TRANSILVANIA.





            F6i a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultura poporului romanu.



---A------A-----A  —A------------------------------------A-----A_____A_____A 

1) Acesta f6ia ese cate 3 c61e pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia- (i
I tiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poștei. j
; Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. ■— Se abon^za la J
Ij Comitetulu asociatiunei in Sibiiu seu prin posta seu prin dd. colectori. y
r-‘—ee-—v y v s u -Iz =—Vi<Ș&z'’z-«'-'-'>J v lj tz <z -lz-~șo—


        \r. 13. Brasiovu 15. luniu 1868. Alllllll I.


        Din datinele vechi ale Transilvaniei.

      Acela carele voiesce a petrunde in istori’a generatiuniloru
trecute si a judeca dreptu faptele loru, este necesitatu a’si a-
prinde mai multe candele si făclii, pentrucă se nu drbece si
se nu cadia prin intunecime. Este o acsioma a tuturora isto-
riogratiloru, ca prea adesea cate o causa mica are efepte fdrte
- mari. Acdsta acsioma se pdte ilustra cu mii de ecsemple. Nu
odata s’au subjugatu tieri, s’au resturnatu staturi, s’au estermi-
natu popdra intregi numai din causa, ca de ecs. religiunea nu
ertă că se stea la bataia in dile de serbatdre, seu in lun’a
plina, sdu in lun’a scadienda, dra alte ori pentruca regele sdu
comandantele se imbetase, ori ca la drele de periclu tandalea
pe la vreo femeia in gineceu, sdu ca a incalecatu pe unu ar-
masariu turbatu, care l’a trantitu tocma in fervdrea bătăliei, că
pe unulu dintre principii Transilvaniei (loanu Kemdny). Mai
departe este sciutu asemenea, cumca modulu vietiurei, referen-
tiele sociali si familiari, datinele eredîte din moși de stramosi
au că si legile positive politice, că si dogmele religidse, că si
ritulu, o decidetoria inriurintia asupra destinului popdraloru.¹
Toți acești factori considerati la unu locu au concursu in mo-
dulu celu mai pronunciatu, .pentrucă Transilvani’a si părțile o-
dinidra incorporate cu ea incependu dela Lugosiu pana la Oradea
si pana la Muncaciu, se ajunga, sdu vorbindu mai corectu, se
remana acolo unde o vedemu, adica inapoi’a tuturora tieriloru
europene din apusu si middiadi, afara de Neapole cu Sicili’ă.
si de Galiti’a.

— 290 —


     Voindu a ne pregăti si mai departe la cercetarea si ale-
gerea documenteloru istorice, credemu ca treimea se premitemu
fei unele cunoscintie mai virtosu despre datinele si modulu vie-
jtiuirei aceloru clase de dmeni din acesta tiâra, in ale caroru
mani fusese depusu destinulu ei, dela a caroru purtare a de-
pinsu mai multu conservarea seu ruinarea si inmormentarea ei.
Cei mai geniali istorici ai tuturora. timpuriloru au trasu in
sfer’a activitatiei loru descrierea .datineloril si preste totu a
vietiei sociale, ba multi din ei au mersu mai departe, pentrucă
voindu a străbate la adeveratele cause ale evenimenteloru isto-
rice , au intratu chiaru in viati’a privata a persdneloru insar-
cinate cu rolele principali, precum au facutu unu Plutarchu,
unu Tacitus, unu Svetonius si o mulțime altii, caroru nu lea
fostu scârba a descrie pana si cele mai scarnave bestialitati si
tdte spurcatiunile vietiei private ale imperatoriloru si altoru
barbati de stătu. In timpurile ndstre nu sufere asia ceva unu
feliu de convenientia reciproca, cum si civilisatiunea creștina si
moderna, âra legile celoru mai multe tieri europene pedepsescu
aspru descoperirile misterialoru vietiei private, pre catu cutări
persdne se afla in viâtia, după mdrtea loru inse ele inca cadu
in dominiulu istoriei, seu incai in alu croniceloru scandaldse,
câ si evenimentele mari.

     Celu ce nu va cundsce datinele boierimei si ale curtiei '
domnitdrie din secolulu alu 17-lea, nici odata nu va fi in stare
de â’ăi esplica pe deplinu caderea atatu de trista a Transil-
vaniei. j^ca principal’a causa, pentru care ne indemnaramu a
reproduce aici pre scurtu cateva trasuri din datinele si vidti’a
sociala a vdcului alu 17-lea asia, precumu se afla ele consem-
nate de cronicara Petru Apor si Michailu Cserei.

     lucepemu după Apor cu

Titula turele.

     Se pare ca Jbdl’a. lâfailatureloru in acesta tidra a fostu epi-
demica câ si in Ungari’a, âra acea epidemia s’a straplantatu
incdce mai virtosu din Ungari’a. După batali’a lui Radu-voda
cu Moise Szâkely, in care acesta inca remase mortu pre cam-
pulu Brasiovului (17. luliu 1803), pe unu singura agru se a-
flara patrusprediece grafi si „nagysâgos urak,“ adica titulati cu
„mari’a ta.“ Dela 1605 incâce, adica după scdterea nemtiloru
din tiâra, numerulu grafilora si alu mariiloru Câditi succesive,
pana candu in copilari’a lui Apor, adica in dilele lui Mich.
Apaffy I., abia mai remasese unu grafii, era „marii" vreo diece.

— 291 —


Adica politica de atunci a Vienei era, că pe familiile aristo-
cratice se Ie rnai desbine si prin titulature, facendu că se se.
inganfe care de care mai multu si se credia ca unele sunt mai
nobile decâtu altele. Din contra principiloru pamenteni nu le
placea că familiile boierești se’si pdrte nasulu prea susu, pen-
trucâ se nu li se deștepte asia curendu poft’a la tronu.

     Dupace partit’a nemtidsca a boieriloru apucă pe deasupra
partitei turcești si inchină tier’a imperatului Leopoldu I., mi-
niștrii, generalii si consiliarii aceluia, dra in fruntea loru car-
dinalulu Kolonich iute induplecara pe imperatulu, câ se in-
cdpa a imparti barbatesce la titulature. Pe Michailu Teleki,
celu mai mare ministru alu lui Mich. Apaffy, ilu făcură comite
alu imperiului romanu, pentruca insielandu pe bunuhi, inse
betîvulu Apaffy, inchinase tier’a la nemți fara mari greutati.
In acelu rangu peri apoi Teleki in batali’a dela Zernesci. Cu-
rendu după aceea se mai făcură grafii Laurentiu Pekri, Lad.
Gyulaffy, Georgie Banffy, familiile Betlen, Kălnoki, Petki, Mikes,
dra baronu se facă greco-romanulu Michailu Sava, ca era prea
bunu intrigantu si omu bogatu, totuodata se renof vechiulu
baronatu alu familiei romanesci losika, perdutu de candu si
cancelariulu Stefanu losika isi perduse capulu in dilele desiu-
chiatului principe Sigismundu Bathori. De aici incolo, adica
după mdrtea lui Apaffy si pana la 1704 seu la insurectiunea
lui Franciscu Rakoczi si a curutiloru sei, s’a implutu tier’a dq
grafi si baroni, ineatu precumu observase totu cronicariulu Aporl
tdte veniturile tierei nu era de ajunsu, pentruca se’i tiena si
ingrasie pre toti. Se intielege deci, ca trebuea se fia intre acei
grafi si baroni unu mare numeru de aceia, caroru astadi in
Ungari’a li se da curiosulu titlu de patrariu sdu si optariu de
magnați, adica «sărăntoci, prin urmare prea ne’ndestulati cu
starea loru. De aici drasi este invederatu, ce usioru era câ se'
câștige cineva pe asemeni dmeni ticăloși pentru un’a sdu alt’a
dintre partite, pentruca totulu se intdreea pre langa „Cine da
mai multu ?“

     Voindu a ne infatiosia si mai chiaru pericolulu titulature-.
loru din acelea timpuri pentru „patria si libertate,“ care era
simbolulu curutiloru, se cuvine se aflamu totu din cronicari,
ca ce’si imagină ei pre la finea secolului alu 17-lea sub nu-
mele unui grafu sdu comite., Eca unele ecsemple. Grafu fu-
sese odinidra, adica intre anii 1510—1540 loanu Zapolya, ca-
rele fripsese pe Georgie Dozsa in tronu de feru, dandu apoi
friptur’a de omu câ se o manance căpitănii celui friptu, si ca-
22*

