TRANSILVANIA. F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultura poporului romanu. C^-OS^-A--A--A---A---A--—A-<^^A--C=^~A-----A---A---A---A---A— » Acesta foia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia- j tiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poștei, ț Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. — Se aboneza la o Comitetulu asociatiunei in Sibiiu seu prin posta seu prin dd. colectori. țV-Cî' Ar-V— V —ᵥ— ᵥ ------------------------------------------- Ni*. 9. Brasiovu 15. Aprile 1868. Amilii 1. Cuventarea Escel. Sale Domnului Bas. Ladislau Popu că presiedinte alu asociat, rostita in siedinti’a comitet, din 17. Sept. 1867.*) Preonorati Domni! Me simtiu fericita Dloru! candu prim’a ora cuprindu a- cestu scaumi presidialu primindu conducerea afaceriloru aso- ciatiunei pentru literatur’a romana si cultura poporului romanu, la care m’a chiamatu increderea adunarei generali a VII. tie- nuta de curendu in Clusiu, si nu pociu că in momentulu ace- st’a se nu dau espresiune simtieminteloru mele, de un’a parte de bucuri’a ce me cuprinde, candu începu a face intrebuin- tiare de dreptulu celu frumosu cu care m’a pnoratu increderea intieligintiei romane transilvane; £ra de alta parte de speran- ti’a ce o nutrescu, ca prin zelds’a conlucrare a Dvdstre vomu putea inaintă scopulu asociatiunei rom. transilvane, care este înaintarea literaturei romane si a culturei poporului rom. Esistinti’a si progresulu unei asociatiuni, a disu presiedin- tele asociatiunei rom. transilvane in cuventarea sa la deschi- derea a II. a adunarei generali, cumca sunt conditiunate de in- teresulu si simpati’a publicului, pentru care s’a infiintiatu acea asociatiune. — Eu mai adaugu la aceste, ca progresulu aso- ciatiunei nostre, prin urmare ajungerea scopului ei e conditiu- nata dela conlucrarea zeldsa a tuturora membriloru asociatiunei. Ddue scopuri si-a prefiptu asociatiunea ndstra: înaintarea literaturei romane si a culturei poporului romanu. *) Vedi protocolulu acelei siedintie. 186 — Nu putemu nici decatu trage la indoi^la, ci din contra cu bucuria trebue se marturisimu, ca pre lunga procurarea medi- Idceloru spre înaintarea scopului asociatiunei, in care privîntia s’a aretatu multu interesu si sirnpati’a din tdte părțile si s’a facutu multu, de si nu totu ce se putea face —■ s’au lucratu si facutu destulu, ba pociu dice multu pentru înaintarea lite- raturei romane. Literatur’a romana a luatu in parte si prin conlucrarea asociatiunei unu sboru inaltu, inaltiatu dela 13. Aug. a. c. si mai. tare; a inaintatu peste așteptare, si pare ca s’au adoperatu cu totii a supleni cele ce s’au negrijitu in decursulu atatoru secii! Se tăcu de alte inaintari in literatur’a nostra, care fara de acea tuturoru ne sunt cunoscute, va fi de ajunsu a memoră aci, ca meritulu asociatiunei transilvane este si uni- tatea, mai ca generale, in scrierea cu litere, conditio sine qua non a unei literature. Inse ce amu facutu Dloru pentru înaintarea culturei po- porului romanu, deșteptarea si luminarea lui? instruirea si în- aintarea lui in industria si agricultura etc. ? Siepte ani sunt Dloru, de candu s’a infiintiatu asociatiunea ndstra, siepte ani unu tempu forte lungu, in care fdrte multe se putea face pen- tru luminarea poporului nostru; inse cu durere trebue se mar- turisimu Dloru! ca in partea acest’a s’au facutu forte pucinu, bă putemu dice ca mai nimica. Cu totu direptulu a pututu dice vice-presiedintele asociatiunei in cuventarea sa la deschi- derea a III. adunari generali: „Simtîmu Dloru si cauta se mar- turisimu, ca mai multu s’ar putea face decatu se face, si ca mai pucinu se face decatu suntemu datori a face." Daca totu acelu D. vicepresiedinte in cuventarea sa la deschiderea adu- narei gen. a V. a pututu inca dice, ca „amu facutu pucinu, si ca a venitu tempulu, in care mai cu multa seriositate se con- sideramu momentositatea întreprindere! ndstre, se ne scuturamu ori din letargia ori din nepăsare, se luamu nou sboru spre a dă aripi asociatiunei intru scopurile ei,“ cu atatu e mai du- rerosu candu si după a VIL adunare gen., in alu 7-lea anu alu infiintiarei asociatiunei cu privire la celu mai momentosu scopu alu asociatiunei — alu culturei poporului — nu putemu nici decum aretă unu progresu mare! Candu totu acolo stamu unde amu stătu la a III. si la a V. adunare generala. Candu atingu eu acesta cărda Dloru, nu vreau se recri- minezu, nu voiu se judecu si se condamnezu pre nimene, nu Dloru, cu atatu mai pucinu nu, ca m’asi condamnă si pe mine însumi, neputendu aretă nici eu ca asi fi facutu mai multu 187 — decatu cei mai multi membri ai asociatiunei, adeca amu re- spnnsu regulata tacsele anuali si m’amu dusu candu amu pu- tută si la adunările gener., voiu numai se constata, ca cu a- tata nici decatu nu amu satisfacutu