TRANSILVANIA.





            F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultura poporului romanu.


     R Acesta foia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia-
     ! tiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poștei, j
     ț Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. — Se abon6za la {
     y Comitetulu asociatiunei in Sibiiu s6u prin posta seu prin dd. colectori. (

V——v----V-------V-------------------V—'—-Xs——-xr-V—v----V—4


        Ar. 16. Brasiovu 1. Au gusta 1868. Allllld I.


        Din datinile vechi ale Transilvaniei.

(Fine).

Ospitalitatea si călătoriile ardeleniloru.

          Cronicarii ne spunu, ca pana la a. 1687, adica pana la ve-
     nirea nemtiloru, ospitalitatea locuitoriloru Transilvaniei era asia
     mare, in catu ori cine ar fi fostu in stare de a calatori crucisiu
     curmezisiu prin tidra, fara că se cheltuăsca unu cruceriu si to-
     tuși se amble satulu atatu elu, catu si calulu seu deca’lu avea.
     Pana pe atunci nici vorba nu era de papetarii. Noi aceștia
     carii ne amu nascutu pre la inceputulu acestui secolu, damu
     crediementu deplinu impartasiriloru remase ndua dela cronicarii
     din sec. 17, pentruca noi amu apucatu pana la 1848 urme
     bogate din acea ospitalitate vechia. Amu ajunsu dile, in care
     in unele comune dmeni cu totulu necunoscuti ne sarea nainte,
     si apucandu caii de frâne, ii tragea in curtea loru, apoi pen-
     trucă se nu te poți departa ori candu tiar placea, deca erai
     calare, iti ascundea sieo’a, era deca erai cu trăsură, iti scotea
     cate o rota si o pitulă undeva. In sec. 17 tocma si in Clusiu
     era un’a singura ospetaria in strat’a de midiulocu, care se numea
     ospetaria „la bucatariulu.“ Mai era un’a la satulu Mirislau, făcută
     precumu se spunea la porunc’a lui Bast’a pe timpulu bătăliei avute
     cu Mihaiu. Toti calatorii tragea la cate unu cunoscutu alu loru,
     său dăca nu avea cunoscutu, cerea „salasiu" la cineva. Boierii
     carii calatorea cu multa pompa si sgomotu, precumu astadi nu
     pleci nici la Americ’a, tragea totu la boieri pe unde se află curți
     boieresc!, ăra prin ținuturile mai sarace trimitea inainte cate

— 362 —


    unu caru cu fenu, ovesu, butoiu de vinu si alte trebuintidse,
   era pe airea in tdta tiăr’a poporulu trebuea se le dea tote cele
   trebuintidse si netrebuintidse. Sasii se îngrădiseră prin cativa
   articlii de lege in contra boieriloru, pentrucă aceștia *se nu’i
   angariezc, nici se’i impile si despdie; boieriloru inse prea pu-
   cinu le pasă de asemenea legi, de aceea vedi si in diplom’a
   leopoldina din 1692 urme de protestele sasiloru in contra ca-
   pacitatiloru boieresc! Apor ne spune, ca oricandu trecea ei
   prin sasime, punea locuitoriloru sula in costa, pentrucă se le
   dea cai de postaria, buti de vinu si altele, era deca nu le aru
   fi facutu pe voia, apucandu pe primari si pe jurati, ii batea
   catu incapea pe spatele loru. Unii boieri ajungendu la sate
   sasesci, se facea ca sunt mânioși, suduiă, trasnea si fulereră,
   pentrucă se insufle frica, pana ce locuitorii se dă la tocmăla si
   le facea presentu cu cate dăua trei buti de vinu, numai că
   „domnii se nu fia mânioși.*) “ Se pare ca in Transilvani’a cea
   bogata de metale totudcaim’a au fostu bani relative multu mai
   pucini decatu in alte tieri vecine. Acesta impregiurare se p<jte
   jesplica mai bine din situatiunea geografica a tierei ndstre, din
   lips’a de comunicatiune si de comerciu. Banii se castiga său
   prin comerciu său — prin răpiri belice. Ardelenii comerciu
   n’au avutu, precumu nici astadi nu’lu au, pentruca ceea ce nu-
   mimu noi comerciu, este numai o prada a capitaluriloru tierei,
   ăra pe răpite mergea numai cate odata mai alesu in tiăr’a mun-
   tenăsca, de unde inse uneori se întorcea si batuti. Cu t<5te
   acestea e constatatu, ca după cumu Transilvani’a este dotata
   dela natura cu totu feliulu de producte, locuitorii ei nici ca
   simtia trebuinti’a baniloru, decatu numai candu venea armate
   străine, pentrucă se le storca si denariulu din urma. De aceea
   după venirea nemtiloru tiăr’a incepîi a se stdrce tare de bani.
   De un’a parte trupele cerea fdrte multu, de alt’a tributulu inca
   totu se mai platea la Pdrtaț după aceea se latfra si pe aici
   curutii si lobontii, care-de-care pradandu si rapindu mai in-
   fricosiatu.

          Precumu se observase si mai in susu, după venirea nem-
   tiloru începură a se mult! rangurile si titulaturele. Acestea in
   societate cu răpirile, in locu de a desvolta ospitalitatea si ur-
   banitatea, mai virtosu le au datu lovituri grele, pentruca cine
   era se mai converseze bucurosu cu cati ciorogari trași impinsi,
   carii acumii începuseră a pretende si ei in limb’a loru cele mai


          *) Apor Peter Metamorpliosis Transilvaniae cap. 6.

— 363 —


    feliurite titulaturi maimuți:’te că si astadi după modelele nem-
   tiesci de Von, de Ehrsamcr, de W ohlgeboren, Hochwohlge-
   boreu, Hochgeboren, Gnaden, Excellenz, Erlaucht, Durchlaucht,
   pe care se’si stea cineva in capii, si nu le pdte traduce pe tdte
   in alta limba, decatu ddra că de caricatura; apoi cine se’ti
   calce preste pragu, dupace sciă bine, ca ospitalitatea crasi
   ospitalitate astdpta, prin urmare sciinduse lipsitu, sarantocu, se
   temea, ca mergendu si tu la cas’a lui, nu va mai avea cu ce
   se te omendsca. Mai adaoge la acestea inca si urgi’a ce do-
   mnea intre cei de partit’a lobontiloru, adica a nemtiloru si a
   catoliciloru si intre cei de partit’a curutiloru, adica a turcomani-,
   loru si a calviniloru, pentrucă se’ti faci idea chiara despre treptat’a
   scădere a urbanitatiei si a ospitalitatiei la ardeleni. Aici inca
   se cuvine a insemna, ca judecandu din coprinsulu mai multoru
   documente care s’au descoperitu de cativa ani incdce, străbunii
   nostrii romani inca au luatu multa parte activa la resbdiele
   civile din acelea timpuri, ei adica s’au batutu care intr’o tabera
   care in alt’a, precumu vomu proba la altu locu, de vomu avea
   vidtia. Astadata insemnamu numai atata, ca pe atunci că si
   in a. 184 % maioritatea romaniloru stă pe partea lobontiloru

           Pentrucă se ne facemu un’a imagine si mai chiara despre
     sunpjitatea,„daitineloru transilvane mai nainte de a se preface
     acelea mai virtosu prin jnriurinti’a țrupeloru imperatesci, com-
     puse in acelea timpuri din germani austriaci, din spanioli, ita-
     liani, valoni, adica belgiani si din haiduci de Ungari’a, vomu
     mai consemna inca numai ddua trei trasuri din vidti’a sociala
     a dmeniloru din sec. alu 17-lea.

           Apor spune curatu, ca mai de multu nu era atatea paturi
     si pilote, că in dilele ndstre, ci după ce dmenii cină bine, se
     aducea paie in sala (a palotăban), in chili’a cea mare, sdu
     care cumu o avea, si asia pe acelu asternutu de paie culcan-
     duse fiacarele alaturea cu soci’a sa, dormea somnii sanetosu
     pana demineti’a.

           Intre boieri si intre ciocoii loru nu era diferenti’a atata
     de mare, precumu s’a desvoltatu aceea după timpuri. Multi
     boieri mari se punea la beute cu ciocoii loru, dra dupace se
     imbetau cu totii, chiamau lăutarii sdu ceterasii, precumu le dîcu
     in Ardealu, si apoi dantiuiau tdte ndptea pana in resarit’a sd-
     relui. Curtenii sdu ciocoii inca se chiamă unii pre altii la os-
     petiu, dra boierii se bucură vediendu ca’si petrecu, le punea
     numai conditiune, „că se nu se certe, nici se se bata, pentru-
     ca asia ceva nu era suferita (sic). Midi. Cserei ne spune, ca
     28*

— 364 —


     uneori curtenii chiamă la ospetiele loru si pre cei mai mari
     boieri ai tierei. Numai acilea se cuvine a insemna, ca ciocoii
     inca era mai toti din clas’a privilegiatiloru, adica boieranasi si
     fetiorasi de boieri mai scapatati, sdu de ai boierdiceloru remase
     in veduvfa.

         In fine urmatdriele pasage din Petru Apor sunt prea ca-
    racteristice pentru timpulu domniei lui Apaffy.

         La scrierea de epistole nu se observă nici unu feliu de
    cerimonia, precumu se observa acuma (in dilele cronicariului),
    pentruca ddca in timpulu de fatia (înainte cu 160 ani) nu scrii
    inca si la cate unu omu de stare subordinata pe cate o cdla
    intrdga, ddca nu bagi epistol’a in coperta si nu o sigilezi cu
    căra roșia, prinde mania pre tine. Din contra mai de multu
    se fii scrisu catra orice boieriu mare, luai cate unu patrariu
    de cdla, ilu scriai preste totu, incatu voindu a indoi epistol’a,
    iti remanea abia atatu spațiu curatu, pre catu se’i scrii titul’a.
    Suplicele care mergea atatu catra dieta, catu si catra prin-
    cipele, se scriă pe cate unu patrariu de cdla; ba s’a vediutu
    la principele si un’a suplica scrisa numai pe a opt’a parte din
    cdla, in care se cerea gratia (pardonu) dela principele pentru
    unu iobagiu, carele comisese alu doilea furtu, dra principele
    scrise pe acea suplica resolutiunea asia: Deca a furatu nu-
    mai odata, se aiba gratia; ddca a furatu de ddua ori,
    la furci cu elu.*) Nu din scumpete se intrebuintiă charthia
    asia pucina, ci din simplitatea datineloru, pentruca si pe atunci
    se cumpără unu contiu (testea) de charthia, cu o dutca (sustăk),
    sdu patru potori. Se scriă si pe charthia pucina cu cordiali-
    tate. Acuma inse scriindu pe charthia aurita pe margini, se
    musca unii pre altii, cu mii de mintiuni se scarnavescu, sdu
    se lingusiescu unii catra altii. De ai vedea tu, cate epistole
    scârnave scriu ei acum’a la Vien’a. Eu locuindu in Vien’a. ve- i
    diuiu un’a parte din acelea. Dieu de leai vedea si tu, mi-ai
    crede ca scriu adeverulu. Mai de multu se vedea pucina cdra
    roșia; scrisorile se sigilă cu oblata, cu cdra naturala, uneori
    numai cu mediu de pane, fara că se’i plesndsca cuiva prin
    capu a se scandali pentru asia ceva.“

         Asia cronicariulu. Ce vi se pare inse, ca noi acești nas-
    cuti pre la inceputulu secolului alu 19-lea inca amu apucatu


          *) Acea resolutiune era in totu corespundietoria legiloru aprobatale,
    care decreta furcile pentru crim’a de alu doilea furtu, ce ar fi trecutu preste
    valdrea de 2 fiorini.