.1


— 292 —


                                                                        j
rele a chiamatu pre turci in Ungari’a, pentrucă se’i ajute la
tronu si cordna dicendu, ca ddca domnitorii-creștini nu voiescu
se’lu ajute, elu dieu va intra in aliantia cu satan’a, precumu
a si intratu si ’ia remasu credintiosu pana ce a peritu.*) Acelu
Zapolya că grafii avuse vreo patrudieci de fortaretie in pose-
siunea sa. Grafii era Valentinu Homonnai, carele singura avea
dste aprdpe cata era si a principelui Transilvaniei. Grafi era
Batorescii, carii isi intretienea armatele proprie. Era in diuma-
tatea addu’a din sec. alu 17-lea se pare ca grafulu celu mai
de frunte fusese Stefanu Aporu. Acelu omu avea numai optu-
dieci si patru castrdne (blide) si totu atatea farfurii (talere) de
argintu, grdse că si cele de cositoriu, ăra elu si soci’a mancă
cu linguri de auru, era farfuriile pe care venea mancare, eră
patrate si in dimensiune că de doi policari aurite. Avea unu
recitoriu de vinu, auritu că de unu palmacu, atatu de mare,
incatu ai fi pututu scalda in elu unu copilasiu de siese ani.
Acelu Apor facea in diferite tînuturi ale Transilvaniei numai
semenatura de tdmna cinci mii trei sute galete; numai grâu i
se facea pana la 28 mii de clăi. Vinu avea mai multe mii de
vedre, din care apoi si mai daruia cate patrudieci cincidieci
de buti, ca n’avea ce se mai faca cu elu. Vitele cornute si
copitate abea le putea numera. La. tergulu Mediasiului cum-
peri cate siese siepte bucăți panura. de Anglia, pe care o im-
partia la ciocoii si la argatii sei, precumu (Jaruiă si din vite.
Avea optudieci pana la un’a suta ciocoi si sierbitori. Vestmen-
tele ndua le purtă numai cate trei său patru luni, apoi le da-
ruia totu la curtenii sei. Bucate se ferbea atatea, in catu după
ce se satură toti 6spetii si toti ciocoii si argatii, apoi restulu
ajungea la cânii domnesci, ogari, capai etc. cu prisosintia.
Fiinduca Apor stă cu totulu sub influenti’a iesuitiloru si tienea
cu nemții, atatu curatii lui Emericu Tbkblyi, catu si mai tardiu
ai lui Franciscu Rakoczi l’au depredatu si despoietu preste J
totu pe unde numai au pututu pune man’a pe averi de ale j
lui, luandu’i totu, bucate, vinuri, vite, auru, argintu scl.; cu |
tdte acestea lui Apor totu ii mai remase avere atatu de colo- ;
sala, incatu numai in dispusetiunea iesuitiloru lasă prin testa- i
mentu un’a suta dduadieci mii fiorini, era veduvei si altoru
consângeni le remasera sume si mai mari decatu a fostu cea
lasata in grij’a iesuitiloru.

     Am stătu mai multu la grafi’a lui Apor. Caus’a este, ca


     *) Flectere si nequeo Superos, Acheronta movebo.

— 293 —


acesta famili’a stravechia secuiăsca luase multa parte la actele
unirei bisericei romanesci din Transilvani’a cu biseric’a Romei,
in ce modu, se scie de airea. De alta parte capacitatea acelui
boieriu inca e descrisa chiaru de unii colegi ai sei si pastrata
pentru posteritate.

Ospetiele si bucatele.

     Mai de multu cafco’a, căiulu, ciocolat’a, rosolulu nu era
cunoscute de locu, ci acestea beuturi fusera aduse succesive
prin nemții si valonii lui Leopoldu I.; numai cafco’a era cu-
noscuta dela turci că năgra, ci fărte raru beuta. Că beutura
boierăsca la dejunu apucase a se încuiba de mai nainte vin-
arsulu curatu sub numire de aqua vitae. Se mai ferbea pe
atunci in Brasiovu nesce apa de scortîsiăra. De acăsta si vin-
arsu bea demineti’a nu numai boierii mari, ci si jupanesele său
cocănele mariiloru sale, pentruca ambele acelea beuturi se consi-
derau că beutura de lucsu. Dreptu ca vinarsulu si înainte cu
ddua sute de ani imbetă pe dmeni intocma că si in dilele nd-
stre; ci acăsta calitate a lui nu genă pre nimeni, pentruca beti’a
se luă mai multu de bravura, precumu observa cronicarii cu
cea mai mare naivitate. lupanesele mai prepară vinarsulu si
cu miere si cu smochine, aprindiendu’lu intr’unu castronu., Co-
cănele mari avea cate o scatula de butelci, in care păstră
beuturele de lucsu. Barbatii se ospetau deminăti’a si cu pelinu,.
adica cu vinu amaru preparatu, piscatoriu si tare. Preste totu;
vinurile din patria sș bea in catatimi spaimantatărie.

     înainte cu doi secoli bucatari’a francisca si nemtiăsca nu
era cunoscuta de locu in Transilvani’a. Mâncările boieresci de
lucsu era: siunca cu hrenu, curechiu cu carne de vita, de
gâscă, său cu. slănină (lardu), ărn’a carne de porcu, carne de
vita cu pasatu, cu urezu, cu morcovi, cu petrenjei, cu mazare,
zama de gâscă, gaina fripta, său cu căpa, cu otietu, cu lardu,
mazare cu lardu friptu pusu deasupra, ăra mazarea nu se
mai stracură de apa, nici se curatiă de hdspe, uneori o ferbea
cu carne de porcu; ăra carnea de berbece se gatea cu tarconu
si cu otietu, său cu cepsiăra roșia (arpagicu), care era bucat’a
cea mai plăcută a lui Mich. Teleki si a lui Stef. Apor; epure
cu zama năgra, sciuca cu hrănu său cu zama sura. Zam’a
acra numita a cosasiloru, cu carne de vaca său de porcu, cumu
si curechîulu trecea pe atunci de bucate boieresci de ondre.
Untu nu se punea in nici o friptura, numai in pasatu se punea
la mediulocu, apoi in colaci (cozonaci), in coca, plăcintă, scovarda.

- 294 —                                 1

j


Caperele (capparis) se punea in tdte bucatele câ dresuri, adica
precumu se pune astadi piperiulu, scortîsidr’a etc.

     La boieri nu se vedea mese rotunde, ci numai patrate,
de acelea care se tragu. Mesele stă de catra părete, dra ală-
turea era bance s6u lavitie, din afara inse scaune cu bratie.
Prandiulu era la 10 ore, precumu este pana astadi datin’a tie-
raniloru in dile de serbatdre după esirea din biserica, dra cin’a
se punea sdr’a la 6 6re. înainte de 10 pacharniculu ’ asternea
mas’a, la loculu de frunte punea unulu seu ddua farfurii si
vreo ddua linguri de argintu, mai incolo pe tdte farfuriile pane,
le punea inse pe masa numai dupace le venea ospetii. Cutîte
nu se punea, ci trebuea se’si aiba fiacare tec’a sa de cutîte, pe
care o purtă la brîu, inse dinapoi, era nu câ tieranii nostrii.
lupanesele inca purtă cate un’a teca cu cate ddua cutîtasie si
un’a furculitia. Linguri nu se prea vedea, ca bucatele se facea
mai totu scurse, dra ddca era zama, era buna si lingur’a de
lemnu său de cositorim Farfuriile boieresci in timpurile vechi
era mai tdte de lemnu, mai raru de cositoriți. Numai din dilele
lui Apaffy au inceputu a se latf cu totuadinsulu farfuriile de
cositorim Apor ne spune despre boieriulu loanu Haller, ca a-
tatu ii placea a manca de pe talere de lemnu, incatu si dupa-
ce șe întinsese mod’a celoru de cositoriți, elu totu isi făcuse
unele mici de lemnu, pe care le punea in cele de cositorim
Pana in dilele lui Apaffy, său adica pana la venirea nemtiloru,
nici unu boieriu mare nu ar fi cutezatu se manance din far-
furia de argintu, care era prerogativa reșervata principelui.

     Dupace se punea bucatele pe masa, mai anteiu esfa boierii
in sal’a de mancatu, acestora le urmă jupanesele măritate, apoi '
venea si fetele, acestea inse conduse de unu ciocoiu betrana-
ticu câ unu feliu de Hofmeister. Naintea mesei se spală, era :
acea spalare mergea adesea cu atatea formalități, complimente ’
si inbiieturi, incatu li se recea si bucatele. Mai tardfu inbiie- ii
tulu se prefăcuse intr’o rivalitate fdrte uritidsa de rangu. După 1
spalare pop’a binecuventâ mas’a. In fruntea mesei siedea un’a 1
jupandsa mai de rangu, dra jupanu-gazda ocupă locu iu cdd’a |
mesei. Care din ce bucate voiâ, din acelea luă, precumu este ]
datin’a tieraniloru in mai multe tienuturi. Beutulu se începea ;
cu pelinu, pe care argatii ilu punea dinaintea boieriloru in oii- :
sidre de lutu, ca de carafine si pachara nu era vorba. Nu-
mai jupanesele gustă vinulu din cate unu pacharu de argintu.
Pe la addu’a bucata, adica pre candu boierii avea datin’a de
a se pune pe betfa, vinulu se aducea pe masa cu <51e de cate

— 295 —


  doua trei cupe, shu in cupe cernite din Segisibr’a. Fiacare ’ti
apucă 61’a cu ambele mani si asia isi udă inghititdrea pre catu
avea pofta, apoi dă 61’a mai departe. Dela p6me inainte vi-
. nulu se aducea separatu pentru fiacare beutoriu in cate un’a
oleica roșia de Almasiu, s6u de cele bulbucate de Ear’a, s6u
in cupsibre ori canitie de Seghisibr’a, totu cernite. Curiosu lu-
cru, ca pana la venirea nemtiloni in Transilvani’a era rușine
se bea cineva vinu vechiu, ci tocma din contra, vinulu nou
era pentru domni, hra celu vechiu pentru ciocoi, ba inca si
aceia se ferea de elu. Sticlari’» (glajaria) era la Porumbacu,
era cristalulu se aduse in Ardealu mai anteiu la 1686 din Ger-
mani’»; 6ra pana atunci numai marii’a sa principele tierei avea
vreo 12 pachara de cristalu aduse dâra din Poloni’a că de
raritate. De aceea Petru Apor uitandu de nebunesculu lucsu
alu unehiuseu Stefanu, isi bate jocu de lucsulu introdusu pe
timpulu seu, adica după asiediarea nemtiloru in fibra.

