TRANSILVANI’A. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. , Acesta foia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia- tiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. — Se abondza la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu șeu prin posta s«ki prin dd. colectori. ----V~---V----V----V---'*~r------------------------V----V—- \l’. 12. Brasiovu 1. luniu 1868. Anulu 1. Despre istori’a Transilvaniei după corn. Emericu Miko. IV. D6ca escursiunile comitelui Mikd făcute asupra istoriei transilvane citate si analisate pana la loculu acesta meritară tota luarea-aminte, apoi credu ca finea acelorași, cu care pur- cedemu a ne ocupa mai la vale, o merita indoitu si intreitu. Pentruce suntemu datori noi a ne ocupa cu istori’a Transilvaniei si pentruce tocma acuma? Pentruce se ne adunamu documentele si . se ne scriemu istori’a patriei? Acestea intrebari puse de c. Mikd isi afla respunsurile totu in prolegomen’a sa. Ruinele orasiului Aiudu cu colegiulu de acolo alu refor- matiloru, cu biblioteca cea bogata si de manuscripte si numis- matica, pferirea de acolo a opuriloru lui Petru Bod si Benko, Specialis Transilvania, Thesaurus actorum comitia- lium, Scriptores transilvaniei, nimicirea in parte «nare a bibliotecei comitelui Samuilu Kemâny dela Grindu, a co- lectiunei numite alui Cserei dela Crasna, depredarea de mai multe bibliotece si archive de ale proprietariloru, sunt totu atatea admonițiuni, ca documentele istorice păstrate numai in cate o colectiune ici colea nu sunt nicidecum sigure, ci ca ele trebuescu multiplicate prin tipariu. Unu timpu este inemiculu altuia, unu secolu dechiara celuilaltu resboiu de mdrte. Candu se schimba sistemele, bmenii in lupt’a de principia in locu de a combate numai pe acelea, sfanna monumentele scrise: cârti, — 266 — documente, monumente, tdte cadu sub resbunarea niuiicitdria. Istori’a ne da in acestu respecta ecsemple numerdse. Primii regi ai Ungariei sfarmara monumentele paganesci. In timpulu lui Bela IV. mongolii, sub Ludovicu II. turcii s’au incercatu a nimici totu ce era crestinescu. Hussitii prin resboiulu loru au voitu se stingă pe papisti, incuisitiunea spaniola pe refor- mati, revolutiunea francisca totu ce se numea privilegiu boie- rescu. Cu voiea comitelui Mikd noi mai adaogemu aici unu ecsemplu din cele mai impunetdrie in tdta istori’a omenimei. Indelung’a domnia a romaniloru antici preste alte popdra au produsu o ura infricosiata si secularia asupra numelui romanu. Cornițele Mikd scie ca au fostu timpuri, in care numele romanu era totu asia urgisitu că si alu jidoviloru; ura, urgia, despretiu si resbunare infricosiata intempină totu ce purtă nu- mele de romanu. Sclavi’a, persecutiunea si esterminarea fu partea coloniiloru romane atatu Jm tierile germane, catu si in Panoni’a si in o parte a Daciei. Acea ura cumplita insocita de celu mai profundu despretiu s’a transplantatu dela o gene- ratiune la ceealalta pana in secolulu nostru. De aici se pdte esplica prea bine o parte mare a vandalismului ce se patrase preste totu asupr’a monumenteloru si documenteloru romane, in catu adesea abia au scapatu acelea, care apucasera a se ascunde in sinuln pamentului. In decursulu secoliloru numele de romanu in tierile aici numite devenise sinonimu cu sclavu. Cerendu cornițele Mikd istori’a Transilvaniei scrisa bine asia dicendu acuma indata, se provdca la Munteni’a, la Mol- dov’a si la Bulgari’a observandu, ca acelea sunt totu tieri, ale caroru popdra se afla de multu in Europ’a, se si bucura de dresicare trdpta a culturei, inse — n’au istoria, sdu incai le lipsesce o istoria mai cunoscuta si mai mardtia; apoi comitelui Mikd ’iar fi chiaru greu candu ar sci, ca Transilvani’a nici ca ar putea se aiba istoria mai buna decatu este a numiteloru tieri; pentrucă — adaoge densulu — pamentulu, geniulu, vidti’a civila si organisatiunea politica a popdraloru transilvane in țrecutu diferesce catu ceriulu de pamentu de a locuitoriloru din ș'busu numitele tieri. Lucru curiosu si tocma bizaru, ca unii geologi din dilele ndstre sustienu in respectulu Transilvaniei o doctrina ne mai audita pana acuma. Ei adica in urmarea cercetariloru geolo- gice făcute in acdsta tidra credu asia, ca părțile constitutive ale pamentului Transilvaniei sunt multu diferitorie, sdu incai — 267 — amestecate in alte proportiuni din cum se afla acelea in ori- care alta tiăra din Europ’a, seu ddra si din tdta lumea. De aici provine si marea diversitate in geniulu si in caracterulu popdraloru transilvane comparatu cu alu popdraloru vecine; de unde apoi ar urma, ca si romanulu transilvanu ar diferi esentialmente de connationalii sei din Moldavo-Romani’a, pre- cum si magiaro-secuiulu de celu din Ungari’a si sasulu arde-, lănu de ceilalți germani. După noi se pdte că intre popdrele acestora tieri se ecsiste si diversități că cele indegetate atatu de c. Mikd, catu si de unii geologi; ba luandu’si ostendla orice transilvanănu amblatu in lume si inzestratu cu spiritu observatoriu si com- paratorii!, va descoperi elu insusi la compatriotii sei nesce note caracteristice, pe care anevoia le va mai afla la altu po- poru; din trite acestea inse nu se pdte deduce, nici ca Tran- silvani’a ar trebui se aiba istoria multu mai bogata si scrisa mai bine decatu ale altoru tieri vecine, nici ca acestora ar trebui se le fia rușine de istori’a loru, pre catu o au scrisa pana astadi bine său reu. Intr’aceea se cuvine că la acestu locu se fimu indulgenti catra opiniunea comitelui Mik<5, din causa ca ecs. sa cundsce limb’a romanăsca numai din audite, prin urmare nici cu literatur’a istoriei moldavo-romanesci nu se va fi ocupatu. Se trecemu inainte. La pag. XXII. c. Mikd repetiesce din nou, ca noi acești ardeleni contemporani trebue se grabimu atatu cu adunarea de materialu, catu si cu scrierea istoriei ndstre; nici trebue se ne indestulamu că pana acuma numai cu enumerarea seca si adesea fdrte fabulă sa a succesiunei regiloru, a bataliiloru si a unoru asia numiti eroi, ci se o scriemu in spiritulu defini- tiunei moderne a istoriei. După acăsta definitiune istori’a este cautatdrea (oglind’a) trecutului, protocolulu ce coprinde¹ faptele si erorile natiuniloru, modulu economiei loru cu geniulu nationalu si cu pamentulu patriei, atestatu despre granddrea său vilitatea, despre capacitatea (harnici’a) său ticalosi’a gene- ratiuniloru repausate, invetiatura odichnitoria său insnflatdria de grija pentru generatiunea contimporana, scaturigine (isvoru) alu simtiului virtutiei proprie, alu energiei, alu bărbăției si alu perseverantiei, alu mangaierei si alu sperantiei de timpuri mai bune, gagiu (zalogu) alu imortalitatiei popdraloru. Asia, istori’a se faca pe popdra a intra in sinesi, a’si trage sam’a, său adica a’si intocmi unu computu, o socotăla compusa din toti factorii, 20* — 268 — precum sunt: faptele civili, militarie, religidse, sociale si poli- tice, industria, arte,. sciintie, referentie naționale aplicate bine său reu, consecentiele pecateloru proprie, sdu si ale desastre- loru cate ne-au ajunsu fara culp’a ndstra. Din date câ acestea adunate cu mare grija si cu consciintia curata, compunenduse istori’a patriei, ea va ajunge a fi după com. Mikd: Cartea vietiei. ✓ Acestea sunt insusirile cerute de c. Mikd dra si era dela istori’a Transilvaniei. După aceea observandu ca in cele din urma patru sute de ani istoriografi’a Transilvaniei fusese lo- vita de patru catastrofe si