta galbini, me grabescu a ve-i ecspedui odata cu acdst’a. — 403 — Listele ce mi-ati confiatu sunt inca in cursu de subscri- ptiune pe Ia mai multe persoue binevoitore, caror’a si eu le amu confiatu, si sunt intcmeiatu a crede, ca in doua trei luni voiu avea fericirea de a ve trimite o suma de celu pucinu 500 galbini. Simtiementele romanesci cu care e privita idee’a fericita a societății Transilvani’a, me antorisa a spera unu resultatu chiaru • mai mare decatu acest’a. Acest’a m’a indemnatn a lua asupr’a mea de a retiene inca listele de subscriptiune, sperandu ca nu me veți tienea de reu. Se traidsca societatea Transilvani’a! se traiti Domnule președinte. A. Lupascu. (Va urma). C 1 i o. (Continuare). . E Cod, Dipl. Tomo II. Anno ¹ 1363 Pagus saxonicus Nagy Kapus Sedis Mediensis vocatur Possessio re- galis. Pag. 49. 1365 Saxones erant cum exerciții Regis in Bulgaria. P. 79. 1365 Terra Saxonum Juris regalis. P. 80. 1366 Nobiles in medio Saxonum. P. 109. 1366 Universitas Saxonum Sedium Cibiniensis, de Megyes et de Selyk. Pag, 110. 1366 Misit Ludovicus Rex commissarios, ut pote Nicolaum de Zecii Banum Croatiae et Petrnm de Jara, Vice-Vajvodam Transilvaniae, in medium nobilium siculorum et Saxonum ad componendas lites. P. 83. 1374 Nobiles inter Saxones. P. 146. 1377 Seniores, Judices, Cives et Provinciale» universi de 7. Sedibus Provin- ciae Cibiniensis. P. 149. 1381* Saxonum Universitas. Reg. Arch. Tomo II. p. 86. 1381. Populi et hospites de Ebesfalva et villarum ad eam pertinentium aggregantur Saxonibus Sedium Megyes et Selyk. P. 194. 1381 Saxones praestabant de domibus nutneralibus Regi collectam. P. 195. 1390 Nobiles in Terra Saxonum, signanter Bistricii. P. 213. 1390 Possessio Capituli Albensis Enyed gaudebat iisdem libertatibus, quibus Scptem Sedcs Saxonicales. p. 219. 1390.*) Saxones non praestabant nonam Capitulo Albensi. P. 219. 1412**) Ex speciali commissione Sigismundi Regis celebrator Judicitim ge- nerale Bistricii. P. 410. *) Vide Observ, in fine. Vide inferius notam ad a. 1 456. De Insnrrectionc Saxonum inter a. 1415 et 1419 ct (S. Cod. Dipl. Tomo. IV) p. 2. — 404 — 1418. Hospites et Valachi de Deltau obtinent Privilegiales a Michaele Vaj- voda Transalpine. P. 456. 1419 Septem Sedes. P. 468. (1402) boc idem p. 311. E Cod, Dipl. Tomo III. Anno 1426 Saxones Districtus Oppidi Cibiniensis. P. 118. 1434. Saxones inhabitatores Oppidi et Villarum ad Castrnm Kiikbldvâr spe- ctautium praestabant decimam vini Capitulo Albensi Transilvaniae. w Pag. 37. 1435 Decanatus Cibiniensis nnmerabat 60 Parochias et ejus Decanus obti- net Jus eppale in has Parochias. P. 77. 1440 Septem Sedes Saxonicae enumerantur. P. 93. Praeterea Sedes Med- gyes et Selk. P. 95. 1440 Saxones celebrant Cibinii congregationem generalem P. 94. 1440 Berthalom vocatur Oppidum regale. P. 94. 1440 Nicolaus Apafi restituit Gerebatum Communitati Berthalom, p. 95 item 1440, p. 101 et 1441 p. 107. 1440 Birthalbinum fuit in Dioecesi Albensi Transilvaniae. P. 101. 1441 Septem Sedes Saxonicae praeter Megyes et Selk. P. 109. 1443 Plebani Sedis Talmâcs Dioecesis Strigoniensis p. 127. 1450 Saxonum septem sedium consvetudo et libertates memorantur, p. 180, item 1452 p. 184. 1451 Saxones in Nagy-Demeter et TerpAny Sedis Bistriciensis vocantur ho- spites et Saxones Regales. P. 171, 172, 174. 1452 Saxonica Națio. Reg. Arch. T. IV. p. 103. 1453 Saxonibus septem sedium donatur Talmd.cs in Comitatu Albae. P. 197 et 192. 1454 Plebanis Saxonicis Decimae vini praestari jubentur. P. 203. 1454 Saxones evocantur ad Comitia. S. C. D. T. IV. p. 1. 