       Aici ar fi loculu că se vorbimu si despre bețiile boieresci|
  dela care au fostu adesea condiționate afacerile si destinuriU
  patriei nbstre; bețiile inse ni le pastramu pre candu vomu avea
  a face cu ospetiele măriei sale principelui Mich. Apafiy.

(Va urma.)               Gr. Baritiu.



        Tesauru de monumente istorice.

(A se vedă Nr. 12).

        Intru intielesulu celoru împărtășite in Nr. tr⁻ despre Tesaurulu, sdu
  adica colectiunea de documente, întreprinsa de dn. dr. A. Papiu Harianu,
  lasamu se urmeze tabel’a sinoptica a celoru trei tomuri esite pana in anulu
  trecutu. Cu atata punemu in stare pe o. lectoriu numai de a cuudsce pe
  ce cale mânecă dn. Harianu catra deschiderea fanhmeloru istorice, de aci
  încolo inse oricare voiesce a se folosi de acelea documente in modu practicu,
  va fi constrinsu firesee a le castiga si a le citi.*)

        Eca tabel’a celoru trei tomuri:

  Waltheri Res gestae Michaelis Moldauiae Palatini. (Faptele lui Michaiu,
       Domnulu Tierei-Romanesci, de Walther).


        *) Ce pecatu că mai tdte cărțile tipărite in Romani'a sunt focu de
  scumpe. Tesaurulu costa cate 1 tomu pentru Bucuresci 2 galbeni, pentru
  tienuturi 2 galbeni 4 dduadieceri, 6ra pentru Transilvani’a etc. numai 10 fi.
  in valuta austriaca, prin urmare trei tomuri 30 fr. v. a. Fiacare tomu este
  cam de 400 pagine 4° micu, charthia subțire si necleita, litere garmond
  cam tocite. Cârti de mărimea unui tomu din Tesauru am costa la noi celu
  multu cate 5 fr. v. a.

— 296 —


Adunarea din Brasiovu a Societatei literarie din Transilvani’a si Discursulu
     dlui I. Puscariu, despre importanti’a documenteloru nobilitari ale fami-
     lieloru romane din Transilvani’a.

Gramatic’a lui Sincai si epistol’a lui catra Ioane de Lipszky.

Credulu din Catechismulu romanescu, tiparitu in Rom’a la 1677 cu litere
     latine, de Vito Pilutio.

Bisselii Michael Vallachiae Waywoda. (Michaiu, Domnulu Tierei-Romanesci,
     dₑ Bisseliu) si epistol’a facsimilata. a lui Michaiu W. din 4 Februariu
     16,00 catra Sigîsmundu, regele Poloniei.

J. Aug. Thuani, Historiarum sui temporis libri CX, CXIV, CXV, CXIX,
     CXXI, CXXII, CXXIV, CNXVI. (Istoriele timpului seu de I. A. Thuanu).

Memorialulu lui Michaiu Vodă catra Rudoliu Imperatu.

Șta.vywos, ’AvdQttyii&elm? tov          Boefioâa. (Vitejiele lui Michailu Voe-

     vodu, de Stavrinos).

Mat&aia>, tcrropia ri/g Ov^^o-Bla^ag. (Istori’a Tierei-Romanesc! de Mitrop.
     Mateiu).

Chrisove domitesci: 1) Cartea de dania a lui lonu Nicolae Petrascu Voe-
     vodu catra beseric’a S. Nicolae din Scheiu de langa Brasiovu la 1602.
     2) Cartea de judecata a lui lonu Constantina Sierbanu Voevodu, prin
     care se desfiintidza dani’a lui Petrascu Voevodu. 3) Cartea de dania
     a calugaritiei Theofanei, mum’a lui Michaiu W. catra monastirea Cozia
     la 1603. 4) Chrisovulu lui lonu Radulu Vodă, intaritoriulu daniei fă-
     cute de Michaiu Vodă monastirei Bistritia la 1604.

Petre mormentale: 1) Petr’a ce a fostu pusa la capulu lui Michaiu Vodă,
     in beseric’a monastirei Ddlulu. 2) Pdtr’a mormentala a calugaritiei
     Theofana, maic’a lui Michaiu Vodă.

loppeeourt, Histoire des troubles de Moldauie. (Istori’a turburariloru din
     Moldavi’a, de loppeeourt).

Lugubre Monumentum Annae Mavylownae. (Monumentu lugubre la mor-
     mentulu Anei Movila).

Okolski despre Movilesci.

7 Documente Ms. din bibliotec’a contelui Dzialynski din Kornik in Posnani’a.
Chronografulu Tierei-Romanesci de Dionisie Eelisiarculu Ms.

Istorie a preputeruiciloru Imperati Otomani de lannache Vacaresculu. Ms.

Condica din dilele Măriei sale lonu Costandinu Alexandru Ypsilantu voe-
     vodu, in care se trecu numai fermanuri, chrisdve etc. Ms.

Condica din dilele Măriei sale loanu Georgie Caragea voevodu, in care s'e
     trecu numai fermanuri, chrisove etc. Ms.

Documente Ms. din archivulu secretu din Berlinu: 1) Petru Raresiu: Tracta-
     tulu si obligațiunile cu loachimu Electoriulu la 1542, precumu si alte
     documente relative, posteridre. 2) Documente relative la istori’a lui
     Michaiu V. 3) Documente relative la vidti’a si mortoa in ecsilu a lui

— 297 —


     lonu Giorgiu-Stefanu W. 4) Documente despre Principele Radu Can-
     tacuzinu.

Reichersdorf, chorografulu Moldaviei 1541.

Ant. Verancîu despre espeditiunea lui Solimanu in Moldavi’a asupr’a lui
     Petru si despre starea Transilvaniei, Moldaviei si a Tierei-Romanesci.

Ph. Avril, calatori’a prin Moldavi’a pre la 1689.

Anafora despre țigani dela 1766, comunicata de Pr. Al. Cantacuzinu.

Cetatea Troesmis, inscriptiuni de Laurianu.

Gorecki, resbelulu lui lonu vodă.

Lasicki, Intrarea poloniloru in Moldavi’a cu Bogdanu Vodă 1572.

Paprocki despre lonu Vodă, editîunea germana. 1576.

H. Kirchbacli, Ivonias (disertatiune despre lonu Vodă), 1686.

Horja und Klotska, descrierea rescdlei romaniloru din Transilvani’a dela
     1784, de unu anonimu.

G. M. Umstăndlicher Bericht, relatiune despre turburarile dela 1784.

Sciri despre rescdl’a lui Horia, culese de Nicu Balcescu din diarie francese
     contimpurane, comunicate de D. A. Odobescu.

Acta et Relationes, acte si relatiuni despre rescdl’a lui Horia, Ms. comuni-
     cata de D. Al. Hurmuzachi.

Facsimile, portrete si desemne.

Subscrierea, precumu si unu fragmentu din tractatulu lui Petru-Raresiu, fa-
     csimilate.

Portretele lui Giorgiu-Stefanu si Costantinu Sierbanu W., litografiate.
Chart’a Moldaviei dela 1541, după editîunea dela 1595.

Banulu lui lonu Vodă, litografiatu.

1) Silhuetele lui Horia, Cloșca si Crisianu împreuna cu sigilulu si însemnele
     lui Horia, după Cartea' Horja und Kloiska. 2) Silhuetele lui Horia si
     Cloșca, după editîunea originala din colectiunea ndstra. 3) Silhuetele
     lui Horia, Cloșca si Crisianu, după editîunea originala din colectiunea
     ndstra. 4) Prinderea lui Horia si Cloșca, din colectiunile dlui A. Hur-
     muzachi. 5) Horia si Cloșca in inchisdrea, din colectiunea dlui A.
     Hurmuzachi.


        Bibliografia.

     Scrierile mai noua ale Dlui loanu Eliadu Radulescu.

     Fecunditatea penei dlui Eliadu ajunse a fi proverbiala pentru popo-
rulu romanescu din secolulu alu 19-lea.

     Dilele acestea ne mai veni:

Unu fragmentu din Atheneulu romanu. Literatura-politica.

  Discursu tînutu in conferinti’a din 10 Dec. 1867. 8ⁿ mare 24 pagine.

— 298 —


      Iu altu Nr. ne vomu re’ntdrce la acelu discursu, inse asia, ca ascul-      3

tamu de consiliulu datu noua de dr. Vas. Popu inainte cu ani 30, că se           |

rcproducemu in foile de dincdce din productele literarie care esu dincolo.       j

Vomu face acâsta cu atatu mai virtosu, cu catu ca totuodata ne aducemu           i

aminte, ca dn. Eliadu ne dedese voia inca la a. 1839 a reproduce din             ■

scrierile dsale. Intr’aceea ne tînemu de a ndstra datorintia, că se incuno-
scintiamu pe publiculu nostru, cumca din pen’a dlui Eliadu au mai esitu
si parte s’au tiparitu, parte- se afla sub tipariu urmatoriele cârti:             i

Cursu de poesie generale.