perderi infricosiate, adica: in anii 1601, 1603, 1657—58 si 1848, in care epoce s’au nimieitu multe tesaure istorice nepretiuite, rdga mai alesu pe connatio- jialii sei, că pentru D-dieu se asigure incai ce au mai remasu. Spre acestu scopu c. Mikd propune, că orice monumentu de pdtra, orice moneta antica, tdta faliuti’a de charthia, epistola, documentu (chrisovu), tdte cronicele, memorialele, diuariele, cele mai simple cărticele economice, se fia_pastrate si aparate de peritiune, pentruca tdte acelea adunate la unu locu repre- senta individualitatea naționala asia, precumu va fi fostu ea in secolii trecuti. Acdsta invetiatura dn. c. Mikd ni-o dete pe la 1855 in urma- rea furiosului vandalismu de diece luni din a. 184%; aceeași inse ar trebui se se trimbitie cu voce tare si acuma după alti 13 ani. Absolutismulu cu tdta rigdrea sa lasă pe urmele sale o suma fdrte insemnatdria de cele mai interesante si mai impor- tante documente istorice; vedeți inse in ce modu turbat’a res- bunare politica aliata cu ur’a naționala, cu hebeuci’a si nauci’a semi-invetiatiloru, micsioreza preste totu numerulu loru. Bule- tinele oficiali tipărite in cursu de diece ani in limbele patriei dispăru succesive din cele mai multe comune; foile publice, in care de bine de reu totu se manifestă si in timpulu absolu- tismului ceva vidtia naționala, sunt despretiuite că orice anuntiu de vreo comedia, chiaru cărțile sunt date in prad’a nesciintiei, dra petrile monumentale provediute tocma si cu inscriptiuni de valdre istorica, se arunca in fundamente de case, granaria, graj- duri, său se radîma cu ele cotetie si garduri. Cemeteriale se devasta, cruci cu inscriptiuni sunt espuse la scurmaturile rima- toriloru. Monetele antice ajungu pe manile camatariloru, său si ale tîganiloru cârpitori de căldări. Asia se pretiuescu la noi monumentele si documentele istorice; acdst’a este pietatea nd- stra pentru suvenirea strabuniloru nostrii. 269 — Pentru ce trebue se’si scrie ardelenii istori’a pa- triei tocma acuma si nu mai tardiu? Catastrofa preste care a trecutu Transilvani’a dela 1848 incdce, este mai mare decâtu tdte celelalte catastrofe incependu tocma dela Atila preste toti secolii incdce. Acelu anu fatalu, adaoge c. Mikd, a trasu lini’a demarcatdria intre totu trecu- tulu nostru si intre timpulu de fatia. Care a fostu sdrtea na- tiuniloru locuitdrie in acdsta patria? Acdsta intrebatiune sun- temu datori a o deslega cu ajutoriulu istoriei. Ceea ce este duminec’a si serbatdrea pentru clasea mun- citdria a dmeniloru; ceea ce este încetarea furtunei si tempe- statei pentru calatorii pe mare; ceea ce este revarsatulu dilei pentru bolnavulu ce petrecuse ndptea intre dureri torturatdrie; ceea ce este minutulu anteiu de repausu pentru celu persecu- tata prin sdrte: aceea este si starea sufletdsca a unei națiuni trecute prin atatea probe si ajunse abia la unu repausu si liniște in care se se pdta reculege. Precumu la individu repaosulu ii otielesce puterile si ii nobilitdza partea -cea mai buna a fiintiei sale: asia evenimentele mari lamurescu cdnsciinti’a de sine a natiuniloru si le agerescu spiritulu. Precum calatoriulu ce mâ- necase la drumu depărtata, din timpu in timpu sta pe cate unu piscu de munte si rearunca ochii preste siesurile remase înapoi si preste tdte regiunile inca necunoscute cate’i stau inainte, cumpanindu pericolele preste cate trecuse si preste cate mai are se trdca, si cumpanindule purcede spre tînt’a sa, sdu inbarbatatu si plinu de sperantie, sdu desperata si cu su- fletulu sfarmatu: intocma pate si o națiune pe la incepiitulu unoru epoce mari ale vietiei sale, dupace trecuse preste eve- nimente cutremuratdrie etc. In a. 1855 simtia c. Mikd precum vediuramu. In a. 1868' simtimu noi totu asemenea, adica totu că in an. 1855. Inca numai o întrebare. Pentruce tocma transilvanii sunt datori se’si adune documentele si se’si scria isto- ri’a patriei? Pentruca strainulu nu cundsce si nu simte patriotismului transilvanu. Strainulu va sci se compună unu scheletu minu-i nata după tdte regulele istoriografiei, elu inse abia va fi in stare de a’lu incarna cumu amu dice, a’i insufla vietia, a’i da coloritulu si espresiunea ceruta. Transilvanu trebue se fia istoriografulu Transilvaniei, si inca omu din timpulu trecuta. Bucuri’a si durerea o va sci descrie numai acela ce o a sim- tîtu in inim’a sa; amdrea patriei o va simți numai acela, carele — 270 — ,are dreptulu a’si numi cutare bucata de pamentu patri’a sa. Numai acela ne va putea da istori’a patriei, „in a cărui inima traiesce sufletulu timpului trecutu." Pdte fi unu singuru romanu transilvandnu, carele se nu consimtia din totu sufletulu seu la postulatele puse de c. Mikd pentru istoriografulu Transilvaniei? Incependu dela a. 105 după Is. Chr. acestu pamentu a primitu in sinulu seu osementele strabuniloru nostrii in tdta succesiunea numerdseloru genera- tiuni; din acestu pamentu au trasu ei si noi puterea de vidtia, sudorile si sângele loru si alu nostru aici s’au varsatu; intre acești munți si preste acestea vali se audira suspinele si ach- turile loru si ale ndstre; arborii codriloru si florile campiiloru ne intimpina pre noi câ pre compatriotii loru de 1750—60 de ani; austrulu si zefirulu pare ca ne sioptescu pe fiacare di: iubitive patri’a, pastratio, adunati suvenirele si tdte momentele suferintieloru sale si ale vdstre; concentrările intr’o singura carte; deschidetive mai bine ochii, pentrucă se cundsceti totu- odata tdte frumseticle acestei Elene dacantate cu atat’a doiosfa de poeții vostrii populari; cautati catu este ea de frumdsa inca si in doliulu seu. Intr’aceea e timpulu câ se ne despartimu de c. .Mikd in escursiunile sale făcute asupra istoriografiei transilvane si se ne intdrcemu catra toti istoriofilii romani transilvani, carii s’au ocupatu si se mai ocupa cu istori’a acestei tieri scumpe si frumdse. Nu voiescu a numi nici pe unulu din trensii, ii rogu inse pre toti, câ se mdrga barbatesce pe calea ce apucara; profesori si neprofesori se adune la materialuri, se scrie com- pendiuri pentru scdle mici si scdle mari, se indemne in totu timpulu si in totu loculu la imbratiosiarea si cultivarea isto- riei transilvane. Se nu remana nici unulu din cari au inve- tiatu la scdla fara cunoscinti’a istoriei sale. Pana ce vomu ajunge se avemu istoria scrisa precumu o dorise c. I. Kemdny. precumu o doresce si c. Mikd, trebue se ne ajutamu cu cate s’au scrisu pana acuma. Romanu nostrii cari nu cunoscu alte limbi, voindu a cundsce trecutulu nostru, au se ia amana in- cependu dela istori’a lui P. Maioru si cronic’a lui Sincai, dela istori’a lui Fotino si Laurianu, loanu V. Rusu, Moldovanu si Marienescu, tdte cronicele cate s’au tiparitu romariesce, incatu acelea vinu in legamente si cu istori’a Transilvaniei; au apoi se treca la tesaurulu lui Papiu si asia mai departe. Dorindu se ajungu la finea acestei recensiuni scrise aprdpe numai câ din fuga, imi vine se incheiu cu memorabilele sen- -- 271 — tentie ale lui Hammer-Purgstall, cu care ’si încheie prefati’a clasicei sale Istorii a imperiului otomanu. „Petrunsu de convicțiunea ca ecsista un’a Provedintia si resplata eterna, alu cărei spiritu dumnedieescu plana preste apele istoriei, fara că omulu se scia, de unde si incatrau, am apucatu eu condeiulu fara predilectiune si fara ura; fara pre- dilectiune pentru persbne si popbra, pentru națiuni si religiuni, inse cu ambre pentru totu ce este nobilu si