1454 Saxones exercituent. Supl. C. D. p. 1, 1456 p. 24, 1456 p. 25. 1454 Saxonum census S. Martini. Supl. — p. 2, 1456 p. 26, 1457 p. 43., 1458 p. 51, 1467 p. 169, 1468 p. 185, 1469 p. 197 bis. 1456 Saxones p. 23 (S. C. D. T. IV.), 1456 p. 26, 1458 p. 51, 1458 p. 51, quinquies 1458 p. 52, 1458 p. 53, 1459 p. 67 ter., 1459 p. 69. 1460 p. 71, 1463 p. 95, 1464 p. 117 bis., 1468 p. 189, 1468 p. 191, 1468 p. 192, 1468 p. 197 bis., 1468 p. 232, 1469 p. 199, 1470 p. 221, 1470 p. 222, 1471 p. 243 bis., 1471 p. 247, 1472 p. 249, 1472 p. 265, 1473 p. 275, 1474 p. 277, 1475 p. 305 ter., 1476 p. 313 ter., 1478 p. 338, 1478 p. 339, 1479 p. 341, 1480 p. 349 'ter., 1481 p. 360 ter. 1482 p. 380 bis, 1484 p. 393. 1456 Saxones Insurgant (S. C. D. T. IV.) p. 24, 1467 p. 171, 1468 p. 191, 1469 p. 199, 1477 p. 318, 1481 p. 360. — Nota: inter 1415 ct 1409 p. 2. 1459 Szăszvârosienses jurisdictioni septem sedium ac Comitis Cibiniensis subjiciuntur. P. 245 C. D. 1459 Saxones membra Congregationis gralis judieiariae, p. 252 C. D- 1464 Electio Comitis Nationis. P. 109 (S. C. D. T. IV.). 1464 Saxonum ouus vecturae p. 119, 1469 p. 198, 1470 p. 221 (S. C. D.). 1464 Duae Sedes Mcdgyes et Selyk. P. 268 C. D. — 405 ~ 1469 Decanatus Saxonici Capitulo albensi Transilvaniae subjectî enumeran- tur et Plebanis testandi facultas conceditur. P. 331. 1470 Duae Sedes Megyes et Selyk. P. 335. 1472 Saxonibus Civitatis Cibiniensis et septem sedium confertur Districtus Fogaras. P. 355. 1473 Saxones Septem Sedium potentiarii. R. A. T. IV. 252. 1475 Saxonum Cleri jurisdicție eclesiastica, p. 301. (S. C. D. T. IV). 1477 Electio Judicum Regiorum. P. 312 (Suppl. —). 1477 Jiisdem aggregantur bona Abbatiae de Kreuz. C. D. T. III. p. 411. 1482 Saxones an praestent telonium? P. 338 (Suppl. —). Adde: Saxones 1469. Reg. A. T. III. p. 42 et 1471 p. 47. 1483 Septem Sedibus unitur Districtus Fogaras. C. D. p. 435 et 439. 1484 Saxones mittunt legatos ad Regem. P. 446. 1486 Septem et duae sedes Saxonum, ad quos Mathias Rex suos mittit Co- missarios. P. 454. 1486 Saxones in Alvincz. P. 451 1486 Saxones Regales. P. 451. 1486 Nobiles in medio Saxonum possessionati. P. 461. 1486 Saxones praestant subsidium. S. C. D. T. V. p. 20, 1486 p. 28. 1486 Septem et duae sedes. (S. —) P. 1 et p. 20, 1490 p. 89 et 90, 1491 p. 94, 1508 p. 351, 1510 p. 345, 1511 p. 383. 2486 Commissarii Regii mittuntur ad Saxones. (S. C D. T. V.) P. 1, 1510 pag. 345. 1486 Processus tributi. (S. —) P. 22. 1486 Subsidium. (S. —) P. 23, 1487 P. 37. 1488 Saxones non solvunt tributum. (S. —) P. 59 bis., Tributum Varadi- t nense 1492 p. 414. 1488 Septem sedes. (S. —) P. 59, 1490 p. 75 et 89, 1491 p. 93, 1496 p. 169, 1497 p. 181, 1499 p. 203, 1501 p. 282, 1503 p. 195 bis., 1504 p. 299. 1489 Mensura, pondera. (S. —) P. 71. 1490 Duae sedes Megyes et Schelk. (S. — ) P. 79, 1495 p. 149. 1490 Comitis nationis Saxonicae electio et confirmatio. (S. —) P. 75., 1491 p. 95. 1491 Saxones per nobiles non nisi coram foro saxonico lite impetantur. (S -) P. 94, 1494 p. 141 et 142, 1500 p. 269, 1511 p. 383. 1491 Saxonibus Siculi damna intulerunt. (S. —) P. 94. 1492 Saxones prosequantur contra nobiles. (S. —) P. 113. 1493 Saxonum census. (S —) P. 133. j- Saxonum militandi onus. — Vide Miliția. E Cod. Dipl. Tomo IV. el Suppl. Cod. Dipl. Tomo V. Anno 1494 Saxones civitatis Cibiniensis et Septem ac duarum sedium obtinent confirmationem donationis Abbatiae de Kertz, et ejus bonorum pro praepositura Cibiniensi 1477 factae. C. D. p. 13 — 19. 1494 Saxones contributionem nonnisi Thesaurario administrent. S. C. D. pag. 141. 1495 Centumviri apud Saxones. S. — p. 149. 