      Din acestu cursu anuntiatu de mai nainte esi de sub tipariu partea
lirica, ce forma unu volumu de 30 cdle. Acest’a cuprinde materi’a urmatdre:

      I. Despre geniulu limbeloru.

      II. Tractatu de versificatiune moderna si antica: Mesur’a, rithmulu —
Cesura, hemistipatru pana la diece silabe. — Endecasilabulu — picidre sdu
pede, trocheulu, sambulu, dactyrulu, auapestulu. — Dithirambii, — Versifi-       j

catia biblica.                                                                   j

      ITT. Poema didactica.                                                      i

      IV.   Saphice: La Venere. — La amanta. — Fragmentu.                         >

      V.   Lamartiniane: Isolamentulu. — Suvenirea. — Sdr’a. — Disperati’a.      j

.— Provedinti’a la Omuhaculu. — Ruga de săra. — Tdmn’a. — Resbelulu.             |

— Prunculu si betrariulu. — Rug’a Pruncului. — Imnu la durere. — Poe-            Ș

tulu murindu.                                                                    i

      VI.  Imitatiuni: Lamentu amorosu. — La Elvir’a, — Erato. — 30.             ;

Augustu. — La thermele lui Carolu IV. — Margherit’a. — Cavalerulu To-
genburg. — Danubiulu in manie. — La Victoru Hugo.                                •

      VIL          Tergovescene: Cantarea diminetiei. — Poesia. — Ua ndpte pre ’<
ruinele Tergovistei. — Cutremurulu. — Fragmente. —• Predioa la 1848. — i
Adio la patria. Sant’a cetate. — Domnulu puterjloru.                              3

      VIII.   Intime: Serafinulu si Cberubinulu. — Ua voce. — La        Istru.— •,

La        Elen’a. — La Mari’a. —   Primulu baciu. — Buchetulu de mirdsa. —       j

Portretulu. — La Schiller.                                                        |

      Doritorii se voru adresa   la librariele Danielopulo si loanide si insusi  |

la autorulu, piati’a Episcopiei. Pretiulu primului volumu este de 10  lei nuoi,  1

seu ua jumătate de Napoleonii. Cumpărătorii isi lașa numele inscrisu si se       I

indatoreza a lua si urmatorele trei volume. Cărțile nu se potu da despare-       1

chiate, era pretiulu loru se respunde cu primirea fiacaruia volumu pentru        |

subscriptorii din capitala, pentru cei din judetie se trimite valdrea de 20 lei  |

nuoi, sdu unu Napoleonu deodata, la cererea primului volumu, de nu voru fi       |

subscrisu la corespondentii autorului.                                            1

      Domnii abonati la foi’a „Trompetta Carpatiloru“ potu trimite valdrea |
volumului I. de 10 lei nuoi si li se va trimite cartea.                         ’i

— 299 —


        Cursu întregii de poesii.

      Acesta opera s’a pusu sub tipariu patru volume in octavo.

      Pretiulu fiacareia volumu va fi dela 8 pana la 10 romanati s6u lei
nuoi după marimea volumului. Se va imparti Ia abonati in brosiure de cate
ua jumătate de volumu dela 12 p$na la 15 c<51e.

      Amatorii de a se prenumera voru subscrie pentru oper’a intrega si
pretiulu ilu va respunde in mai multe rînduri, la priimirea fiacaruia bro-
siura dela 4 pana la 5 romanati, ce voru fi însemnați la scortia.

      Aceste patru volume voru coprinde materi’a urniatoria:

Volumulu I.

      I. Despre poesi’a lirica.

      II. Poesia didactica, poema intr’unu cantu.

      III. Despre regulele versificatiuuei in genere.

      IV.  Ecsemple s6u modele de poesia lirica.

      a) Saphice: 1) La Venere. 2) La amanta. 3) Fragmente.

      b)        Lamartiniane: 1) Isolementuln. 2) Suvenirea. 3) S6r'a. 4) De-
sperati’a. 5) Provedinti’a la omu. 6) Laculu. 7) Tfimn’a. 8) Resbelulu
(din Prelude). 9) Ruga pruncului. 10) Rug’a de s6ra. 11) Prunculu si
batranulu. 12) Imnu la durere. 13) Poetulu murindu.

      c)       Traductiuni din poeți italiani: 1) La Elvir’a. 2) Lamentu amorosu
(dela Vittoreli).

      d)  Din Athanasiu Christopolu: La Erato.

      e)       Originale: 1) Cantarea diminetiei. 2) Serafimulu si Cherubîmulu.
3) La unu portretu. 4) La armat’a romana.

Volumulu II.

      I. Despre epice seu poesi’a epica.

      II.       Regulele versificatiunii epice, ecsametru anticu. Endecasilabulu
italianu. Alecsandrinulu romanu si francesu. Decapentesilabulu bizantinu.

      III.       Ecsemple seu modele de poesia epica: 1) Cantulu s6u cartea II.
din Eneid’a. 2) Osianice, Fingalu, poema in siese canturi. 3) Canturile
IV, V, VI si VII din Orlando Furioso (dela Arioste). 4) Cantulu VII din
Ierusalemulu liberatu (dela Tasso). 5) Caderea draciloru, fragmentu epicu.
C) Michaida, doua canturi, fragmentu epîcu, 7) Christopolulu, tertia-rima
dantesca. 8) Apocaliptice.

Volumulu III.

      I. Despre poesi’a dramatica.

      II. Scol’a disa clasica si scol’a disa romantica.

      III.       Ecsemple seu modele de poesia dramatica: 1) Prometheu desmo-
tulu (dela Eschilu). 2) Brutu (dela Voltaire). 3) Mahometu (idem). 4) Am-
fitrion (dela Moliere). 5) Despre Aristophane si Moliere.

— 300 —


Volumulu IV. '

        I.       Poesii diverse. Despre oda: 1) O ndpte pre ruinele Tergovestei.
  2) Cutremurulu. 3) Decembre 1842.

        II.      Despre elegia si satira:

        a)       Elegia: 1) Mdrtea lui Carlov’a. 2) La unu poetu ecsilatu. 3) In-
  gratulu.

        b)       Satire: 1) Duhamelu. 2) Sidngherulu. 3) Tantalid’a. 4) Figaro
  si Don Pascale. 5) Dulcamara. 6) Siolcanu. 7) Fisiologi’a poetului.

        c)       Despre balada: 1) Sburatoriulu. 2) E luarea mintilsru si scîrsînirea
  dintiloru. 3) Cavalerulu Toggenburg.                       •

        d)       Despre fabula, ecsemple: 1) Corbulu sî vulpea. 2) Corbulu patîtu,
  vulpea păcălită. 3) Cidr’a si celelalte paseri, fabula in fabula. 4) Vultu-
  rulu si buh’a. 5) Orologe.le lui Carolu V. 6) Foile si cărbunele. 7) Cdd’a
  momitieloru. 8) Trandafiru cu Of in cdda sdu maceasiulu. 9) Muscele si
  albinele. 10) Areopagiulu bestieloru.

        e)       Despre poesi’a fugitiva: Epigrame, epitafe si alte mici poesii.

                               .            I. Eliadu R.

        Din important’a publicatiuno a dlui Dimitrle Bolinlin<^nu a mai esitu
  de sub presa:

Stefanu Georgie Vodă

sdu

        Voiu face Domnei tale ce ai facutu tu jupanesei mele.

  Drama istorica in cinci acte. — Pretiulu acestei brosiure este de 3 sfanți.

        Unu diuariu observase in dilele trecute, cumca productele mai ndua
  poetice, adica dramele dlui Dim. Bolintindnu sunt cautate camu reu de catra
  pnbliculu romanescu. In catu pentru noi ne luamu voia a face observa-
  tiunea ndstra colegiala, ca pe aici pana astadi nu s’a vediutu nici un’a din
  dramele dlui Bolintindnu cate se tipăriră pana astadi; totu ce amu vediutu
  noi, a fostu foiletonulu Trompetei si publicatiunile sale respective pe colon’a
  a patr’a. Precumu se pare, librarii si auctorii dvdstra mai ca nu stau in nici
  unu felin de relatiuni cu librarii din Brasiovu, Sibiiu, Pestea etc. Editorii
  dela alte popdra trimitu regulatu cate unu ecsemplariu mai alesu pe la re-
  dactiunile foiloru de specialitate, pentrucă acestea se aiba ocasiune de a in-
  scintia pe publicu despre esirea cutaroru opuri, a le recomanda ddca o me-
  rita, cumu si a insciintia pretiulu, loculu de unde si modulu cu care se
  potu trage, pentrucă nu ar trebui se uitamu nici pre unu momentu, ca in
  Daci’a si Panoni’a librăriile sunt inca numai in Idganu, ca ele pe la noi
  representa ramulu celu mai saracu alu comerciului, ca dmenii in acestea
  tieri cumpără cârti numai candu se intempla se aiba bani cu totulu de
  prisosii, incatu nu mai sciu ce se cumpere cu ei, sdu candu se afla in tdne
  bune. Acdst’a este regul’a, dra dinaintea esceptiuniloru ce intempinamu ne

— 301 —


  scotemu si uoi caciul'a. Pre langa tdte acestea se scie bine ce patîse de
  ecs. unu Moliere cu piesele sale in timpulu seu, adica in timpulu lui Ludo-
  vicu alu XlV-Iea. Apoi ar fi unu respunsu interesantu ce s’ar da la între-
  barea, dăca astadi pe la a. Domnului 1868 stamu noi in artele frqgpose
  incai pe acea trepta, pe care voru fi stătu francii intre anii 1668—1700.