bunu, cu ura pentru totu ce este reu si spurcata; fara ura asupr’a greciloru său turciloru, fara predilectiune pentru musulmani său creștini; cu ambre inse pentru puterea regulata si regimu bine orga- nisatu, pentru institute binefacatbrie si înflorirea scientie- loru, din contra cu ura in contr’a rebeliunei si a subju- garei, in contr’a crudelitatiei si a tiraniei." Cu adeveru si cu ambre am apucatu eu condeiulu, cu simtiementu curatu pentru adeveru si cu ambre caldurbsa pentru istori’a Orientului......In adeveru si ambre; — in adeveru, a cărui cunoscintia da libertatea, intru ambre, care edifica si reedifica, si cu Dumnedieu, carele este supremulu adeveru si suprem’a ambre, me apucu eu de lucru Dela oricare istoriografii se cere, că se fia in totu respe- ctulu nepărtinitorul, ăra acela său aceia, carii se voru incumata se scria vreodată istori’a Transilvaniei, voru avea si mai mare trebuintia decatu Hammer-Purgstall, că se căra ajutoriulu eter- nei Provedintie, alu cărei spiritu plana preste apele istoriei. Aprile 1868. Gr. Baritiu. Tesauru de monumente istorice pentru Romani’a atatu din vechiu tipărite, catu si manuscripte, cea mai mare parte străine adunate, publicate, cu prefatiuni si note ilustrate , de A. Papiu Ilarianu. Bucuresci 1862 pana la 1865. In Nr. 11 alu acestei foi la pag. 243 premiseseramu ob- servatiunea, cumca istoriografulu transilvanu va avea trebuintia si de ajutoriulu catoruva cronice si colectiuni istorice din tie- rile romanesci. Dintre, eruditii trahsilvani neromani cati s’au ocupatu cu istori’a Transilvaniei, precatu scimu noi, nici unulu nu a prea consultatu pana acuma fântâni curatu moldavo-romanesci, nici *) Josef Hammer-Purgstall Vorrede vom J. 1827 zur Geschichte des osmaniscben Reiehes. — 272 — colectiuni istorice făcute in Bucuresci său in Iași. Pedec’a principala in acestu punctu a fostu pentru ei necundscerea limbei romanesci, ăra Ia unii si despretiuirea de totu ce este romanescu. Istoriografiloru transilvani romani le fu inchisa calea de a cundsce istoriile tieriloru vecine prin insasi sistem’a guber- nementala, ce domnise in acestu respectu că de una suta ani incdce si carea in a. 1852 se re’mprospetă, oprinduse strinsu in- trarea de cârti romanesci fara concesiune prealabila si fdrte cerimoniosa a gubernului. Nici macara o carte de rugatiune tipărită pdte a diecea <$ra nu putea se intre fara concesiune ceruta inadinsu dela gubernu. Adică curatu că si in Rusi’a. Din tdte inse cărțile istorice era supravighete mai strinsu de- catu oricare altele. In a. 1832 unu consiliariu disese in sie- dinti’a gubernului din Clusiu: Valachis ne liceat discere histo- riam, quoniam ea est oculus mundi. Mai tardfu, adica camu dela 1845 totu s’au mai stracu- ratu unele opuri istorice, era mai anume din Analele*) pu- blicate de Micii. Cogalnicănu in Iași, cum si din Magazinulu istoricu si din cronicarii publicati in Bucuresci de A. T. Lau- rianu si Nicolae Balcescu mortu de dorulu patriei la Palenno. Gubernulu din Clusiu fusese atatu de generoșii, incatu toleră intrarea aceloru opuri fara mari greutati. Intrevenindu inse anii sangiuriloru si după aceea fiindu vendiarea loru forte in- greunata, un’a parte mare din Magazinu etc. mai zace aici in Brasiovu, fara că se mai intrebe cineva după elu. Tesaurulu de monumente istorice alu lui A. Papiu Ila- rianu inca fu toleratu incdce; publicarea lui inse cadiu intr’o epoca, pre candu mai tdta intieleginti’a ndstra naționala aba- tuța dela ceea ce numescu latinii otium et studium, isi con- centrase tdte puterile sufletesci asupra presentului, ocupanduse di si ndptea cu alternativ’a de: a fi său a nu fi. După amea opiniune mai multe publicatiuni de ale dlui dr. Papiu Ilarianu vinu in legamente strinsa cu unele periăde din istori’a Transilvaniei. Mai insemnamu aici că prin trăcatu, ca bibliotec’a dsale castigata cu mari spese si cu prea multe fatige, este per excellentiam istorica si ea rivalisăza in acăsta specialitate cu bibliotec’a oricăruia, dintre cati se ocupa la noi cu studiulu istoriei. Preste acăsta in acea biblioteca se afla *) Letopcsitic. — 273 — r unele raritati istorice, pre care anevoia le vei mai afla in alte parti. Acestea sunt temeiurile ndstre, pentru care amu crediutu ca amu trebui se punemu pe oo. nostrii lectori in cunoscinti’a sinoptica a tuturora documenteloru, cate a publicatu dn. dr. Papiu Ilarianu in trei tomuri 4°. Mai’ nainte inse de a face acdsta, se cuvine se ascultamu si pre dr. Papiu Ilarianu, pre- curmi ascultaramu pe cornițele Emericu Mikd in opiniunea ce are elu despre istori’a ndstra. Eca ce dice scrutatoriulu nostru de istoria in prefati’a sa din a. 1862 prefipta la tomulu L: . „Străbunii noștri totudeaun’a se distinseră prin fapte mari si strălucite, spre a ne lasă de ereditate o patria romana.¹¹ Se vede insa „mai multu a le fi stătu la inima a face decatu a scrie." Impregiurarile timpuriloru inca era prea pucinu favo- ratdria literaturei istorice. Asia se internplă de istori’a ndstra cea scrisa se marginesce pana astadi la cateva cronice destulu de serace. Cati eroi si cate fapte demne de memori’a poste- ritate! sunt date uitarei, „carent quia. vate sacro!" altele sunt insemnate de străini, după interesele si vederile loru; multe si chiaru cele mai importante sunt acoperite anca de pulberea biblioteceloru si învelite intru intunereculu archiveloru. Istori’a, in intielesu adeveratu, lipsesce inca romaniloru. Lipsesce natiunei ndstre cartea vietiei ce petrecti in cursulu seculiloru, cartea la alu cărui studiu se se lumineze mintea legislatorelui si a politicului, la ale cărei esemple se se inaltie inim’a cetatianului spre a imită faptele mărite ale strabuniloru si a incungiura scăderile loru, spre a ferici astufeliu presinfele si a pregăti si a asigura viitoriulu. Unei națiuni mare la numern că a ndstra, asemine carte fara periclu nu pdte se’i lipsesca indelungu. O națiune ce nu ’si cundsce istori’a, se asdmena fiintieloru lipsite de memori’a celoru trecute: ea nu cundsce legatur’a logica si necesaria intre trecutulu, presintele si viitoriulu seu; ea nu se cundsce pre sine insasi; nu scie de unde si cumu resulta starea de facia in care se afla, nici ’si-o pdte îndreptă; nu’si pdte indivină cea viitdria, nici a o prepară; ci drbeca fara indreptariu si rata- cesce in tdte părțile, pana ce in urma cade in curs’a inimicului. Si cu tdte acestea astadi o istoria romana nici celu mai mare ingeniu nu ni o ar putea infaciosia. Caus’a este simpla si evidente: spre a putea scrie istori’a romaniloru s’ar cere înainte de tdte deplina cunoscintia a ele- menteloru, din care se se compună acea istoria. Aceste ele- — 274 — mente sunt faptele istorice. Intru adeveru, fara a cundsce faptele nici pre jumătate, curau vei judeca asupr’a loru, curau vei afla legatur’a ce ecsiste intre ele? si curau le vei cundsce deca’ti sunt necunoscute fontanile de unde se le culegi? Nici se cugete dara romanii a’si putea scrie istori’a, pana ce mai anteiu nu voru ■ avea adunate la unu loca tote faptele ’ istorice, ingropate in monumente fara numeru, străine si chiaru indigene, atatu tipărite si totuși necunoscute, catu si manuscripte, si unele si altele ascunse in bibliotece si archive, latine si grecesci, turcesci si nemtiesci, unguresci, poldne si rusesci, serbesci, bulgaresci etc. etc. A aduna aceste monumente ratacitoric ale istoriei ndstre, inseninddia a pregăti si usiura lucrarea cea mare, astadi