1496 Septem Sedes. C. D. p. 27. — 406 — 1497 Jobbagiones 10 annis in fundo Saxonum habitantes non repetautur amplius. 8. — p 181. 1497 Taxarum pensio administretur inagistro Civium Cibiniensi, non Vajvodae. 8 — p. 181. 1497 Saxones tenent exploratores. S. p. 181. 1498 Valachi Saxonibus damna inferunt. 8. — p. 199. 1498 A Saxonibus victualia milites ne extorqueant. S. — p. 199. 1498 Duae Sedes (Medgyes et Selk). C. D. p. 44. et 45. 1499 Duae Sedes (Medgyes et Selk). C. D. p. 43. 1499 A Saxonibus in Comitatibus non exigantur Birsagia. S. — p. 203. 1499 Emigratio e fundo Saxonum ad Comitatus prohibetur. 8. — p. 203 bis. 1499 Decanatus Saxonici enumerantur. C. D. p. 393. 1499 Clerus Saxonîcus libere potest testamenta facere. C. D. p. 393. 1502 Saxones per singula capita insurgant. S. — p. 287. 1503 Saxones tenent jus ad Fogaras. S. — p. 295 bis. 1503 Causae profanae ne transferantur ad Forum Ecclesiast. S. 295 bis. 1504 Saxonum insurectio. S. — p. 299. 1504 Lis inter Plebanos Sedis Schelk et Eppum albensem ratione deci- marum. C. D. p. 103—109. 1506 Saxones habebant 14. Cojudices apud tabulam judiciariam Vajvodalem. 8. — p. 337. 1506 Saxonibus Slavi et Valachi injurias inferunt. S. — p. 343. 1507 Saxonum treuga cum Valachiae Principe. S. — p. 345. 1507 Malefactores Saxonibus damna inferentes puniendi. S. — p. 345. 1508* Saxones. Reg. Arch. T. III. p. 230. 1508 De modo Saxones taxandi. 8. — p. 351. 1508 Saxonibus homines Vajvodales in descensionibns expensas non faciant. 8. — p. 355. 1508 Saxones insurgant. S. — p. 355 bis., 1509 p. 345, 1508 p. 354. 1508 Saxones offerunt subsidium. S. — p. 356. Vehunt bombardas 1508 pag. 356. (Va urma). ' ⁷ CONSTANTINU BRANCOVANU. Drama in cinci acte. (Continuare). SCEN’A VI. (Ua camera )a Stefanu Cantacuzino). Stol. Const. Cantacuzino, Stefanu Cantacuzino, Știrbei, Vacarescu, Dud eseu. Stol. C. Cantacuzino. Nn este îndreptare In tiera cu putintia, pre catu acesta stare De lucruri este fapt’a acestui Domnu betranu. Elu nu mai are ’n sufletu nimic’a de Romanu! — 407 — Candu elu mergea la arme £u Turcii, candu Sultanulu Intră la cortu, la usia puneau pre Brancovanu Ingenuchiatu, cu capulu plecatu chiaru in tierana. Elu se plecă la tăte! O tiera mea romana! Te-a ’ngenuchiatu pre tine, si crudu te-a umilitu Voindu ca se-si păstreze unu tronu nesuferitul Sub sceptrulu ce elu tine, alu seu braciu se’mladie; Se cere mana juna si sufletu cu mândrie. Ua mana cu putere, unu sufletu nesupusu Acei politici slabe, ce tiera năstra a pusu In trist’a sa cădere, că se se umilesca Si drepturile sale la altii se cersiâsca. Unu Domnnu care se scie, candu timpulu ar veni, Cu armele in mana in lupta a muri. Ca-ci este mare numai celu care, bunaora, Candu va voi atuncea e ’n stare că se mora. Acela e Domnu mare. Toti cati in viăti’a loru, Trecu dilele in pace, suntu trântori in poporu. Dar’ Brancovanu dorme. Si tier’a, vai! visăza La dile de mărire, ce astadi încetăza. Tractate cu străinii, prin care vinde loru. Puterea tierei sale p’unu sprijinu trecatoru; Loviri si biruri grele, petreceri, nunti, boteze; Parade, ziafete, nu potu se invieze • In neamulu ce s’abate nimicu, ce s’a perdutu Si-a fostu odata mare si la Domni mari plăcuții. E trista fatia tierei, că totu ce ’mbetranesce. Că totu ce slăbiciunea, său mortea ilu lovesce. Sa resturnamu pre Domnului Vacarescu. Dar’ Domnulu e iubitu De Turci, de Nemți, de tiera. Stol. Const. Cantacuzino. De Turci e parasitu. Vacarescu. Dara Domnii ce-au sa vina, totu ast-felu au se faca Si tronulu se ’njosesca că la străini sa placa. Mihaiu sp. Cantacuzino. Pre care voiu alege, va fi