        Afara de tdte acestea, dăca toti cati au invetiatu cate ceva carte, aru
citi dramele istorice, istori’a patriei si a natiunei, cumu si alte cârti, fiacare
după specialitatea sa ce’si va fi alesu, atunci cine se se ocupe cu nume-
rarea galbiniloru si a napoleoniloru, a lireloru turcesci si a imperialiloru ru-
sesci, cine se faca politica mare si mica, jidovesca si rusesca, austriaca si
francisca, cine se cultive cartofori’a in tote nobilele sale ramuri, diverse
rase de câni pentru venatu si asia mai departe. „Cârti se citesca popii si
dăscăli, dra nu dmenii de „ Sport, “ nu cavalerii, nici milionarii..........“ —



       S’a pusu sub tipariu cu autorisatiunea d-lui ministru instructiunei pu-
blice :

        Catechismulu dreptului administrativa romanu.

A ddu’a editiune. Opu destinata pentru scalele primărie. Pretiulu 50 bani.



Compendiu de pedagogia pentru părinți, educatori, in-
                 vetiatori si toti barbatii de scdla.

De J. Popescu, profesoru la institutulu archidiecesanu pedagogico-teologicu
    in Sibiiu. 1868. In tipografi’a archidiecesana. Formata 8° 183 pagine.

        Acesta carte inca implinesce un’a din lacunele cele mai greu simtite
in literatur’a nostra naționala. Despre metodulu ce a urmatu auctoriulu,
pre’nsciintieza pe lectori indata in prefati’a cartiei. De altmintrea atatu
prefati’a, catu si intregulu metodu vedescu pe auctoriulu esitu din scdl’a
Germaniei libere, 6ra dn. Popescu isi făcuse stadiale sale in Sacsoni’a, in
acea Sacsonia, carea de si mica, inse după cele mai noua date statistice are
scdle de tota categori’a pentru patru sute mii tineri si tinere.

        Ideile desvoltate in prefatia, stilulu celu usioru si netedu ne intere-
sară atatu de multu, incatu o producemu aci după cumu urmeza:

        „Un’a dintre cele mai frumose caracteristice ale timpului nostru, este
fara indoela indoit’a nesuintia a popdraloru la libertate si cultura generale.
Nesuinti’a acest’a o vedemu scrisa că devisa pre flamur’a fiacarui poporu,
carele e desteptu si petrunsu de spiritalu timpului. Si după cumu unu po-
poru e fericita a pote lucră cu sporîu la realisarea amintitei devise, asia
pdte fi incredintiatu si despre viitoriulu seu. Numai prin libertate si prin
cultura se pdte privi astadi garantata viitoriulu unui poporu.

        Libertatea si cultur’a inse, precum sunt conditiunile principali ale vieții
unui poporu, asia ele si stau in strinsa referintia un’a cu alt’a, si amu potd

— 302 —


dice, se conditiundaa imprumutatu. Cultur’a se pote desvoltă numai iu liber-
tate, si libertatea erasi se pbte desvoltă si sustiene numai prin cultura. De
altmintrea, mergendu pana la inceputulu acestora ddue conditiuni de vietia,
aflamji ca cultur’a e mam’a, ea a nascutu si nasce libertatea: cultur’a e in
sine libertate, prin ea si numai prin ea poporale, că si individii, devinu de
sine statatdre, devinu libere in acțiunea loru, si se emancipa de sub poterile
apasatdre. De aci se pote întielege importanti’a precumpenitdre, ce cultur’a
o are iu vietia chiaru si preste libertate.

        Poporulu romanu nici n’a ajunsu bine a respiră din aerulu libertății,
si eta ca elu se si arata inaiutea lumei, nu numai cu dorinti’a ferbinte de
a înainta in cultura, ci si cu resultate frumose in privinti’a aceleia. Acele
resultate sunt totu atatea dovedi faptice despre capacitatea de cultura, ce
poporulu romanu o posede inca, in mani’a tuturora inaltratariloru din trecutu
si in mani’a tuturora vicisitudiniloru din presentu.

        Capacitatea de cultura a poporului romanu e recunoscuta nu numai de
noi, cei interesati in cestiune, ci si de toti străinii nepreocupati, cari vinu in
atingere cu noi. ,,Din elementele din cari se compune poporulu romanu,
dice renumitulu geografii Hoffman, se desvoltă capete, cari sunt clasice si
s’ar potă intrebuintiă că modele pentru pictori si sculptori, capete cari si in
intru ascundu aceea ce se arata in afara; pentrucă precepere asia de iute,
intielegere asia deschisa, agerime asia de mare, -împreunate cu indemanatate
in portare, cum vedemu la romanulu celu mai de rendu si mai neinvetiatu,
nu se mai afla nicairi. Acestu poporu, intruninduse si aducenduse la cea
mai înalta civilisatiune, ar fi potrivita se stea in fruntea cnlturei spirituali
a intregei umanitati. Si că se se implinesca acdst’a, este si limb’a lui atatu
de dulce sunatore si bogata, in catu ea s’ar potrivi cu deosebire pentru cela
mai cultivatu poporu de pre fati’a pamentului.¹¹

        Acesta caracteristica frumosa o amu reprodusa aci, curata numai pentru
de a arată, prin cuvintele unui mare cunoscetoriu de tieri si popora, tesau-
rulu de calitati escelinti ce le contiene poporulu nostru., Acele calitati odata
constatate, cine va pote dispută dreptulu romanului de a se cultivă si de a
trai că romanu ? cine-i va potă demustră ca n’are dreptu la cultura si vietia
natiunale, in rendu cu ori care altu poporu? Acestu dreptu e necontestabile.
Dar pre langa dreptulu acest’a avemu totuodata si cea mai santa datorintia,
că se organisamu bine tdte poterile ce sunt calificate de a inaintă cultur’a
natiunale a poporului nostru. Ostenelele si sacrificiale, ce le vomu pune la
lucrulu acest’a maretiu, se voru rentă de sicuru, mai multu că la ori care
alta întreprindere. Poporulu romanu, cultivanduse amesuratu capacitatii si
după calitatile sale firesci, isi va asicură si libeitatea si viitoriulu la care
aspira.

        Opulu de fatia e menitu a se ocupă cu ceea ce are se pună funda-
mentu culturei, cu vehicululu celu mai poternicu alu culturei, cu edneatiunea.

— 303 —


Necesitatea unui asemenea opu la noi, e mai pre susu de tota indoăl'a.
Literatura nostra, catu sciu eu, nu contiene inca nici unu manualu de pe-
dagogia. Ineatu imi va fi succesu mie a împlini deocamdată acest’a lacuna,
voru judecă, cei competenti. Dar înainte de a dă opulu in apreciare publica,
se-mi fia permisu a indică pre scurtu punctulu de vedere, din care e com-
pusu si din care asi dori se fia si judecatu.

      Opulu e esitu din prelectiunile, ce amu fostu insarcinatu prin suprem’a
inspectiune școlare a le tienă in institutulu archidiecesanu de aici. De basa
pentru desfasiurarea pârtii celei mai însemnate din educatiune, adeca pentru
desvoltarea spirituale, amu alesu psicbologi’a scolei lui Herbart, carea mi
s’a parutu dintre tdte cea mai firesca. De altmintrea, cuprînsulu opului e
astfeliu prelucratu, ineatu o critica conscientiăsa speiru ca-i va recunosce con-
structiunea independinte de a altoru opuri in feliulu seu. Traducerea ori-
cărei pedagogie străine ar si fi după parerea mea unu anachronismu in im-
pregiurarile nostre. Istori’a nostra ne vorbesce pana acum despre educatiune,
că despre o afacere, cu carea părinții noștri s’au ocupatu numai in practica;
dra scrierea si desvoltarea teoriei educatiunei au fostu reservate pentru tim-
pulu nostru. Noi avemu in privinti’a ast’a, că si in alte multe, de a face
inceputulu, si dăca ar dă Dumnedieu că, incependu a ne ocupă de aci în-
ainte si cu teori’a educatiunei, se o potemu faee pre aceea catu mai fecunda
pentru practica, fara de a intră si de a ne perde prin contraverse seci. In
opulu acest’a, eu m’amu restrinsu a espune in scurtu ceea ce mi s’a parutu
mai esentialu din cuprinsulu pedagogiei; pentrucă astfeliu punctele princi-
pali, remanendu relevate, se pdta servi cu atatu mai bine de indreptariu
pentru cei ce se voru ocupă, mai alesu că incepetori, cu studiulu acest’a.
De aci si numirea opului de compendiu. Desfasiurarea mai pre largu a ine-
tddeloru, după cari sunt de a se propune obiectele de invetiamentu dinpreuna
. cu deprinderile la diferitele desteritati, fiinduca acelea făcu parte din orga-
nisatiunea scoleloru, ar avă locu, după parerea mea, in manuale compuse a-
nume cu privire la treptele succesive ale invetiamentului din diferitele scdle.
In compendiulu acest’a de pedagogia sunt trase numai liniamentele funda-
mentali, ce au se serve de basa pentru intregulu planu alu educatiunei.
Dupace odata asemenea liniamente ar fi bine stabilite, pre bas’a loru usioru
s’ar potă compune si manuale metodice, prin cari invetiamentulu din diferitele
scole se se organiseze după postulatele pedagogiei. La tdte lucrurile trebue
mai anteiu se se afle o basa sicura, si eu prin opulu de fatia cu deosebire
aceea amu cautatu. Fia că modestele resultate ale cercetariloru mele, de-
puse in acestu opu, se contribue si ele catu de putienu la aflarea unei base,
pre carea se se păta ridică srcuru si falnicu edificiulu culturei ndstre natiunali!