cu neputintia, a scriitoriului fericitu, care perlustrandule ne va presenta apoi adeverat’a istoria a romaniloru. Atari adunatori de materialu istoricu avura si au tdte popdrele Europei. Italianii avura Muratori si Maffei, înainte de a ave pe Botta si Cantu; francesii, Chesni, Labbei, Baluzzii nainte de Thierry, Michelet si Guizot; germanii înainte de Miilleri si Schlosseri avura Pistorii, Frehcri, Schardii, Struvii, belgii Grotii; polonii Dlugosi si Dogieli; ungurii Pray si Fejdri, si asia mai încolo. Chiaru astadi se făcu in Francia si pre- tutinde mari culegeri de documente. Lucrare grea si osteni- t<5ria, necesaria insa si demna de rec-unoscinti’a republicei lite- rarie si a natiunei. Necesitatea unei asemene colectiuni o cunosch. indata ne- muritoriulu nostru Sincai. Colectiunea lui de 30 si mai bine de volumeni manuscripte se perdîi. Importanti’a ei se p6te judecă după cronic’a ce ne lasă. Alte importante colectiuni intreprinsera iluștrii invetiati, carii ne detera Magazinulu isto- ricu pentru Daci’a, Cronicele Moldaviei si altele. Calcandu pre urmele altoru barbati, sunt mai bine de 12 ani de candu me ocupu si eu adunandu după starea si mar- ginitele mele puteri, verice documentu vechiu, tiparitu au ma- nuscriptu, strainu au indigenii de pre le anticari, bibliotece si archive. Impregiurarile adeseori me favorara. Cetatianu ro- manu, nascutu in Transilvani’a, incependu’mi studiele in patri’a nascerei mele, cele de universitate le continuaiu parte in Ger- mania, parte in Itali’a. In cursulu petrecere! mele de mai < multi ani in aceste tieri, nici odata nu deteiu uitatei, pentru ‘ unu momentu macaru, urmărirea monumenteloru istorice ale natiunei mele. Astufeliu astadi biblioteca mea numera mulțime — 275 — de documente pretidse, posede cele mai curidse, mai vechi, mai rare si pentru istori’a ndstra mai necesarie cârti din se- colii XV. XVI, XVII etc., multe din acestea, necunoscute lui Sincai si Engel. In Berlinu, multiamita preinvetiatului pro- fesoru si amicu alu meu Zinkeisen, autorulu renumitei istorie a.imperiului otomanu, precumu si prddemmilui custode alu bibliotecei regesci, doctoru si profesoru Gosche, culeseiu cu diligintia din cele 48 volumeni de manuscripte italiane, cuno- scute snb titulu de Informationi politiche, totu ce aflaiu intr’insele despre romanii din secolii XVI, XVII. Nici unu ro- manu pana acumu nu consultase aceste nepretiuite documente. La 1860 principele de Holienzollern dandu’mi voia de a intra in archivulu secreta alu statului, priimitu aici cu o rara uma- nitate din partea superioriloru, si anume din partea predeinnu- lui archivariu si consiliariu secretu doctoru Friedlănder, co- piain după originale cele mai interesante si mai cnridse acte diplomatice ale mai multoru Domni si pretendenti romani, in- cependu dela Petru Raresiu Domnulu Moldaviei, precumu si unu sîru de documente oficiali relative la perderea Bucovinei, la intemeiarea consulatului prusianu si la starea comerciului nostru de atunci. Din renumit’a biblioteca a contelui Dzialynski din Kornik in Posnani’a Prusiei, biblioteca avuta de cârti rare si de manuscripte originale, copiaiu ex originali corespon- dintie de ale lui Michaiu Vitdzulu, Sigismundu si Andreiu Băthori, Irimia si Simeonu Movila etc. cu curtea de Varsavi’a, acte rătăcite din archivele Poloniei. Afara de acestea posedu mai multe portrete de ale Do- mniloru nostrii, făcute pre atunci in strainetate de cei mai renumiti sculptori ai timpului, precumu de Hondius si altii. De asemene subscrieri si sigile domnesci, planuri de cetati si de batai, charte vechi, intre altele o charta a Moldaviei deliniata la an. 1595, si alte asemene. T6te acestea le adunaiu fara câ vreunu guvernu se-mi fia datu celu mai micu ajutoriu. Tesaurulu de monumente istorice ce incepu a pu- blică, are sa cuprindă totu ce voiu afla mai importantu in coleptiunea mea. In fascidr’a I. (lun’a luliu) incepu cu istori’a lui Michaiu Eroulu, scrisa de Walther la a. 1599. Voiu urma cu Bisseliu, care inca scrise istori’a lui Michaiu. Voiu publica apoi din ar- chivulu ministeriului de resbelu din Vien’a cateva raporturi ale comisariloru trimiși de imperatulu Rudolfu II. la Michaiu, după- — 276 — ce acest’a ocupase Transilvani’a, precumu si plângerea ce elu, ducenduse la Prag’a in urm’a nefericitei bătălie dela Mirislau, dete in manile imperatnlui. Apoi documente din Kornik, si anume din acestea, trei scrisori ale lui Michaiu litografite după originale. Relatiuni istorice din manuscriptele italiane ale bi- bliotecei din Berlinu. Din raritati, voiu reproduce doue edi- tiuni ale cărticelei scrise despre Cepesiu Vodă cu finitnlu se- clului XV., necunoscute lui Engel, dinpreuna cu portretulu lui Cepesiu ce stă pre fdi’a titularia a aceloru cărticele. Editiunea originale a chorografiei Moldaviei de Reichersdorff tipărită la 1541. Istori’a lui despotn Vodă de Gratianu, precumu si cea de Sommer tipărită la 1587. Dialoghi piacevoli del Si- gnor Stefano Guazzo, carte tipărită la 1586, care, intre al- tele, are unu capitulu: Del principe della Valachiâ mag- giore. Lasicii Historia de ingressu Polonorum in Va- lachiam; Gorecii Descripție belii Ivoniae, tipărite la 1578. De asemine voiu estrage din diariele publicate in Gerinani’a, Oland’a, Franci’a, cu finitulu seclului XVI., si inceputulu se- clului XVII., despre Michaiu si alti domni ai noștri. Voiu face cunoscuta Romaniloru si cartea lui Baret (Joppecourt): Hi- stoire sominaird des choses plus memorables aduenues aux derniers troubles de Moldavie, tipărită in Parisu la 1620. De abia suntu doi ani de candu aflai acesta carte de o estrema raritate. Sincai si Engel nu o vediura; ea plinesce o însemnata lacuna in istori’a Movilesciloru; intre altele, cuprinde si o nuvela istorica despre caderea in captivitate tataresca a unei’a din fetele lui Irimia Movila, maritata după principele Korecki. Aceștia si alti asemeni scriitori contimporani, întrecu in mai multe respepte pre cronicarii noștri. Nici unulu de ai no- ștri nu scrie mai insufletitu că Walther, nici mai detaiatu că Goreciu, nici in limb’a cea clasica a lui Gratianu, si nici unulu nu ne lașa interesantele sciintie despre Movilesci, ce le aflamu la Baret. Afara de acestea vomu face estrase numerdse din istorici vechi, unguri, poloni, turci. Si anume dintre turci vomu con- sulta pre Naima despre Michaiu si alti domni, era din renu- mitulu Saedinu (Seadeddinu) vomu traduce curidsele descrieri ale lupteloru lui Cepesiu si Stefanu celu mare cu turcii. Unele din monumentele ndstre de abia suntu cunoscute unui preamarginitu numeru de literati romani; altele nu suntu cunoscute de locu; cele mai multe adeseori indesiertu s’aru cauta, — 277 — nu in ale ndstre, dara chiaru si in cele mai avute bibliotece străine. Cele mai importante si mai rare voru fi publicate si in testulu originalii si in traducere. Vomu scrie si disertatiuni istorice, si fiindu iuristu de pro- fesiune, vomu trată cate odata si materie din campulu istoriei dreptului nostru. Vomu priimi cu multiamita si articli străini, candu seu voru cuprinde fapte istorice pucinu au nici decnmu cunoscute, sdu cele cunoscute voru fi tratate dintr’unu nou puntu de vedere. Nici odata n’am fostu mai liberu că in aceste de facia impregiurari, spre a’mi pute consacra literaturei istorice tdte puterile. Fia’mi Întreprinderea ori catu de grea, ea ’mi aduce si mie o nespusa multiamire interna: „studiele acestea mangaia