— 365 —


    un’a parte buna mai anume din maniera vechia de a scrie si
   a corespunde in Transilvani’a. De cate ori amu vediutu noi
   trimitiendu in altu satu după cate o bucatîca de charthia, dra
   negrdl’a facenduo pe fondulu caldarei; de cate ori n’amu cititu
   scrisori sigilate cu miediu de pane, sdu cu farina muiata, sdu
   si nesigilate de locu. Cate pene de gâscă s’au vediutu trimi-
   tienduse la cate unu cunoscutu din orasiulu vecinu pre langa
   rugarea, că se faca bine se le taie cu penicilulu (cutîtasiulu)
   seu. Intre anii 1820 si 1825 că școlare^ mai mici ne cum-
   parărnu cate un’a cdla de charthia cate doi inși per compania
   si ne ajungeamu la cate doua „ocupatiuni“ pre septemana. Asia
   amu invetiatu noi a scrie; dre cumu voru fi invetiatu străbunii
   nostrii? Traditiunea. he spune, ca primele generatiuni de șco-
   lari din Blasiu intre anii 1752 si 1780 invetiă scrisulu var’a
   in arin’a piatiei, dra ern'a in nea, formandu literele si cifrele
   cu degetulu, sdu cu cate unu bâtîsioru. Asia au invetiatu stră-
   bunii nostrii si inca nici asia, pentrucă nici nu avea unde se
   invetie, sdu ca nu le era nici ertatu a invetia. Apoi mai mi-
   re-se cineva, ca locuitorii acestei tieri au remasu atatu de cum-
   plita inapoi’a altoru popdra si ca ele n’au literatura bogata;
   ba dieu se se mire ori si cine mai virtosu vediendu, ca totuși
   avemu cate ceva. Totu din acestea date putemu cundsce si
   spaimantatdri’a distantia, in care amu remasu noi ardelenii pe
   cărările sciintieloru si ale arteloru inapoi’a altoru popdra, prin
   urmare catu trebue se alergamu, pentrucă se le ajungemu.
   Avemu unu numeru drecare de individi, carii potu stă fara a
   se gena, alaturea cu celebritățile europene, avemu si mai multi
   de aceia, carii au invetiatu de ajunsu, pentrucă se’si asigure pa-
   nea de tdte dilele; inse si numerulu acestora mai dispare intre
   sutele de mii orbecatdrie intru Întunecime grdsa.


          Incheiu acestea impartasiri consolatu de speranti’a, ca vre-
    unu altu condeiu si mai bogatu de cunoscintie istorice, si dis-
    punetoriu preste mai multu timpii, le va continua mai metodice
    in acdsta fdia, sdu in alt’a oricare.

G. Baritiu.


        Critic’a in „Convorbirile literarie.“

         La acea critica dn. los. Vulcanii respunde in „Famili’a¹¹
   Nr. 21 din 27. luniu pre scurtu acestea:

        ,,D. Titu Maiorescu după ce criticase pre rcpausatulu Bar-

— 366 —


nutiu, carele nu’i mai pdte respunde, — după ce ’si batii jocu
de încercările poetice ale unora teneri, — cu unu cuventu după
ce învinsese tdta lumea, se urca pe piedestalulu unui criticii
bunu si arogandu’si unu aeru de limbi stu mare, vine si ataca
stilulu diuaristiloru romani de dincdce de Carpati, si trage in-
tr’o dunga clopotulu, strigandu, ca e pericoln, ca diuaristii de
dincdce de Carpati intr’atat’a au stricata si denaturata limb’a
romana, ineatu „inca diece ani de o asemene convingere pu-
blica, inca o generatiune de teneri cu același sistema de es-
presiuni, si limb’a romana pdte deveni o ruina.“ După aceste
ori si cine ar presupune, ca pre invetiatulu dn. Maiorescu, va
motivă esageratiunea cu nisce esemple intru adeverii monstrudse
citate din diuariele romanesci din Austri’a; dsa inse in locu
de acdst’a face pre eroulu Don Quixotte, se lupta in contra
moriloru de ventu, si ni insîra nisce gresiele bagatele, cari in
diuarie scrise mai de multe ori in pripa, nu se potu incungiură.
Erori de aceste potemu se citamu si noi dlui Maiorescu din
foile de peste Carpati, ma — ddca amu dispune de tempu —
pdte ca chiaru si din scrierile dsale.

         Se’lu lasamu dara, că se mai cerce nodu in papura ! Se’i
    concedemu petrecerea acdst’a. Nn toti dinenii au ambițiunea
    a trece de critici mari.“

         Dn. Titu Maiorescu in Conv. lit. Nr. 2. din 1. luniu a. c.
    la pag. 101—2 se incercă a da si redactiunei acestei foi un’a
    din loviturele cele mai grele, cu care cineva isi propune a
    discredita orice scriere. Din parte-ne asecuramu pe dn. Maio-
    rescu, ca lovitur’a dlui resaltă in distantia de cateva miluri si
    se pdte că echo alu ei se se audia numai cama pe la Santa-
    Maria. In catu acea asverlitura sinierh, si pe la urechile re-
    dactiunei, pdte fi ca dens’a inca va reflecta la ea indata ce
    redactoriulu va ajunge că se lacre mai pucinu de 12 dre pe
    di, se’i remana adica timpu si pentru conversatiuni asupra co-
    rectureloni ce se făcu in clase la ocupatiunile baietiloru, care
    la loculu loru inca potu fi de folosu.

         In marele nuineru de proverbia romanesci este si unulu
    carele dice: Sătula arde, bab’a se peptina. Acuma, uitate,
    acuma la a. 1868 isi află dn. T. Maiorescu timpulu de a cere
    dela publiciștii de dincdce stila neteda, gramatica, ortografia.
    Sunt mai bine de optusprediece ani, de candu ne amu mu-
    strata noi pre noi insîne de repetite ori si ne amu spus’o cu-
    rata, ca seri emu reu romanesce, ca ne stricamu limb’a si sti-
    lulu, nu numai prin germanismi, ci si prin latinismi si magia-

— 367 —


    rismi, ca nu’i cunoscemu genialii ei scl. Acolo este „Fdi’a
    pentru minte, inima si literatura,“ in care din ani in ani
    s’au publicata articlii seri si inadinsu in acesta materia. Sunt
    asemenea mai multi ani, decandu amu disu si amu scrisa totu
    noi cei de dinedee: Critica, se vina imperati’a ta. In Augusta
    alu a. tr. amu marturisit’o din nou in „Romanulu,“ ca scriemu
    reu, amu enumerata inse rațiunile pentru care noi nu scriemu
    bine, apoi inse totu atunci ori catu amu meditatu, nu amu ;
    pututu afla rațiunile, pentru care romanii mai anume in Iași
    scriu parte mare totu asia de stricatu că si noi, dra une-,
    ori si mai reu.

        Noi inse pe aici necumu se avemu timpu de a ne ocupa
   cu scrierea de critice literarie, dara adesea ne lipsesce si tim-
   pulu de a le ciii Fiacare din noi ducemu cate trei si patru
   sarcine grele, din care, bine se observamu, abia cate un’a este
   platit’a, seu uneori nici un’a. De aceea noi ne bucuraramu
   vediendu, ca dlui T. Maiorescu ii remane timpu prea de ajunsu
   de a citi totu ce se publica in limb’a romandsca, prin urmare
   ca e in stare de a se si ocupa cu critic’a, pentru care noi pe
   aici nu avemu ■— „ragazu“ si nici ca putemu sci candu ilu
   vomu avea. Intr’aceea noi intre impregiurarile de fatia facemu
   dlui T. Maiorescu una rugare colegiala, era aceea este, că dlui
   se continue cu criticele sale; inse — pre catu timpu noi aici
   suntemu condamnati a ne ocupa si ingriji intru intielesulu celu
   mai strinsu si mai genuinu alu cuventului de conditiunile sine
   quibus non, ale conservarei ndstre naționale, pe atat’a dlui se
   nu ue incurce in tragerea cercuriloru ndstre, in care ne aflamu
   in acestea timpuri absorbiti cu totulu, ci se’si ecserciteze deo-
   camdată art’a criticei sale acolea a casa in Iași, undei sta
   deschisu unu campu largu destulu si inca tocma in diuaristic’a
   locala. A cere dela noi astadi, că se scriemu pe placulu dlui
   Titu Maiorescu, ar fi tocma că si candu ai cere dela oficiri,
   că intre siuieturele glontialoru si intre vaietele celoru răniți se
   scrie raporturi si buletine elegante si caligrafice. ... — Dn.
   Maiorescu ar îndatora prea multu pe publiculu literatu, deca
   ’iar aratu frumsetiele de espresiuni si de stilu din Iași, esite
   din condeiele atatoru tineri geniali, carii isi făcură după timpu
   cursurile de sciintia in academia si in universitatea de a-
   colo. Asia de ecscmplu dn. Titu Maiorescu ar putea descoperi
   o mulțime de frumseti stilistice, cumu si ortografia si gramatica
   corecta că nicairi, in urmatdriele pasage tipărite la anulu Do-
   mnului 1868 in Tasi:

— 368 —


          Toate cererile de abonamentu neintovârâșite de plată, IUI
     voru fi primite.')

          Nimica nu este mai capabila de a nu liniști spiritele,²) și
     de a aduce ingrijeri și tumultu ori incotro te intorci, decât
     fracțiune Brâteano-Roseti,³) acești demni barbați din CC mai
     tânerâ vârsta nu s’au ocupatu decât de politică; s’au închi-
     puiții câ pentru a parveni la scopu ce acu l’au datu îndestul
     pe fața, trebue sași (lei unu nume ce in politică signifiadâ ceva,
     adecâ liberali. Astâ datâ prin unu misteru ce nu-mi este cu-
     noscutu, sunt in adeveru puternicii dilei, tăcu dupâ cum se
     tjice vreme buna ori râ.

          Numeroasele distîtuiri fâcute cu unu modu despotica, nu-
     meroase cheltueli neprescrise in budgetu anului trecut, reforme
     ce nu potu face de la sine miniștrii constituționali fără votu
     și învoirea Camerjlor. Cântările oficioasa a diarului Româna
     și a sicursaleloru lui, pe toate tonurile cjicândtr- frade pentru
     a provoca ura asupra persoanelor ce nu impârțescu aspirațiu-
     nele acelui (Jiaru cu puei lui, arbitraritate, și vecsațiuncle in
     locu legalității.