datoriei năstre fundate in § 35 alu statuteloru, si ca prin urmare trebue se vedemu că de acf înainte se facemu mai multu, se conlucramu, după cum dice §lu mai susu citatu „din t<5te puterile spre înaintarea sco- pului asociatiunei/' intielegu cultur’a poporului romanu! Nu înaintarea literaturei romane dara Dloru, pentru care fara de acea au de a lucră toti romanii din tote patru un- ghiurile, nu, ci cultur’a poporului romanu, a celei mai crude parti a natiunei, care jace intru întunecime, care totu pre a- celu gradu alu culturei se afla unde s’au aflatu înainte cu 7 ani candu s’a infiintiatu asociatiunea, ba putemu dice, ca înainte cu mai multe decenii, daca nu secii;. . cultur’a poporului e între- barea, care trebue se ne cuprindă tota atențiunea, totu cuge- tulu si tota grigea ndstra! Sciu eu prea bine Dloru, ca deslegarea acestei întrebări ar cadea mai multu in sfer’a de activitatea a adunariloru gen.; inse daca vomu cugetă ca adunările gen. se tienu asia raru, numai un’a data intr’unu anu, ca pentru aceste tempulu e mai scurtu mesuratu decatu că adunarea pre langa celelalte afaceri urgente se se pota cuprinde si cu întrebări asia afunda taie- tdrie, nefiindu din partea comitetului asociatiunei prega’ite cele trebuintidse; de vomu cumpăni mai încolo, ca membri asocia- tiunei intr’adeveru astăpta dela comitetu că se se ocupe mai seriosu cu întrebarea acesta; considerandu in fine ca nu nu- mai comitetulu, ci fiacare membru alu asociatiunei are dato- rintia (după §lu 35 alu stat.) că se conlucre din tdte puterile la spriginirea si înaintarea scopului asociatiunei, cugetu ca co- mitetulu nu numai nu’si va esf din cerculu activitatei sale, ci din contra-si va împlini un’a santa datoria, daca va luă in seriăsa cumpănire întrebarea: pre ce cale s’ar putea face in- ceputulu cu instruirea practica a poporului, de care necesitatea este cu atatu mai urgente, cu catu numai cultur’a pote ase- cura poporului un’a stare mai buna; era acăst’a da poporului putere si tariia, care aceste singure suntu in stare a’i asecură si venitoriulu! Aici-mi ieau voia Dloru a trage atențiunea onorabilelui Comitetu la acelu conclusu alu adunarei gener. din Clusiu, in 14* — 188 — alu cărui intielesu avemu se punemu la cale publicarea foiei asociatiunei, prevediute in §. 33 alu statuteloru asociatiunei. Binevoiti Dloru cu ocasiunea acest’a a luă la seridsa cum- pănire, dre nu chiaru edarea acestei foi ar fi calea cea mai corespundietdre, prin care s’ar putea mai usioru si mai in ge- neralii ajunge scopulu asociatiunei, cultura poporului? Un’a fdia periodica Dloru in stilu poporalu, care se nu lipsdsca din nici un’a comuna romanesca, in care se se intalndsca toti mem- bri asociatiunei mai desu că la adunările gener., unde se se intalndsca prin lucrările loru, teologulu si juristulu, mediculu si techniculu, pedagogulu si economulu etc. si cu totii, fiacare in ramulu seu se dea invetiaturi practice pentru poporu, se impartasidsca fiacare observatiunile, cunoscintiele practice cate au adunatu, folositdre poporului tieranu, adeca teologulu mo- ral’a cea nefalsificata a invetiaturei lui Christofu, juristulu mo- dulu de a’si scuti averea si libertatea persdnei inaintea legei; mediculu de a’si conservă si repară sanatatea etc. Prin acdst’a foia se scdtemu din man’a poporului epistoliile cadiute.din ceriu la Ierusalimu, si visuri de ale Maicei preciste, care se mai tipa- rescu si in vdculu alu XlX-lea si care suntu apte numai a Întunecă curat’a si dumnedidsc’a invetiatura a lui Christosu, precum si a sustiend trandavi’a si fatalismulu in poporu! Se’i damu fdie’a asociatiunei in mana la poporu, in care se i se arate mai incolo, ca a venitu tempulu, candu trebue se-si pă- streze cu mai multa scumpatate pucinulu locu ce-lu are, se si-lu folosdsca seu lucre mai bine decâtu l’a lucratu si folositu pana acuma, ddca nu vrea că tdta procreatiunea ce va avea se o dea in dare publica, nu numai, dar trebue se faca po- porulu nostru inafntari său se se ingrigdsca si de arte și in- dustria, daca nu voiesce că adi mane imputienanduise pamen- tulu, său remanendu fara de pamentu, se se faca toti prole- tari! Se nu perdemu din vedere Dloru, ca inca pucine luni de dile si Ardelulu va fi legatu de Europ’a civilisata cu pente de feru, de Europ’a inaintata in industria si arte, Înzestrata cu capitaluri in bani si in cunoscintie practice, care tdte usioru se voru versă preste Ardelu, nu inse că se inavutiăsca popo- rulu nostru, ci că se scdtia din man’a tieranului tdte modurile de castigu, că se-i rapdsca mosiiuti’a cu care-si sustiene fa- mili’a; daca acesta (tieranulu) prin un’a economia mai buna, mai rationata nu va sci scdte din pamentu atat’a, catu pe langa inplinirea datori ntieloru lui catra stătu etc. se’i remana de ajunsu si pentru sustienerea familiei