unu mare Domnu. Acela va sa ’naltie alu patriei lui tronu. — 408 Fu lunga-a lui domnia. Unu *populu care fiice Moștenitori stapinii, in lantiuri lui ii place. Stefanu Cantacuzino (privindu pre ferdstra). Tigane’a vrajitdre aduna langa ea Poporulu. Ce ii dice? Privescu spre cas’a mea. Vreți se o chiainu aici, se spună viitorulu? Stol. Const. Cantacuzino. Se vina, ca-ci printr’insa vomu sci ce vrea poporulu; Ce cugeta. Celu mare se ’ntrebc pre celu micu. (Stefanu face semnu pre ferestra tîgancei câ se se urce). Cei d’inainte, Tîganc’a. Tigane’a. Boeri, la fie-care din voi pociu se ve dicu Ce a sa vi se ’ntemple. (Ea scdte ghioculu si ilu consulta, pre candu tine de mana pre Stefanu Cantacuzino). Ghioculu spune multe; prin mdrte si tradare, Vei merge la domnia si la putere mare. Calca-vei sub piciore pre toti vrăjmășii tei. . . Dar’ dupe tronu vediu lacrimi, vediu sânge, vediu calei. Ce nasee din tradare, dr prin tradare more; Dreptatea se ascunde, nu piere de sub sdre. Stol. Const. Cantacuzino. Țiganca blastemata de ce vorbesci tu reu? Tîganc’a. Vrei câ se-ti spunu si tic ce-a fi de capulu teu? Candu resbunarea 6rba, te va ’rnbeta pre tine, Tu vei vedea alaturi, murindu in aspre chine, Totu ce iubesci in lume! V acarescu. Taci, nu vorbi asia! Tîganc’a. Caintia câ pre lud’a pre tine va mustr’a. Dar’ prin mardtia morte tu vei spala tradarea. (Către Stefanu Cantacuzino). Ta vei avea de scire chiaru astadi de chiamarea La tronu! dar’ ursitdrea urmdza calea ei! — 409 — Nu poți opri lovirea. Aveți in creeri șinei; Ei turbura fecidr’a candu mintea ii lovesce Si ca p’ua flore trista o făcu de se palesce. Femeia maritata isi uita cas’a ei, Si datoria santa ce are de ai sei. Pre unu voinicu ilu schimba in sufletu de muiere. Pre cei mari ii imbata de fala si putere. Voi cate trei si altii sunteti loviti de smei. Se ve descantu sciu bine. Priviti voi dragii mei? (Ea scâte nisce )erburi uscate, pre care le mesteca in gura). „Harduat! harduat! harduat! smec scopien bejin otrava Bijia, nutar, nebudet bozdi amint tako.“ Acuma, fiți in pace, ca ci smeii au se sbdre, Si voi veți perde dorulu marirei trecatore, Ce face bieții omeni d’atatea mii de ani, Se lupta câ se surpe tiranii pre tirani, De nu va trece reulu, atunci s’aveti de scire, Ca tidra isi va perde putere si unire. Si voru se vina lupte si venetici străini, Ce au se schimbe tidr’a in nisce campi de spini. Stol. Const. Cantacuzino. Țiganca, spune noua, cine ti a dîsu a dice Ce-ai disu? si cine, cine ti-a spusu se vini aice? Tîganc’a. Ghioculu spune tdte, voi sunteti prinși de smei. Ștefane, iea aminte domnia se n’o iei! (Esc). Cei d’inainte. Spat. Mihaiu Cantacuzino. Spat. Mihaiu Cantacuzino. V’aducu ua veste buna; dar’ voi vreau se’mi jurati Ca veți pestra scumpu tain’a, se nu o venturati. Stefanu Cantacuzino. Eu juru pre a mea cinste! Toti. Juramu cu totii! Spune! Spat. Mihaiu Cantacuzino. Aceste dile negre incepu a fi mai bune. 31 — 410 — Ne cere chczasia ca nu se va scula Poporulu, ca pre Domnulu putomu alu inhcra, Si l'drt’a va tramite firmanu de ’nlocuire. Ne cere chezășie, si’ndata se damu soire. Cetiti scrisdrea acdsta tramisa de Mihaiu Fostu Domnu in tiera ceea. (Ei ceteseu fie-care scrisârea). Stol. Const. Cantacuzino. Tu grija se nu ai. ' Ilu vomu lega si tidr’a in palme tdta a bate. Spat. Const. Cantacuzino. Dar’ Porta cere noa dovedi despre tractate Făcute cu ’mperatulu Rusiei. Stol. Const. Cantacuzino. Din fericirea mea, Le amu aici acasa, vreți voi a le vedea? Vedeți si faceți list’a, asia cum ve voiu spune. Tractatu cu Rusii face, pre Turci vrendu se-si