          Stimabilii deputata D. Nicolescu Câtu, avendu rendu la
     Tribuna adunării legislative au voitu a face interpelare D-lui
     Ministru pe Interne, interpelare pe cât Constituțională și par-
     lamentară, pe atât și de unu talentu, cum nici odată nulu va
     pute⁴) ave facțiune³) puternică pentru câ și talentu oratorii
     vine in ajutor]) numai persoanelor bine inspirate și cu nobile
     cugetări, ear nu celor ce au pentru devisâ a invedia tot ce
     este mai presus de ei, prin naștere, sciințâ, și caracteru. Ono-
     rabilii deputat desfășurându in discurs]] seu interpelâtoru, pen-
     tru violare de Constituții))), au venitu la punctli „câ poliția ar
     fi dispodatu câ tot deputati) pentru a intra in adunare, trebue
     să aibă biletu poliției, câ acei ce nu l’au avntu au fostu alun-
     gați de Ia ușa Camerei și guvernul au probatu câ știe să
     meilție ordinii."⁶)

          Această asâmânare întovărășiți) de probe evidente și sim-
     țite de toată țara au hemulțemitu pe mulțimea deputaților adu-


           ’) Adica voru fi primite ori nu voru fi primite? Primite unele si al-
     tele nu?                                    întreba culegatoriulu de litere.

           ²) Adica este  s6u nu este? Ce dice dn. Titu Maiorescu? Totu acel’a.

           ³) Care fracțiune Brateano-Roseti ?                            Idem.

           *) Pute? Ce   pute?                                            Idem.

           ⁵) Care? ce?   Cumu?                                           Idem.

               Se mintia (mentiatur), seu sementia (de canepa etc.)? Idem.

— 369 —


             nârei de care se compune majoritatea D-lui Brâtianu; II11 a
             „Jarei“ ei tare departe, majoritatea D-lui Roseti-Brâteanu de
             adevaratâ majoritate a țcrei, se poate asemenea cu proverbu
             turcescu, câ este o distanța, cât de la Stamboul la Bagdatu,
             și cându Oratorii au voitu sâ termine prin țermurile cele mai
             parlamentare, reverenciosâ prin respecta câtră Tron.⁷)

         Atunci majoritatea Adunarei a tunatu, a resturnatu pupi-
   trul!, a huîtll, in fine a facutu acțiuni nedemne de unu Par-
   lamentu și de o țara libera și constituționala, adâogândn câ
   discursul acesta nici sâ fie inseratu in Monitoru; mai mulți
   din D-nii deputați independenți și ce in adeveru represintâ
   națiunea a voitu sâi dec (iemisiuiie.⁸) latâ cum cei puțini la
   sciințâ, și neespericilțî in afacerile delicate și importente a unei
   națiune, recomândll frumoșii țara in lâuntru, precum și celor-
   lalte națiuni a Europei. Asupra acestui regretabilu incidentu
   Europa va da ochire asuprâ-ne,⁹) tocmai in momentul când
   presa europeanâ invinovâțesce pe guvernul actualu câ ar fi in
   înțelegere cu bândile Bulgaro-Serbi ce s’ar organisa pe terito-
   rul nostru, pentru a pune fetilu la chestia Orientului ce este
   chestiunea cea mai îngrijitoare pentru puterile Occidentale, pentru
   câ diplomația Europei unu momentu n’a uitatu celu din urmâ
   paragrafu a testamentului lui Petru celu Mare.

         „Amu gâsitu pe Russia reil,'°) o lasu fluvii succesorii mei
   voru face o mare menitâ a da rodire Europei SCfecitâ, si va-
   lurile sale eșindu trecându afarâ cu toate stavilile ce mâni
   slâbânogite ar încerca putându a-i opune. “

Inca unu modelu de stilu:

         „Diarul oficialii publică o nouâ declarațiune formală a gu-
   vernului purtâlldll câ huetile relative la emissiunea proiectelor
   de obligațiuni fonciare cu scurtâ edicanțâ sunt desbrâcate de
   tot fundamenta.

         Actele oficiale le cetimu in diare străine, intrebâmu care
   poate fi piarul oficialu, de nu „Monitorul oficialu.“ Admini-
   strațiunea acestei foi a trimesu foaea „Septemâna“ administrații
   Monitorului oficiulu, cu cea mai mare îngrijire, ne refuza acea
   foae pentru obolul ce ilu putemu da — nu-i convine, nu i-am
   mai trimete dar acea ce este de laudâ pentru administrațiunea


         ⁷) La inaltimea acestui pasagiu nu ajungu.           Idem.


         ⁸) Se dea deputatii demisiune? La cine?               Idem.


         ⁹) Adica va trage cu ochiulu?                         Idem.

         ,⁰) O ati gasitu reu? O serman’a?                     Idem.

— 370 —


    foaei oficiale: sunt Instanție aice lassi — nu au primitu de la
    începutul anului decât doue foiei — o scimu de positivu.¹')“

A11 u m o d e 1 u:

         Se dice la Roma câ purpura romanic de Cardinalu va fi
  incurendu acordata prințului Lucien Bonaparte, unii din micei
  nepoți a lui Napoleon l-iu. J’rinciu LuciCU Bonaparte este
  unii din fiei prințului de Canino și a princesei Zenaide, fiica
  regelui loscf. Acesta va fi alu doilea cardinal ce familiei im-
  _ pârâtesei dâ bisericei. Familia Imperiala franceză va ave deci
  unu representantu in sfatli suprem a creștinâtâței, ce are pentru
  devisâ: „Superior princilor, egali cu regii."

(Septeman’a Nr. 9 din 7. Martie).

         Fara a ne face sila, precumu si’a facutu dn. Maiorescu
    citindu patru luni întregi din foile romanesci ciscarpatine, pentru
    pâ se gasesca mulțimea nenumcrabila a eroriloru de tdte cate-
    goriile, noi punemu man’a cu ochii închiși pe foile din Iași,
    pentru că se aflamu modele de valdrea celoru reproduse aici.
    Se lasamu ortografi’a in sensulu strinsu luata, se trecemu pe
    unu minutu numai la formele gramaticali.

         Curiositate matrimonialii, O Fimee lasindu trei barbati. —
    Din importare se face importeiltu; pentruce nu si laudendu,
    mancendu, lasendu si laudetu, mancetu, lasetu? — Mustafa ce
    in vremea acestei scene se aruncară (aruncă). Nu m’ar (miar)
    sta prin putintia de a defilia. Ii insciintiei . . sub influenti’a
    alu acestei gândiri. O persoana a carnea nume ilu cunoaște
    (O persdna, alu cărei nume etc.) Toti ii respunsa ca nu o
    cunoscu (ii respunsera).                       (Septem. pag. 36).

         Incetamu cu citatiunea modeleloru de gramatica si stilu,
  atatu pentruca se nu abusamu de rabdarea loctoriloru nostrii,
  catu si pentruca, precumu aieptaramu si mai susu, noi cei de
  ; aici astadi avemu a lupta pe alte terenuri, pentru a fi sdu a
  nu mai fi, prin urmare ne vedemu constrinsi a ne retrage
  astadata de pre terenulu, pe carele dlui Titu Maiorescu ii
  veni se ne arunce manusi’a.

         Incheiemu acestea reflecsiuni pre langa descoperirea bu-
    curiei ndstre pentru stralucit’a satisfactiune ce dete dn. Maio-
    rescu celui mai eminentu eruditu din cati a produsu vreodată
    Transilvani’a, desvotandu estimpu cu cateva espresiuni totu ce
    a scrisu dlui asupra’i in anulu trecutu. Mai rugamu inca pe

         ”) Scriitoriulu acestui modelu a trebuita se fia forte somnurosu atunci
    candu l’a manjitu.                                              Idem.

— 371 —


    dn. T. Maiorescu că, de voiesce se afle pe sigurii, deca ro-
    manii de dincdce mergu uitandu si stricaridu’ai limb’a loru
    naționala, știu ca ei pe di ce merge o invetia totu mai bine,
    indatace se afla fântânile si midiuldcele, se mai citesca inca
    vreo patru luni si mai bine cărțile si diuariale care s’au pu-
    blicații cu diece, cu dduadieci si cliiaru treidieci de ani mai
    nainte, in Blasiu, Brasiovu, Sibiiu, Bud’a, Vien’a etc. Noi in-
    tr’aceea. vomu rcmanea totu pre langa opiniunea ce ni o for—
    maramu din o esperientia camu lunga, cumca adica, oricatu
    scricmu de reu astadi, totu scriemu si vorbimu mai bine de-
    . catu odenidra, precumu si ca mai alesu de ani dduadieci in-
    cdce, cateva mii de romani si romane, carii sdu isi uitaseră
    cu totulu limb’a loru naționala, seu ca le era rușine a o mai
    vorbi, precumu pana la a. 1848 le era rușine de ea si la unii
    boieri si ncgutiatori de ai d-vdstra, astadi isi tînu de fala nu
    numai a o vorbi, ci a o si scrie si a o recomanda altor’a, că
    se o sustîna si se o apere din generatiune in generatiune; era
    deca de preste Carpati ne voru veni modele de limba si stilu,
    precumu ni se recomanda dela Iași, atunci o vomu invetia si
    mai curendu si mai bine.



        Din actele societatiei „ Transilvani’» “ pentru ajutoriulu studentiloru
        romani din Transilvani’» si părțile ei.

(Continuare).

STATUTELE SOCIETATIEI.

        Romanulu din 20. luliu, priimindu adres’a presiedintelui
   societatei Transilvania, pre langa care ’i alatura statutele
   societatei, dice:

        „Recomandamu publicului frumds’a, din tote puntele de
   privire, adresa ce ne trimite D. Papiu Ilarianu, in privinti’a
   societății Transilvani’a; acesta asociatiune, ce nu este poli-
   tica, ci numai naționale, curatu naționale, va fi priimita cu
   iubire de catra toti Romanii, si adres’a D-lui Papiu, voru simți
   toti, ca nu face de catu a reproduce ceea se simtimu toti,
   ceea-ce voimu toti.“

Domnule redactorul

        Am ondre a ve comunica statutele societății Transil-
   vani’a, ruganduve se bine-voiti a le publica si in coldnelo
   diariului D.-vdstra.

— 372 —


        Se scie cumu s’a întemeiata acesta societate.

         Mai multi tineri Transilvaniani, studenti la universitatea
   din Bucuresci, serbandu aniversari’a dilei de ³/I₅ Maiu, dio’a
   reinviarei nationalitatii romane in Transilvani’a in 1848, pro-
   puseră infiintiarea unei societăți pentru ajutoriulu studentiloru
   Romani de preste Carpati.

         Ide’a fu salutata cu entusiasmu de unu numeru mai in-
   scmnatu de studenti si alti Romani generoși.