etc. Stagnarea mai — 189 — departe in economia, industria si arte va aduce preste popo- rulu nostru mai mare dauna; ea este mai periculăsa de- catu stagnarea in politica! Bine se ne tragemu dara sdm’a Dloru, cum se spriginimu inaintarea poporului in cultura, cum se-lu conducemu că se ajunga la un’a stare mai buna, se nu cadia preda evenimen- teloru ce ne inpresăra! Se conlucramu Dloru cu totii spre sco- pulu acest’a atatu de umanu, atatu de nationalu din t<5te pu- terile năstre! Ve rogu Dloru se nu ne despartîmu din acestu locu fara de a ne oblega cu legătură santa in consciinti’a n<5- stra, cumca vomu implini acest’a datorintia a ndstra cu tăta consciintiositatea si acurateti’a. — Cu consciinti’a acestei dato- rintie se pasimu acuma Dloru la afacerile năstre — ale comi- tetului. Nr. 138. 1867. Protocolul»! siedinliei comitetului asoc. trans. romane tienute in 17 .Sept. c. n. a. c. sub presidiulu Escel. sale Dlui preș. Basiliu Ladislau de Popu, fiindu de facia Rev. D. v.-pres. alu asoc. I. Ha nuia, dintre membrii comit. Ilustr. sa D. consil. de curte lacobu Bolog’a, H. sa D. consil. de finantia Petru Mânu, II. sa D. consil. gub. Pavelu Dunc’a si Ilie Macelariu, D. senatoru Petru Rosc’a, D. dr. loanu Nemesiu. D. dr. Nic. Stoi’a, secr. II. Ioane V. Rusu, D. prof. si control. loanu Popescu, D. capitanu si cass. alu asoc. Const. Stezariu si D. redact. si bibliot. alu asoc. Nicolae Cri stea. §. 70. Escel. sa D. presiedinte, dupace in unu cuventu caldurosu si plinu de devotamentu ’si descopere intim’a sa bu- curia pentru increderea, cu carea a binevoitu a’lu onoră adu- narea generala, aruncă o privire generala preste celea ce lea facutu asociatiunea dela urdîrea ei in interesulu culturei si li- teraturei romane, si totu odata trage atențiunea comitetului a- supr’a momentosei probleme ce are de a resolvi asociatiunea in interesulu culturei poporului romanu, prin inaintarea agro- nomiei, industriei si a altoru ramuri, care contribue la inal- tiarea si fericirea unui poporu si resp. la bun’a starea si feri- cirea unei națiuni scapatate, cum e națiunea romana, si amen- tendu ca edand’a foia a asociatiunei inca e unu factoriu alu inaintarei poporului romanu, inchiă cu fratiasca provocare, că membrii comitetului se conlucre cu puteri unite spre inaintarea maretiului scopu alu asociatiunei, carele intre altele in line’a prima trebue se fia: cultur’a, inaltiarea si fericirea popo- rului romanu. — 190 — Conclusu. Acest’a cuventare se aclude la acestu proto- colu sub a.) §. 71. Rever. D. vice-presiedinte alu asociatiunei loanu Hannia inca ia cuventulu spre a dă espresiune bucuriei sale pentru încrederea cu care l’a onoratu adunarea generala dela Clusiu, alegandu’lu la postulu de vice-presiedinte, si dupace amentesce ca impregiurarile pre Escel. sa D. presiedinte nu’lu voru pute ertă, că totudeauna se potu presiedd la siedintiele lunarie ale comitetului asociatiunei, si asia conformii statuteloru va trebui se presiedeze Dsa in cualitate de vice-presiedinte, cere asemene concursulu si binevointi’a membriloru comitetu- lui, spre a pute conlucră cu puteri unite in interesulu prospe- rarei asociatiunei. §. 72. După aceea Escel. sa D. presiedinte in credintia că implinesce o datoria santa catra untdu din ccli mai mari barbati ai natiunei, propune că comitetulu se binevoiesca a dă espresiune sentiementeloru sale de durere pentru perderea Escel. sale D. arcliiepiscopu si mitropolitu Alesandru Sterca Siu- lutiu, carele a repausatu in Domnulu in 7. Sept. a. c., si in semnulu intimei recunoscientie pentru nemurităriele sale me- rite naționale, ai esprimă o „vecinica pomenire!'¹ Conclusu. Propunerea Escel. sale D. presiedinte primin- duse cu unanimitate din partea membriloru comitetului prin sculare, totuodata se decide a se trece in acestu protocol ti că unu documentu de pietate si recunoscientia catra acelu barbatu prea meritatu alu natiunei romane. §. 73. D. consiliariu de curte lacobu Bolog’a referăza, că dupace in 9. Sept. a. c. a primitu protocolulu adunarei ge- nerale a asociatiunei tienute la Clusiu, că presiedinte alu ace- leia a ingl'igitu, că respectivele decrete pentru presiedintele, vice-presiedintele asociatiunei, oficialii si membrii comitetului asoc. se se compună si espedăze; deci unele s’au si espedatu degia, ăr’ cele ne espedate pana acum din scurtiemea tempu- lui inca se voru espedă catu mai curendu; totu odata predă comitetului protocolulu amentitu alu adunarei gener. dinpreuna cu resp. aduse. Se ia spre scientia. 