TRANSILVANIA. Foia Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. AcAsta foia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia- tiunei, âra pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. — Se aboniza la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu s6u prin posta sâu prin dd. colectori. —---ᵥ---ᵤᵤ-----------u-----,-ar---------------b---O----V---V---O--= Al*. 10. Brasiovu 1. Maiu 1868. Amilii 1. Despre istori’a Transilvaniei (lupa com. Emericu Miko. II. Disce ab hoste. Invetia dela dusmanulu. Mai nainte de umilirea Austriei prin franci la Austerlitz si a Prusiei la lena, poporulu germanu, său incai clasele frun- tasie si burgesi’a lui era subsugate de Franci’a prin limb’a si prin istori’a francisca intru atat’a, catu acelea clase pre langa ce’si tienea de o mare ondre a’si despretiui limb’a pro- pria si a vorbi numai francesce, apoi cultivă si istori’a Fran- ciei că si cum aru fi fostu fermecate. Au trebuitu se vina francii, se bata bine pe germani si se’i batjocurdsca amaru, pentrucă se invetie a se pretiui pe sine, patri’a, limb’a, istori’a loru. De atunci înainte au esitu cei mai buni lecsiografi si istoriografi in Germani’a. Au invetiatu dela vrasmasi. Dela germani au invetiatu ungurii si inca fdrte multu si fdrte bine. Scdl’a moderna istorica a Ungariei este fiic’a scdlei germane. Pe acdsta scdla o recomanda c. Mikd si istoriciloru transilvani si numai după aceea intra in istori’a istoriei tran- silvane. Acea scdla moderna cuventa catra adeptii sei asia: „Națiunea isi manifestdza viati’a sa prin limb’a sa, dra limb’a ei infloresce in literatura si prin literatura. Este urni dreptu alu seu nealineabilu a’si cultiva limb’a si literatur’a, cum si a o considera de paladiulu seu principala, totu acdsta inse este si cea mai sacra datorintia a flăcărui patriotu .... Un’a din fantanele principali ale vietiei naționale este si me- moria timpuriloru trecute, pe care le pastrdza literatur’a isto- — 218 — rica. Cu catu trecutulu unei națiuni este mai bogatu, cu atatu pote ea se aștepte unu viitori u mai bogatu, deca adeca nu’si ,va renega trecutulu si deca va pricepe cum se’si pregatăsca unu viitorii: manosu prin sementi’a si germinele remasu din țrecutu . . . Sta la vointi’a fiiloru fiacarei națiuni a face, ca trecutulu ei se nu semene unui cemeteriu, in care isi succedu mormente mai mari si mai mici, mai nalte si mai scunde unele după altele;! ci trecutulu ei se se asemene unui edificiu mă- reția, in laintrulu caruia spiritulu natiunei vorbesce in forme diverse catra spectatori, ddca inse inim’a loru este la locu, totudeaun’a se va implea de pietate. Istori’a, dice scdl’a mo- derna, nu trebue se fia compusa numai din mulțimea seca a fapteloru ostasiesci, religidse si politice, ci ea se fia cautatdrea credintidsa a trecutului, se fia unu memorialu venerabila alu timpuriloru si dilelorn petrecute, incatu ori candu o aru deschide fiii si fiicele patriei, se vedia dinaintea sa timpulu ce se de- scrie, cu tdte părțile sale si luminose si intunecdse. Istori’a patriei ndstre se pote perfecționa numai sub conditiunea, deca documentele se voru aduna cu tfita grij’a si deca aceleași yoru fi studiate si elaborate cu ajutoriulu criticei. Ac6- ‘sta este calea pe care trebue se naintamu. A ne re’ntdrce la trecuta, in carele aflamu materialu bogatu de unu tesauru spiritualu ce zace nefolositu si a’lu readuce in cerculatiune, este intocma că si candu din aurulu ce se afla in sinulu pa- mentului bați bani si ii prefaci in avere comuna. Se mai afla inca o mulțime mare de materialu istoricii ce sta ascunsu. Se nu incetamu niciodată de a’lu cauta si a’lu scdte la lumina, pentrucâ se fimu canduva in stare de a edifica pomposulu templu alu istoriei ndstre natiunale intru tdta granddrea sa ce este demna de noi. Activitate in tdte direcțiunile, nutrirea si inpuțerirea consciintiei naționale prin date istorice — aedsta este problem’a cea mai importanta a fiiloru timpului nostru. “ C. Miko reproduce acesta invetiatura atatu de sublima idupa „Noulu Museu ungurescu¹¹ dela a. 1851—2, tom. I., dra idupace o recomanda din nou spre imbratiosiare si punere in •lucrare, incepe a trage la respundere mai alesu pe străbunii natiunei sale magiarosecuiesci, pentruca aceia n’au ingrijitu a le scrie istori’a. După c. Mik<5 din istori’a secuiloru nu se afla nici macar fragmente pana in dilele lui Arpad, nici o cronica, mai iu scurtu nimica, asia, incatu ei după istoria nu sciu cine sunt si de unde au venita in Transilvani’a. Doua trei impre giurari atinse despre secui de Anonymus Bclae regis notarius — 219 — (unu omu si de altmintrea fdrte problematicii), de Kdza si după ei de Thiîroczy, sunt eca asia, nesce fragmente lipsite de orice legătură istorica si nesuferitdria de lumin’a criticei; era afara de acestea totu ce se mai spune despre secui, sunt numai traditiuni fabuldse. Atat’a despre secui. Ce vi se pare inse, ca c. Milro nu afla nici dela Arpad inedee sub regii magiari, ba nici sub regii aduși din case străine pana la 1526 nici cronica si nici vreo alta colectiune de documente istorice despre Transilvani’a, afara numai, deca compilatiunile lui Heltai nu le vomu onora cu nume de cro- nica, pentruca „cronic’a secuidsca“ descoperita înainte cu cativa ani esi de apocrifa. Asia noi pana in secolulu alu 16. nu ne putemu lauda cu mai multa istoria, decatu cu fragmen- tele istorice cate au scosu la lumina sasii Carolu Eder si Eelmer. In adeverii, pdte vede oricine, ca totu ce au remasu după acei doi istoriografi luata la unu locu, nu pdte nicidecum pretinde nume de istoria a patriei. Dar apoi candu vei mai pune in cumpănă inca si ur’a cea mare a lui Eder, de carea era elu inspirata asupr’a romaniloru, unde remane virtutea principala a istoricului, adeveritiunea si nepartinirea! Totu ce mai avemu despre Transilvani’a pana in secolulu alu 16-lea vei afla ici colo resfiratu si respanditu pre la cativa cronicari de ai Ungariei. Potu se mai fia inca si pe airea alte fântâni si alte documente, acelea inse deca si ecsista, stau ascunse asteptandu pe scrutatoriulu venindu de bratia cu criticulu. Se ne apropiemu împreuna cu c. Mikd de periodulu piin- cipiloru pamenteni incependu dela loanu Zapolya pana inclu- sive la Michailu Apaffy, pre catu timpu Transilvani’a fusese nu numai autondma intru intielesulu modernii, ci chiaru inde- pendenta pana la platirea unui tributu de diece seu după tim- puri si 15 mii galbini la tesaurulu marelui Padisiah. Dela acestu periodu c. Mikd enumera pe mai multi cro- nicari din Transilvani’a, alu caroru catalogu se cuvine se’lu reproducemu si noi aici cu atatu mai virtosu, ca unii sunt fdrte pucinu cunoscuti, era din altii abia se mai afla ici colo cate unu ecsemplariu. Acei cronicari sunt: doi Bethlen, So-j mogyi, Schaeseus, Hauer, Miles, Bbjthi, Szalârdi, Kcmeny st inca cativa, ale caroru manuscripte s’au tiparitu; dra netipariti era pre la 1855 Brutus, Szamoskbzi, Mikd (unulu din stră- bunii comitelui), cei doi Enyedi, Laskai, Borsos, Nagy-Szabd, Gavr. Haller, Rosnyai s. a. Acela inse care voiesce se afle si despre alti cronicari transilvani din sec. 16 si 17, se’i caute . 