         Se ținură mai multe întruniri, se votara statutele socie-
   tății, si se alese comitetulu. S’au luatu tote mesurile putin-
   ti<5se pentru asecurarea duratei societății.

         Societatea, departe de a fi politica, nu are altu scopu de-
   catu acel’a de a stringe legamentele de fratia intre junimea
   studiosa din tdte părțile Romanimei, venindu in ajutoriulu stu-
   dentiloru Romani din Transilvani’a si părțile ei.

         Mai presusu de veri-ce partita politica, noi ne adresamu,
   pentru sprijinirea acestei societăți, catra toti Romanii de veri-
   ce partitu, de veri-ce stare.

        Vdcea ndstra nu va resuna in desiertu.

         Romanii din valea Dunărei ’si voru aduce aminte ca, in
   cursa de lungi secoli, la timpu de pericolu, acei Carpati sempi-
   terni ai Daciei centrale, au fostu de a pururea loculu de scă-
   pare alu nationalitatii romane. De acolo, din sinulu Carpati-
   loru, a descinsa Negru-Vodă de a întemeiata Tidr’a-Romandsca;
   de acolo a venita si Dragosiu-Voda de a fundata statala Mol-
   dovei; si pre candu, in timpii mai din urma, elementulu strainu
   parea a ne amenintia limb’a si a stinge chiaru simtiulu natio-
   nalitatii romane, totu Romanulu din acei Carpati veni a rein-
   vi’a limb’a, naționalitatea si literatura romana.

         Nici odata Romanii din Transilvani’a nu cunoscura pentru
   densii alta misiune in aceste ddue tieri, afara de aceea de a
   profesa ide’a nationalitatii romane. Ei nici odata n’au facutu
   alta politica in tierile romane; si nici unulu dintr’insii n’a ago-
   nisita aici vre o data alta avere, afara de stim’a si recunoscin-
   ti’a adeveratiloru Romani.

         Astadi, asigurati si tari in consciinti’a nationalitatii ndstre,
   noi de abi’a mai avemu trebuintia de apostolatulu loru. Er
   ei, ei nici odata n’aa fostu mai amenintiati in limb’a si in na-
   ționalitatea loru.

         Unu bine nemărginita le putemu face, venindu in ajuto-
   riulu junimei loru studidse.

        Nicaiurea in Europ’a, poporulu tieranu, adeveratulu po-

— 373 —


poru, n’a produsa din sinulu seu propriu, si prin midi-ldcele
sale proprie, barbati cu invetiatura, atatu de numeroși si atatu
de meritați, că in Transilvani’a. Junimea studidsa a acestui
poporu merita respectulu si ajutoriulu toturoru.

         Incatu pentru noi, noi datoramu fratiloru noștri acestu
    ajutoriu. Nu e Romanu care nu se va grăbi a-si împlini pre
    întrecute acesta sacra datoria.

Presiedintele societatiei Transilvani’a
A. Papiu Ilarianu.

         Art. 1. Societatea pdrta numele Transilvani’a.

S cop ulu.

         Art. 2. Scopulu societății este, strângerea legaminteloru
    de fratia intre junimea studidsa din tdte părțile Romanimei,
    venindu in ajutoriulu studentiloru romani din Transilvani’a si
    părțile ei.

         Art. 3. Numai studentii dela academii si universități, lipsiti
    de midildce, se voru bucura de ajutoriulu societății.

         Art. 4. Dorinti’a societiatii este că, cei ce voru studia cu
    ajutoriulu ei, după terminarea studieloru se continue a servi
    romanismulu in partea locului.

         Art. 5. Presiedintele societății, in urm’a unei decisiuni a
    adunarei, va aduce la cunoscintia publica epoc’a candu socie-
    tatea va fi in stare sa ajute din venitulu fondulu ei.

Membrii societatiei.

         Art. 6. Totu Romanulu pdte deveni membru alu societății.

         Unu strainu inca pdte fi numitu membru onorariu alu
    societății.

         Art. 7. Ori-cine va voi se fia membru, n’are decatu a
    cere inscrierea sa in registrulu societății, platindu inainte celu
    pucinu o rata lunar’a.

         Art. 8. Fia-care membru, odata inscrisu, chiaru prin acdst’a
    se obliga că membru alu societății celu pucinu pre unu anu.

         Art. 9. Unu membru care n’ar îndeplini obligațiunile sale
    prevediute prin statute nici după o a trei’a somatiune ce i
    s’ar face din partea comitetului, se va privi ca nu mai voiesce
    a face parte din societate.

         Art. 10. Presiedintele societății se alege de adunare din
    sinulu societății. Elu este totu-odata presiedinte alu comite-
    tului si alu adunarei.

— 374 —


        Art. 11. Adunarea societății pdte numi membri de ondre,
   presiedinti si vice-prcsiedinti de ondre.

Fondulu societatiei.

        Art. 12. Fia-care membru e datoriu a respunde societății
   celu-pucinu 12 sfanți pre anu, in rate lunarie seu si pre anulu
   intregu inainte.

        Art. 13. Membrulu onorariu la priimirea decretului de
   numire respunde odata pentru totu-deun’a doui galbini; vice-
   presiedintele de ondre trei galbini; presiedintele de ondre patru
   galbini.

        Art. 14. Membri adunarei inca priimescu decrete in urm’a
   verificarei loru de catra adunare. La primirea acestora decrete,
   ei respundu o tacsa de cate doui sfanți.

        Art. 15. Societatea va cerca a-si mari fondulu prin tdte
   mediele cele mai potrivite cu natur’a si scopulu ei, precum
   sunt cu deosebire: conferintie si publicatiuni literarie si alte
   asemeni.

        Art. 16. Societatea priimesce cu recunoscintia daruri, sub-
   vcntiuni, donatiuni etc.

Adunarea societatiei.

        Art. 17. Presiedintele convdca adunarea societarii la fia-
   care trei luni.

        La casu de trebuintia se pdte convoca si de mai multe
   ori in sesiune estraordinaria.

        Art. 18. Adunarea se convdca la resiedinti’a comitetului
   in Bucuresci.

        Art. 19. Membrii adunarei sunt:

        a)  membrii comitetului;

        b)       acei domni membrii ai societății, carii au luatu initia-
   tiv’a intemeiarși ei.

        De aceștia se voru tienea si acei domni studenti romani
   dela academia si universitari, carii pana la finele acestui anu
   1867 voru binevoi a cere Înscrierea domniei loru in registrulu
   membriloru societarii.

        c)       acei domnii membrii ai societății, carii pe langa mini-
   mulu de 12 sfanți pre anu voru respunde societarii odata pentru
   totudeun’a sum’a de douisprediece galbini; in fine

        d)       acei carii in cursu de cinci ani au indeplinitu regu-
   latu tdte obligațiunile de membrii ai societății.

        Art. 20. Presiedintele societarii deschide adunarea prin
   o dare de sema in numele comitetului despre starea societarii.

— 375 —


         Art. 21. Decisiunile adunarei se făcu prin majoritate re-
    lativa de voturi.

         Art. 22. Membrii absinti se considera că invoiti cu de-
    cisiunile adunarei.

         Art. 23. Membrii comitetului ien cuventulu, dar nu vo-
    tăza in afacerile in carii sunt datori respundere.

         Art. 24. Procesele verbali ale adunarei se redigu, sub
    preveghierea presiedintelui, de trei seu mai multi secretari aleși
    din sinulu adunarei dintre membrii ce nu făcu parte din co-
    mitetu.

         Art. 25. Atributiunile adunarei sunt:

         a) alegerea comitetului prin votu secrctu;

         b) esaminarea socoteleloru din fiacare trimestru;

         c) alegerea comisiuniloru necesarie;

         Anume socotelele voru fi esaminate de o comisiune, că-
    reia se voru presenta tote registrele. Asta comisiune va pre-
    senta adunarei unu raporta, opinandu:

         d) votarea budgetului;

         e)       modificatiuni in statute nu se potu face, decatu fiindu
    presenti doua treimi din numerulu totalii alu membriloru adu-
    narei si numai cu majoritate de ddua treimi a celoru presenti.
    Asemeni propuneri trebue a fi subscrise de cinci membrii pre-
    senti ai adunarei;

         f)       decisiuni asupr’a vercaroru medie, prin care s’ar pută
    mai usioru ajunge scopulu societății.

         Art. 26. Adunarea gasindu de trebuintia a convoca vre-
    odată pre toti membrii societății fara deosebire, va decide acăsta
    prin majoritate de ddua treimi din numerulu totalu alu mem-
    briloru adunării. Im asta sesiune a adunarei se va vota de
    mai inainte si regulumentulu, după care au se fia conduse
    desbaterile acelei adunari generale si estraordînarie. Totu adu-
    narea societății va ficsa de mai nainte si obiectele asupr’a ca-
    ror’a va ave a fi consultata acea adunare generala.

Comitetulu societatiei.

         Art. 27. Comitetulu se compune din 15 membrii: nnu
    presiedinte, doui vicepresiedinti, unu primu si unu alu douilea
    secretarii!, unu casierii si alti ndua membrii.

         Art. 28. Membrii comitetului se alegu de adunarea so-
    cietății pre unu anu. Ei potu fi realesi.

         Art. 29. Cerendu trebuinti’a, comitetulu p<5te se număsca
    snbeasieri, contabili si subsecretari.

— 376 —


         Art. 30. Presiedintele convdca comitetulu celu pucinu
    odata pre luna la di anteiu.

         Art. 31. In lipsa presiedintelui atributiunile lui le inde-
    plinesce unulu din vicepresiedinti, delegata de presiedinte.

         Art. 32. Comitetulu representa societatea in afara, ingri-
    jesce de averea societății si de observarea statuteloru si ese-
    cuta decisiunile adunarei.

         Art. 33. Tdte charthiele in numele societatiei si alu co-
    mitetului au se fia subscrise de presiedinte si unu secretariu.

         Art. 34. Comitetulu va depune la finele fiecărui trimestru
    banii incasati la unu locu siguru, că se fructifice.

         Art. 35. La casu candu in decursulu unui trimestru banii
    incasati aru ajunge la suma de 30 galb. (treidieci galbini), co-
    mitetulu e oblegatu a’i depune se fructifice inainte de impli-
    nirea trimestrului.

         Art. 36. Registrele voru tienea in evidenția timpulu de
    candu si sum’a capitalului ce fructifica.

         Art. 37. Comitetulu este responsabilu adunarei de tdte
    acțiunile sale.

         Art. 38. Societatea incepe anulu cu 1. luliu 1857.

         Art. 39. Scopulu acestei societari pentru ajutoriulu stu-
    dentiloru romani din Transilvani’a si părțile ei nu se pdte
    schimba nici odata, fara a desfiintia insasi societatea.

         Art. 40. La casu candu societatea s’ar desfiintia, fondulu
    ei va trece negresitu la asociatiunea transilvana pentru litera-
    tur’a romana si cultur’a poporului romanu.