Sibiiu, in Maia 1868.                                Autorulu.

— 304 —


       Dela compatriotulu nostru dr. Nica, asiediatu de cativa ani in Roma-
 ni’a, primiramu:

      Efori’a spitaleloru civile din Bucuresci, concursu din anuulu 1868.

        MENINGITELE LA COPIL

CONSIDERATIUNI ASUPR’A HYDROCEPHALULUI ACUTU
SI HYDROCEPHALOIDULUI.

Memoriu presentatu si sustînutu la concursulu pentru medicu primariu de
Constantinii G. Nica,
doctoru iu medicina si in chirurgia, magistru in obstetricia, medicu secundariu
emer. din spitalele Viennei, medicu-primariu prov. in spitalulu de copii din
Bucuresci. — Bucuresci 1868. Imprimeria lui loanu Weiss, Strad’a „Bise-
rica Ieni“ Nr. 1.

       Terminii technici ai medicinei ii intielegu aprdpe numai medicii, din
 causa ca pre langa ce acei termini sunt in partea loru cea mai mare elinesci
 si in alta parte latinesci, apoi decandu sistemele francesci de medicina au
 inceputu a predomni in Romani’a, terminii technici inca au inceputu a lua
 si forme de galicismu, pe care le intimpinamu atatu in Gazet’a spitale-
 loru, ce apare de 2 ani in Bucuresci de dduaori pe luna, catu si in alto
 scrieri de specialitate si chiaru in acestu memorialu publicatu de dn, dr.
 Nica. De alta parte materi’a tractata in acelu memorialu eruditu, intere-
 sdza nu numai pe medici, ci pdte in gradu multu mai inaltu pe părinții de
 familia. Cate milidne de copilași se bolnavescu, se stingu, moru, asia dicendu
 pe bratiale mameloru, cate iniine sfasiiete, cate lacrime versate preste sicriiulu
 loru! In cele mai multe cașuri părinții n’au nici macaru pucinic’a mângâiere
 de a sci, ca din ce causa au muritu copiii loru. Va întreba cineva, ca ce
 folosesce a cundsce caus’a mortiei, dupace mi-amu perdutu copilulu. Pentru
 acelu casu nu mai folosesce nimicu; ci copiii se născu ne’ncetatu; aflandu
 căușele mortiei unor’a, cu ajutoriulu esperientiei si alu reflecsiuniloru făcute
 de mai multi părinți, societatea ar ajunge in pusetiune de a evita, ddca nu
 tdte, ca tdte nu se potu, inse mai multe cause aducatdre de mdrte, dra
 atata se pdte de siguru.

       l£ca pentruce amu dori noi, că dn. dr. C. I. Nica se’si ia timpu a
 tracta aceeași materia forte interesanta inca si in limb’a ndstra a laiciloru.
 Inca pre candu se află la universitatea din Vien’a, dn. dr. Nica publicase
 cateva disertatiuni medicinali in Fdi’a pentru minte, inima si literatura.
 Bdlele copiiloru au produsa in medicina un’a ramura speciala in literatura.
 Ar merita că si laicii se cundsca ceva din aceeași.



POESII de lonitia Badescu. Tom. I.

Pestea 1868. Pretiu 80 cr. Editiune de lucsu 1 fr. 20 cr.



             Din acesta f<5ia mai putemu servi cu ecsemplaria
 intregi incependu dela Nr. 1. Doritorii, a se abona binevoiesca
 a se adresa deadreptulu la on. comitetu in Sibiiu. Mai tardfu
 ecsemplariale remase leganduse că carte, potu se vina mai
 scumpe.                    __________

— 305 —


  Nr. 34. 1868.

        Protocolul» sîedintiei lunarie a comitet, asoc. trans. romane

  tienute in 14. Ian. c. n. 1868 sub presidiulu Rev. D. vicepres. I. Hannia,
  fiendu de facia DD. membrii: Ilustr. sa D. consiliariu Pavela Dunc’a, D.
  senatorn P. Rosc’a, D. dr. loanu Nemesiu, D. parochu si profesoriu Z.
  Boiu, D. dr. N. Stoi’a, D. secret, si membru comitetului I. V. Rusu, D.
  cassariu alu asociatiunei Const. Stezariu si D. bibliotecariu N. Cristca.

        §. 6. Se presentdza conspectulu despre starea cassei asoc.
  trans. pre tenipulu acestei siedintie, din care conspecta se vede,
  cumca cass’a asoc. trans. după subtragerea erogateloru de pana
  acum are in proprietatea sa sum’a de 29,488 fr. 88 cr.

        Se iea spre scientia.

        §. 7. Presidiulu aduce la cunoscienti’a comitetului, cumca
  a sositu respunsulu Dlui secret. I. G. Baritiu in privinti’a in-
  formatiuniloru cerute din partea comitetului sub ddto. 3. Ian.
  Nr. 7 a. c. cu privire la p. I. din contractulu inchiandu cu
  tipografi’a pentru tipărirea foiei asociatiuni, care punctu pri-
  vesce modalitatea esirei numitei foi periodice (odata ori de trei
  ori pre luna) si totu odata propune, ca aceea scrisdria resp.
  respunsu alu Dlui secret. I. se se cetdsca. Care facenduse co-
  mitetulu decide: Considerandu si combinandu impregiurarile
  neprevediute, a face abatere dela conclusulu ddto 18. Sept.
  1868 §. 88 si dela program’a emisa intr’acolo, câ foi’a asoc.
  in locu de un’a data se se edea de doue ori pre luna.in mă-
  rimea prefipta de celu pucinu trei cdle pre luna, asia ca in 1.
  si 15. fiacarei luni se esa cate unu numeru de 1, 1'/₂ sdu 2
  cdle, după impregiurari si după bun’a chipsuintia a redactiunei
  astfeliu, ca ambi numeri din un’a luna se imple celu pucinu
  trei cdle; după care statorire vine a se incbieă si contractulu
  intre comitetu si tipografi’a respectiva, după care,

        §. 8. Luanduse la desbatere proiectulu de contractu, p. I.
  se primesce după testulu proiectului modificata amesuratu con-
  clusului precedente.

        §. 9. Punenduse sub disensiune punctu 2) din susu nu-
  mitulu proiectu de contractu se modifica si resp. se statoresce
  după testulu urmatoriu:

        Numit’a firma (Rbmer & Kamner) se obldga a literă gat’a
  tiparitu unu Nr. seu de o cdla, sân de o cdla si diumatate, sân
  si de doue cdle, după despunerea redactoriului foiei cu 1. si
  15. a fiacarei luni.

        §. 10. Punctulu 3, 4, 5 si 6 se primescu intocm’a după
  testulu proiectului fara nici o modificatiune.


23

1


— 306 —


      §. 11. Luanduse la disensiune p. 7, carele e in nesu cu
punctulu 2 si modificanduse se statoresce in modula urmatoriu:

      Subscrisulu comitetu va plati numitei firme tipografice pen-
tru culesulu si tiparitulu fiacarui Nr. amesuratu p. 2 alu ace-
stui contractu, computandu de o cdla 13 fr. si '/₂ de cdla 6 fr.
50 cr. v. a., pentru care sume voru dă tirasi cuietantia in o
cărticică, ce se va deschide inadinsu. Dela 500 esemplaria in
susu se va plati tipografiloru de fiacare 100 esemplaria cate
1 fr. v. a. mai multu pentru tipariu.

      §. 12. Discutanduse celelalte puncte din amentitulu con-
tractu, anume p. 8, 9, 10, 11 si 12 se primiră intocm’a după
cuprinsulu testului aceluia fara de nici o schimbare.

      Totu odata se decise, ca contractulu formulata după mo-
dificatiunile mai susu indigitate descriinduse si purisanduse in
2 esemplaria, si apoi subscrisu din partea vicepresiedintelui si
secret. II. comitet, asociat, se se impartasidsca prin D. secr. I.
resp. tipografii spre subscriere cu aceea adaogere, ca 1 esem-
plariu remanendu acolo pentru tipografia, celalaltu se se tra-
metia indereptu spre păstrare in archivulu comitetului asociat,
dra timbrulu competente pre diumatate ’lu va portă tipografi’a,
($ra alta diumatate comitetulu asociatiunei.

      §. 13. Facenduse după conclusulu Nr. 7 abatere dela pro-
gramulu comitet, asociat, degia publicatu si substernutu inalt.
guberniu, D. vicepresiedinte face propunerea, ca despre acâst’a
modificatiune se se faca aratare la inalt. guberniu regiu prin
magistratulu din Brasiovu.

      Propunerea se primesce si se redica la valbre de condusa
alu aceluia.