16* — 220 — in Uj Magyar Muzeum din 1853 et 1854. La cronicele ace- stora se potu si trebue se se adaoge cele doua colectiuni de legi tipărite, adica Aprobatae et Compilatae constitutiones regni Transilvauiae, precum si alte mai multe legi inca netiparite, care tdte dau unu materialu istoricu de mare pretiu. Ei, dara o mulțime mare de acte sî**documente au peritu cu totulu inca si pre timpulu principiloru patriotici, mai anume pe timpurile, candu capital’a de atunci Alb’a Julia, apoi Aiudulu, Clusiulu si cateva castele de ale familiiloru aristocratice deveniseră prad’a focuriloru causate mai virtosu prin resbdiele civili. Chiaru si din istori’a lui Brutus si din alui Szamoskbzi cate o parte in semnatare se consumase prin focu. In anii din urma ai domniei lui Mich. Apaffy Transilvani’a inca incepîi a se scalda in sânge, dupace si pana atunci su- ferise greu de unu despotismu tarte brutalu, care cerb, vidti’a unui Banffy, a mitropolitului romanescu Sava Brancovdnu s. a., dra încercările lui Emericu Tbkblyi si după elu ale lui Fran- ciscu Râkdczi de a scdte pe austriaci pentru totudeaun’a din tidra, au duratu pana la 1712. Din acelu timpu s’au pastratu numai cronicele lui Mich. Cserei, Nic. Bethlen si Petrus Apor (acdsta latindsca), apoi diuariale lui Georgie Wass, Vizaknai si Lupulu Banffy, afara de acestea inca si unele fragmente. Intru adeveru este nespusu de interesantu a curta sce mai alesu din scirile cele naive ale lui Cserei, inca si din ale lui Nic. Bethlen că fostu cancelariu alu tierei, după aceea trans- portata in robia la Vien’a, ba si din ale lui Apor, intre ce !grija si frica consemnă ei pe atunci decursulu evenimenteloru acestei tieri de trei ori nefericite. Bietulu Cserei a scrisu cele mai multe in Brasiovu, pre candu era internata aici, inse re- trasu in cas’a unui mesteru sasu si cumu se pare numai pen- tru famili’a sa, cumu si pentrucă se’i trăca de urîtu. De aici încolo c. Mikd descopere cu destula durere, cum- ca in secolulu alu 18-lea cercetările istorice in Transilvani’a remasera cu totulu părăsite tocma pana in dilele imperatului losifu II. Asia este, numai in cei 20 ani din urma, adica in- cependu dela 1780 a petrunsu o vidtia noua in scdle, in afa- cerile municipali, in societate, prin urmare si in istori’a tierei ndstre. Care au fostu căușele reactiunei absolutistice sub- cei 38 ani ai domniei lui Carolu VI. si sub cei 40 de ani ai Ma- riei Teresiei? Acăsta întrebare tarte interesanta noi numai catu o punemu aici, dra a si respunde la ea, nici pe de parte nu sufere angustulu cadru alu acestei foi. Deci fia de ajunsu a — 221 observa numai atata, ca in mani’a rigdrei ce a domnitu asupra literaturei istorice, materiala pentru istori’a tierei s’a pastratu’ totuși cu prisosintia in archivele tierei, in archivele Vienei si chiaru in colectiunile mai multora privati. Din acelu mate- riala numai o părticică s’a folosita de catra scriitorii pe carii ii numesce c. Mik6 din finea secol.' 18 si inceputnlu celui in carele ne aflamu. Petrus Bod, Benkb, Schlotzer, Eder, Felmer, Aranka, adica cei numiti de c. Mik6 au facutu in adeverro multu in comparatiune cu prea modestele loru mijldce si cp totu asia de modest’a loru pusetiune. Apoi cam totu atatu făcură in același timpu cei trei romani ai nostrii, adica Sam. Miculu, Georgie Sincai si Petru Maioru, pe carii c. Mikfi piui Qundsce. Inse vai, cate archive si cate scrinia secrete au re- masu inchise dinaintea acestora, si cate documente istorice au trebuitu se le retaca ei inșii de frica, că nu cumva scotien- dule si pe acelea la lumina, se pericliteze opulu intregu prin crud’a censura la care era supuse. Despre Cserei si Bod, de ecs., cine cuteză se si vorbăsca pana pe la 1840. Istori’a ro- maniloru scrisa de Petru Maioru si tipărită la a. 1812 in Bud’a fu oprita si apoi prin grati’a si generositatea palatinului archi- duce losifu fu eliberata din robia, 6ra istori’a bisericăsca scrisa si publicata de același fu oprita pentru totudeaun’a, incatu ecsemplariale cate se vedea ici colea citinduse pe ascunsu, era din cele furate la ocasiunile ce s’au datu candu cu transpor- tarea esemplarialoru dela Bud’a la Clusiu, de acolo la Blasiu si din Blasiu Sra la Clusiu, unde le aruncaseră intr’o chilia de ale franciscaniloru, de unde pre catu imi aducu aminte, ărasi se mai stracură cate unu ecsemplariu, pre candu croni- cele scrise in limb’a magiara, inse oprite, le decopiasera unii altii in mai multe ecsemplaria. După acestea dela imperatulu losifu incdce se fundara cele trei bibliotece mai mari in tiăra, adica a episcopului rom. catolica c....Ignatiu -Ba,tty4ni. in Alb’a Jtdi’aj a comitelui Micii, Teleki in MLQșiorhein si a baronului Samiîilu Bruckenihal in Sibiiu. Totu pe atunci partea istorica din archivulu vechiu alu tierei pastratu in Alb’a Juli’a se strămută in bibliotec’a lui Battyâni. Pentru tdte trei bibliotecele se incepura si coleetiuni de documente istorice, cumu si coleetiuni numismatice, mine- ralogice, de arme si alte instrumente vechi si multe anticitati. Ci prea bine a observatu c. Mik6, ca ar fi fostu multu mai bine, dăca tdte acelea tesaure s’aru fi adunatu la unu singuru punctn, intr’unu singnru museu, pentruca in acestu casu scru- — 222 — tatoriulu si istoriografulu n’ar fi constrinsu a calatori dintr’unu locu in altuia, a’si perde timpulu cautandu aceleași cârti, ace- leași documente la cate trei locuri, candu ’i ar ajunge lui aler- găturile pe la bibliotecele etc. din alte tieri. Hei, dara vani- tatea naționala si chiaru interesele confesionale, care la noi străbătu prin tdte fibrele vietiei publice, sociale si private, nu suferea asia ceva. Battyâni magiaru catolica, Mich. Teleki magiaru reformata, Bruckenthal sasu protestanta. Totu pe acelea timpuri romanii din Blasiu inca s’au încordata a’si funda, nu un’a, ci doua biblioteci, un’a pentru monastire, era alt’a pentru seminariu. Si