         Aceste statute s’au votării definitivu in a trei’a siedintia
    a adunării societarii Transilvani’a. Bucuresci, 30. luniu 1867,
    in localulu gimnasiului Mateiu-Basarabu.

    Presiedintele societarii Transilvani’a             Secretariulu

            A. Papiu Harianu.                          Procopiu.

(Va urma.)



        C 1 i 0.

Ex Indice Torni IV. Codicis Diplomatici et Torni V. Supplemento Codicis
Diplomatici.

    1493 Impacata tempora in Transilvania. S. C. D. p. 132.

    1494 Fuit Wladislaus Rex in Transilvania Cibinii. Cod. Dipl. pag. 13.

    1494 et 1495 Uladislaus Rex in Transilvania Cibinii. Suppl. Cod. Dipl.
       pag. 142. et 153.

    1496 Protonotarii mittuntur in Transilvaniam. C. D. p. 28.

— 377 —


    1500 Nobiles in Transilvania praestabant Decimas Clero. C. D. pag. 68.

    1504.  Rixae ad vulnerationem usque inter Plebanos sedis Selk et Eppum
          alhensem ratione Decimarum. C. D. p. 107.

    1505 Siculi condunt constitutiones Udvarhelyini. C. D. p. 123.

    1506* Unio Transilvanorum. Rog. Arch. T. III. p. 387.

    1534 Nicolaus Gerendi expeditur in Transalpinam. Reg. Arch. T. I. p. 458.

    1540 Exercitus ad Kolos-Mmiostor. Reg. Arch. T. III. p. 165.

    1540 Venenum Isabellae Reginae propinatum. R. A. T. III. p. 143.

    1541 Adsecuratoriae Ferdinandi I. Transilvani» datae. R. A. T. III. p. 388.

    1552 Ing’ens expcditio turcica. C. D. p. 437.

    1552 Obsidio Agriensis. C. D. p. 446.

    1553 C'ominissarii Ferdinandi in Transilvania. 447.


    Anno ®x ’ⁿ,^ce Torni V. Cod. Dipl. et Torni VII. Suppl. Cod. Dipl.

    1558 Isabellam Reginam et Joannem II. veneno absummere voluit Joannes
          Kendi. C. D. p. 302.

    1566 Castra fuere ad Fenes Com.-Kolos. S. C. D. T. VIL p. 197, et 195.

    1570 Tractatus inter Maximilianum Caesarem et Joannem II. C. D. p. 161.

    1571 Maximilianus Diploma dat TranSilvanis. C. D. p. 184.


    .                      Ex Indice Torni VI. Cod. Dipl.

    AnnO                                               J

    1575 Medienses graves fecerant expensas in excipiendis Legatis polonicis,
          qui communi SS. et 00. Poloniae consensu ex comitiis Varsaviensibus
          novi Regis eligendi gratia indictis, ad Stephanum Bathory missi fuerunt
          ideo, ut eum ad suseipiendum Poloniae regnum invitarent. P. 488.

    1586 Pestis in Transilvania. P. 15.

    1586 Caristia in Transilvania. P. 23.

    1593 Apparatus bellicus. P. 155.

    1594 Conspirație in Principem. P. 167, 168.

    1595 Castra ad Dumbovitza 12. Oct. p. 175, 176.

    1595 Sigismundus Bathori fit Dux Opoliae. P. 175.

    1597 Tempera impacata. P. 213.

    1598 Apparatus bellicus. P. 233.

    1599 Princeps Andreas levat 3000 fi. a Clero Saxouico. P. 257

    1600   SS. et 00.   regnant in Transilvania.  P. 283.

    1600   Commissarii caesarei in  Transilvania. P. 286.

    1603   Commissarii caesarei in  Transilvania. P. 323.

    1604   Commissarii caesarei in  Transilvania. P. 341.

    1604 Absente Gubematore caesareo fuit locumtenens in Transilvania Gene-
          ralis Comes Thomas «a Capreolo. P. 340.

    Aₙₙₒ                   Ex Indice Tonii VIL Cod. Dipl.

    1610 Tractatus Cassoviensis. P. 202, 203.

    1610 Conspiratio in Principem Gabrielem Bathori. P. 24, 106 et 294, 295.

    1611 et 1612 Saxones incummt notam. P. 35 et 44.

    1613 Liga Saxonum. P. 74.

    1615 Confoederatio inter Caesarem et Gabrielem Bethlen. P. 210.

        * NB. De anno 1616 et 1617 quoad Lippenses vide C. D. T. X. pag.

          236, 237, hic autem inferius ad Indic. T, X.

    l<î20 Comitia Posoniensia. P. 295.


29

— 378 —


     Anno Ex Indice Tonii VIII. Cod. Dipl. el Rog. Arch. Tonii III.

     1632 Legatio Caesaris ad Georgium I. Râkotzi. P. 9.

     1634 Castra ad Szăsz-Sebes. P. 92.

     1636 Liga Saxonum. P. 116.

     1637* Conspirație in necem Principis. R. A. T. III. p. 158.

      1637* Brassovienses dant Reversales super fidelitate Georgio Râkoczi. ReS'
           Arch. T. III. p. 122, 129.

     1638 Cibinienses faciunt idem. P. 122.

     1650 Religio reformata conditio donationis. P. 398.

     1655 Religio reformata conditio donationis. P. 490.

     1655 Expeditio in Valacliiam. P. 498.

     1657 Liga Saxonum. P. 506.

     1657 Incidit iu captivitatem Balthazar Apafi. P. 512.

     A»no Indice Tonii IX. Cod. Dipl. et Tonii III. Reg. Arch.

     . . . . Sub Acatio Barcsai fuit tributum turcicum 500,000 Talerorum. P- 63.

     1660 Pugna ad Gyalu et virtus Francisci Bialis. P. 249.

     1660 Obsidio Varadinensis. P. 122.

     1661* Segesvarienses mutuos dedere Regno 32,000 talerorum. Reg. Arch.

           Torni III. p. 200.

     1662 Fides Saxonum. P. 10 et 14.

     1662 Castra turcica ad Fiizes. P. 17.

     1662 Inopia aerarii. P. 21, 22.

     1662 Castra ad Kocsârd. P. 28.

     1664 Castra ad Vâradgya. P. 66.

      1664 Opera Francisci Bialis recuperautur Coinitatus Szolnok Interior ct
           Kraszna. P. 251.

     1670 Oppressio Religionis. P. 161.

     1674 Notatur Dionisius Bănii. P. 299, 300.

     1675 Liga Saxonum. P. 200.

     1677* Rebellio Hâromszekiensium. R. Arch. T. III. p. 224.

     1677* Expeditio Ladislai Vajda ad Vezirium. R. Arch. T. III. p. 225.

     1680* Expeditio Ladislai Vajda ad Vezirium. R. Arch. T. III. p. 226.

     1682 Unio trium Nationum. P. 270.

     1683* Obsidio Viennensis. R. A. T. III. p. 225.

Ex Indice Tonii X. Cod Dipl.

     Anno                 Confer cum NB. superius signata.

      1616* Lippa non vuit se dedere Turcis, ideo expugnatur a Principe Gabriele
           Bethlen. P. 236, 237.

      1617* Lippenses emigrantes obtinent in Transilvaniam refugium et eis datur
           Possessio Vajasd in Comitatu Albensi. P. 237.

Ex Indice Torni XII. Cod. XII. Cod. Dipl.

     Anno                                                     ¹

     1704 Revoluție Rakotziana, P. 61.

     1705 5. Maji moritur Leopoldus I. P. 65.

     1705 10. Maji amnestia Josephi I. p. 65.

      1705 10. Maji affidatoriae super rebonifieatione expensarum per Transil-
           vanos in 'rationem militiae caesareae factarum. P. 73.

     1710 Transilvani excluduntur a beneficio amnestiae generali». P. 93.

379 —


    1711 18. Aprilis moritur Josephus I. P. 95.

    1718 Transilvaniae incolae subditi transmigrantur in Banatum. P. 133.

    1722 Sanetio Pragmatica. P. 153 et 181.

    1723 Sanetio Pragmatica. P. 163 et 167.

    1725 Pecuniae defectus in Transilvania. P. 223.

    1729 Mores juventutis dissolutae. P. 315.

    1765 Transilvania fit Magnus-principatus. P. 464.

    1786 Transilvania subdividitur in 11. Comitatus. P. 517.

        II.

        Historica data, Saxones respicientia.

    .                          E Cod. Dipl. Tomo I.

    Anno                                 ¹

    1184 Saxones Transilvani. P. 4.

    1277 Saxones conflagrant ecclesiam albensem. P. 61.

    1291 Saxones paedia tenentes et more nobilium se gerentes. P. 98 eorum
          Decimae, ibidem; et eorum Insurrectiones, ibidem.

    1291 Saxones Templum albense conflagrantes excommunicantur. P. 88.

    1299 Conflagrant Capitulum albense. P. 107.

    1299 Saxones. C. D. T. V. p. 199.

    1316 Comes Nicolaus filius comitis Goblin de Cibinio Jndex Provin-
          ciali» pro tempore constitutus, et Universitas Provincialium ad
          Cibinium pertinentium. P. 161.

    1316 Praedialistae apud Saxones. P. 161.

    1316* Reg. Arch. T. III. d. 10.

    1322 Saxones membra Comitiorum Transilvaniae. p. 205.

    1322 Universitas Saxonum Provinciae Cibiniensis celebrat congregationem
          generalem. P. 204.

    1322 Privilegia Provincialium Cibiniensium extenduntur ad possessiones Ab-
          batiae de Kertz. P. 281.

    1323 Consvetudo Cibiniensis reiate ad successionem memoratur. P. 227.

    1325 Saxones rebellant. Reg. Arch. T. II. p. 78.

    1331 Terra Saxonum appellatur Terra Regia p. 312.

    1340 Saxonum Universitas. Reg. Arch. T. II. p. 79.

    1340 Universi Provinciales Sedis Cibiniensis et Universi Provinciales So-
          dium ad eosdem Provinciales Cibinienses spectantes. P. 375.

    1345 Nobiles inter Saxones. P. 397.

(Va urma.)



constantini; brancovanu.

Drama in cinci acte.
(Continuare).
SCEN’A IV.

    (Camera la Vizirulu Ali-l’asia. Candu se rădică pendi’a, se vede Mihaiu Racovitia intrandu;
                             elu sărută inan'a Vizirului).

Mihaiu Racovitia.

            Pră strălucite Domne, vinu că se’ti multiamescu,
            Si ua santa datoria aici se-implinescu.


29*

— 380 —


             Acelu Domnu Brancovanu, ce tidr’a lui o prada,
             Cu biruri, pre Sultanulu, stapinulu nostru, trada.
             Moșii nenumerate in tiera-a cumperatu.

             Că ua cetate mare inaltîa elu palatu.

             Elu a taiatu moneta, cu chipu-i s’alu lui nume,

           • Se ’si faca svonu de dinsulu, in tidra si in lume.
             De musica ’n oștire unelte-a cumperatu
             D’argintu, cum si de auru, unu lucru minunatu.
             Vestindu avere multa, asia precum nu are
             Sultanulu. Dar’ din tote, ce dici dea lui tradare?