      §. 14. Totu in legătură cu decisiunile cuprinse in §§. pre-
cedenti, si in urm’a scrisdrei Dlui secret. I. Gr. Baritiu ddto.
²⁵/₁₃ Dec. 1867 relativa la porto poștale pentru espedarea foiei
asociat se face din partea presidiului propunerea, că se se faca
pașii necesarii la direcțiunea poștale de aici, in privinti’a pe-
trecere! foiei asociat in lista foiloru periodice si tractarei ace-
leia la posta după normele vigente.

      Decisiune. Acdst’a propunere priminduse din partea co-
mitetului se insarcin^za D. membru alu comitetului dr. Ioane
Nemesiu cu compunerea unei representatiuni catra inclit’a di-
recțiune poștale de aici.

      §. 15. Se citesce si se pertract6za si un’a instrucțiune
pentru espeditoriulu foiei asociatiuni așternuta de D. secret. I.

— 307 —


       Aceeași instrucțiune se primesce in totu cuprinsulu seu
  fara de nici o modificare din partea comitetului.

       §. 17. Fienduca D. secret. I. in scrisdrea sa din ²⁵/₁₃. Dec.
  1867. mentiundza despre neincungiurat’a lipsa de a se inchiriâ
  la primavâra si o odaia pentru espeditiunea foiei, comitetulu,
  atatu inchiriarea odaiei necesarie, catu si remunerarea espedi-
  toriului foiei asociat, le lașa in bun’â chipsuire a D. secret. I.

       §. 17. Fienduca după tenorea p. 8 din contractulu inclii-
  andu cu resp. tipografia, charti’a necesaria la tipărirea foiei
  asociat, are se o subministreze comitetulu asociat., asia la pro-
  punerea Rev. D. vicepresicdinte se decide: câ D. secret. I. se
  se poftâsca a ingrigi si de inchiarea unui acordu in privinti’a
  cualitatiei si pretiului chartiei trebuintiose, avendu in vedere
  conclusulu comitet, asociat, din 1. Noembre 1867 §. 120 in
  legătură cu scrisorea acelui comitetu data catra D. secret. I.
  sub ddto. 1. Noembre 1867 Nr. 178.

       §. 18. Domnulu cassariu alu asociatiunei mai aduce la
  cunoscienti’a comitetului sum’a intrata la fondulu asociat, câ
  tacse de m. ord. dela siedenti’a trecuta, care făcu 85 fr. v. a.
  si 1 galb.

       Se iea spre scientia cu aceea observare, câ tacsele de m.
  ord. ce voru intrâ in fondulu asociat, dela o siedintia a comi-
  tetului pana la alt’a, se se publice regulatu in foi’a asociat.

       §. 19. Domnulu bibliotecariu alu asociatiunei aduce la
  cunoscienti’a comitetului, cumca a primitu unu pachetu cu mai
  multe cârti, trimese din partea academiei imperat. de scientia
  din Vien’a in favSrea bibliotecei asociat.

       Se iea spre scientia.

       §. 20. In legătură cu raportulu Dlui bibliotecariu, secret.
  II. așterne unu conto sunatoriu despre 7 fr. 70 cr. câ pretiulu
  transportului a cartiloru dăruite asociat, din partea academiei
  de scientia, si cere licuidarea aceluia.

       Se asemn^za la cass’a asociatiunei esolvirea aceluia din
  banii preliminați pentru spesele estraordinarie ale comitetului
  asociatiunei.

       Cu aceste siedinti’a comitet, asociat, trans. inceputa la 4
  <5re după amiadi, se inchia la 7 fire s^ra.

       Sibiiu, in 14. lanuariu c. n. 1868.

       I. Rusu mp.                              I. Hannia mp.

          secret. U.                                 vicepres.

— 308 —


  Nr. 72. 1868- -                       ••                  ____

        Protocolulu siedintiei ordinarie a comitetului asoc. trans.

  tienute in 4. Fauru c. n. sub presidiulu Rev. D. vice-pres. Ioane Hanni’a,
  fiendu de facia DD. membrii Ilustr. sa D. cons. Petru Mânu, Ilustr..sa D.
  cons. P. Dunc’a, D. adv. dr. I. Nemesiu, D. parochu si prof. Z.-Boiu,
  D. prof. I. Popescu, D. secret. II. I. V. Rusu, D. capitanu si cass. alu
  asociat. C. Stezariu si D. red. si bibliot. alu asociat. N. Cristea.

       §. 21. Se presenteza conspectulu despre starea cassei asoc.
  pre tempulu acestei siedintie, din care conspectu se vede, cumca'
  cass’a asoc. după subtragerea erogateloru de pana acumu are
  in proprietatea sa sum’a de 29,648 fr. 15 cr.

       Se iea spre scientia.

       §. 22. Secret. II. cetesce charti’a inclitului presidiu ma-
gistratuale din Brasiovu ddto. 1. Fauru Nr. 115 a. c., prin
care se aduce la cunoscienti’a comitet, asoc., cumca inalt. pre-
!? sidiu gubern. prin emisulu seu din 28. Ian. Nr. pr. 431 1868,
j s’a induratu a concede, că foi’a asociat. „ Transilvania “ se se
g edea pre luna de doue ori si anume la 1. si 15. a fiacarei luni.

       Se iea spre scientia cu aceea, că resp. scrisdria a inclit.
  presidiu magistr. se se împărtăși dsca in copia si Dlui secret. I.
  si redact. alu foiei asociat.

       §. 23. Se cetesce scrisdri’a Dlui secret. I. G. Baritiu din
1. Fauru a. c., prin carea trimetiendu contractulu inchiatu cu
tipografi’a Rbmer & Kamner (pentru tipărirea foiei asociat.) si
subscrisu din partea aceleia, totu odata incunoscientieza pre
comitetu despre urmatdriele: a) ca va susutiend instrucțiunea
data pentru espeditoriulu foiei asociat., a cărui plata o făcuse
mai înainte cunoscuta; b) ca incatu pentru chiliuti’a menita
pentru espeditiunea foiei asociat, in astu tempu va face cumu
va pută, din punctulu de vedere alu cconomisarei cu spesele
asociat, avende mai alesu cu porto poștale; c) ca contractulu
pentru liferarea chartiei necesarie la tipărirea foiei ’lu va sub-
sterne mai tardiu; d) mai încolo trimete o lista colectiva dela
I cativa domni, abonati deadreptulu la redactiunea foiei asociat.
I cu aceea rugare, că D. cassariu se debiteze pe contulu redac-
| tiunei sumusior’a dela aceli abonati (de 56 fr. 50 cr. v. a.);
fi e) cere a i se trimete ceva manuscripte sosite la comitetu me-
nite spre~â se publică in fbiă;“TX m~ fîne cere a i se dă voia
ca se păta trimetie esemplaria gratuite la sermanii studenti
dela vreo trei gimnasia.                                    - ■

       Cele împărtășite de D. secret. I. in susu citat’a chartia se
  iau spre scientia cu acea observare, că contractulu inchiatu cu

— 309 —


 tipografi’a, se se pastredie in cass’a asociat, 6r’ incatu pentru
 punctulu privitoriu la aceea, câ se i se dea voia a trimete esem-
 plaria gratuite din foi’a asociat, la studentii seraci dela vreo
 trei gimnasia, comitetulu din parte’si da invoirea sa (la aceea),
 incredintiandu acestu lucru mai incolo in bun’a aflare si chip-
 suire a redact.

         24. D. parochu si membru ordinariu alu comitetului I
Z. Boiu referdza asupra unui elaboratu intitulatu: „Economi’a I
naționale¹¹ scrisu de D. prof. Stefanu Popu.                         ■

     Cetinduse acelu operatu comitetulu ’lu primesce cu pla- (
cere si totu odata decide, câ se se trimetia la redactiunea foiei \
asociat, spre publicare, cu atatu mai vertosu, cu catu ca D.
auctoriu se apromite a continuâ mai departe elaboratulu seu,
ce tractâza despre unu obiectu atatu de interesanta pentru po-
porulu romanu.

     Cu aceste ne mai fiendu alte obiecte de pertractatu, sie-
dinti’a comitetului inceputa la 5 bre după amiadi, se inchia
pre la 7 bre sera.

     Sibiiu, in 4. Fauru c. n. 1868.

        I. V. Rusu mp.,                    I. Hannia mp.,

secret. TI.                     vice-presiedinte.


Nr. 97. 1868.

        Protocoliilii siedintiei ordinarie a comitetului asociat, trans.

tienute in 3. Martie c. n. a. c. sub presidiulu Rev. D. vicepres, I. Hanni’a,
fiendu de facia DD. membrii ai comit. Ilustr. sa D. cons. P. Mânu, llustr.
sa D. cons. P. Dunc’a, D. dr. I. Nemesiu, D. dr. N. Stoi’a, D. prof. si par.
Z. ’ Boiu, D. prof. I. Popescu, D. secret. II. I. V. Rusu, D. capitanu si cas-
sariu alu asociat. C. Stezariu si D. redact. si bibliot. alu asociat. N. Cristea.

      §. 25. Rev. D. vicepres. I. Hanni’a presentbza conspectulu
despre starea cassei asociat, pre tempulu acestei siedintie. Din
acestu conspectu se vede, cumca cass’a asociat, după subtra-
o-erea erogateloru de pana acum — are in proprietatea sa
sum’a de 29,940 fr. 95 cr.