resbune. Tradare!... Vacarescu. Către Pdrta, dar’ nu către Romani. Ua fapta ce-lu cinstesce: nrasce pre pagaui! Bujorânu. Acela ce nu este eu Pdrt’a, nici cu tiâr’a. Nu este. Stol. Const. Cantacuzino. Se nu ne perdemu s6ra. Bani taie elu la Vien’a cu chipu-i s’alu lui nume Si ale tierei arme, se se vorb6sca-n lume. Vacarescu. Dar’ asta dovedesce, ca este mare omu Si ca pre tronulu tierei este romanu, unu Domnul Voi faceți dar’ ua crima, virtuti ce elu le are? Nu, stolnice! acesta e ce ilu face mare! — 411 — Spat. Mihaiu Cantacuzino. Cc are Vacarescu, atatu de se 'mlădie Candu este întrebare de a lovi ’n domnie?. Vacarescu. Dreptatea inainte de tdte pre pamentu, Si pentru socii noștri si pentru cei ce suntu Cu noi in neunire. Dreptatea șe lovesce, Dar’ ea nu se ucide; currendu, tardiu domnesce. Stol. Const. Cantacuzino. Asia dar’ nu puni pcn'a aici câ se subscrii? Pre Dumnedieu, pre mortii părinți si pre cei vii, Eu voiu subscri; dar’ fara a da a mea lovire La radie’n care ochiu’mi se’mbata de mărire. Stefanu Cantacuzino. Voiu mai preface list’a. Se nu ne despartimu. Prilegiulu ce s’arata noi n’a se-lu mai gasimu. Chiamati aici pre greculu si dati-i chezasia Ca respundeti de Domnulu. Se vina mazilia. (Va urma.) Nr. 195. 1868. Protocolulu siedintiei lunarie a comitet, asociat, trans. rom. tienute in 4. Aug. c. n. a. c. sub presidiulu Rev. D. vicepres. I. Hanni’a, fiendu de facia DD. membrii Ilustr. sa D. consil. guber. P. Dunc’a, Ilustr. sa D. consil. de finantia P. Mânu, D. senatoriu Petru Rosc’a, D. advocatu dr. loanu Nemesiu, D. parochu si profes. Zach. Boiu, secret. II. I. V. Rusu, D. capitanu si cassariu alu asociat. Const. Stezariu si D. redact. si bibliot. alu asociat. N. Cristea. §. 79. D. dr. Ioane Nemesiu impartasiesce proiectulu de bugetu preliminariu pentru viitoriulu anu alu asociat. 186% prelucratu din partea comisiunei alese spre acestu scopu. Carele proiecta aici sub a) alaturatu discutanduse si pri- minduse in totu coprinsulu seu din partea comitet., se decide a se așterne prosimei adunari generale cu urmatoriele adause: a) Cu privire la p. I. referitoriu la onorariulu secret. II. comitet, din considerarea inmultirei agendeloru secretariate, afla cu cate a recomendă înmulțirea acelui onorariu, după iuiprc- giurari. — 412 — b) Er m pnvintia remuneratiunei secret. I. D. G. Baritiu că redactoriu alu foiei asociat, comitet, amesuratu conclusului seu din 1. Noembre 1867 §. 121 recomenda cu tdta caldur’a, câ adunarea generala se binevoiâsca a asemnâ numitului dn. re- dactoriu alu foiei asociat, o remuneratiune amesurata pentru anulu c. 1868. § . 80. D. cassariu alu asociat, presenteza conspectulu de- spre starea cassei asociat, pre tempulu acestei siedintie, din care conspecta se vede, cumca cass’a asociat. — după subtra- gerea erogateloru dg pana acum — are in proprietatea sa sum’a totale de 29,748 fr. 99 cr. Se iea spre scientia. § . 81. Totu D. cassariu aduce la cunoscienti’a comitet., cumca D. proprietarii! in Sasu-Reginu I. P. Maieriu pre langa sum’a de 105 fr., oferita la fondulu asociat, in an. tr., a mai oferita acum alti 105 fr. in obligațiuni urbar.; deci conformu §. 6 a lin. 1) din statute propune, câ numitulu dn. oferitoriu se se dechiare de membru fundatoriu alu asociatiunei. Conclusu. Propunerea Dlui cassariu priminduse, comitet, si-va tienc de o plăcută detoria pre D. oferitoriu, conformu §§loru 6 (alin. 1) si 23 lit. d) din statute, alu propune si re- comendâ prosimei adunari gen. spre a se acceptă de membru fundatoriu si a i se dă respectiv’a diploma. § . 