cu tdte acestea, suspina c. Mikd, istori a Transil- vaniei totu a remasu nescrisa. Ceriulu nostru scientificu ;in cei 20 de ani dela inccputulu acestui seculu s’a in- tunecatu din nou, campulu istorica arata mai nainte, remase fara cultivatori si in parte mare nesemenatu. Spiritele era pregătite pentru pastrarea documenteloru istorice, mințile matore pentru câ se invetie din istoria, precum dâra mai nainte niciodată. A venita inse pacea de ani patrudieci, care periodu a fostu celu mai blastematu pentru desvoltarea istoriei ndstre, adeverata erna gbiatidsa pentru amdrea catra istori’a patriei, beutur’a de afionu, ce te cufunda in somnola mortiei. Despre asemenea timpuri disese Katona fundatoriulu istoriei critice in Ungari’a: Amblamu in mijloculu umbre- loru! .... Suntemu contemporani ai comitelui Em. Miko; amu apu- cata si noi o parte din timpulu caracterisatu aici atatu de ne- meritu; ne mai este inca in memoria viia frivolitatea aceloru .uni, pre candu cei carii citea romane de ale lui Walter Scott ;Jse tienea pe sine de dmeni invetiati. (Va urma.) Comerciulu anticu si comerciulu modernu. (Continuare). Comerciulu modernu. I. Dela revolutiunea mare nivelanduse clasile, stabilindusc egalitatea tuturora înaintea legiloru, concistandu’si burghesii aceleași drepturi cu foștii si actualii duci si marchesi, instru- cti’a, adeverula, averea, confortabilulu isi făcură locu si se — 223 — apropiara de tote stările; sciintiele si artele se respandira mai virtosu in starea de mijlocu: in starea burgesiloru. Fostulu roturieru de negutiatoru incepii a raționa; fiiulu lui deveni profesorii, advoeatu, medicu, sapienta, artista, mare celebritate europeua, ondrea patriei sale, deputata, generala, ministru, negotiantu. Comerciala in manile lui si numai in manile lui deveni o sciintia positiva, ecsacta; inim’a lui se in- nobilii, sufletulu lui se inaltiă si luă inițiativa spre a regeneră lumea, a o mântui. Profeții si martirii redempțiunii comerciului, paria de 4000 de ani esira din fiii comerciantiloru; sciinti’a asociatiuniloru si legea serieloru esi dela foștii comercianti câ Fourier Carolu, că Prudhom. Fariseii timpului au putută striga: pdte esi ceva buna dela burta verde? cumu strigă odinidra: pdte esi ceva buna din Nazaretu? Redemti’a radicala, perfecta cata se se nasca in presepiu (staulu). Fourier, Prudhom au pututu se aiba tdte aberatiunile, in- lierente la tdte începuturile, neaparate la fug’a geniuriloru, ca- roru li se da lupta din tdte părțile; totu inse ce este adeveru la aceste doue mari geniuri, aparține astadi la sciintia positiva a comerciului. ’ Acești profeți si martiri ai redemtiunii comerciali veniră spre a regenera lumea că si Christianismulu la inceputulu lui, a face din comercianta unu adeveratu creștina. Theocapelii au pervertita Christianismulu, comerciulu nuou ilu va regenera, dandu panea spre fiintia la tdta suflarea. Ei strigară mai in- teiu cumu se’i audia lumea: josu cu vitielulu de auru! halt cu tdte holocaustele cerute de acestu idolul Josu cu vampirulu cametei ce suge lumea prin milidne si miliarde de gnre! Josu cu minciunile si fraud’a! Josu cu samsarii ce storcu si pe pro- ducători si pe consumatori, si pe imprumutatori si pe împru- mutați! Englesii si germanii pricepură mai bine si mai inteiu pe acești martiri; olandesii, belgii, elveții nu se lasara mai josu: francesii nu intardiara a’si recundsce profeții, că se pdta merge in paralela cu comerciulu englesu si germanu. II. Camet’a scadifi in Europa pana la a sc desfiintia cu to- tulu, remanendu numai că o remunerația a schimbului. Comerciulu incepii a se adresa, nu la cameta si la tra- fica, ci la adeveratele sorginti ale avuției, la natura ce nein- — 224 — cetatu si in nedesecatu produce, si la travalliu ce impreuna cu natur’a ar pută nutri cu abondantia pe toti dmenii, si insusi de ar fi de 50 de ori mai multi de catu cei de astadi pe faci’a pamentului. Comerciulu anticu, stupidu, nu putea se. aiba nici o sciintia despre puterile prodigiăse ale naturei; pentruca totu ce era mai innorantu si mai vulpeanu nu alergă decatu la comerciu spre a’lu compromite cu frauda, a’lu ruină cu cameta si a pa- ralisa cu totulu travalliulu ce este părintele, ăr nu sclavulu comerciului. Comerciulu modernu, comerciulu-sciintia esindu din sinulu burgesiei, dela gemurile ce studiara natur’a, popolii pamentu- lui si prodigiele travalliului, va ajunge in adeveru a face pe omu' după imaginea lui Dumnedieu numai prin travalliu, ca-ci numai prin travalliu devine omulu creatoru. Comerciulu nuou este singur’a sperantia a popoliloru, este politic’a adeverata a staturiloru. Politic’a Engliterei nu ecsista decatu in desvoltarea si avantagele comerciului; staturile ce ’lu intielegu si ilu practica, acelea voru domină universulu. En- gliter’a va fi ruinata că Fenici’a, Cartaginea si Veneti’a, de se va tienea de comerciulu vechiu, de comerciulu egoistu; va fi insa regin’a lumii de va deveni scăl’a comerciului-sciintia. Capitalurile pana acumu n’asteptă decatu resbele, fămete, calamitati publice spre a desvoltă o activitate si a crede ca se marescu candu ămenii gemu, candu travalliulu e impede- catu; si candu calamitatile publice nu le venia in ajutoriu, speranti’a le era la cameta, ce ruină si pe proprietarii de pa- menturi si pe negutiatorii insusi. Așteptă a se mari prin ca- meta, pare ca ar fata banii că vitele! pare ca ar germină banii că plantele! Astadi precumu din aburi se făcu picature său plăie, pre- curmi din picaturele de plăie se făcu sorginti si pâraie, din acestea riuri si fluviuri si acestea tăte făcu marile, ce cu tdte dinpreuna recorescu si fecunda pamentulu; asemenea din su- mele cele mai mici reunite in acțiuni prin asociatiuni se forma capitaluri prodigiăse, ce vinu a operă miracole necunoscute in lumea antica si in mediulu evu. Asemenea capitaluri reunite prin acțiuni vinu a incuragia travalliulu, ăr nu a’lu aservi si ecsploată, se adresa la natura spre a desvoltă agricultur’a si a o face a prosperă, spre a face a se inmulti si inaintă industri’a, a facilită transportulu si pe mare si pe uscatu, a construi căi ferate si bâtele cu 225 — vaporu, a apropia popolii si națiunile spre inavutire reciproca si infratire. Vasele dinpreuna cu productele ce transporta se potu in- necă, prin ajutoriulu inse asociatiuniloru Omenii nu remanu ruinati; incendiulu pOte consumă case, stabilimente, productele naturei si travalliului; asociatiunile inse vinu in ajutoriulu dme- niloru, restituindule averile la locu. Ceea