74. După aceste premise, trecânduse la ordinea dilei D. consiliariu gub. llie Macelariu cetesce protocolulu aduna- rei generale, tienute la Clusiu in 26., 27., 28. Aug. a. c. c. n. Conclusu. Din acelu protocolu aflandu comitetulu asoc., cumca unele concluse ale adunarei generale suntu de acea — 191 natura, catu n’au lipsa de o disensiune a comitetului, ci suntu de a se pune numai decatu in lucrare, asia comitetulu afla cu cale a decide, că secretariatulu se se însărcineze cu espedarea acelora, er cu privire la acele puncte din conclusele adunarei generale, care pretendu o discusiune si decidere a comitetului, insarcinăza pre secret, asoc., că facendu unu estrasu din acele, se raporteze in siedinti’a comitetului, ce se va tienea mane in 18. Sept. a. c. — Punctele cu acaror’a espedare si punere in lucrare conformu concluseloru adunarei generale comitetulu afla cu cale a insarcină pre secret, asoc., suntu urmatoriele: a) cu privire la p. XXVI, din protocolulu siedintiei a III. a adunarei generale, prin care adunarea generale decide licui- darea supererogatului de 18 fr. 93 cr. v. a. din spesele can- celariei asoc. pre an. 186⁶/₇, se insarcinăza secret, a espedâ in acestu intielesu aseinnatiunea necesaria la cass’a asociatiunei pentru refuirea acelui supererogatu. b) p. XXVII, relativii la conclnsulu adunarei generale a- dusu in caus’a ofertului Dlui lacobu Muresianu, estragenduse din protocolulu adunarei generale, se se impartasiasca din cu- ventu in cuventu .numitului Domnu. c) p. XXVIII, relativa la bugetulu preliminatu de adun, gener. pre an. asoc. 186⁷/₈ si anume pos. 1) in privinti’a on. an. alu secretariului II., pos. 2) in privinti’a remuner. an. de 100 fr. v. a. pentru unu jurista aplicatu că scriitorii! stabilu in cancelari’a asociatiunei si 3) in privinti’a speseloru cancela- riei asociatiunei in sum’a de 160 fr. v. a. se decide a se dă asemnatiunile necesarie la cass’a asociatiunei, insarcinanduse secret, cu espedarea acelora. d) Totu la p. XXVIII, pos. 4) 5) si 6) din bugetulu pre- liminaria alu adun, gener. veniendu inainte stipendiate preli- minate de numit’a adunare gener. pre an. scol. 186 ⁷/₈ pentru juriști, pentru 2 ascultători de preparandia in Prag’a si pentru unu ascultătorii! de teclinica la institutulu politechnicu din Vien’a, se nasce întrebarea, ca dupace acele stipendiu fura conferite in an. scol, precedente si tenerii impartasiti cu acele stipendia corespunsera pre deplinii conditiuniloru puse, ba încă cu oca- siunea substernerei documenteloru sale despre progresele fă- cute in specialitățile de studia resp.- isi reinoira cererea pentru de a fi impartasiti cu acele si pre an. scol, viitoriu, mai e de lipsa a se publică de nou concursă pentru acelea? După mai multe desbateri comitetulu luanda in consideratiune, ca tenerii impartasiti cu stipendia si-au reinoitu cererea loru resp., au con- — 192 — cursu cu ocasiunea tramiterei documenteloru sale despre pro- gresele făcute si conformu principiului, după care comitetulu asoc. si cu alte ocasiuni teneriloru stipendiati ai asoc. nu lea subtrasu avutele stipendia pana la absolvarea studialoru sale, deca lea meritata prin progresu si portare; afla cu cale pre tenerii stipendîati ai asoc. a’i lașa si pre an. scol. viit. 186⁷/₈ in usuarea stipendialoru avute, si anume: a) pre tenerii Georgie Gerasimu Rusu si Andreiu Cosm’a ascultători de drepturi, in usuarea stipendialoru avute de cate 100 fr.; b) pre tenerii a- scultatori de preparandia in Prag’a, Georgie Munteanu si Sfef. Torpanu cu stipendiale de cate 300 fr. si 50 fr. spese de drumu pentru reintărcere; c) si in urma pre tenerulu ascultatoriu de scientiele teclmice la institutulu politechnicu in Vien’a Dionisiu Radesiu in usuarea avutului stipendiu de 300 fr. v. a. asem- nanduse esolvarea acelora la cass’a asociat, in rate trimestrali pre langa cuietantia vidimata de resp. direcțiune. § . 75. Secret. II. cetesce o scrisdria a Rever. D. proto- singelu N. Popea, prin carea numitulu Donmu multiainindu adunarei gener. pentru încrederea , cu carea l’a avutu alegan- du’lu de nou de membru alu comitetului, aduce la cunoscinti’a comitetului, cumca din caus’a slabitei sale sanatati, se vede constrinsu a resemna la postulu de membru alu comitetului. Conclusu. Se ia spre scientia cu aceea, ca acest’a do- rintia a amentitului Doninu se se supună spre pertractare si decidere viitorei adunari gener. § . 76. Secret. II. presenteza unu contu de 4 fr. 50 cr. v. a. că spese făcute cu ocasiunea varuirei caseloru cancelariei asociatiunei. Conclusu. Se asemnăza esolvarea aceluia din spesele estra- ordinarie preliminate din partea adunarei gener. pre an, aso- ciatiunei 186 ⁷/₈. § .77. D. cassariu raportăza despre starea cassei asociat, pre tempulu acestei siedintie, din care se vede, ca cass’a are in proprietatea sa sum’a de 29,275 fr. 15 cr. Se ia spre scientia. § . 78. Totu in legătură cu acăst’a raporteza despre banii incursi la asociat, dela adunarea gener. pana in presente, si anume: a) Prin D. senatoru si colectoru alu asociat, in Belgradu Nicolae Berghianu s’au tramesu la asociat, că tacse de m. ord. si pentru acte cu totulu 47 fr. 10 cr. v. a. — 193 — b) Dela D. protopopii in Muresiu-Uiâr’a Leontinu Leon- teanu câ tacsa de m. ord. pre an. asociat. 