      Se iea spre scientia.

      §. 26. Totu odata Rev. D. vicepres. presentâza altu con-
spectu alu cassei despre interesele intrate la fondulu asociat,
după asemnatiunile bancei ipotecarie, care interese obvenitbrie
pre ’/₂ anu făcu sum’a in BN. 452 fr. 50 cr. v. a.

      Se iea spre scientia.

      §. 27. D. cassariu alu asociat, raporteza despre banii in-
cursi la fondulu asociat, dela siedinti’a comitet, din 4. Fauru

— 310 —


a. c. pana la siedinti’a presente, parte că oferte, parte că tacse
de m. ord. in sum’a de 50 fr. v. a.

       Se iea spre scientia.

        § 28. Cu ast’a ocasiune D. cassariu aduce inainte, ca
  Rev. D. vicariu si colectoriu alu asociat. G. Moisilu a trimesu
  la adunarea gener. a asociat, tienuta la Clusiu in an. tr. prin
  D. prof. gimn. Leone Pavelea sum’a de 40 fr. că tacse de m.
  ord., fara inse de a trimete totu odata si list’a aceloru mem-
  brii, pentru cari s’au trimesu acele tacse; deci D. cassariu ne
  sciendu pentru cari membrii s’a trimesu sum’a susumentionata,
  in interesulu tienerei evidentiei necesarie in afacerile cassei,
  face propunerea, că susu laudatulu D. vicariu si colectoriu alu
  asociat, se se pro voce deadreptulu din partea comitet, asociat,
  spre a așterne list’a membriloru, dela cari a primitu tacsele
  subministrate cu ocasiunea adunarei gener. dela Clusiu, cu a-
  tatu mai vertosu, cu catu ca in urm’a unei provocări ddto.
  24. Oct. 1867 Nr. 165 făcute din partea secret, nu s’a primitu
  nici unu respunsu.

        Conclusu. Propunerea Dlui cassariu se primesce din partea
  comitet, asociat, redicanduse la valore de conclusu a aceleiași.

        §. 29. Rev. D. vicepres. da cetire unei chartii a acade-
  miei scientifice mag. din Pest’a ddto. 3. Fauru Nr. 69 a. c.
  trimese aici prin D. secret. I. din Brasiovu, unde se espeduise
  din erdre. In ast’a chartia, după ce numit’a academia desco-
  pere , cumca a primitu cu plăcere incunoscientiarea despre a-
  ceea, ca comitetulu asociat, trans. in siedinti’a sa din 27. Ian.
  a. c. a decisu a trimete pre săm’a academiei ung. foi’a sa pe-
  riodica „Transilvani’a,“ totu odata isi esprima multiamit’a sa
  pentru ast’a otarire.

       Se iea spre scientia.

           30. In. guberniu regiu prin charti’a sa din 24. Ian.
1868 Nr. 29,045 a. c. 1867 aduce la cunoscienti’a presidiului
asociat., cumca in. ministeriu regiu ung. de interne prin emi-
sulu seu din 25. Dec. Nr. 68271867 s’a aflatu indemnatu a‘si
Ș dă consensulu seu la aceea, că aceli 31 domni din Moldavi’a
; si Romani’a, cari suntu insemnati in list’a substernuta din par-
' tea comitetului sub ddto. 17. Sept. Nr. 149 1867, se se păta
v primi si inscrie de membrii' ai asociat trans.

        Conclusu. Se iea spre scientia cu aceea adaogere, ca din
  partea secret, se li se trimetia aceloru domni, catu mai curendu
  diplomele de m. ord. ai asociat, trans.

       §. 31. Secret. II. cetesce o scrisdrea a Dlui secret. LG.

— 311 —


Baritiu ddto. 2. Martie Nr. 13 a. c., prin carea numitul u domnu-
trimetiendu computulu speseloru avute cu foi’a asoc. pre cele
doue luni trecute, anume pre lun’a lui Ian. si Fauru a. c. totu
odata cere a i se asemnă o anticipatiune de 150 fr. pre alte
doue luni.

     Conclusu. Computulu de impreuna cu documentele relative
la spesele avute cu foi’a asociat, pre cele doue luni trecute, se
transpunu Dlui cassariu alu asoc. spre a raportă, in astu ob-
iecții, in siedinti’a cea mai deaprope a comit., 6r cerut’a anti-
cipatiune de 150 fr. v. a. se asemneza la cass’a asociat.

     §. 32. Totu odata secret. II. da cetire ofertului (ddto. 29.
Fauru a. c.) facutu din partea fabricei de chartia din Zernesci
in privinti’a liferarei chartiei necesarie la tipărirea foiei asoc.
Numit’a fabrica se indatoreza a literă 1 puntu de Vien’a ă 27
cr. v. a., ăr rism’a formatu Nr. 6 ă 18-—24 policari cate cu
3 fr. 24 cr. v. a.

     Se iea spre scientia.

     §. 33. Se present^za testimoniulu scol, pre sein. I. a. c.
186’/₈ alu tenerului stipendiata alu asoc. Max. losefu, studente
in V. clasa la scdl’a reale evang. din Sibiiu, din carele se
vede, cumca numitulu teneru a raportata din tdte obiectele
clas’a de progresu de prim’a cu eminenti’a.

     Se iea spre scientia.

     §. 34. D. Gr. Visi’a, proprietariu in Zlatn’a, pentru reali-
sarea datoriei de 300 fr. v. a. ce o are la V. Curesiu si Cat.
Purece din Beiusiu, si carea inca in a. 1864 a oferit’o in fa-
vărea asoc., cere a i se trimete plenipotentia din partea asoc.
si totu odata a i se impartasi conclusulu comitet, din 26. Sept.
1866 Nr. 172 relativu la ast’a datoria.

     Comitet, decide a se trimete susu numitului D. G. Visi’a
atatu plenipotenti’a ceruta, catu si estrasulu protocolariu con-
tienetoriu de conclusulu comitet, din 26. Sept, 1866.

     §. 35. Secret. II. aduce inainte, cumca Tom’a Cioplent’a
din Stremtiu inca cu ocasiunea adunarei gen. asoc. tienute la
Belgradu in a. 1866 s’a indatoratu prin o obligațiune privata
a plati la fondulu asoc. sum’a de 100 fr. v. a. cu terminulu
pana la an. 1872 cu aceea conditiune, ca pana la numitulu
terminu se respunda regulatu procentu 5 la suta.

     Totu atunci si totu sub acele conditiuni s’a indatoratu si
D. S. Petrutiescu, parochu in Stremtiu, a plati 50 fr. v. a. la
fondulu asociat.

     Deărace ambii aceștia pana acum n’au corespunsu indato-

— 312 —


rirei sale de a respuude la fondulu asociat, procentele cuvenite.
Secret. II. cere, că comitet, se binevoidsca ai provocă, că se
satisfaca indatorirei luate asuprasi.

     Conclusu. Comitetulu decide, că susu numitii debitori prin
resp. D. colectoriu alu asociat. A. Tordosianu se se poftbsca a
satisface indatorirei sale prin platirea procenteloru obvenitdrie
pre anii 186% si 186 ⁷/₈ după sumele deoblegate.

     §. 36. Secret. II. aduce inainte, cumca de si din partea
comitet, sub ddto. 10. Aug. a. tr. se decise a se luă mesurile
necesarie pentru scdterea unei datorii de 100 fr. v. a., ce o
are D. negotiatoriu in Oradea mare N. Zsiga sen., la G. Batiu
fostu deregatoriu in Silvani’a, si carea a oferit’o asociat, trans.
cu conditiunea, că realisanduse 50 fr. v. a., se se strapuna a-
sociat.. liter. romana din Aradu; totuși pana acum nu s’au pu-
tutu pune pașii necesarii pentru realisarea numitei datorii, din
causa ca nu s’a pututu afla loculu ubicatiunei debitoriului resp.,
deci in urmarea acesteia secret. II. rbga pre comitetu , că se
binevoiesca a decide, ca ce mesuri ar fi cu cale a se mai luă
in unu atare obiectu.

     Conclusu. Dupace umflu dintre DD. membrii presenti ai
comitet, dede deslucire, cumca susu numitulu debitoriu s’ar află
de presente cu locuinti’a in Aiudu, comitet, decide a se pro-
vocă deadreptulu pentru platirea datoriei sale.

     §. 37. D. bibliotecariu alu asociat, raportăza, cumca prin
D. secret. I. a primitu 31 volume de cârti dăruite din partea
inalt. ministeriu de cultu si instrucțiune publica din Bucuresci
in favbrea bibliotecei asociat.

     Conclusu. Comitet, esprima protocolarmente multiamit’a
sa inalt. ministeriu de cultu si instrucțiune publica pentru o-
fertulu de cârti, facutu in favorea asociat, si totu odata insar-
cineza pre D. bibliotecariu a le publică catu mai curendu in
foi’a asociat, trans.

     Cu aceste siedinti’a comitet, asociatiunei începută la 4 ore
după amiadi, se inchia pre la 7 bre sera.

     Sibiiu, in 3. Martie c. n. 1868.

I. V. Rusu mp.,                 I. Hannia mp.,

secret. II.                     vicepres.


Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu secretariulu 1. alu asociatiunei. —
Tipografia Riimcr & Kamner.