ce odinidra nu putea si de ar fi voitu ecsecută su- veranii mari, că Alecsandrii si Cesarii, cu sute de mii de ar- mata si cu miliarde de arginti, astadi le ecsecută comerciulu fara a sacrifică nici unu individu. Alecsandru celu mare a voitu, dar n’a pututu deschide istmttlu de Suez; comerciulu modernu ’lu a deschisu in folo- sulu tuturora. Comerciulu prin asociatiuni a pusu man’a pe fortiele na- turei, si de unde acestea mai adesea eră in daun’a dmeniloru, elu le-a organisatu spre infrumsetiarea naturei si folosulu dme- niloru , elu imple astadi valile si gauresce munții, aplana caile, desdca paludele, insanatosiddia locurile morbdse, unesce Asi’a, Afric’a si Americ’a cu Europ’a, da panea din tdte dilele si confortabilulu la milidne de individe, le moralisa in locu de a le corampe. Comerciulu modernu va ajunge pana intru a asocia tra- valliulu si mosiele cu capitalurile, de unde pana astadi si mo- șiile si travalliulu eră aservite capitalului. Totu ce eră mai innobilu si mai inumanu si prin urmare mai ecsecrabilu in anticitate, eră unu comerciantu. Totu ce este mai nobilu si mai moralu astadi, este unu comerciantu englesu si germanu. Ce sunt eroii că anticii Herculii, Theseii si alti pe langa comereiantii moderni? Ce sunt cavalerii de mediulu evu pe langa principii co- merciului modernu, pe langa cruciatele acestor’a? O asociația prin acțiuni opera astadi mai multe de catu tdte ecspeditiunile din lume adunate la unu locu. Acele dis- trugea mai multu, despoiă popolii nu numai cei invinsi, ci si pe cei pe unde trecea spre inbuibarea vingatoriloru. Asocia- tiunile pe unde isi făcu ecspeditiunile loru, aducu avuti’a si civili sati’a. Castelele principiloru feudali stă peste crestele muntiloru că nisce aripe de vulturi si palid’a loru strălucire provenia din averile răpite ale laboratorilora si burghesiloru. Palatele prin- — 226 — cipiloru comerciului moderau sunt in mijloculu cetatiloru, in mijloculu eampieloru si totu decorulu, tota magnificenti’a loru regala provine numai din folosulu comunu. Cati din aceștia se mai tienu inca de datinele comerciului judanu, nu’i aștepta decatu falita, ruina. Comerciulu nuou este inca pruncuț desvoltarea, crescerea său educati’a lui este in viitoriu. Misi’a, predestinati’a lui este intru a mântui omenirea, a o armonisă in adeverii. Elu va stabili ecuilibrulu intre t<5te antitesile; misi’a lui este de a face bilantiulu activeloru si pasiveloru popolilorn. III. Ori-cine ne-a auditu său ne-a citita in prim’a pafte a acestui tractatu alu nostru, suntemu siguri ca a crediutu, ca noi venimu spre a combate si a umili comerciulu, asemenan- dune seu paganiloru cu credintiele ori fabulele loru, seu prin- cipiloru si baroniloru feudali, a caroru morga nu putea sci se raționeze. Noi facuramu istoriculu acestei specialități său ramure ce a fostu in totudeaun’a o parte insemnatdre in tdte societățile umane. Prin istoriculu nostru n’amu avutu inainte, decatu a arată răo’a sdrta in care s’a conceputa acesta specialitate in acei timpi de barbaria, a arată calamitatile prin care a. trecutu din caus’a principieloru pe carii se basă, deciderile si ultragele ce a cautatu se sufere. Comerciulu că ori care sciintia este totu acel’a, fia in lu- mea antica, fia in lumea moderna. Elu diu natur’a lui cauta se ajunga unde au ajunsu astadi; ca-ci comerciulu, va se dica reiati’a si prim’a calitate a omului ce’lu distinge de ce- lelalte animale, este de a fi comunicativu; s’a conceputu inse intr’o epocha trista dc innorantia si de barbaria si a patîtu, mai multu decatu filosofi’a cadiendu in manile siarlataniloru, decatu retoric’a cadiendu in manile sofistiloru, decatu relîgi’a cadiendu in manile teocapeliloru. Comerciulu la inceputulu seu a avutu disgratiat’a sorta ce avii si libertatea in tierile ndstre, ajungendu pe man’a 6me- niloru innoranti, cupidi si in alu caroru capu a fostu unu amesteca, unu chaosu de tdte principiele, incatu au inspaiman- tatu tdte sufletele pure, pe toti dmenii binelui. Omenii corupti si coruptori au comisii tdte abusurile in comerciu; acest’a insa din predestinati’a, din natur’a lui a cau- tatu catu de tardiu se ajunga acolo unde se afla astadi. 227 — Omenii corupti, innoranti, fiii perditiunei au comisii pre- tutindeni abusurile, parodiandu libertatea; acesta inse pana in fine a scapatu prin tote persecutiunile din partea despotismului si parodiele din partea siarlataniloru, si n’a lipsitu nicairi de a se distinge din libertinagiu sdu din desfrenu si a invederă lumei ca este fiic’a cerului si mentuitfirea lumii. Comerciulu că si libertatea este totu acel’a, dmenii paga- nismului inse n’au fostu omenii libertății si ai sciintiei. Relele ce am însemnata n’au venitu dela comerciu, ci dela dmenii pecatului si ai innorantiei. (Va urma). ¹ Un’a epistola a lui Petru Maioru catra dr. Vas. Popu. Sperandu ca literatorii noetrii voru afla oresicare plăcere, pote si fo- losu in publicarea acestei epistole, o impartasiinu aici mai anteiu in limb’a originala dnpa autografulu ce avu bunătate a ni’lu trimite preacuviosi’a sa părintele canonicii loanu Negru tiu-Eekete dela Blasiu; după aceea o voinu comenta si in limb’a nostra romanesca, pentrucâ se vid ia si aceia carii nu eunoscu limb’a latinesca, cum si cu ce se ocupă betranii nostru tocma si in corespundentiele loru private. Clarissime Domine Patriota! Pro nuncupatis votis habeo gratias maximas. Commissos libros com- paravi, pro Tolnay extorsit a me Egyenberger 2 Rfnos. Pretium dono DVtrae, proinde nihil reliquum est, quam ,ut quempiam mercatorem pro affuturis nun- dinis Pesthiensibus isthuc venturum requirat, quo praefatos libros a me re- cipere velit et DVtrae transportare. Quo ad vocabula per DVstram conno- tata, atque mihi communicata, sic respondeo. Si consideremus statura Hungarorum antequam venissent in Pannoniam; vix credi potest, apud eosdem usum exstitisse telonii, proinde opinari licebit, Hungaros priusquam isthuc appulissent, caruisse vocabulo văm, ac Valacho- rum vocem Băma originem trahere a Gr. quod significat gressum, pas- sum, mutato ț in a, quod Latini quoque non raro faciunt in vocibus originis Graecae, uti eg. ), vin (BÎn) non in vocalem desinentia; elisio enim ncn modo in metro Italico, verum etiam in Latino etc. visitur; imo etiam in Prosa requirente euphonia in concursu usitatur apud Italos, quin id obstet Legi de vocabulorum desi- nentia in vocalem. Nihilominus insto DVstrae, dignetur mihi procurare me- moratum per DVstram Virgilium Italice interpretatum, et indigitatam ejusdem Dialecti Grammaticam erga refundendum, aut anticipatim transmittendum pre- tium; lubens enim legerem. Certo, sicui vacaret; admirandas antiquitates Latinae ac Romanae lingvae eruere posset e Valachica lingua, quarum usus extinctus est in Latina lingua, in sororiis nullum vestigium, et de quibus Slavi ne somniarunt quidem. Rogo, dignetur mihi mittere unum exemplar Recensionis Carroni in Dacia. Dum jugi cultu persevero. Clarissimae DVstrae humillimus servus Budae 9a Augusti 1815. Petrus Major mp. P. S. Reverendissimus D. Korneli mutat salute Perillustrem DVstram. CONSPECTU despre cariile dăruite de Inaltulu Ministeriu alu culleioru si instructiunei publice dia Romani'a asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur'a poporului romanu. Nr. tom. 1 Buletinulu Instructiunei publice, anulu I. Augustu 1865—66, sub direcțiunea Dlui V. A. Urechia ...... 