186% 5 fr- v. a. c) Deadreptulu la cass’a Asociatiunei au mai incursu câ tacse de m. ord. dela 4 m. ord. 20 fr. v. a. Se ia spre scientia. §. 79. Cu ocasiunea cetirei raportului Dlui cassariu, ve- nindu inainte si numele unui membru ord. nou, si escanduse intrebare, ca fire pdte se dă acestuia din partea comitetului diploma de membru, dnpace §. 6 din statute dice, ca totu in- • dividulu, carele platesce tacs’a prescrisa este m. ord. alu Aso- ciatiunei si totuodata altu §., anume §. 23. din statute dice, ca despre primirea membriloru asociatiunei are se decidă adu- narea generala, D. consiliariu Macelariu si-ia de aici ansa a face propunere, câ comitetulu numit’a impregiurare se o aduca la cunoscienti’a viitdrei adunari gener. recomandandu’i, câ aceeași se interpreteze, resp. se modifice §§-ii atinși in- tr’unu intielesu mai detaiatu. Conclusu. Acdst’a propunere se primesce din partea co- mitetului si se rădică la valdre de conclusu alu acelui’a. §. 80. Inaltulu gubernii! regiu impartasiesce unu estrasn despre progresulu tenerului stipendiatu alu asociatiunei Georgie Gerasimu .Rusu, câ ascultătorii! de drepturi la universitatea imp. din Vien’a pre semestrulu I. alu an. 186%. Se ia spre scientia. §. 81. Tenerulu stipendiatu alu asociatiunei ascultatoriu de studiale teclmice la institutulu politecbnicu in Vien’a, Dio- nisiu Kadesiu, si-substerne comitetului testimoniulu despre pro- gresulu facutu in studia in decursulu an. scol. 186% si totu- odata se rdga a se impartasi si pre an. scol, viitoriu de sti- pendiulu avutu. Asemene si-substerne documentele despre pro- gresulu in studiu pre semest. II. an. scol. 186% si tenerulu stipendiatu alu asociatiunei Andreiu Cosma, ascultatoriu de drepturi la universitatea regia din Pest’a, roganduse si acest’a a se impartasi si pre an. scol, viitoriu de stipendiulu ce l’a avutu dela asociatiune. Conclusu. Se iau spre scientia cu acea observare, ca cererei ambiloru teneri s’a facutu destulu prin conclusulu de sub §. 74 p. d) lasanduse pre bas’a documenteloru produse si pre an. scol. 186⁷/₈ in usuarea stipendieloru avute. §. 82. La dorinti’a unoru DD. membrii ai comitetului secret. II. cetesce numele membriloru ord. noui ai asociatiunei acceptati din partea adunarei gener. din Clusiu. — 194 — Conclusu. Comitetulu ia spre scientia numele membri- loru ord. noui, insarcinandu pre secret, a espedă resp. diplome pentru aceia carii suntu cetatiani austr., er’ pentru aceli membrii noui, cari nu sunt civi austr., conformii §lui 5. din statute se voru pune pașii necesari pentru esoperarea consensului din partea înaltului gubernii! regiu transilvanii. §. 83. Ecs. sa D. presiedinte dorindu a se informă de- spre activitatea DDloru colectori ai asociatiunei in amilii din urma, insarcină inca de tempuriu pre D. cassariu alu asocia- tiunei, că la siedinti’a de astadi se- i representeze o -lista despre toti colectorii asociatiunei, insocita de observările necesarie in pri-vinti’a activitatiei desvoltate in interesulu asociatiunei, făcute pre bas’a protocolului cassei asoc. Conclusu. Acea lista presentanduse de Dn. cassariu si cetinduse de ecselenti’a sa D. presiedinte, dupace din trîns’a se vediîi, ca unii DD. colectori (de si cam pucini) si-implini- sera datori’a sa, facia cu spriginirea materiala a asociatiunei; acestora li-se vota recunoscientia protocolarmente si anume Dlui Ioane Fekete Negrutiu, canonicii metropolitanii si Ioane Petricu, protopopii in Brasiovu, carii prin zelulu si laudabil’a staruintia administrară in decursulu an. asoc. trans. cele mai frumdse sume la fondulu asociatiunei. §. 84. In legătură cu aceste ecselenti’a sa D. presiedinte spre a dă impulsii la desvoltarea unei activitati mai energice si mai latîte in interesulu prosperarei materiale si morale a asociatiunei, află cu cale a propune înmulțirea; resp. denumirea unora noui colectori prin unele parti. Conclusu. Acăsta propunere priminduse cu unanimitate din partea comitetului, pre langa vechii DD. colectori se de- numescu inca următorii: a) pentru Abrudu Alecs. Amosu To- biasiu, parochu si protopopu onorariu; b) pentru Belgradu Alecs. Tordosianu, parochu si administ. protopop., si Augu- stinu Papii, protopopu; c) pentru Bistriti’a Alecs. Silasi, protopopu; d) pentru Blasiu D. prof. loanu P. Moldovanu; e) pentru Brasiovu loanu Lengeru, prof.; f) pentru Câmpeni Mih. Andreic’a, proprietarii!, si Ioane Patiti’a, protopopu; g) pentru Cetate-de-balta loanu Pinciu, presiedinte de sedria, si loanu Almasianu, protopopu; li) pentru Cernautiu loanu a lui Georgie Sbier’a; i) pentru Cinculu mare Moise Branisce, ascultantu; k) pentru Clusiu loanu Pamfilie, protopopu; 1) pen- tru Cohalmu