82. Asemene aduce D. cassariu la cunoscienti’a comit, ca comun’a Telciu din district. Naseudului inca a oferita la asociat. 100 fr. in 5 buc. obligațiuni ale Împrumutului de stătu din 1854, si totu cu acâst’a ocasiune raportăza si despre alti bani incursi la fondulu asociat, dela siedinti’a trecuta pana la siedinti’a presenta, câ tacse de m. ord. Conclusu. Se iea spre scientia cu acea adaugere, ca co- inun’a Telciu prin ofertulu seu satisfacundu §. 6 alin. 2 din statute, se va propune viitdrei adunari gener. spre a se primi intre membrii ord. ai asociat, pre viâtia, 6r’ banii incursi câ tacse de membr. ord. se voru publică regulata câ si pana acum in foi’a asociatiunei. § . 83. Se mai raporteza despre venderea unei bucăți ma- nufacturi (opregie) dela espositiunea din Brasiovu prin D. ne- gotiatoriu din Lugosiu lov’a Popoviciu cu pretiulu de 15 fr. v. a. Se iea spre scientia. § . 84. Secret. II. presenteza concursulu docentelui din Boosu Petru Gram’a referitorii! la unulu dintre cele 2 premia, a cate 25 fr. v. a. destinate pentru aceli docenți populari, cari — 413 — cu ocasiunea viitărei adunari generale, voru dovedi ca au pra- situ cele mai multi oltoi. Conclusu. Concursulu dinpreuna cu documentele aduse se voru propune adunarei generale spre a se luă in cuviin- tiăsa consideratiune. § . 85. Se presentăza o scrisore a studentelui dela scăl’a Ung. Altenburg Georgie Vintila, prin carea trimetiendusi testi- moniulu despre progresulu doveditu in semestr. II. alu n. scol. 186 ⁷/ₛ, totu odata roga pre comit., că din considerarea nepo- tentiei sale de a subsistă cu stipendiulu anuale de 330 fr. v. a. avutu pana acum, se binevoiăsca a propune adunarei gener., urcarea stipendiului seu pana la sum’a de 450 fr. v. a. Conclusu. Testimoniulu despre progresulu stipendiatului asociat, se iea spre scientia, ăr’ incatu pentru cererea referităre la inmultirea stipendiului pre an. scol, viitoriu, aceea se va a- duce la cunoscienti’a adunarei generale spre a se luă in cu- viintiăsa consideratiune. §. 86. Se presentăza o alta ■ scrisăria a ascultatoriloru de preparandia in Prag’a, anume: a lui Georgie Munteanu si St. Torpanu, prin carea trimetiendusi spre vedere absolutoriale sale de preparandia doveditorie de unu progresu bunu in obiectele propuse: totu odata si esprime cea mai fiăsca multiumita, pen- truca fura impartasiti cu stipendia din partea asociatiunei. Se iea spre scientia. §. 87. Se mai presentăza testimoniale scol, pre sem. II. a. 186 ⁷/ₛ ale studentiloru stipendiati ai asociatiunei dela scăl’a reale din Sibiiu si Brasiovu, si anume a lui losifu Masimu si Const. Popoviciu, cari ambii au reportatu clase de progresu prim’a cu eminentia. Se iea spre scientia. §. 88. Se raportăza despre cărțile dăruite in favărea bi- bliotecei asociat, si anume: a) prin D. advocatu dr. I. Nemesiu s’au daruitu 72 bucăți opuri de Însemnătate mai alesu din spe- cialitatea istorica; b) prin D. profesoriu gimn. in Craiov’a Sim. Mihali s’a daruitu 1 esempl. din opulu intitulatu: „Elemente de istori’a naturale“ edata de domni’a sa in a. 1868 p. I. II. III. Conclusu. Comitetulu esprime Dd. daruitori multiumita protocolarmente, ăr’ D. bibliotecariu se insarcinăza, că cărțile dăruite se le trăca in registrulu cartiloru bibliofecei asociat., si totu odata catalogulu respect. se’Iu publice in foi’a asociatiuni. §. 89. Infine secret. II. cetesce raportulu seu despre acti- vitatea comitet, asociat, in decursulu anului curente 186⁷/ₛ, _ 414 — care raportu incuviintienduse se decide a se ceti in viitări’a adunare generale. Cu aceste siedinti’a comitet, asociat. începută la 4 dre d. amiadi, se inchia pre la 8 dre sdr’a. Datulu că mai susu. I. V. Rusu mp. I. Hannia mp. secret. II. vicepres. Ad Nr. 195/1868. Proiectil de bugetu pre 186% pentru asociatiunea transilvana romana pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu. A) Intrate. După §. 