si intarescu inim’a omului in tdte impregiurarile;“ apoi, incre- dintiatu ca asemine lucrare ri'ar pute se nu aduca vreunu fo- losii si patriei, indemnatu si incuragiatu de amicii mei, me simtiamu si indetoratu a aduce si eu asta mica petricica la marele edificiu alu nationalitatei romane. Pre aiurea, publicatiuni de asemine natura se făcu cu a- jutdrie de societăți care la noi lipsescu, cu ajutdrie de principi si regi. Eu insa neajutatu de cineva adunaiu materi&lulu: totu asia ’lu scotu si la lumina, fermu incredintiatu ca intieleptiunea si patriotismulu publicului romanu va face se nu cada o in- treprindere începută in cugetu curatu de a inaintă adeveratulu studiu alu istoriei naționale. Apelu la binevointi’a amiciloru mei din tdte tierile romane, si la toti adeveratii amici ai isto- riei ndstre. Fii sanetosu si indulginte binevoitdrie leptoru. Bucuresci, 16. luniu 1862. A Papiu Ilarianu. Bibliografia. Productele literarie romane nu numai se înmultiescu in modu inbucu- ratoriu, ci totuodata ele castiga in valdre.a loru intrinseca. De curendu ne mai veniră la mana inca si urmatoriele cârti si cărticele. Anuarinln generale alu instructiunei publice pe an. scolasticu 1864 — 1865, Anulu II. Bucuresci 1868. 4° mare 377 pagine. Materialu in adeveru bogatu pentru toti băr- bații de specialitate! In prefatia dn. Vasilie A. Urechea arata in scurtu caus’a, pentru care publicarea anuariului 1864—65 se amână pana acuma: disordinea adusa — 278 — in afacerile scolastice prin ministrulu de mai nainte alu departamentulu instmctiunei publice. ,,0 se intielegemu odata cu totii, ca nu trebue se amestecamu instru- cțiunea si educatiunea copilasiloru nostrii cu noroiulu patimeloru nostre ?“ eschiama dn. Urechia iri aceeași prefatia; era mai susu cităza pe: Stultorum pudor malus ulcera celat. Dara dieu asia, ca reulu cu catu ilu ascundi, mai bunu totu nu’lu faci. „Noțiuni de Hygiena publica si privata." Opu destinatu pentru clas’a III primăria. Conformu programului oficiale. — Pretiulu 54 bani nuoi. — Se afla de vendiare la librari’a dlui Danielopulo, calea Mogosdiei Nr. 37 (pasagiulu romanu). DD. institutori din judetie potu adresa comandele dloru la librari’a susu -numita; totu-de-odata insocite si de costulu ecsemplarialoru ce voru dori a ₜ lua sciindu ca se voru bucura de unu rabatu de 10^. Pentru orice co- mande prin posta voru fi in costulu dloru. . Contr'a sctilct Barnuliu de Titu Maiorescu. Iași 1868. Micu 8U pe 107 pagine. Celu carele va fi cititu critic’a dlui T. Maiorescu relativa la aceeași materia, va gaci si coprinsulu acestei brosiure. Noua ni se pare ca intre sapientii din Iași s’a incinsu un’a lupta se- riosa, inse după a ndstra opiuiune lupt’a nu se mai potea iucungiura, ci mai curendu sân mai tardiu ea trebui se sparga, ca căușele ei se iviseră mai de multu. Caws’a principala era, ca in Iași că si in Bueuresci, că si in Buda- Pestea si Clusiu, că si in Brasiovu si Sibiiu, unii omeni confunda forte usioru cerculu sciintieloru cu politic’a dilei, cu alte cuvente, ei ceru că sciinti’a inca se politiseze, sdu dăca ’ti mai place, că intre sapientulu de pe catedra si intre omulu tribunei politice se nu faci nici o distinctiune. Pare că nu s’ar putea, că același individu se fia prea bunu profesoriu si prea reu politicu si vice-versa! Dela dn. profesoriu Sim. Mihali din Craiova mai primiramu si i Z o o 1 o g i’ a 1 inse editiunea III. revediuta si emendata. Craiova 1868. 8° micu 116 pag. j Doritorii de a o introduce prin scdle au a se adresa deadreptulu la j dn. auctoriu in Craiova. Mineralogi’a dlui S. Mihali inca se afla sub presa, de sub care va esi dilele acestea. Speramu ca dn. auctoriu va trimite unu numeru drecare de ecsemplaria inca si la librari’a S. Filtsch din Sibiiu. In Nr. 11 amu pre’ncunoscintiatu esirea cărticelei: Infricosiatele stricatiuni ale beuturei de vinarsu-rachiu. Că de proba impar- tasimu aici Testamentulu unui betivu. Cunoseendu eu ca puterile trupului îmi suntu slăbite, si ca va urma catu mai curendu si despărțirea sufletului meu de trupu, si pentruca calcu — 279 — pe drumulu necumpatului, dela care nu mai gandescu se me abatu, asia făcu prin acăst’a cunoscuta voi’a mea cea mai din urma si testameritu. Fiindu ca eu suntu facutu după chipulu Ziditoriului, destoinicu pentru unu gustu intieleptu; mai incolo pentru că se făcu si altor’a bine, si suntu in stare că se inaintezu cinstea lui Dumnedieu, asia’mi cunoscu respunderea mea; inse plăcerea mea pentru multiamirea pofteloru mele si neaplecarea mea de a me lupta cu ispitele atata este de mare, incatu cu totulu me subjuga necum- patulu si tote fărădelegile cate suntu legate de acela, pentru aceea făcu ur- matărele pleniputintie: Averea mea o lasu de prada, pentru ca prevediu ca peste putienu va ajunge in manile acelora, carii ine voru adapa cu beuturi mai tari. Eenumele meu, -care se clatesce pe temelie de nasipu, ilu lasu. mmicirei. Bunei mele socii, care m’a insocitu cu atata prietenie in viătia, ii lasu defaima, rușine, saracia, grija si o inima rupta. Fiecăruia dintre fiii mei ii lasu esemplulu meu si moștenirea rușinatului caracteru alu tatalui loru. In urma lasu trupulu meu prada boleloru, misielatatiei, ticăloșiei si unei cu- rende putregiuni, ăra sufletulu meu, care nu pdte nici odata muri, ilu lasu in grij’a lui Dumnedieu, a cărui milostivire o amu intrebuintiatu reu, ale cărui porunci leamu calcatu, si care prin cuventnlu seu m’au dojenitu, ca nici unu betîvu nu va moșteni imperati’a lui Ddieu! I. P. Inlricosiata icona a ticăloșiei de rachiu. Unu barbatu care cunoscea tristele urmări si ticăloșiile la care aduce rachiulu pe omu, dice in privirea acest’a: Daca amu putea noi aduna femeile si pruncii betîviloru pe o scena de privire, âra impregîurulu loru amu pune pe ferbatorii si vendietorii de rachiu, si ’i amu tienea pana ar povesti fieste- care mama si fiestecare copilasiu istori’a patimeloru sale, precumu si scapa- tarea loru din avere si îndestulare, apoi caderea din vădia si norocirea casei la saracia si amara ticăloșia; daca s’ar putea poftori intrigele, imparecherile si necasurile casei, daca s’ar putea face că se sune la urechile loru bătăile, strigările mameloru si vaietele neviaovâtiloru prunci, ce le pricinuise tiranulu si selbaticulu loru părinte de casa, care mai nainte eră fdrte placutu ocar- muitoriu si aparatoriu; după ce s’ar propune, dicu acelora, rugatîunile case- niloru, dilele si nopțile loru cele pline de amaratiune, de necazu. de tică- loșia, de grija si grdza; candu s’ar putea infatiosia privitoriloru acelor’a fric’a mortii, care a strimtoratu sufletele acestoru suferitori, precumu si spaim’a, tremurarea si ingretiosiarea ce a trebuitu se o sufere dela barbatii loru ce ducu o vietia asia necumpatata, asia si rugatîunile cele ferbinti ale' fiacarei socii pentru barbatulu ei, că se’lu pota scapă de legatur’a ispiteloru ce’lu au capiatu cu totulu, si in sfîrsitu candu s’ar putea arată la vedere lacramile ce s’au varsatu de acestea acasa, în vremea ce galcafa la rachiu barbatii loru, atunci de buna săma nu ar fi nici unu ferbatoriu său vendiatoriu de rachiu, care sta in legătură cu acestu reu, că din cesulu său dioa aceea se nu se hotaresca a se lasă de meseri’a acest’a spurcata s iamestecatoria de veninu. VocabnJariu romanu-nemtiescu compusu si inavutîtu cu mai multe mii de cuvinte noua introduse dejă si in- cetatienite in limb’a romana de Sab. Pop. Barcianu, parochu ortod. resaritănu in Resinari, asesore consistoriale, membru onorariu — 280 — alu asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana, precumu si alu asociat, pentru sciintiele naturali la Sibiiu, decoratu cu crucea de auru cu corona pentru merite. Sibiiu. Tipariulu si editur’a lui Teodoru Steinhausseu. 