Pavelu Banutiu, .secret.; m) pentru Deva Georgie Ceaclanu, v. comite; n) pentru Gherla loanu Mnresianu, — 195 — cancelistu; o) pentru Mediasiu loanu Pop eseu, administ. pro- topopescu; p) pentru Marmati’a Petru Mihali, asesoriu; q) pentru Muresiu-Osiorlieiu Nicolae Gaetanu, asesoriu la tabl’a regia; r) pentru Nasaudu loadiimu Muresianu, presiedinte de sedria: s) pentru Nochrichu Zach. Zacharia, practicantu; t) pentru Oradea-mare lustinu Popu, prof., si losifu Romanu, advoc.; u) pentru Pest’a Vincentiu Babesiu, jud. la tabl’a septemv.; v) pentru Resinariu Bucura Cioranu, proprietariu; x) pentru Sasu-Reginu Anan. Trombitasiu, propriet.; y) pentru Sasu- Sebesiu loanu De acu, protopopu; z) pentru Secarambu Benia- minu Densiusianu, prot.; aa) pentru Saliste Dan. Neamtiu si Nicolae Racuciu, parodii; bb) pentru Sighisibr’a: Petru Decei, parochu r. cat.; cc) pentru Vien’a Dr. Greg. Silasi; dd) pentru Zlatn’a loanu Moldovanu si loanu Demianu, pa- rodii; ee) pentru Bistr’a Augustu Coltoru, parochu, si Dio- nisiu Darabantu, not.; ff) pentru Offenbai’a Nicolae Fodo- reanu, protopopu; gg) pentru Rosi’a de munte Simione Ba- lintu, protopopu; hh) pentru Albacu Nicolae Ispasu, jude satescu si Candrea; ii) pentru Unedbr’a Avramii Pacurariu, parochu; kk) pentru Sacde Irimie Verz’a si Radu Popea, parodii; 11) pentru Poian’a sarata loanu Baloiu, parochu. — Secretariulu se insarcinbza a espedă susu numitiloru noui de- numiti colectori decretele respective.*) §. 85. D. vicepresiedinte face propunerea, că DD. colectori se se provoce prin provocări tipărite spre a raportă comitet, in fiacare anu despre activitatea desvoltata in interesulu aso- ciatiunci, că asia comitetulu se păta face unu raportu in ast’a privintia la adunarea generala viitbria. Conclusu. Propunerea acest’a se primesce din partea co- mitetului si se redica la valbre de conclusu. Cu acestea siedinti’a comitetului începută la 9 bre inainte de amiadi, se incheiă pre la 2 bre după amiadi. Sibiiu, in 17. Septembre c. n. 1867. I. Hannia mp., I. V. Rusu mp., vicepresiedinte. secretarii! II. alu asoc. *) On. Redactiuni ale celorulalte foi romanesci din monarchia suntu rugate, că se binevoiesca a reproduce acestu conclusu Nr. 84, pe.ntrncă on. publicu din tote părțile se afle adresele ddloru colectori ai asociatiunei tran- silvane. Red. — 196 — Nr. 146. 1867. Protocolulu siedintiei comitetului Asoc. trans. romane, tienute în 18. Sept. a. c. sub presidiulu Escel. Sale D. presiedinte B. Lad- de P.opu, fiendu de facia Rev. D. vice-pres. loanu Hannia, si dintre mem. brii comit. Ilustr. Sa D. consiliariu de curte lacobu Bolog’a, Ilustr. Sa D. cons. de fin. Petru Mânu, Ilustr. Sale DD. cons. gubern. Pavelu Dune’a si Ilie Macelariu, D. senatoru Petru Rosc’a, D. advocatu Dr. loanu Ne- mesiu, D. Dr. Nicolae Stoic’a, D. profes. si parochu Zacbaria Boiu, D. profes. loanu Popescu, secret. H. si membru alu comit. Ioane V. Rusu, D. capitanu si cassariu alu Asoc. Constantinu Stezariu si D. redactoru si bibliotecariu alu Asoc. Nicolae Cristea. §. 86. Se cetesce protocolulu siedintiei precedente a comitet, si după pucine modificatiuni se dechiara de autenticu. §. 87. D. vice.presiedinte Ioane Hannia presentăza o scrisoria a Dlui protopopu si colectoru alu Asoc. in Brasiovu Ioane Petricu, pre langa care numitulu D. colectoru tramete la Asoc. că tacse de m. ord. pentru D. parochu Bretianu Spiridonu De mi anu si pretiulu acteloru vendute in suma de 37 fr. 75 cr. v. a. Totuodata reportăza despre numerulu esemplarialoru din actele Asoc. ce se afla depuse la Domni’a sa, si inca suntu nevendute pana acum. Se ia spre scientia si banii tramesi la fondulu Asociat, se predau Dlui cassariu alu Asoc., spre a se trece in protocolulu cassei si a se publică la tempulu seu. §. 88. Secret, conformu conclusului din siedinti’a comitetului tienuta eri in 17. Sept. a. c., cetesce unu estrasu din punctele concluseloru adunarei generale din Clusiu, cu acaroru esecutare s’a insarcinatu comitetulu. Acele puncte relative la stipendiale preliminate de adunarea generala dela Clusiu, । in siedinti’a sa IH. din 28. Aug. ac. p.) XXVIII., cum si la edarea foiei I Asoc., luanduse in ordinea sa la disensiune, cu privire la fiacare dintrensele l se determinăza urmatoriele: 1) Pentru unu stipendiu de 100 fr. v. a. destinatu pentru unu ascul- tatoriu de drepturi afara de patria la vreo universitate, cum si pentru altu stipendiu de 80 fr. v. a. destinatu pentru unu ascultatoriu de drepturi in patria se se publice concursu cu terminulu pana in 1. Noembre c. n. a. c. 2) Asemene s’a determinatu a se publică concurau, totu cu terminulu pana in 1. Noembre c. n. a. c. pentru alte ajutorie preliminate de adunarea generala dela Clusiu p.,XXVIII, si in specie a) pentru doue ajutorie de cate 50 fr. v. a. destinate pentru doui studenti la scolele reali, b) pentru unu ajutoriu de 50 fr. v. a. destinatu pentru unu sodalu romanu, carele voiesce a sc face măiestru c) pentru alte doue ajutorie de cate 25 fr. v. a. menite pentru doui invetiacei de meseria, d) pentru doue stipendia de cate 330 fr. v. a. destinate pentru doui teneri, carii se invetie agronomi’a cu scopu de a fi aplicati că invetiatori la studiulu agronomiei, si anume: unulu la preparandi’a din Blasiu si altulu la preparandi’a din Sibiiu. 