                                      Vizirulu.

             Elu face tdte acestea? Elu are mari averi?

                                Mihaiu Eacovitia.

             Catu n’are tier’a tota si toti ai lui boerî.
             Elu are intielegeri ascunse cu ’mperatulu
             Austriei, cu Rusi’a, se le mardsca statuia
             Din statele Turciei. Veneti si Genovezi,
             Prin elu sciu totu ce faceți.

                                      Vizirulu.

                         Poți tu se’mi dai dovedi?

                                Mihaiu Eacovitia.

             Le vei avea cu timpulu . . . prin elu ei au de scire,
             De scopurile Porției, d’ascuns’a sa gândire;

             j£r’ Leopoldu desface in urma-acestu secretu,
             Ilu face Printiu germanicu cu titlulu, prin decretu.
             Prin care cate un’a, cu fala se arata
             Sierbirile făcute Austriei ’ngamfata.

             Si dări nesuferite pre tiera elu a pusu,
             Avere vrendu a ’si face; si tine curtea susu
             Spre munți, se fie liberu de Turci. Totu patimesce,
             Multi bani in tieri străine elu are, si hranesce
             Soli in străinătate, tramite ne ’ncetatu
             La curțile străine.

                                      Vizirulu.

                         Se fie-adeveratu

             Ce tu imi dici de dinsulu? poți da dovedi tu 6re?
             îmi cere voia mie, p’unu fiiu alu seu se ’nsdre
             Cu a Domnului Moldovei copila. Amu priimitu,
             Si nunta fericita, din parte ’mi i amu doritu.

— 381 —


Mihaiu Racovitia.

            O Ddrnne! asta nunta, aduce loru tărie
            In tiera. Multu mai bine ar fi ea se nu fie .. .
            Si Cantemiru, a cărui domnitia va se iea,
            E tradatoriu in Porta .. . Asculta rug’a mea . . .

Vizirulu.

            Acuma totulu cade, de veți avea putere
            Se sprijiniti acolo ce Padisiahulu cere.
            De-mi dati incredintiare, ca-odata mazilitu
            De noi, poporulu tierei remane liniseitu,
            Si elu nu se va duce la Nemți, la Russi, a face
            Cu starea lui cea mare mișcări ce nu ne ar place.
            L’asiu scite din domnia indata. Astadi noi
            Avemu cu Veneti’a se ’ncepemu unu resboiu.

            Si n’avemu timpu, n’am iste, câ se tramitu in tidra.
            Puterea ndstra tota se va porni afara.

Mihaiu Racovitia.

            Ceru timpu spre încercare, de este midiulocîre
            Se lu prindia, fara lupta si fara resvratire.

Vizirulu.

            De ale tale fapte pre mine vei vesti
            Catu mai curendu se pdte. Si ce am dissu va fi!
            (Vizirulu ese.)

Mihaiu Racovitia (singuru).

            Unu omu voiu a tramite la Cantaeuzinesci,
            Câ se le spună tdte doriutiele turcesci
            Ca voru se ’lu mazilesca, dar’ cu incredintiare
            De linisce; dovdda cerendu d’a lui tradare.

SCEN’A V.

(In palatulu domnescu din Bucuresci).

Constantinu Brancovanu, Spat. Mihaiu Cantacuzino.
Constantinu Brancovanu.

            Mihaiu Spatare, ce felu! voi v’atî recitu de totu,
            Si tu si alu teu frate si mandrulu teu nepotu
            Stefanu! voi cu Bosforulu aveți acum a face?
            Ce? sângele in dmeni, nu, apa nu se face?

382 —


              Trageți la Greci, si Turcii ve plăcu, nu este asiea?
             Dar’ Turcii suntu tiranii, ce-apessa tier’a mea.
             De vreți voi libertate, de vreți s’ aveți ua tiera,
             Austriei se cereți! se sparga ac6sta fera!

              Creștinii ne dau drepturi, vinu ca mântuitori;
             Sum cu mântuitorii; urescu p’apessatori.

Spat. Mihaiu Cantacuzino.

              Austri’a, ai dreptulu, de facia ne protege;
             Dâra in ascunsu gandesce in lantiuri se ne lege,
             Pre noi si toti creștinii, ce Turcii au sub-jugatu.
             De Turci se n’aveti tema: loru nu le e ertatu
             De legea loru, se strice nici limba romandsca,
             Nici drepturile tierei, nici neamulu se turcdsca.
             Credinti’a loru chiaru pune intre creștini si ei
             Ua stavila ne’nvinsa. Creștinii suntu mai rei.
             Ei prin acea credintia gasescu chiaru a loru cale
             De-a cotropi Romanulu si drepturile sale.
             Fugi de creștini cu nume, si fapte de pagani,
             Voru se ne libereze, dar’ nu spre-a fi Romani;
             Voru se ne desrobesca si ataca Musulmanii,
             Nu câ se fimu noi liberi; ci a schimba tiranii.

Constantina Brancovanu.

              Dar’ nu diceai totu ast-fclu, candu am facutu tractate
             Cu Leopoldu? candu insuti fugiși de a combate
             Sub Ruși cu Otomanii? Ve sciu, pre vieti’a mea!
             Pre toti; vc arabla ochii dup’a domniei stea.

              Ua singura idea mai este ’n fie care:
             De a lua puterea. Ori ce-alta cugetare,
             Ce pune inainte de tiera, ori ce omu
             D’acum e numai scara d a se urca la tronu.

Spat. Mihaiu Cantacuzino.

              Vrăjmășii noștri, Domne, iti spunu de noi mai multe.
             Marfa Sa pre vorbe nimicii se nu asculte . . .

              Noi ne am recitii, dici, Domne? E prea adeveratu;
               Cuventulu de recdla, noi, Ddmne, nu l’am datu.
               Ni s’a luatu credinti’a si carm’a noa data,
               Pre pîri ne-adeverate, ce-ua lume insetata
               Se fie la putere a reversatu pre noi.
               Cantacuzinii insa, de si străini la voi,

— 383 —


             Dar’ au tînutu cu tier’a, cu Domnii totu-dd-uu’a,
             Candu sdrt’a preste tiera a radicatu furtuna.
             Pre noi si pre ai noștri acum ii prigonesci:
             In stare, in familii in tdte ne lovesci.

             Si noi dedati cu tronulu, supusi câ totu-dd-un’a,
             Plecamu capulu si dicemu; va inceta furtun’a.

                           Constantinu Brancovanu.

             A vdstra este carm’a; ddr’ voi se aretati,
             Câ pîrele făcute voi nu le meritati.

                           Spat. Mihaiu Cantacuzino.

             Vomu dovedi acdst’a, catu voiu mai fi in lume.
             O Ddmne! Ua partita, ori care, cu-ori ce nume,
             Se sprijine pre sine, candu sprijine p’ai sei.
             Cliiaru candu suntu fapte rele, chiaru candu suntu unii rei.
             Ca-ci a lovi p’aceia ce suntu din a ta parte,
             E de a face trdba vrajmasiloru, si parte.

             Asi’a făcu cei cu minte. Ce facemu insa noi!

             De suntemu slabi candu ceilalți ne au declaratu resboi,
             Noi intre noi ne batemu cu ura ne’mpacata,
             Ce-aduce desbinare, si slabitiune ’ndata.

                           Constantinu Brancovanu.

             Dar’ cine desbinarea in tiera a nascutu,
             De nu dorinti’a vdstra de tronu? Voi ati facutu
             Acdsta trista stare. Ștefanii vrea Domnu se fie.
             Si că se adjunga, faceți reu tierei lui si mie!
             îmi dovediti ca pîr’a a fostu unu slabu prepusu,
             Si de catu totu-de-una ve voiu urca mai susu.

                           Spat. Mihaiu Cantacuzino.

             Ai casei ndstre dmeni suntu toti puși la ua parte,
             De si cinstiti si harnici. Vedi dar’ ca ne desparte,
             Chiaru a credintiei lipsa. Miniștrii tei dorescu,
             Totu dmeni ce degrada pre cei cărei serbescu.
             Puterea ce lovesce pre cei ce au virtute,
             Incuragiaza furii si vrd ca se-i adjute.

                           Constantinu Brancovanu.

             Atatu aveți a dice?

                           Spat. Mihaiu Cantacuzino.

             Suntu multe-a dice inca, inalte Ddmne, tie.

— 384 —


Con st an ținu Branco vanii.

              Atu mare trebuintia de mintea ta cea vie . . .

              Se ne vcdomu! (la o parte) faci pace cu unu vrajinasu alu teu,
              Unu altu vrajmasiu faci tie. Deci pacea este-unu reu.

(Donnnilu ese).
(Intra Constantinii de Critu).

              Constantinii din Critu (către Sp. Mih. Cantacuzino).
              M’amu ratecitu p’aicea. Mihaiu Spatarulu unde
              Ilu pociu găsi eu <5re? Tu, dragulu meu, respunde.

Spat. Mihaiu Cantacuzino.

              Tu cine esci?

Constantinu din Critu.

                          Amu carte se i dau dela Fanaru,
              Tramisu de Mihaiu Vodă; unu omu cum gasimu rarii,
              Mintosu; lui ii tramite cu multa sanetate.

Spat. Mihaiu Cantacuzino.

              Eu sumu celu ce tu cauți. Dara vorba scurta frate,
              Aici suntemu la curtea domn&sca. Esci peritu.

              De omenii domniei de i fi^descoperitu.

              Vinu iute după mine.

(Va urma).



            Numerulu limbeloru si alu dialectelor!! omenimci întregi.

            In Asi’a intriga sunt 937, in Africa 226, in Europ’a 587,
      in Americ’a 1264. Limbele si dialectele din mai multe insule
      inca nu sunt cunoscute; asia numerulu limbeloru si dia-
      lecteloru se ia in dilcle ndstre cu 3014. Acesta cifra coprinde
      in sine cea mai grea sententia de judecata asupra aceloru
      dmeni, carii isi voru fi pusu vreodată in minte, seu isi voru
      pune de aici inainte, că se faca a se perde cele mai multe
      limbe si a se adopta de catra omenimea intrega numai cateva,
      cumu amu dice privilegiate. Cu totulu altuceva ar fi, deca
      s’ar pune întrebarea asia, ca se se invente un’a limba univer-
      sala, pe care se o păta invetia cu înlesnire fiacare omu pre
      langa a sa, buna dra precumu este music’a. Intru adeveru ca
      incependu dela filosofii Descartes, Leibnitz, Rousseau, Chaba-
      non, Nodier, pana la Olivet, mnlti isi bătură capnln, pentruca

— 385 —


   se afle un’a limba universala. In dilele ndstre dn. Sudre isi
   sacrificii anii vietiei sale dela 1829 pana la 1863 meditandu
   si planuindu asupra sciintiei despre un’a limba universala, s6u
   precumu o numescu altii, limba musicala. Dn. Sudre crede ca
   ar fi aflatu chieile pentru un’a limba universala si ca acelea
   aru fi numai siepte, adica: do, re, mi, fa, sol, la, si. Cu
   acestea 7 note din gamma s’ar putea forma tdte trei limbele
   omenesci, adica cea vorbita, cea scrisa si cea muta sdu mi-
   mica. Celu pucinu asia credu adeptii dlui Sudre. Speramu ca
   filologii nostrii ne voru da si in acdsta direcțiune invetiatur’a
   dorita. Ide’a in sine este sublima; viitoriului ii remane reser-
   vata ecsecutarea ei practica.