1868. Acesta este port’a romanesca a vocabulariului conipusu de reverenti’a sa parehtele S. P. Barcianu, memoratu de noi si mai nainte de a ne veni la mana. Aceeași carte are si porta germana, pe care inse nu o mai re- producemu aici, din causa ca cunoscendu oricare romanu pre cea romanesca, prea usioru isi pote castiga acesta carte, carea este 8° de 303 pag. Ecsem- plariulu ce’lu avemu la mana este legatu atatu de usioru, in catu dupace amu folietatu vreo doua dile prin elu, a si inceputu a se destramă. La adjustarea unei cârti precumu este si acesta, de unu folosu publicu, edi- toriulu n’ar trebui se fia prea mare economu, ci s’ar cuveni se distingă intre unu dictionariu si brosiurele sburatdrie. Venindu la coprinsulu acestui vocabulariu, noi ilu aflamu pentru lite- ratur’a nostra prea interesantu, nu atatu din caus’a, ca par. Barcianu inavuti vocabulariale romanesci esite dela 1825 incdce ,,cu mai multe mii de cuvinte noue introduse dej;i si incetatienite in limb’a romana,“ precumu se esprima insulu, catu mai vîrtosu din alta causa, carea in ochii nostrii cumpanesce i neasemenatu mai multu, oricandu este vorb’a de lecsicografi’a nostra, 6ra a- i cest’a e, ca dn. lecsicografu a culesu totuodata un’a mare mulțime de cu- vente usitate de mii de ani la poporulu nostru, trecute inse din vedere de ■ catra alti lecsicografii ai nostrii. Amu observatu totuodata, ca par. Barcianu a consemnata cu multa grija si predilectiune numirile planteloru asia pre- cumu se afla aceleași in gur’a poporului si le a tradusu in limb’a germana cu cate doi si trei termini. Cu acestu metodu se făcu si sciintiei unu mare servitiu. Scimu si noi, ca mai multe numiri usitate pana astadi de poporu nu suntu de origine latina, credemu ca dupace se voru cerceta toti provin- cialismii, se voru afla termini si mai buni, era unii nu se voru afla de locu, precumu nu s’au aflatu nici la alte popdra, ci s’au imprumutatu; totuși pentruca se scii ce ai a păstră din totu materialulu catu se afla in gur’a poporului, ce ai se lapedi pentru totudeauna si ce ai se puni la locu din cate ni s’au perdutu in Daci’a si Panoni’a si se mai afla inca numai in clasici si in Itali’a, s6u dora nici acolo, trebue se ai dinaintea ta materialulu intregu, graulu si „ovesulu,“ seqar’a si „alaculu,¹¹ ordiulu si „hirisc’a,¹¹ paiele si „na sad’a,“ vinulu si „drosdele.“ Vocabulariulu dlui Barcianu consideratu din acestea puncte de vedere făcu lecsicografiei romanesci servitiu cu atatu mai mare, eu catu suntu mai adeverate cuventele dlui canonicii Tim. Cipariu re- petite in decursulu desbateriloro academice dela Bucuresci: Fiacare cuven- tielu ce sâmena a romanescu, se se culega intocma cu atat’a grija, cu cata ar culege cineva grauntiele de auru seu petre nestimate din petrisiu si nasipu. Armat’a romana inca a esitu de sub tipariu si se afla de vendiare pre la tdte librăriile. Acdsta carte de specialitate va fi citita mai cu fo- losu de catra cei carii voru fi citindu si foi’a periodica „Ro- rnani’a militaria“ incependu dela 1. Ian. 1864. — 281 — Nr. 221. 1867. Protocolul» siedintiei comitet, asoc. trans. romane tienute in 12. Dec. c.’n. a. c. sub presidiulu Rev. D. vicepres. I. Hannia, fiendu de facia dintre membrii comit. Ilustr. sa D. consil. Pavelu Dunc’a, D. senatoru P. Rosc’a, D. dr. loanu Nemesiu, D. parochu si profesoriu Zacharia Boiu, D. profes. loanu Popescu, secret. H. si membru comitetului D. I. V. Rusu, D. cassariu alu asociatiunei Constantinu Stezariu si D. bibliotecariu Nicolae C riște a. §. 136. Domnulu cassariu alu asociatiunei presentâza con- spectulu despre starea cassei asociat, pre tempulu acestei sie- dintie, din care conspectu se vede, cumca cass’a asociat., după subtragerea erogateloru de pana acum, are in proprietatea sa sum’a de 29,526 fr. 42 cr. v. a. Se iea spre scientia. §. 137. Totu cu ast’a ocasiune D. cassariu alu asociat, raporteza, cumca prin D. protop. si colect. asociat, in Clusiu Ioane Pamfilie s’a trimesu la cass’a asociatiunei, sum’a de 229 fr. 99 cr. v. a. câ venitu curatu alu concertului, datu in favdrea fondului asociat, cu ocasiunea adunarei gener. a asoc. tienute la'Clusiu in 27—29. Augustu, alaturanduse totuodata si unu computu esactu despre perceptele si erogatele avute cu ocasiunea arangiarei numitului concertu. In legătură cu acestea D. cassariu mai raport^za si de- spre alti bani incursi la fondulu asociat, câ tacse de membrii ord. dela siedinti’a trecuta a comitetului pana la siedinti’a pre- sente si anume dela următorii DD.: a) dela D. Ioane Popu, parochu in Vizacn’a câ tacsa de memb. ord. nou pre a. cur. 186% 5 fr.; b) dela D. c. r. capitanu Teodoru Stanislavu tacsa rest, pre a. 186% 5 fr.; c) dela D. c. r. capitanu Mich. Po- paradu din Posiorta tacsa de memb. ord. pre an. 186% si 186% 10 fr.; d) dela D. inspectoriu dominiului metrop. in Springu Vasilie Albini tacs’a rest, pre a. 186% 5 fr.; e) dela D. protopopu in Lipov’a Ioane Tieranu tacs’a de memb. ord. pre a. 186 % 5 fr.; f) dela D. practicantu de advocatura G. Catona câ memb. ord. nou pre a. cur. 186% 5 fr.; g) prin D. negotiatoriu si colect. asociat, in Sasureginu Nicolae Ma- rinoviciu s’a trimesu câ tacse de membru ord. pre an. 186% sum’a de 20 fr. si anume dela D. advocatu Mich. Orbonasiu 5 fr., dela D. protop. Mich. Crisianu 5 fr., dela D. asesoriu Alesiu Onitiu 5 fr. si dela D. cancel. G. Sceopulu 5 fr. v. a. Se iea spre scientia. §. 138. Se presenteza conspectulu despre interesele intrate 21 — 282 — la fondulu asociatiunei după couponii obligatiuniloru urb. un- gurene obvenitori cu 1. Noembre 1867, care interese, după subtragerea de 7%, făcu sum’a de 19 fr. 53 cr. v. a. Se iea spre scientia. §. 139. Aducenduse înainte, ca Ilustr. sa D. jude la tabl’a. septemvirala din Pest’a Vincentiu Babesiu, fiindu prea îngreuiata cu alte sarcini se afla necesitatu prin scrisdri’a sa din 8. Noemb. a. c. a’si dă demisiunea din oficiulu de colect. asociat., asemene si D. negotiatoriu din Sasureginu N. Marino viciu, carele inca nu se afla in stare a pută purtă sarcin’a de colectoriu, inca ’si da demisiunea prin scrisorea din 22. Noembre a. c.: asia ivinduse cestiunea alcgerei altoru colectori, in loculu susu nu- mitiloru domni cari demisiunara, comitetulu se afla indemnatu a denumi alti colectori si anume: Pentru Sasureginu pre D. advocatu Mich. Orbonasiu, ăra pentru Pest’a pre D. concipistu ministeriale dr. loanu Galu; totuodata secret, se insarcinăza ale espedă respectivele decrete. §. 140. Secret, refereza, cumca presidiulu magistr. din f Brasiovu prin not’a sa ddto. 22. Noemb. Nr. preș. 989 1867 ! । aduce la cunoscienti’a comitetului asociat, trans , cumca inalt. if presidiu gubern. prin emisulu seu din 19; Noembre Nr. preș. If 3838 1867 s’a indurata a concede edarea foiei asociat, dela a 1. lanuariu 1868 in Brasiovu sub titlulu „Transilvani’a⁴⁴ in I brosiure lunarie si sub redactiunea Dlui secret. I. G. Baritiu, re inse pre langa observarea acurata a programului din I. Noemb. J si a prescriseloru politianesci de presa ce se afla in vigdre. f Totu prin susu atins’a nota a presidiului magistr. comit. i asoc. se recuira a face dispositiuni, că se se trimetia esem- plaria oficiosc din foi’a „Transilvania⁴⁴: a) pentru c. r. biblio- : teca de curte in Vien’a; b) pentru in. ministerul regiu ungur. din lâintru in Bud’a; c) pentru bibliotec’a museului nationalu ung. din Pest’a; d) pentru in. presidiu gub. regiu in Clusiu, | si e) pentru bibliotec’a liceului din Clusiu. 