1 2 Anualulu generale alu instructiunei publice din Romani’a pre anulu scol. 1863—64 ......... 1 3 Studii asupra instructiunei publice de Coloforu .... 1 4 Cursu elementariu de studiulu limbei romane, partea I. ABCdariu si silabisma ilustrata cu cetire graduata si rugatiuni de O. loanin 1 — 229 — 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 Carte de leptura pentru clas’a II. primarîa de Barbu Stefanescu . 1 Regulamentulu administratiunei centrale a ministertului instructiunei publice si alu culteloru . . . . . . .1 Regulamentu si programa pentru esamenulu generale de licee (de- cretatu de minist. publ. 2. Ian. 1867) ... . . 1 Regulamentulu museului de sciintia naturala. Bucuresci . . 1 Regulamentu pentru cursulu pregatitoriu de a se introduce music’a vocala armonieo-religWsa in tdte bisericele României . . 1 Regulamentu pentru scdle naturale de bele arte .... 1 Regulamentu de ordinea si disciplin’a pentru seminarie ... 1 Regulamentulu seminariului cat. in Romani’a de preste Milcovu . 1 Regulamentu disciplinariu pentru internatele scolastice de baeti . 1 Regulamentu pentru museulu de anticitati ..... 1 Regulamentu pentru espositiunea publica a operiloru artistiloru in vi<5tia 1 Esplicatiunea operiloru de pictura, sculptura, architectura ale artisti- loru in vietia, espusa in sal’a cea mare dela ministeriulu culteloru la 25 Aprile 1865 ........ 1 Ruge si moral’a evangelica pentru scdla si familia ... 1 Istorii biblice pentru scdla si familia ...... 1 Scurtarea istoriei sacre pentru romanili dela drdpt’a Danubiului . 1 Istori’a romaniloru pentru romanili din drdpt’a Danubiului . . 1 Elemente de istori’a romaniloru pentru clasele primărie de A. Treb. Laureanu .......... 1 Istori’a romaniloru, biografii după metod’a catechetica pentru scdlele primărie si satesci si militari de V. Urechia 1 Geografi’a tieriloru romane pentru scdlele primărie de A. Tr. Laureanu 1 Elemente de cosmografia pentru scdlele primărie de A. Tr. Laureann 1 Elemente de istori’a sacra s6u biblica ..... 1 Elemente de istori’a generala de Vict. Duruy, tradusa de Cretiescu Tom. II. si HI. ......... 2 Epithome Istoriae Greciae, auctore C. Șiret. Notis romanicis illustra- vit J. C. Maximus ........ 1 I(Tox(>âtovg tiQog Ăvțiovixov xai TIa,vtffo^ix6<;, vao loctvov Koî.oxatldov, brosiur’a V. ....... 1 ID.ovzdn^ov, 0r:fw>rox).fjg xcu AQiazitdrfi, vno ’Ioa.v Kot.oxuziSov, bro- siur’a IV-a .......... 1 Dictionariu Eleno-Romanu (Tom. I. A—M) de G. loanidu . . 1 Elemente de stilu epistolariu de V. A. Urechia 1 Cursu elementariu de Antropologia de A. Bassero 1 Elemente de istori’a naturala de Dim. larcu ..... 1 Clasele elementarie de istori’a naturala Tom. I. Geologi’a de Der. luliu Barasiu .......... 1 Elemente de aritmetica pentru clas’a I. primăria de M. Schwarz . 2 Geometri’a elementara de Eustaciu (Ciocanneli) . . . . 1 Tratia asupr’a geometriei descriptive de Lefebure de Turcy, tra- duse de A. Qresco ........ 1 Probleme la geometria descriptiva (desemnuri in 32 table) . • 1 Cursu elementariu de desemnulu lineariu de Poenariu . ■ • 1 Elemente de trigonometria dreptu lineata si sferica 1 Elemente de algebra după Appeltauer de Poienariu 1 — 230 — 42 Prescurtare <24 — fr. 4800 ............................— Priimiti Domnii mei cele mai sincere salutari colegiali, cu care sunt alu DVdstra confrate stimatoriu G. Baritiu. Apelu la autorii romani. Societatea literaria „Junimea" din Iași posiede o tipografia completa, a Cărei intrebuintiare o pune la dispositiunea autori- loru romani cu urmatdrele conditiuni: 1) Orice manuscriptu to- manescu, a cărui oportunitate se va fi constatatu de unu comi- tetu alesu pentru fiecare opu dintre membrii competenti ai „Ju- nimei," se va imprima cu cheltuiala societății. 2) Din vinderea cartiloru tipărite societatea ’si reserva dreptulu de a se inde- mnisă, socotindu’si cinci galbeni pentru cdl’a de 16 pagine la un’a miia ecsemplaria formatulu Charpentier. Banii reintrati au destinarea de a servi la alte publicatiuni de același felin. 3) Odata societatea indemnisata conf. art. precedentu, totu venitulu din vinderea cartiloru este alu autorului. 4) Administratiunea tipo- grafiei societății este oblegata, facia cu autorii de cârti impri- mate la ea, de a le da din anu in anu socotii’a despre vin- derea cartiloru loru, resp. de a le respunde banii ce fi se cu- vinu. 5) Ortografi’a, cu care se imprima cărțile romanesci ale societarii, este cea publicata in cartea Dlui Maiorescu „Despre scrierea limbei romane." Cu tdte aceste societatea nu impune ortografi’a ei in modu oblegatoriu, ci invita numai pe acei au- tori, cari • ar voi se’si vddia scrierile imprimate altfeliu, câ se mentiuneze acesta espresu. 6) Pentru ficsarea pretiului, cu care se se vendia o carte imprimata, societatea se va intielege totu- d’auna cu autorulu ei. 7) Autorii cari cu aceste conditiuni sunt dispusi a se folosi de Înlesnirea ce le presenta societatea prin tipografi’a ei, voru binevoi a adresa manuscriptulu loru acelui’a din membrii societarii, care este insarcinatu cu administratiunea anuala a tipografiei (adres’a; Administratorulu tipografiei socie- tarii „Junimea," Iași, casele bancei). 8) Manuscriptele care nu voru pard comitetului societatiei apte pentru imprimării, se voru inapoi indata autoriloru loru. 9) In privinti’a prioritatiei la pune- rea sub presa voru fi preferite cărțile pentru usulu scdleloru. — 233 — Nr. 164. 1867. Protocolulu sicdintiei estraordinarie a comitetului asoc. trans. rom. tienute in 15. Oct. c. n. a. c. sub presidiulu Rev. D. vice-pres. I. Hannia, fiendu de facia DD. membrii Ilustr. sa D. consil. P. Mânu, Ilustr. sa D. cons. P. Dunc’a, D. advocata dr. I. Nemesiu, D. senat. P. Rosc’a, D. prof. Z. Boiu, secret. II. si membru alu comit. I. V. Rusu, D. cass. alu asociat. C. Stezariu, si D. bibliot. alu asociat. N. Cristea. §. 