26 alu statuteloru dispune asociatiunea peste ⁴/₅ din interesele fondului de reserva si din tacsele membriloru etc., si adeca după conspec- tulu cassei aici alaturatu: fr. cr. a) Bani gat’a ........ 1554 40 b) Din interesele asemnatiuniloru ipotecarie . . . 724 — c) Din interesele obligatiuniloru urbariale . . . 285 13 d) Din interesele obligatiuniloru Metalliquos . . . 13 12 e) Din interesele obligatiuniloru de imprumutulu naționale 51 8 f) Din interesele după asemnatiunile ipotecarie ce voru intra in lun’a acdst’a ...... 362 — g) Restantiile prenumeratiunei la „Transilvani’a . . 33 — Sum’a . 3022 73 B) Erogande. fr. cr. 1) Remuneratiune pentru secretariulu II. . . . 200 — 2) Onorariulu unui juristu aplecatu că scriitorîu in can- celari’a asociatiunei . . . . . . 100 — 3) Spesele cancelariei ...... 200 — 4) Doua stipendie de cate 100 fr. pentru ascultători de jura la universități ori academii afara de patria 200 — 5) Unu stipendiu pentru unu ascultatoriu de jura la academi’a din patria ...... ®0 6) Unu stipendiu pentru unu ascultatoriu de politechnicu 300 7) Doua stipendie de cate 300 fr. pentru ascultători de filosofia si profesori de gimnasia .... 300 — 8) Doua stipendie de cate 330 fr. pentru agronomisti . 660 — 9) Doua stipendie de cate 50 fr. pentru gimnasisti . 100 — 10) Doua stipendie de cate 50 fr. pentru studinti la scole reale . . . . . . . . . 100 — 11) Ajutoriu pentru unu sodalu, care voiesce a se face maestru 50 fr., si pentru doui invetiacei de mese- ria, cari au de a se face sodali cate 25 fr., cu totulu 100 — 12) Doua premie de cate 25 fr. pentru aceli, cari pana la adunarea generala prosima voru dovedi ca au prasitu mai multi oltoi ..... 50 13) Spese ecstraordinarie si si pentru biblioteca . .______100 — Sum’a . 2790 — — 415 — fr. cr. Scotienduse din intrate . . . . . . 3022 73 erogandele ......... 2790 — Remane restu . 232 73 C) Bugetulu foiei „Transilvani’a.® fr. «•. I. Spesele editiunei pe anulu intregu 186% după pre- liminariulu Domnului secret. I. Georgie Baritiu . 920 — II. Venitulu din prenumeratiune pana acumu . . 850 — Restu neacoperitu . 70 — Sibiiu, 3. Augustu 1868. Publicarea baniloru incursi la fondulu asociat, dela siedinti’a comitet, asociat, din 7. luliu c. n. a. c. până la siedinti’a aceluia din 4. Aug. c. n. a. c. 1) Dela D. provisoru alu fundatiunei Siulutiane Vasilie Albini tacs’a de m. ord. pre an. cur. 186% . . . . . 5 fr. 2) Prin D. adm. protopopu si col. asoc. in Abrudu loanu Galu s’au trimesu Ia asoc. 55 fr. si anume: a) Dela Rev. D. protop. on. Alesandru Amosu Tobiasiu tacs’a de m. ord. pre an. 186% . . . . . . 5 „ b) Dela D. adv. Mateiu Nicol’a tacs’a de m. ord. pe an. 186% 5 „ c) Dela D. asesoriu de Sedri’a com. Basiliu Bosiot’a tacs’a de m. ord. pre an. 186% . . . . . . . 5 „ d) Dela D. fiscalu comit. Dion. Tobiasiu tacs’a de m.' ord. pre an. 186% . ...'.. . ‘ . . 5 „ e) Dela D. negoț. Al. Lazaru tacs’a de m. ord. pre a. 186% 5 „ f) Dela D. parochu gr. or. in B. Poiani loanu lancu tacs’a de de m. ord. pre an. 156% .......................5 „ g) Dela D. adm. protop. loanu Galu tacs’a de m. ord. pre an. 186% si 186% ’....................................... 10 „ h) Dela D. negoț. S6v. Henzel tacs’a de m. ord. pre a. 186% 5 „ i) Dela D. senat, mag. O. Comanu tacs’a de m. ord. pe 186% 5 „ k) Dela D. jude com. in Abrudu-Satu Al. Vasiu tacs’a de m. ord. pre an. 186% ........ 