   Ad Nr. l⁷⁸/]₇₇ 1868.

        Regulamentu de concursu la stipendiale societatiei Transilvani’a.

        Art. I. Societatea Transilvani’a creeza deocamdată trei
   stipendia de 150—200 galbeni pre anu, cu începere dela Oc-
   tombre 1868 pentru studia la un’a din universitățile din Fran-
   ci’a si Itali’a.

        Art. II. Potu concurge la aceste stipendia junii romani
   de preste Carpati, fia din Transilvani’a seu Bucovin’a, fia din
   tienutulu Satumarelui ori Maramuresiului, alu Urbei-mari sdu
   alu Aradului, fia din Banatu, cari au terminata celu pucinu
   clasele gimnasiale si au facutu esamenulu de maturitate.

        Art. III. Concurentii se voru adresa mai anteiu la un’a
   din cele trei societăți literarie de preste Carpati cu petitiune,
   pre lenga care voru alatura testimoniulu de maturitate, actu
   de botezu, testimoniu de paupertate si certificatu medicalu. Ei
   voru arata totuodata in petitiune specialitatea la care au mai
   multa aplecare.

        Art. IV. Comitetele respective ale societatiloru literarie
   romane de preste Carpati voru binevoi a înainta comitetului
   societatiei „ Transilvani’a “ din Bucuresci numele impreuna cu
   actele relative aceloru concurenti, pre carii ’i voru găsi mai
   demni de a obtiene stipendiale societatiei „Transilvani’a/' bi-
   nevoindu a face tdte observatiunile si lămuririle necesarie in
   privinti’a fiacarui’a din cei recomandati.

        Alegerea obiectului studialoru, precumu si a institutului
   unde au a se face stadiale, se lașa pentru astadata asupr’a
   comitetului societatiei Transilvani’a.

        Art. VI. Liberi suntu concurentii a se adresă si deadre-

— 386 —


ptulu catra comitetulu societatiei Transilvani’a, si comitetulu va
pută designă si din aceștia intru catu naționalitatea si meritulu
loru, n’ar fi supuse nici unei indoieli.

         Art. VIL Cei designati de catra comitetulu societatiei
    Transilvani’a voru dă in scrisu, ca au luatu actu de dorinti’a
    societatiei espresa in art. 4 din statute.

         Art. VIII. Ei voru fi detori a trimite regulatu la comi-
    tetu certificate de studia in fota form’a, cari deca n’ar respunde
    asteptarei, stipendiulu li s’ar pută retrage.

         Conformu cu originalulu

              Presiedinte                                Secretarii!

      A. Papiu Ilarianu mp.                           Laurianu mp.

fiiu.

         Acestu regulamentu conformu conclusului adusu in sie-
    dinti’a comitetului asociatiunei din 8. luliu c. n. a. c. se pu-
    blica cu acea adaugere, că terminulu pentru aceli competitorii,
    cari si voru trimete concursele sale la comitetulu asociatiunei,
    se defige pre %₀ Augustu a. c.*)

Dela comitetulu asociatiunei transilvane pentru literatur’a
romana si cultur’a poporului romanu.

         I. V. Rusu mp.,                        I. Hannia mp.,

secret. II.                             vicepres.

    Nr. 164. 1868.

        Protocolulu siedintiei estraordin. a comit, asoc. trans. rom.

    tienute in 17. luniu c. n. a. c. sub presidiulu Reverendisimului D, vice-
    presiedinte Ioane Hannia, fiendu de facia DD. membrii Ilustr. sa D. con-
    siliariu de curte lacobu Bolog’a, D. consil. de finantia P. Mânu, D. se-
    natorii P. Rosc’a D. adv. dr. I. Nemesiu, D. parochu si prof. Z. Boiu,
    D. dr. N. Stoi’a, D. secret. II. loanu V. Rusu, D. capitanu si cassariu
    alu asoc. C. Stezariu si D. redact. si bibliot. alu asociat. N. C riște a.

         §. 68. Dn. vicepresiedinte aduce inainte, cumca acăsta
    siedintia estraordinaria s’a aflatu indemnatu a o conchiamă
    singuru din acelu motivu, că se impartasiăsca onoratului co-
    mitetu o charthia a Dlui secret. I. Georgie Baritiu ddto. 12 lu-
    niu c. n. a. c., prin carea cere a i se asemnă o anticipatiune
    de 150 fr. v. a. pentru suportarea speseloru avende cu edarea
    foiei asociatiunei dela 1. luliu a. c. c. n. pana la prosim’a
    adunare generala a asociatiunoi (25. Augustu c. n. a. c.)

         Perlegenduse respectiv’a charthia, comitetulu decide: a se


         *) Celealalte diurnale romane inca suntu rogate a reproduce in cola-
    nele sale acelu regulamentu in totu cuprinsulu.

— 387 —


asemnă la cass’a asociatiunei transilvane cerut’a anticipatiune
de 150 fr. v. a.

        Cu acăst’a siedinti’a estraordinaria s’a inclieiatu.

        Sibiiu, datul u că mai susu.

        I. Rusu mp.                             I. Hannia mp.

secret. II.                               vicepres.


   Nr. 175 1868.

        Protocolulu siedintiei ordinarie a comitet, asoc. trans. rom.

   tienute in 7. luliu c. n. a. c. sub presidiulu Rever. D. vicepres. I. Hanni’a,
   fiendu de facia DD. membrii reverend. D. canonicu metropolitanii Gregoriu
   Mihalli, D. senatoriu Petru Rosc’a, D. advocatu dr. I. Nemesiu, D. dr.
   Nicol. Stoi’a, D. parochu si profesorii! Zachari’a Boiu, secret. II. Ioane V.
   Rusu, D. capit. si cassariu alu asoc. C. Stezariu si D. red. N. Cristea.

         §. 69. Rev. D. vicepres. arata, ca scopulu principale alu
   chiamarei acestei siedintie ordinarie a comitetului intre altele,
   e pertractarea regulamentului proiectata de D. consiliariu de
   curte lacobu Bolog’a in privinti’a infiintiarei reuniuniloru tie-
   nutali si agentureloru comunali, pentru Înaintarea si latîrea
   activitatiei asociatiunei.

         Deci poftesce pre membrii comitetului, că se ia la disen-
   siune acestu obiectu. După disensiuni mai îndelungate si se-
   ridse escate asupr’a intrebarei, deca e comitetulu competente
   de a pertractă si pune in lucrare numitulu regulamentu? se
   făcură din partea unoru Dni membrii urmatoriele propuneri:

         D. dr. Nemesiu esf cu propunerea, că mentiunatulu regu-
   lamentu, se se ia indata la desbatere generala si speciala si
   apoi in forma de proiecta alu comitetului se se astărna la vii-
   tori’a adunare generale.

         Er D. parochu si prof. Z. Boiu propuse, că comitetulu se
   decbiare anteiu, ca nu se simte competente a pune in lucrare
   cestiunatulu regulamentu, ’lu primesce inse că basa de desba-
   tere pentru unu proiecta substernandu din partea sa, viitdrei
   adunari generale.

         Presidiulu punendu in urma, la votisare un’a după alt’a,
   ambele propuneri, propunerea a doua, respective a Dlui Boiu,
   se primesce din partea comitetului: cu maioritate de 4 contr’a
   3 voturi.

         §. 70. D. senatoriu Rosc’a, dupace aduce inainte, ca re-
   gulamentulu jacandu mai multu timpu pre mesa comitetului,
   se presupune a fi cunoscutu din partea membriloru de facia
   (a comitet.) face propunerea, ca acela se se primăsca en bloc

— 388 —


   fara desbatere si comisiunea insarcinata cu elaborarea progra-
   mului pentru obiectele propunende prosimei adunari generale,
   spre pertractare si decidere, se faca in acelu programu unu
   locu si pentru cestiunatulu regulamcntu.

         Acest’a propunere punenduse la votisare, comitetulu cu
   maioritate de voturi decide: a se respinge si a se procede la
   desbaterea generala a regulamentului.

         §. 71. Descliidienduse desbaterea generala asupr’a regu-
   lamentului propusu, si, in decursulu aceleia ivinduse atari greu-
   tăți , preste cari comitet, cu atatu mai pucinu a pututu trece,
   cu catu ca D. propunatoriu si referințe respect., carele singuru
   ar fi fostu in stare a dă deslucirile necesarie, din cause fami-
   liari, a lipsitu dela acest’a siedintia: la propunerea Dlui dr. I.
   Nemesiu comitetulu se afla indemnatu a decide: amanarea per-
   tractare! cestiunatului obiectu pana la conchiamarea unei sie-
   dintie estraordinarie ad hoc, la carea va pută participă si D.
   consiliariu aulicu lacobu Bolog’a că propunatoriu si referințe.

         §. 72. D. cassariu alu asociatiunei presentăza conspectulu
   despre starea cassei asociat, pre tempulu acestei siedintie, din
   carele se vede, ca cass’a asociat. — după subtragerea eroga-
   teloru de pana acum — are in proprietatea sa 29,208 fr. 99 cr.

        Se iea spre scientia.

         §. 73. Totu cu aceea ocasiune D. cassariu alu asociat,
   presentăza unu altu conspectu despre interesele intrate cu 1.
   luliu a. c. la fondulu asociat, după couponii obligatiuniloru de
   stătu, si anume a) după couponii obligatiuniloru urbariale tran-
   silvane după subtragerea de 7% a intratu in BN. 156 fr. 24 cr.;
   b) după couponii obligat. împrumutului de stătu, după subtra-
   gerea de 20% a intratu in argintu 19 fr. 25 cr. (si 7 cr. in
   arama).

        Se iea spre scientia.

         §. 74. Se mai raporteza despre banii incursi la fondulu
   asociatiunei, că tacse de memb. ord. dela siedinti’a din urma
   pana la siedinti’a presenta, carii făcu cu totulu sumusior’a de
   25 fr. v. a.

        Se iea spre scientia.

         Fiendu tempulu inaintatu si obiectele pertractande nefiendu
   inca superate, se amana continuarea siedintiei pre mane (8. luliu)
   10 bre inainte de amiadi.

        Sibiiu, in 7. luliu c. n. 1868.

        I. V. Rusu mp.                           I. Hannia mp.

secret. II.       vicepres.

— 389 —


  Nr. 177. 1868.