4 Conclusu. Incunoscientiarea inclitului presidiu magistrat. ■'i din Brasiovu despre concederea data din partea in. presidiu f gubern. pentru esirea foiei Transilvani’a cu 1. lanuariu 1868 se iea spre scientia imbucuratoria, si totuodata se decide a se impartasi in copia si Dlui secret. I. că redact. alu foiei asoc. respectiv’a nota a presidiului magistratuale spre scientia si in- tocm’a urmare. §. 141. Secretariu presentăza doue conturi, unulu pentru procurarea unui protocolu litografatu pentru înscrierea abona- 1 — 283 — tiloru la foi’a asociat, in suma de 8 fr. 5 cr. v. a. si altulu pentru spesele poștali avute cu ocasiunea espeduirei aloru 808 esempl. din programulu foiei asociat, pre la Domnii membrii ai asociat, in suma de 8 fr. 16 cr., la olalta 16 fr. 21 cr. v. a. si totuodata in conformitate cu unu conclusu alu comitetului din 5. Noembre a. c. propune a se refui din sum’a preliminată din partea adunarei gen. dela Clusiu pentru edarea foiei asoc. Conclusu. Propunerea secret. II. se redica la valbre de conclusu alu comitetului si esolvirea resp. conturi se asemndza la cass’a asociatiunei. §. 142. Secret, presentdza documentulu datu din partea directiunei institutului c. r. agronomicu din Ungarisch Alten- burg ddto. 13. Noembre a. c. despre susceperea tenerului sti- pendiata. alu asociatiunei Georgie Vintila câ studente ord. pre an. scol, curente la numitulu institutu. Se iea spre scientia. §. 143. Rev. D. vicepresiedinte aducendu inainte, cumca se apropia tempulu edarei foiei asociat, si ca mai inainte de t<5te spre a se putd inchiâ contractulu cu tipografi’a e de lipsa se se scia, ca in cate esemplaria se se tiparâsca foi’a asociat., asia dara propune comitet, câ se decidă a) ca in cate esem- plaria se se tiparcsca deocamdată numif’a foia? si b) ca pre langa esemplariale oficiâse, la care foi si institute publice se se trimetia esempl. de ondre din foi’a asociatiunei? Conclusu. Comitetulu de-si după raportarea secret, vede cu durere, ca pana astadi in ajunulu terminului defiptu pentru abonamentu, abia au incursu vreo 41 de prenumeranti: totuși in sperantia, ca numerulu prenumerantiloru va cresce in pro- portiune mai imbucuratdria, decide câ foi’a asociat, se se tipa-..- rdsca deocamdată in 500 esempl. si D. secret. I. câ redactoriulu humîtenoiei se^e’ihcunosCiOTîTîeze despre acest’a decisiune cu acelu adausu, ca in casulu celu multu doritu, adeca candu numerulu DDloru prenumeranti s’ar sui preste 500, se pâta tipări necesariele esemplaria pre langa pretiulu proporționalii si relativu, indicatu in computulu preliminariu din 30. Octobre a. c. asternutu la comitetu, si in acestu sensu se se inchia cu resp. tipografia si contractulu trimetiendu la comitetu spre a- probare. Eara ce se tiene de impartirea esemplarialoru dș, ondre din foi’a asociat., se decide a se trimete atari esemplaria ur- matdreloru institute publice si foi romane: a) Universitatiloru II din Iași si Bucuresci; b) Atheneului romanu din Bucuresci; l - 284 - ■J c) academiei literarie din Bucuresci si junimei din Iași; d) so- j • cietatiei Transilvani’a din Bucuresci; e) academiei de scientie ■ magiare din Pest’a; f) academiei imperatesci de scientie in Vien’a; g) societatiloru literarie romane din Aradu si Cernautiu; > h) reuniunei pentru cunoscienti’a patriei din Sibiiu; i) semina- rieloru clericali din Blasiu, Sibiiu, Gherl’a, Aradu si Caranse- • ; besiu; k) gimnasialoru romane din Blasiu, Brasiovu, Beiusiu, ; Naseudu siBradu in Zarandu; 1) redact. diuarieloru romane Romanulu si Trompet’a carpatiloru, Tesaurului de monumente si Archivului istoricu, tdte edate in Bucuresci; in urma redact diuareloru politice romane din monarchi’a austriaca si anume: Gazetei Transilvaniei, Albinei, Telegrafului romanii, Concor- diei, Familiei, Archivului pentru filologia, Magazinului peda- gogica si Amvonului. / In fine se decide, ca la acele societari sdu corporatiuni /literarie si scientifice, cu care asociat, trans. pana acum n’a I stătu in relatiuni, se se trimetia esemplaria de ondre pre langa - o scurta comiți va din partea presidiului asociat. §. 144. Secretariu aduce la cunoscienti’a comitetului o chartia a Dlui protop. si colectorii! alu asociat, in Clusiu ddto. ’⁸/₆. Noembre Nr. 283 a. c., prin care numitulu Domnu co- lectoriu incunoscientiaza, cumca ne aflandu ubicatiunea teneru- lui Gregoriu Moldovanu, nu iau pututu admanuă resolutiunea comitet, asociat, ddto. 5. Noembre a. c. Nr. 170. Conclusu. Espirandu tempulu in care Gregoriu Moldovanu ar mai putd fi primitu la institufulu agronomicu, pentru care in 5. Noembre a. c. Nr. 170 i s’a fostu conferirii stipendiulu decretatu de adunarea generala din Clusiu., precum si pentru a se mai putd escrie altu concursu; comitetulu se afla nevoitu a sistă si a retiend acelu stipendiu, pre an. scolast. curente, in favdrea cassei asociatiunei. §. 145. Fiindcă foi’a asociatiunei se va edă in Brasiovu după conclusulu comitetului din 25. Octobre a. c. §. 108, asia i comitetulu decide: Că list’a abonatiloru inscrisi pana acum se se trimetia j redactiunei in Brasiovu dinpreuna cu actele adunarei gener. j dela Clusiu, cu aclusele resp. si cu tdte protocolele siedintie- ■' loru comitetului dela adunarea gener. incdce, cu acea obser- vare, că din tempu in tempu se se trimetia din partea secret, si listele abonamenteloru, care se spereza ca voru mai incurge. §. 146. D. bibliotecarii! alu asociat, reportdza, cumca D. — 285 — dr. loanu Maniu a daruitu pentru bibliotec’a asoc. opulu inti- tulata: Dreptulu publicu alu Romamloru de Simeone Barnutiu. Condusu. Dlui daruitoriu i se esprime multiamita proto- colarmente. Cu aceste siedinti’a comitetului asociat, trans. inceputa la 4 dre după ainiadi, s’a incbiatu pre la 8 dre sera. Sibiiu, in 12. Decembre c. n. 1867. I. V. Rusu mp., I. Hannia mp., secret. II. vîce-presiedinte. Nr. 6. 1868. Protocolulu siedintiei estraordinarie a comitetului asoc. trans. tienute in 3. Ian. c. n. 1867 sub presidiulu Rev. D. viee-pres. I. Hannia, fiendu de facia DD. membrii Ilustr. sa D. cens. P. Dune’a, D. parochu si prof. Z. Boiu, D. profes. I. Popescu, D. secret. II. si membru com. I. V. Rusu, D. c. r. capitanu in pens. si cass. alu asociat. C. Stezariu si D. red. si bibliot. alu asociat. N. Cristea. §. 