99. Domnulu vicepresiedinte L Hannia deschidiendu siedinti’a arata, ca la ordinea dilei se afla elaboratulu comisiunei decretate in siedinti’a trecuta din 8. Oct. §. 96, si însărcinata cu elaborarea programei edandei foi a asociat, si cu provo- carea catra publiculu romanii, care comisiune se afla gata cu elaboratulu respectivu. Arata totudeodata D. vicepres., ca au primitu tocma dela Escel. sa D. presiedinte alu asoc. o scri- sdria a Dlui secret. I. G. Baritiu privitoria la redigerea foiei asociat., cu acea însărcinare, că aceea se se propună comite- tului; deci D. vicepresiedinte poftesce pre comitetu,. că se de- cidă deca este ca comisiunea se propună mai anteiu operatulu seu, si acest’a se se ia la desbatere si apoi se⁻se publice scri- sdria amentita a Dlui secret. I. G. Baritiu, seu viceversa. ' Conclusu. Comitetulu asociat, otaresce in unanimitate, ca - mai înainte de tdte se i se comunice scrisdria Dlui secret. I. ! ;G. Baritiu in intregu cuprinsulu ei, si numai după aceea se j i propună comisiunea operatulu ei, incatu se va vedă acest’a j ' necesariu. §. 100. D. vicepresiedinte prelege deci mentiunat’a scri- sdria a Dlui secret. I. G. Baritiu din cuventu in cuventu, din care s’a vediutu, ca D. secret. I. G. Baritiu se dechiara a primi ii asupra’si redigerea foiei asociatiunei sub urmatoriele conditiuni: I j 1. Deca aceea foia se va tipări in Brasiovu, că in loculu I domiciliului seu. ... ’ ® 2. Manuscrisele, articulii etc. se le primesca comitetulu asociat., se le censurdze si apoi se le tramita redactiunei in Brasiovu, remanendu ordinarea si impartirea in grigea redac- tori ului. 3. Articulii, manuscriptele din condeiulu D. redactorii se voru publică sub responsabilitatea lui, necensurate de comitetu. 4. Comitetulu se defiga unu onorariu pentru corectura si pentru unu servitorii!. 5. Abonamentele se se faca la comitetulu asociatiunei. 6. Espeduirea foiei se se faca seu dela comitetu — candu foi’a tipărită s’aru tramite acestuia in pachete mari — său 17 — 234 — deadreptula dela redactiune pre langa o remuneratiune a espe- ditoriului. 7. Spesele poștali ce ar avă redactiunea se i se rebonifice. 8. Angagiamentulu cu tipografi’a pentru tipărirea foiei se ’lu faca comitetulu. 9. (Dualitatea chartiei, formatulu si titul’a foiei se le defiga comitetulu. Presidiulu desfasiurandu, ca punctulu celu mai cardinala dela acarui primire sdu reieptare atarna luarea in desbatere si aceloralalte puncte conditiunale din mentiunat’a scrisdria de- cliiaratdria a Dlui G. Baritiu, său caderea loru este punctulu I.; deci aratandu, ca Escel. sa D. presiedinte se dechiara intr’a- colo, ca atatu Escel. sa, catu si membrii comitetului domiciliati in Clusiu suntu invoiti cu conditiunile puse de Dlu Baritiu, provocă pre comitetu, că mai inainte de tdte se se dechiare in principiu in privinti’a acestui punctu I., si adeca ddca este că edand’a foia a asociatiunei se se tipardsca.in Brasiovu sdu nu? , Acdst’a au datu ocasiune la o desbatere lunga si seridsa, la h fearea cu deosebire au participatu DD. Cristea, Boiu si Rosc’a, ptoti difacultandu tipărirea foiei asociat." în Brasiovu, care din j!’ un’a, care din alta privintia. Presidiulu s’au nevoitu a enervă si a delatură tdte greu- tățile aduse inainte parte cu privire la statorirea statuteloru asociatiunei si anumitu §.16 despre agendele secret. L, parte cu privire la acea impregiurare, ca in siedintiele comitetului asoc. din 17. si 18. Sept si din 8. Octobre a. c. cea mai mare dificultate si asia dicendu neputintia a edariei foiei asociat, s’au aflatu in lips’a unui redactoriu alu aceleia, care dificultate p acum prin dechiaratiunea D. secret. I. G. Baritiu s’a delaturatu, au provocata pre toti DD. membrii ai comitetului, carii afla greutati in tipărirea foiei asociatiunei in Brasioyu, că său toti i- in corpore, sdu unulu din Domniea loru se primdsca asupra’si j j redigerea foiei si sub conditiunile puse de D. Baritiu, si atunci ‘,f va fi si presidiulu cu intregu comitetu mai bucurosu că foi’a i - asociatiunei se se tipardsca in Sibiiu si nu in Brasiovu. După i tdte aceste si după mai multe replice si triplice urmate in ob- iectulu cestiunatu“dse'TCHrTNemesm cu propunerea: Dedrace comitetulu fii asia dicendu improvisatu cu punctele dechiara- tiunei D. secret. I. G. Baritiu, neavendu comitetulu tempu a cugetă cu seriositatea ceruta asupra acelor’a; charti’a D. Baritiu se se transpună unei comisiuni si anumitu comisiunei delegate degia si însărcinate cu elaborarea programei edandei foii a — 235 — asociatiunei, carea luandu-o in infregu cuprinsulu ei Ia cercetare seridsa se refereze comitetului parerea sa in o siedintia estra- ordinaria catu de curendu tienenda. Punendu presidiulu propunerea acest’a la ordinea dilei, co- mitetulu afara de Ilustr. sa D. consiliariu de Dunc’a, carele e de părere, ca comitetulu se numai amene otarirea punctului ce- stiunatu Otaresce: Propunerea Dlui dr. Nemesiu i se primi cu a- celu adausu, ca comisiunea respectiva, pentru momentositatea lucrului, se se mai intarâsca cu unu membru in persdn’a Dlui secret. II. si membru ordinariu alu com. I. V. Rusu. §. 101. Domnulu secret. II. si membru ord. alu comitet. I. V. Rusu propune, ca din privinti’a momentositatiei lucrului, la siedinti’a estraordinaria tienenda in obiectulu cestiunatu se ce conchiame toti membrii ord. ai comitetului la o siedintia plenaria. Conclusu. Comitetulu după desbateri mai lungi si seridse cu maioritate de voturi primesce si redica la conclusu propu- nerea Dlui secret. II. I. V. Rusu, afara numai de votulu Dlui senatoriu Rosc’a, carele propuse câ operatulu comisiunei decre- tate se se -perlrueteze catu mai curendu in o siedintia, cum fîi acesfa, fara de a se mai conchiama toti membrii comitetului in siedinti’a plenaria, cu aceea modificatiune făcută din partea Dlui consiliariu Pavelu Dunc’a, ca deorace DD. membrii ai comitetului domiciliati in Clusiu s’au dechiaratu prin Escel. sa D. presiedinte alu comitetului, afirmativu la conditiunile D. Baritiu, la decretat’a prosima siedintia estraordinaria afara de membrii comitetului ordinari din Sibiiu si Resinari, se se mai conchiame numai membrii din Blasiu si Fogarasiu, carora spre orientare se li se impartasiâsca totuodata si cuprinsulu dechia- ratiunei Dlui secret. I. G. Baritiu, din care privintia decretat’a siedintia estraordinaria a comitetului se defige pre 25 1. c. c, n. Cu aceste siedinti’a comitetului asociat. începute la 4 bre după amiadi se inchiă la 7 <5re sâr’a. Sibiiu, in 15. Oct. c. n. 1867. I. V. Rusu mp., I. Hannia mp., secr. II. vice-presiedinte. — 236 — Nr. 171. 