        Protocohilu siedintiei ordinarie a comitet, asociat.

   continuate in 8. luliu c. n. a. c. sub presidiulu ordinariu, fiendu de facia
  DD. membrii Rev. D. canonicu metrop. Gregoriu Mibali, D. senatoriu Petru
  Rosc’a, D. advocatu dr. loanu Nemesiu, D. profes. Zach. Boiu, secret. II. si
  membru alu comitet. I. V. Rusu si D. bibliot. si membru supl. N. Cristea.

        §. 75. D. dr. loanu Nemesiu referâza in caus’a legatului
  facutu asociatiunei de repausatulu D. I. Piposiu fostu contro-
  lorii la băile erariale din Govasdia, aduce la cunoscienti’a co-
  mitetului, “ca înclitulu tribunalu comitatense din Deva, la re-
  cuisitinnea comitetului din 7. Aprilie a. c. Nr. 129, sub ddto.
  21. Aprilie a. c. Nr. 1103/p. impartasiesce in usulu asociatiunei,
  o copia legalisata din testamentulu repausatului Domnu, si ca
  conformii punct. 7, 12 si 15 lit. k) din numitulu testamentu,
  asociatiunea are de a primi dreptu eredire 700 fr. m. c. in 7
  bucăți obligațiuni de stătu (Staatsschuldverschrcibung) cu 3%
  (Nrii 13,433, 13,434, 13,435, 17,821, 17,822, 17,823 si 17,824
  ddto. 1. Dec. 1845): bibliotec’a testatoriului, cum si 6 bucăți
  auru (Waschgold) in pretiu de 15 fr. v. a.

        In urma D. referente propune, câ comitetulu se consti-
  tuâsca din parte’si unu advocatu cu plenipotentia pentru repre-
  sentarea si aperarea drepturiloru asociatiunei facia cu acestu
  legatu, si anume recomanda spre acestu scopu pre D. advocatu
  Lazaru Petco, la care propunere D. senatoriu si membru alu
  comitetului Petru Rosc’a, mai adauge, ca denumindulu advo-
  catu alu asociatiunei, totu odata se se poftesca, câ in casulu
  candu ar intimpinâ greutati neprevediute, facia cu punerea in
  lucrare a legatului cestiunatu, se binevoiesca a incunoscientia
  pre comitetulu asociatiunei.

        Conclusu. Propunerea Dlui referente dinpreuna cu adau-
  gerea făcută din partea Dlui senatoriu Rosc’a priminduse, co-
  mitetulu decide mai incolo, ca trimetienduise Dlui advocatu L.
  Petco necesari’a plenipotentia, totu odata se i se impartasi6sca
  in copia si respectivulu testamentu in totu cuprinsulu- seu.

        §. 76. Secret. II. perlege o scrisdrea a societatiei ,,Tran-
  silvani’a¹¹ din Bucuresci ddto. 9. luniu a. c. Nr. 102, prin care
  impartasinduse presidiului asociatiunei, unu regulamentu pentru
  stipendiale create de aceeași societate pentru an. scol. 186⁸/₉,
  totu odata se poftesce, câ acelui regulamentu se binevoiesca
  a’i dâ cea mai intinsa publicitate; se primdsca si se esamine pe-
  titiunile si atestatele respect, concurenti, si acele, cu recomen-
  dare din partea comitetului asociat, se le inainteze la comite-

— 390 —


  tulii societatiei „Transilvani’a“ celu pucinu pana la 1. Sept,
  c. v. a. c.

          Conclusu. Comitetulu asociat, din motivulu de a potd sa-
    tisface pre deplinu dorintiei societatiei Transilvani’a, decide, ca
    regulamentulu impartasitu se se publice in foi’a asociatiunei, si
    totu odata se se poftesca si celealalte dinrnale romane alu re-
    produce in coldnele sale. Terminulu pentru concursele ce se
    voru trimete si adresă la comitetulu asociatiunei, se defige pre
    %₀ Augustu a. c.

          §. 77. Se da cetire ordinei lucrariloru pentru adunarea
    generala viitoria, proiectata de comisiunea delegate spre acestu
    scopu in siedinti’a premergatoria, — care cu pucine modifica-
    tiuni se primesce si se decide a se publica dinpreuna cu pro-
    tocolulu in foi’a asociatiunei.

          §. 78. D. bibliotecariu aduce la cunoscientia donarea mai
    multoru cârti pentru bibliotec’a asociatiunei:

          1)      Dela D. loanu Bechnitiu, ascultatoriu de drepturi la
    universitatea din Vien’a unu opu intitulatu: ,,Caronni“ in Daci’a
    ed. Milano 1812.

          2)      Bibliotec’a centrala, din Iași trimete in 3 esempl. cata-
    logulu cartiloru ei, si poftesce a i se impartasi si din partene
    catalogulu opuriloru bibliotecei asociatiunei.

          3)      D. directorii! generale in ministeriulu instructiunei pu-
    blice in Romani’a V. A. Urechia trimete „Scdlele satesci in
    Romani’a,“ Bucuresci 1868, si „Localurile de scdle satesci in
    Romani’a,“ Bucuresci 1868.

          4)      Dela academia imperatesca de scientia din Vien’a se
    trimetu 9 fiiscidre, din tom. 56 fasc. 3; din tom. 57 fasc. 1;
    din Sitzungsberichte mat. naturwissensch. Classe pre a. 1867
    despart. I. fasc. 7, 8, 9 si 10, totu din aceste despart. II.
    fasc. 8, 9 si 10; Denkschrift mat. naturwissensch. Classe tom.
    27; Arcliiv fiii’ Kunde osterr. Geschichtsquellen din tom. 38
    fasc. 2, tom. 39 fasc. 1.

          Se decide:

          Cărțile incurse se primescu cu multiamita si se transpunu
    bibliotecariului spre păstrare in bibliotec’a asociatiunei; dr in
    specialu pentru catalogulu bibliotecei din Iași se se rescrie prin
    bibliotecariulu asociatiunei, ca comitetulu asociat, trans. indata
    ce va fi in placut’a positiune a ave tiparitu catalogulu cartiloru
    bibliotecei asociatiunii, va corespunde recuisitiunei făcute.

— 391 —


        Cu acestea siedinti’a comitetului se inchia pre la 10 <5re
  inainte de amiadi.

        Datulu că mai susu.

        I. V. Rusu mp.                         I. Hannia mp.

secret. II.                             vicepres.

        Notitie diverse.

        — Amatoriloru de anticitate comunicamu urmatori’a scri-
  soria interesante:

        „De multu si de multe ori amu dorita, că se potiu află
  pre ruinele nostre ceva anticitati însemnate; inse si de voru fi,
  acumu nu prea sapa Omenii noștri după densele, si asia nici
  ca amu pututu servi cu ceva. Din templare inse, scăse unu
  omu intru un’a ograd’a a sa un’a pietra cu inscriptiunea, de
  cea parte in ordine si cu tota acuratatea decopiata.

        „Pietr’a avea form’a lungaretia că de 3—4 urme, si lata
  că de 2 '/₂; er grosimea de un’a palma. Se afla intrega, pre
  margini înflorata (sculptura). Amu volitu se o cumparu, inse
  a cerutu prea multu pre ea, in sperarea, ca posesorii nobili
  i voru dă pretiulu 20 fr. v. a. Mirare! Sta si acumu neven-
  duta. Inscriptiunea:

D.                                                         M.


P. PONT. SECVNDINO

V. AN. X. M. III. D. XXIII.

P. PONT. BLANDO. V. A. VI. D. VIL

P. PONT. PONTIANELIS

ET. VALERIAE.

BLAND1NAE. CONIVGI.
VIX. ANN. LXV.

      „Parerea suscrisului e, ca ar fi fostu unu epitafiu; ăr in-
  tielesulu, sum convinsu, ca mai bine’lu veți pricepe Dvdstra
  . . . Gradisce, 17. Maia 1868.

J. Janz’a, v. protop. etc.

      — Intielesulu nu e greu, decatu ca in lini’a deasupr’a D.
  M. insemneza, cumu occurre de atate ori: Dis Manibus, si
  prin urmare tabla in adeveru e epitafiu; — in lin. a 2 literile
  inițiali insemneza: Vixit annos X., menses III., dieș XXIII.,
  si in lini’a urmatoria: Vixit annos VI., dies VIL Er in lin.
  4, in locu de PONTIANELIS este a se corege: PONTIANE,
  FILIS, mai corectu: Pontianae, filiis. Celealalte sunt plane.

— 392 —


        — Dela unu amicu inParisu: ne-s’au trimesu urma toride
   brosiure, de cea mai mare importantia pentru geografi’a antica
   a ripei derepte a dunărei in Maesi’a interiore si Sciti’a pontica:
   Vo.yage archeologique et geographique dans la rdgion
   du bas Danube par AL E. Desjardins (Extrait dela Revue
   Archdologique), Paris 1868; cu 2 planure ale citadelei romane
   Irosmis (27 pagine in 8-0.)

        Lettre ă AL Benzen sur quelques inscriptions inedites
   de Valachie et de Bulgarie provinces de Dacie, de AIcsie et
   de Scythie par E. Desjardins (Extrait des Annales de 1’ In-
   stitut de correspondance archeologique de Rome 1868. Rome
   1868. (107 pagine in 8-0.)

        La cari vomu reveni cu alta ocasiune.

           (Dîn Arcliivulu pentru filologia si ist. Nr. 16 din 5. luliu 1868.)



        S e n t e n t i e.

          Lenea e stupiditatea trupului; stupiditatea este lenea sufletului.

          Charitatea este termometrulu culturei omenesei.

          A vietiul in lume însemna: a lucra cu seriositate.

           6menii numai după mdrtea loru potu fi judecati dreptu; pre catu ei se
    afla in vietia, nu’i putemu judeca dreptu, pentrucă nu ne lașa invidi’a (pism’a).

           Acelu poporu, pe care’lu pote salva numai cate unu omu, merita că
    se fia batutu cu bice.

           Cu omenii geniali este anevoia a fi in relatiune, pentrucă ei făcu multe
    preste regula.                                               (Din germanesce.)



PROVOCARE.

         De drace in urm’a conclusului adusu in anulu trecutu la
   Clusiu, adunarea generala a asociatiunei se va ticnea estu tempu
   in Gherla — domnii membri ai asociatiunei rom. transilvane,
   cari au iiitentiunea de a veni la acesta adunare, suntu provo-
   cati cu tota ondrea, se binevoiasca a incunoscintiă despre a-
   cest’a pre comitetulu subscrisu, pana in 10. Aug. a. c., că se
   se pdta face dispusetiunile necesarie in privinti’a incortelarei si
   celoru referitorie la bun’a primire.

        Gherla, la 2. luliu 186,8.

Din siedinti’a comitetului constituitu pentru bun’a
primire a membriloru asociatiunei.

Presiedentele comitetului
loanne Anderco Homoredanulu.

   Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu secretariulu I. alu asociatiunei. —
                         Tipografi’a Riimer & Kamner.