1. Rev. D. vicepres. I. Hannia aduce la cunoscienti’a comitet, asociat., cumca acest’a siedintia estraordinaria s’a a- flatu îndemnata a o conchiamă din acelu motivu, că se su- pună la disensiunea si deciderea comitetului proiectulu de con- tracta inchiandu din partea comitet, cu tipografi’a Rbmer & Kamner in privinti’a conditiuniloru tiparirei foiei asociat., cum si instrucțiunea pentru espeditoriulu numitei foi dinpreuna cu alte afaceri, atingatorie de foi’a asociat., care se cuprindu in scrisdri’a secret. I. D. Gr. Baritiu ddto. ²S/I₃. Decembre a. tr., pre langa care se trimesa susu numitulu proiectu de contracta, cum si instrucțiunea pentru espeditoriulu foiei asociat. Deci Rev. D. vicepres. propune mai anteiu a se ceti re- spectiv’a scrisdria a Dlui secret. I. si apoi proiectulu-de con- tracta inchiandu cu tipografi’a Rbmer & Kamner. După cetirea acestor’a luanduse la discusiune speciale pun- , ctulu I. din contractata inchiandu cu tipografi’a se afla, ca j acelu punctu in privinti’a edarei foiei asociat, ar contiene dresi- ? care _ abatere dela conclusele comitetului aduse in siedintiele j « săliTcIînTBrSept, si 25. Oct. a. tr.,'fienduca in numitulu punctu se statoresce esirea foiei asociat, de trei ori pre luna in cate o cdla, pre candu comitetulu a decisu, că se dsa numai odata pre luna in fascidre nebrosiurate de cate 3 cdle tipărite; deci dupace D. secret. * I. in scrisdri’a sa din ² b/ₓ ₃. Decembre a. tr., pre langa care trimesa proiectulu de contracta inchiandu cu — 286 — tipografi’a Romer & Kamner, nu indigitdza motivulu, din ca- rele se se vedia, ca ar fi mai cu scopu câ foi’a asoc. se âsa de trei ori pre luna in cate o c<51a in locu de 3 c<51e si odata pre luna, comitetulu după o seridsa desbatere se afla indemnatu a aduce in astu obiectu urmatoriulu: Conclusu. Dupace comitetulu asoc. in siedintiele sale din 18. Sept, si 25. Oct. a. tr. §§. 88, 107 si 108 au decisu, ca foi’a asociat. „Transilvani’a“ se dsa numai odata pre luna in fascidre nebrosiurate de cate 3 c<51e; dupace astfeliu s’a publi- catu esirea foiei asociat, si in programulu numitei foi ddto. 1. Noembre a. tr. si totu.in acestu intielesu s’a facutu si aratarea la inalt. guberniu regiu: asia acestu comitetu inainte de a su- pune lâ pertractare punctele cuprinse in contractulu inchiandu cu tipografi’a, află cu cale a pofti pre D. secret. L, câ pana la prosim’a siedintia a comitetului, se binevoiesca a servi cu des- luciri si informatiuni despre aceea, ca din ce motive afla do- I mni’a sa mai cu scopu câ foi’a asociat, se se edea de trei ori । in locu de odata pre luna? si <5re prin espedarea de trei ori a foiei in locu deodata nu s’ar casiunâ spese poștali mai mari pentru asociatiune? Totu cu aceea ocasiune se i se scria Dlui secret. I., ca , in fruntea foiei asoc. se se însemne pretiulu foiei astfeliu, cum ; s’a publicatu si in programulu aceleia, adeca 2 fr. pre anu y pentru membrii asociat, si 3 fr. pentru nemembrii asociat., si 1/ ca prenumeratiunile suntu a se face pre unu (1) anu, dra nu I pre */₂ de anu. Altfeliu comitetulu e de opiniune, ca pana la | statorirea contractului cu tipografi’a se putd inca urmâ moda- litatea începută in edarea foiei. §. 2. Mai incolo se iau la disensiune alte afaceri relative la foi’a asociat., despre care atinge D. secret. I. in susu amentit’a sa chartia si anume: a) in privinti’a cererei Dlui secret. I. câ Nrulu I. din foi’a asociat, se se pdta tipări in 750 esemplaria in locu de 500 esempl., din care cate unu~esempT. se" se tri- I metia pre la unii domni neabonati inca (in spe); b) in privinti’a I asemnarei unei anticipatiuni de 150 fr. v. a. pentru trebuintiele “ curente ale edarei foiei asoc. pre langa conditiunea asternerei la tempulu seu a unui computu regulatu despre erogarea acelei sume; si c) in privinti’a licuidarei si esolvirei unoru conturi despre 16 fr. 10 cr. v. a. câ spese pentru tipărirea programu- lui foiei asociatiunei. Conclusu. D. vicepres. aducendu la cunoscienti’a comite- tului, ca din caus’a scurtimei tempului s’a aflatu indemnatu — 287 — indata după primirea scrisdrei Dlui secret. I. ai rescria prin secret. II., ca Nrulu 1. din foia pdte se’lu tipardsca si in 750 esempl., prin acesta cererei Dlui secr. I. de sub a) facunduise destulu, dechiaratiunea Dlui vicepresiedinte in ast’a privintia se ia spre scientia din partea comitetului. Relativu la cererea de sub b) se decide asemnarea anti- cipatiunei de 150 fr. v. a. din sum’a preliminată pentru edarea foiei asociat, pre langa conditiunea asternerei la comitetulu a unui computu regulatu despre erogarea sumei primite. Relativu la punctu c) se decide esolvirea a loru 3 conturi sunatorie despre 16 fr. 10 cr. v. a. câ spese făcute cu tipărirea programului foiei asociat, totu din sum’a destinata pentru edarea foiei asociat. Cass’a asociat, se se insarcineze a esolvi sumele mai susu însemnate. §. 3. In legătură cu aceste D. cassariu alu asociat, pre- sentâza alte doue conturi sunatorie despre 5 fr. 85 cr. v. a. pretiulu unui protocolu procuratu pre seru’a cassei asoc. pentru ■ ducerea unui computu deosebitu despre banii incursi câ pre- numeratiuni la foi’a asociatiunei. Se asemndza esolvirea acelor’a asemene din sum’a desti- nata pentru edarea foiei asociatiunei. §. 4. Secret, aduce la cunoscienti’a comitetului, ca D. prof. lustinu Popfiu si-a trimesu disertatiunea tienuta la adunarea gener. din Clusiu a. tr. Se decide a se trimete la redact. foiei asociat, spre a se publicâ intre actele adunarei gener. dela Clusiu. §. 5. Secret, mai reporteza, ca in lun’a trecuta a venitu la comit, unu concursu alu tenerului iuristu in Pest’a Gerasinu Ratiu, carele cere a i se conferi unu stipendiu de 100 fr. Conclusu. Dupace stipendiate preliminate pre an. scol, cur. 186 ⁷/₈ s’au impartitu inca in 5. Noembre a. tr., cererei te- nerului concurente astadata nu i se pdte face destulu, prin urmare se se incunoscientieze despre acdst’a, retrametienduise documentele așternute. Cu aceste siedinti’a estraordinaria a comitet, asociat, trans. începută la 4 dre, se inchia la 6 dre sdra. Sibiiu, in 3. lanuariu c. n. 1868. I. Rusu mp. I. Hannia mp. secret. II. vicepres. — 288 — Sententie vechi si none. Este o insusire a omului, cd se urasca pe celu vetamatu de elu. Tacitus. Lumina lumina, mai multa lumina. Gothe. Sciînti’a este putere. Deci sciintia, multa sciintia. Timpulu este moneta. Deci folositi timpulu. Deca’ti vei ajuta tu insuti, Ddieu inca’ti va ajuta. Spîritulu unei națiuni nu se pdte subjuga nici prin lantiuri nici prin sisteme. Nici unu poporu crestinu nu mai pote apune. Ideile bune folosescu totudeaun’a si trebue se fia culese cu grija, fia acelea împărtășite de ori-si-cine. Giovanni Boccaccio. Celu ce are trebuintie mai pucine, este mai apropo de Dumnedieu. Socrates. Celu care scie se câștige averi pe cale drdpta si le folosesce in modu onestu, acela este celu mai fericitu, in catu bogati’a pdte ferici pre 6meni. Xenophon. Pucini dmeni sunt asia de intielepti, ineatu se prefere critic’a folosi- tdria unei laude insielatdrie. De la Eochefoucauld. Din tdte virtuțile dreptatea este domnitdri’a si regin’a. Cicero. Omulu lipsita de principia se asemena pilotului fara compasu. Intardie cu pedeps’a; grabesce cu resplat’a. Ad Nr. 141. 1868. Publicarea baniloru incursi la fondulu asociat, trans. dela siedinti’a comitet, din 7. Aprile pana la siedinti’a aceluia din 12. Maiu c. n. 1) D. c. r. maioru loanu Noacu de Hunyadu a oferita asociatiunei un’a obligațiune urbar. trans. Nr. 24,043 sunatoria despre 105 fr. v. a. din- preuna cu couponii obvenitori dela 1. luliu a. c. facenduse prin acest’a m. ord. alu asociatiunei pre viatia. 2) Pentru cate unu esemplariu din actele adun. gen. I. HI. IV. ven- dute dlui practicanta in Orastia Claudiu Vladu s’a incassatu 1 fr. 40 cr. Sibiiu, in 12. Maiu c. n. 1868. Dela secretariatulu asociat, trans. Din acesta fdia mai putemu servi cu ecsemplaria intregi incependu dela Nr. 1. Doritorii a se abona bincvoidsca a se adresa deadreptulu la on. comitetu in Sibiiu. Mai tardfu ecsemplariale remase leganduse că carte, potu se vina mai scumpe. Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactorii! seeretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi’a Romei' & Kamner.