3) In fine se determinăza a se publică concurau cu terminulu pana in 1. Augustu 1862 pentru doue premia de cate 25 fr. v. a. destinate pentru doui invetiatori comunali, carii pana la adunarea generala prosima voru do- vedi cu testimonia demne de tdta credinti’a, cumca au prasitu celi mai multi oltoi. — Tote aceste concurse se se publice pre langa conditiunile statorite de comitetulu Asociatiunei in siedinti’a de astadi. — 197 — 4) Veniendu la disensiune conclusulu adunarei generale dela Clusiu p. XXVIH. pos. 11) relativii la edarea foiei Asociatiunei, acarei trebuintia e atatu de simtita si acarei edare” catu maT curenda o doresce fiacare ro- manu, că unu factoriu inaintatoriu de cultur’a poporului romanu, se decide, că aceasi foia inca dela 1. Noembre c. v. a. c. se se edea sub titlulu de: Foi’a Asociatiunei transilvane romane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, (conferăza si prot. siedintiei comit. Asoc. din 25. Oct. c. n. a. c. §. 109), pre fiacare luna odata, in cate o brosiura celu pucinu de cate 3 cdle cu pretiulu de 2 fr. v. a. pre anu pentru membrii Asociatiunei, dr’ pentru nemembrii cu cate 3 fr. v. a. pre anu, si in pri- vinti’a acest’a se se si incunosciintieze publiculu romanu de tempuriu, pre langa provocarea că se binevoiesca totu romanulu inteligente a concurge a- tatu materialmente catu si moralmente la spriginirea si iinbraciosiarea cal- durosa a numitei foi, cu acea dechiarare, ca atatu presidiulu catu si comi- tetulu ’si va pune tota silinti’a in privinti’a prosperarei aceleia. Celelalte afaceri care atingu mai deaprdpe punerea în lucrare a edarei numitei foii, se incredintieza din partea comitetului in prevederea si chip- suirea presidiului Asociatiunei. In urma Escelentia sa D. presiedinte esprimandu’si multiamirea si în- destularea sa cu cele pertractate si efectuite in doue siedintie ale comit, tienute sub presidiulu seu, totuodata multiamesce in termini ^ordiali comite- tului pentru spriginirea si conlucrarea zelosa dovedita si cu ast’a ocasiune, in favdrea inaintarei scopuriloru si intereseloru Asociatiunei, si rdga pre nu- mitulu comitetu, că asemene se benevoidsca a sprigini cu conlucrarea sa si pre vice-presiedintele Asociatiunei, carele conformu statuteloru, va ave de al’ supleni in conducerea afaceriloru comitetului si resp. ale Asociatiunei. Cu care acesta siedintia începută la 10 ore înainte de amiadi, se in cbiă la 1 ora după amiadi. I. V. Rusu mp., I. Hannia mp., secr. II. vîce-presiedinte. Nr. 157. 1867. Protocolulu siedintiei comitetului asoc. trans. romane tienute in 8. Oct. c. n. a. c. sub presidiulu Rev. D. vice-pres. I. Hannia, fiendu de facia dintre membrii comit. Ilustr. sa D. consîl. Petru Mânu, D. senat. P. Rosc’a, D. advoc. dr. I. Nemesiu, D. dr. N. Stoi’a, D. prof. Z. Boiu, secret. II. si membru comit. I. V. Rusu, D. cass. alu asociat. C. Stezariu, D. control. I. Popescu si D. archivariu si bibliot. alu asociat. N. Cristea. §. 89. Se present^za conspectulu despre starea cassei Asociat, pre tempulu acestei siedintie, din care conspecta se vede, cumca cass’a Asociat,, după subtragerea erogatiuniloru din lun’a trecuta, care făcu 388 fr. 43 cr. v. a., are in pro- prietatea sa sum’a de 29,089 fr. 11 cr. Se ia spre sciintia. §. 9$>. Totu in legătură cu presentarea conspectului cas- sei Asociat, se raport^za si aceea, ca D. advocatu plenipoten- 198 — tiatu alu Asociatiunei Matein Nicol’a a tramesu la Asociatiune 150 fr. v. a. din pretiulu casei de sub Nr. 229 testata de re- pausatnlu negotiatoriu D. Dion. Teleclii din Abrudu, in favd- rea Asociat, si venduta in 1865 cu aprobarea adunarei gener. a Asociat, cu sum’a de 320 fr. v. a., totuodata I). raportatoriu aduce la cunoscienti’a comitetului, ca susu numitulu Domnii advocata alu asociatiunei pentru banii tramesi poftesce a se cuietă si folosinduse de ocasiune nu lipsesce a atrage atențiu- nea comitetului intr’acolo, că pretiulu casei vendute, conforma unora puncte din dispositiunile testamentarie ale repausatului testatoriu se se eloceze că fondu de stipendia pentru unu te- neru studinte din munți. Conclusu. Pentru sum’a de 150 fr. v. a. tramesa la aso- ciatiune din pretiulu casei vendute susu numitului Domnu ad- vocatu plenipotentiatu alu asociatiunei M. Nicol’a se i se es- peddze din partea cassei cerut’a cuietantia, si totuodata se i