5 „ Sum’a 55 fr. 3) Dela D. asesoriu la tabl’a reg. si adv. dipl. Nicolae Gaietanu tacs’a de m. ord. pre an. 186% . . . . . . 5 „ 4) Dela D. prof. gimn. Sim. Mihali tacs’a de m. ord. pre a. 186% 5 „ 5) Prin D. protop. si col. asoc. loanu Petrieu s’au trimesu la fon- dulu asoc. 15 fr. v. a. si anume: a) Dela D. protop. losifu Baracu tacs’a de m. ord. pre a. 186% 5 „ b) Dela D. parochu in Poian’a Sarata loanu Baloiu tacs’a de m. ord. pre an. 186%.......................5 1 c) Dela D. parochu in Bresicu Spiridonu Dimianu tacs’a de m. ord. pre an. 186%.......................5 „ Sum’a 15 fr. 6) Prin Rev. D. canonicu metrop. si col. asoc. Ioane Fekete s’a trimesu la fondulu asoc. că tacsa de m. ord. 90 fr. si anume: — 416 — a) Dela Rev. Dsa tacs’a de m. ord. pre an. 186⁷/ₛ 5 fᵣ b) Dela Rev. D. canonicu metrop. Const. Papfalvi tacs’a de 111. ord. pre an. 186⁷/ₛ........................................... 10 „ c) Dela Rev. D. can. metr. I. Chirilla tacs’a de m. ord. pₑ 186% 5 „ d) Dela Rev. D. can. metr. A. Vestemianu tacs’a de m. o. pₑ jg6% 5 „ e) Dela Rev. D. can. metr. E. Vlassa tacs’a de m. ord. pQ 186% 5 „ f) Dela Rev. D. not. cons. St. Manii tacs’a de m. ord. pₑ 186% 5 „ g) Dela D. vicenot. cons. Sim. P. Mateiu tacs’a de m. ord. pe 186% 5 „ h) Dela D. vicerectoru S. Teod. Deacu tacs’a de m. ord. pe 186% 5 „ i) Dela D. profesoru Gabricle Popu tacs’a de m. ord. pe 186% 5 „ k) Dela D. prof. gimn. Dem. Farago tacs’a de m. ord. pₑ 186% 5 „ 1) Dela D. prof. gimn. I. M. Moldovanu tacs’a de m. ord. pₑ 186% 5 „ m) Dela Rev. D. can. metr. Gr. Mihali tac’sa de m. ord. pe 186% 5 „ n) Dela Rev. D. vie. capit. C. Alutanu tacs’a de m. ord. pe 186% 10 „ o) Dela Rev. D. prep, capit. Bas. Ratiu tacs’a de m. ord. pe 186% 10 „ p) DelaR. D. super, manast. Er. Albani tacs’a de m. ord. pe 186% 5 „ Sum’a 90 fr. 7) Dela D. asesoriu si jude singulariu in Borgo-Prundu Daniele Lic’a tacs’a de m. ord. pre anii 186%, 186% si 186% . 15 fr. 8) A mai incursu la cass’a asociatiunei transilvane: a) DelaH. sa D. I. cav. de Alduleanu tacs’a de m. ord. pe 186% 5 „ b) Dela D. senatoriu Petru Rosc’a tacs’a de m. ord. pe 186% 5 „ c) Dela D. capitanu T. Stanislau tacs’a de m. ord. pe 186% 5 „ d) Dela D. notariu com. in Saadu I. Macelariu tacs’a de m. ord. pe 186% ........ 5 „ e) Dela D. par. si prof. Z. Boiu tacs’a de m. ord. pe 186% 5 „ f) Dela Rev. D. protop. in Hatiegu I. Ratiu tacs’a de m. ord. pe 186% . . . ...........................5 „ g) Dela D. fiscalu pens. in Sasu-Sebesiu Greg. de Popu tacs’a de m. ord. pe 186% si 186% . . . . 10 „ Sum’a 40 fr. 9) D. propriet. in Sasu-Reginu I. P. Maieriu a trimesu Ia cass’a asoc. in un’a obligațiune urb. Nr. 12,273 cu couponii dela 1. Ian. 1869 sum’a de ....... 105 fr. (care suma adauganduse la alta suma de 105 fr. trimesi in a. tr. la asoc. de numitulu Domnu, s’a facutu memb. fundat, alu asoc. trans.) 10) Comun’a Telciu din distr. Naseudului a oferitu la asoc. prin D. fiscalu I. Florianu in 5 bucăți oblig, alu imprumutulu de stătu din 1854 Nr. 18,531, 18,610, 18,611 si 31533 cu couponii din 1. Ian. 1869 si Nr. 13,031 cu couponii dela 1. Octobre 1868 sum’a de ........ 105 fr. (facenduse m. ord. alu asoc. pentru totudeauna.) 11) D. negotiat. in Lugosiu lov’a Popoviciu trimesu pretiulu unei manufacture (numita opregii) dela espositiunea din Brasiovu, venduta de Dsa, in suma . . . . . • 15 fr. Sibiiu, in 4. Augustu 1868. ___________________Dela secretariatulu asoc. trans. Editorii! si provediotoriu: Comitetnlu. — Redactorii! secretarliilu I. ai*¹ asociatiunei. — Tipografl'a Romer & Kamner.