1867. Protocolnlu siedintiei estraordinarie a comitet, asoc. trans. romane tienute in 25. Oct. c. n. a, c. sub presidiulu Rev. D. vicepres. I. Hannia, fiendu de facia DD. membrii ai comit. Ilustr. sa D. consiliariu Petru Mânu, . Ilustr. sa D. cons. Pavelu Dunc’a, Rev. D. canon, metropolitana Gregoriu Mihali, Rev. D. vieariu I. Antonelli, D. senatoru P. Rosc’a, D. parochu si profesoriu Zacharia Boiu, D. dr. Nicolae Stoi’a, secret. II. si membru comit. I. V. Rusu, D. capitanu si cassariu alu asoc. Constantinii Stezariu, si D. redactoru si bibliotecariu alu asoc. Nicolae Cristea. §. 102. D. vicepresiedinte Ioane Hannia considerandu, ca DD. membrii ordin, ai comitetului, anume Rev. D. Gr. Mihali, I. Antonelli si dr. N. Stoi’a n’au participatu la siedinti’a trecuta că se aiba ocasiune si Domniele sale a se informă despre sta- rea lucrului si motivulu conchiamarei acestei siedintie estraor- dinarie, aduce inainte greutățile ce s’au ivitu cu edarea foiei asociatiunei, acarei esire la lumina in urnTa conclusului adu- hâreî"geh’crale tienute la Clusiu, se defipse din partea comite- ,,tului asociatiunei in siedinti’a aceluia din 18. Sept. a. c. pre ’Wl. Noembre c. v. a. c. Greutățile in privinti’a edarei foiei asoc. T se iviră mai' alesu din caus’a locului, ca-ci D. secr. I. G. Baritiu , fiindu provocatu din partea Escel. sale D. preș, alu asoc., că 1 conformii §lui 16 din statute se primăsca asupra’si redactiunea , foiei asociat., s’a dechiaratu a o primi pre langa unele condi- tiuni, intre care loculu primu ’lu ocupa acea conditiune, ca J densulu aflanduse cu locuinti’a in Brasiovu , numai asia pdte * primi asupra’si redactiunea, deca foi’a asociatiunei se va edă in Brasiovu. Scrisdri’a dechiaratoria a Dlui secret. I. luanduse la per- tractare in siedinti’a comitetului tienuta in 15. Oct. a. c. se decise a se predă unei comisiuni spre esaminare si opinare. Deci aceea comisiune fiindu acum gat’a cu operatulu seu, siedinti’a comitetului ar avă se se ocupe cu pertractarea asupr’a numi- tului elaboratu alu comisiunei, care se si pune la ordinea dilei. §. 103. D. vieariu Antonelli, carele n’au participatu la siedinti’a trecuta a comitetului doriendu a se informă despre cele pertractate si decise relativu la obiectulu cestiunatu in siedinti’a trecuta, propune ca mai anteiu se se cetesca proto- colulu siedintiei trecute. Conclusu. Propunerea Dlui vieariu Antonelli priminduse de comitetu se cetesce protocolulu siedintiei trecute prin secret. II., caro protocolu după unele observatiuni numai stilistice fă- cute la vreo doue espresiuni se si verifica. — 237 — §. 104. Domnulu vicepresiedinte din motivulu, că se se p6ta informa si membrii comitetului, cari nu fura de facia la siedinti’a trecuta, asupr’a aceloru coprinse in scrisdrea Dlui secret. I. relativii la conditiunile pre lenga care Dlui e deter- minata a primi redactiunea foiei asociat, propune cetirea de nou a acelei chartii, care propunere priminduse cu unanimi- tate se otaresce cetirea acelei prin secretariulu II. §. 105. .Domnulu consiliariu gub; Dunc’a in absenti’a Dl. Dr. Ioane Nemesiu, referințele comisiunei insarcinate cu esa- minarea charthiei declaratoria a Dlui secret. I., refercza asupr’a elaboratului acelei comisiuni, cu care ocasiune amintesce de- spre divergintiele de opiniuni ivite intre membrii comisiunei, mai alesu in privinti’a locului unde se csa foi’a asociatiunei, majoritatea relativa fiindu. pentru Brasiovu, unde se afla si lo- cuinti’a secret. I., crasi minoritatea pentru Sibiiu, unde este resiedinti’a comitetului asociat., pe lenga aceea se ivise inca si unu votu individualii alu unui dintre membrii comisiunei. In urmarea acestor’a D. vicepresiedinte trage atențiunea comitetului asupr’a punctului principalu din seri sorea Dlui se- cretariu I. si pune spre disensiune întrebarea, deca este se esa foi’a asociatiunei in Sibiiu său in Brasiovu? ori se se iea la pertractare deosebi opiniunile ivite intre membrii comisiunei insarcinate cu raportarea asupr’a scrisdrei dechiaratoria a Dlui secret. I. In casulu alu douilea propune cetirea elaboratului comisiunei. Propunerea in privinti’a cetirei elaboratului comisiunei ce- stiunate priminduse, același se prelege prin secretariulu II. §. 106. După cetirea cestiunatului elaboratu urmăza dis- ensiuni si desbateri interesante si îndelungate, la care iau parte DD. membrii ai comitetului: vicâriulu^lintonelli, D. consiliariu Dunc’a, Rosc’a, Cristea si a. Disensiunile se referiră mai alesu la cualitatile ce se receru in interesulu asociatiunei, că se le posieda redactoriulu unei foi, cum trebue se fia edand’a foia a asociatiunei, se dedera esplicatiuni asupr’a §§loru 32 si 16 din statute, relativi la redact. foiei asociat., carii §§. unor’a li se pareau a involva contradicere intre sine, afirmanduse de unii membrii, ca după §.32 lit. b, c, redactiunea foiei cade in com- petinti’a comitetului, ăra altii afirmandu ca după tienerea §lui 16 redact. foiei oblăga pre secret. I., mai aducenduse inainte si impregiurarea, ca edarea foiei in Brasiovu ar fi impreunata i cu ereutati considerabile, candu din contra edanduse in Sibiiu j si la loculu resiedmtiei comitetului, acele greutati sar pofo de- — 238 —. latura prin ingrigirea comitetului de redigerea aceleia. Moti- vele aduse si de unii si de altii fura demne de t<5ta conside- ratiunea si apretiuirea. Intr’aceea secret. II. si membru comi- tetului Ioane V. Rusu marturisindu ca densulu după cate a auditu si de o parte si de alt’a mai ca nu se pdte orientâ asupr’a obiectului ce se afla la ordinea dilei, deci ’si esprima parerea, ca au se se pună de nou la ordinea dilei charthi’a Dlui secret. I., preste care crede altufeliu, ca s.’a trecutu in siedinti’a precedenta predanduse comisiunei opinatorie, au se se iea la pertractare elaboratulu comisiunei? In urmarea acestei vicepresiedintele poftesce, că comitetulu se determineze deca voiesce câ se se iea de substratu alu desbaterei elaboratulu comisiunei din punctu in punctu? ij Conclusu. Comitetulu cu unanimitate de voturi decide, că j se se iea de substratu alu desbateriloru elaboratulu comisiunei I însărcinate cu opinarea asupr’a chartiei declaratorie a Dlui se- | creț. L, care elaboratu se si aclude la acestu protocolu sub b). NB. s’a publicatu câ programulu fâiei asociat. Not. secret.) '"§7107. Domnulu profesoru Boiu dice, câ se se iea mai anteiu la decidere acel’a punctu din elaboratulu maiori tatiei .. comisiunei, carele tractdza despre redact. si propune' câ “se” se decidâ”mai anteiu, ca după statute cine e redact. fdiei asociat., comitetulu ori secretariulu I.? Amesuratu propunerei Dlui profesoriu Boiu primita si din partea comitetului, presidiulu punctulu relativu din elaboratulu comisiunei si anume punctu 3), in carele totuodata pre langa redactiune se determina si loculu edarei fâiei asociat, ’lu im- parte in doua parti si punendu mai anteiu la discusiune si (votisare partea anteia relativa la redact. fdiei, cu majoritate de 6 contr’a 4 voturi se decide: câ redactoriulu fdiei asociat, după §. 16 din statute este secret. (I.) primariu alu asociatiunei. §. 108. După aceea presidiulu pune la pertractare loculu esirei fâiei asociat. Asupr’a acestui objectu escanduse drasi dis- ensiuni la care participară DD. Boiu, Dunc’a, Dr. Stoi’a s. a., opiniunile se impartira parte pentru Brasiovu, parte pentru Sibiiu câ loculu edarei fdiei asociat., in urma dupace la pro- vocarea presidiului secret. II. ’si reinoiesce si cu ast’a ocasiune repetitele sale dechiaratiuni, cumca densulu de si după §.17 din statute are se suplendsca in tâte pre secret. L, totuși fiindu si altfeliu prea ocupatu cu alte afaceri oiiciose, cum si din caus’a sanatatiei, pre lenga aceea chiaru si cu afacerile cu- rente si corespondintiele comitetului inca avendu destulu de — 239 — lucru, n’ar potd uici decâtu, pre lenga cea mai buna voia, se iea asupra’si redactiunea Miei in casulu candu aceea ar esi in Sibiiu; punenduse deci din partea presidiului la votisare loculu edarei Miei asociat, cu maioritate de 6 contra 4 voturi se de- cide: loculu edarei fdieiasociat. fiânăTaj^ispositiunea adu- narei generale viitdrie se fia Brgrsifrvulji, unde se afla cu locuinti’a si secret. I., carele e redâcMrtttar'acelei’a. §. 109. După aceea presidiulu pune sub discusiune si votisare celelalte puncte din elaboratulu comisiunei si anume punctu I., carele se priimesce cu unanimitate după testulu for- mulatu de comisiune, carele suna aatfeliu: foi’a edanda pdrta numirea „ TRANSILVANI’A,“ foi’a asociatiunei transilvane pen- tru literatuFa^romanK^"75uTfur’a poporului romanu. §. 110. Asemene se primesce cu unanimitate si punctulu II. din elaboratulu comisiunei, carele se vede superatu deja prin deciderea asupr’a punctului III. după testulu urmatoriu: Transilvani’a se redige. sub auspiciale comitetului asociatiunei prin secret. I. §. 111. Punctu IV. din elaboratulu comisiunei se primesce drasi cu unanimitate cu pucine adaugeri, si astfeliu testulu acelui’a e: formatulu Transilvaniei va fi octavu nebrosiuratu si fara de mantelu. §. 112. Supunenduse la discusiune punctulu V. si VI. din elaboratulu comisiunei, trași se primesce cu unanimitate, inse ambele contrase in unu punctu, care astfeliu e de coprinsuln urmatoriu: Spre statorirea determinatiuniloru contractului in- cheiandu cu tipografi’a in privinti’a tiparirei Miei asociat, fara vreunu prejudeciu pentru asociatiune se autorisdza presidiulu dinpreuna cu secret., care proiectu de contracta se va pre- sentâ comitetului spre aprobare. Asemene se autorisdza pre- sidiulu si spre statuirea unui accordu cu secret, in privinti’a onorariului ce are a se da pentru administratiunea technica a Miei, in privinti’a platiei unui servitoriu alu redactiunei si anume espeditoriu. Proiectulu accordului acestuia inca se va presentă comitetului spre aprobare. §. 113. Si in urma punctu VII. resp. alu VI. din elabo- ratulu comisiunei inca se primi in totu coprinsulu seu in te- stulu urmatoriu: Fiindu „Transilvani’a⁴* proprietatea asociatiu- nei transilvane, banii de prenumeratiune voru incurge la co- mitetu si Mte spesele editiunei se vpru plati din partea acelui’a. §. 114. Venindu in urma inainte cestiunea despre elabo- h rarea programei pentru Mi’a asociatiunei, la propunerea Dinii] — 240 — profesorii Boiu se decide: că compunerea acelei programe se se incredintieze secret. I. că redact. făiei asociat., carea apoi o va trimite comitetului spre aprobare. Cu aceste siedinti’a comitetului asociatiunei trans. ince- pnta la 4 6re după amiadi se incheiă la 8 bre săr’a. Sibiiu, in 25. Octobre c. n. 1867. I. V. Rusu mp., - I. Hannia mp., seeretariu II. alu asoc. vicepresiedinte. Momentele antice romane descoperite la Buda. Aprdpe de Acincu (Alt-Ofen) langa o caramidaria s’au descoperita . estimpu doue morminte romane; intr’unulu s’au aflata osamentele unui bar- ■ bata, era in celalaltu ale unei muieri; ambe sicriiele au forma patrata. Secriniulu bărbatului e situatu dela m6diandpte catra apusu si e mai simplu că acel’a alu femeii, consta din petre varose in mărime de 1 */₂ urma fara vreo inscriptiune. Secriniulu femeii jace dela am6di catra resaritu si e un’a din cele mai frumose anticitati de genulu acest’a; are o lungime de siepte urme, o lățime de trei urme si o grosime de ’/₂ urma, consta din petra vardsa; acoperementulu e declinata in form’a coperisiului de casa. Pre un’a lăture a secriniului femeiescu se afla gravita forte chiaru inscriptiunea ur- matdria: „Hic sita sum matrona genus nomenque Veturia, Fortunati conjux de patre Veturionata ter novenos misera et nupta bis octo per annos uni- . cuba, unijuga que post sex partus uno superstite obiit. lulius Fortunatus LEG II. adj. P. F. (Legionis 2-dae adjutricis Piae felicis) conjugi incompa- rabili et insigni in se pietate." Din aceste se vede câ in mormentulu descrisu jace muierea cutarui conducatoriu de legiune — precum se dice — din seclulu alu douilea, si inscriptiunea de susu contiene date interesante despre relatiunile familiari ale aceluia. Intr’o linia cu inscriptiunea acest’a se afla alt’a pre unu epi- tafu despicatu in doua precum urmâza: ET IUNONI (Et lunoni) AUR. VINDIX (Aurelius Vindex) DUP LEG. II. AD (Duplarius Legionis II. adjutricis) V. S. L L. M. (Votam solvit libens lubens merite) Maj. Sa Imperatulu inca cercetă mormintele si asculta cu plăcere splicarea inscriptiunei in legătură cu istori’a dela ministrulu Edtvos si dela Floris Romer, profes. numismaticei la univ. pestana. — Anticitatile aceste sunt depuse intre anticitatile museului ungurescu din Pest’a. (Concordi’a). Editoriu si provedicforin: Comitetul». — Redactorii! secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipogroft'a RSmer & Kamner.