se rescrie, ca legatulu telechianu in generale, prin urmare si pre- tiulu casei rendute in favdrea asociat., dupace va incurge la fondulu asociatiunei, intrdg’a suma se va manipulă, administră si intrebuintiă conformu dispositiuniloru testamentarie făcute de repausatulu in Domnulu testatoriu; inse de drace pretiulu ca- sei vendute in an. 1865, inca pana acum n’a intrata intregu la fondulu asociatiunei,. cu tdte aceste, ca după tendrea con- tractului dto. 13. April 1855 inchiatu cu cumperatoriulu resp. trebuea se intre rat’a cea din urma inca in 1. Noembre 1865: asia comitetulu la propunerea Rev. D. vice-presiedinte se afla indemnatu a decide, că numitulu Domnu se se poftdsca că se binevoidsca a servi cu deslucirile necesarie despre aceea, ca dre incassatus’au său ba pana acum intregu pretiulu casei ven- dute? Si dcca nu s’a incassatu, ce causa a impedecatu acea incassare? §.91. D. cassariu alu asociatiunei aducendu la cunos- cienti’a comitetului, cumca cass’a asociat, posiede sum’a dispo- nibila in bani gata pana la 2600 fr. v. a., face propunerea, ca din aceea suma se se elocdze pre atatu, catu se se pdta cum- peră obligațiuni urbariale in valdre nominale de 1500 fr. v. a. Din contra D. dr. Nemesiu din motivulu, ca mai alesu fiindu de a se edă catu mai curendu fdi’a asociatiunei, potu se obvina spese neprevediute, propune că sum’a disponibila se nu se eloceze deocamdată, pana ce edanduse numit’a fdia se va vedd, ca pana incatu aceea se bucura de spriginirea publicului romanii. — 199 — Conclusu. După mai îndelungate desbateri seridse comi- tetulu, dupace din deslucirile date din partea Dlui cassariu alu asociat, a devenitu la convingere, cuinca considerandu proc. obvenitdrie ce incurgu după capitalulu elocatu alu asociatiunei, cum si tacsele anuale ce voru incurge dela membrii ordin, ai asociatiunei, cass’a asociat, se va află in positiune de a pută acoperi tdtc spesele curente in sum’a preliminată de adunarea gener. tienuta la Clusiu in 28. Aug. a. c., se afla indemnatu cu majoritatea de voturi a adoptă propunerea Dlui cass. alu asociat., dar cu acea modificatiune, ca din banii disponibili se se eloceze numai pre atatu, pre catu se se păta cumperă obli- gațiuni urbar. in valorea nominala de 1000 fr. v. a. §. 92. Secret. II. cetesce o scrisdria a venerabilului ca- pitulu metropolitanu gr. catli. din Blasiu dto. 16. Sept. Nr. 24 a. c., prin care se aduce la cunoscienti’a comitetului prea trist’a scire despre repausarea in Domnulu a Escel. sale Dlui arclii- episcopu si mitropolitu alu Albei-Iulie A. Sterc’a Siulutiu, intemplata in 7. Sept. a. c. amentenduse totuodata si despre fundatiun ea făcută de repausatulu archiereu in favdrea ajutorarei veduveloru preotese, si mai alesu pentru împărțirea de stipendia la aceli teneri seraci, cari consacranduse diverseloru specialități de scientia, voru progresă in scientia si moralitate in interesulu patriei si alu natiunei romane. Conclusu. De si comitetulu asociat, in siedinti’a sa din 17. Sept. a. c. indata la primirea prea tristei sciri, si-a tienutu de o santa datoria a dă espresiune profundei sale dureri ca- siunate prin perderea marelui archipastoriu si prea devotata aperatoriu alu natiunei nostre: totuși crede ca implinesce nu- mai o datoria de profunda respectu si reverintia catra repau- satulu in Domnulu archipastoriu romanu, dăca *i cu ast’a ocasiune da espresiune sentiementeloru sale de condolentia, luandu totuodata spre cea mai durerăsa scientia impartasirea susu atinsa a venerab. capitula mitropolitana. §. 93. Secret. II. luandu in consideratiune, ca pentru sti- pendiate asociat, preliminate de adunarea gener. dela Clusiu s’au publicata degia concursele resp. prin diuarele romane, face propunerea, ca pentru esaminarea si censurarea concurseloru ce voru intră la comitetulu asociat, pentru stipendiale asociat, se se denumcsca o comisiune de 3 membrii, carea apoi la tempulu seu se raporteze in astu obiectu. Conclusu. Propunerea se primesce, si de membrii ai acelei comisiuni se alegu Ilustr. sa D. consil. P, Mânu, D. dr. loanu — 200 — Nemesiu si D. profes. Z. Boiu cu insarcinarea de a raportă, in meritulu concurseloru ce voru intră, in siedinti’a comitetului ce se va tienea in lun’a lui Noembre a. c. §. 94. D. cassariu presentăza conto pentru telegramulu tramesu din partea adunarei gener. din Clusiu societatiei aca- demice romane din Bucuresci, că respunsu la telegramulu gra- tulatoriu alu acelei societăți, si propune a se licuidă din sum’a preliminată de adunarea generala pentru spesele estraordinarie. Conclusu. Se asemnăza la cass’a asociat, licuidarea resp. conto sunatoriu despre 4 fr. 80 cr. v. a. §. 95. D. cassariu alu asociat, face propunerea, că banii incursi la fondulu asoc. de pe tempulu siedintieloru adunarei gener. pana acum se se publice in „Telegrafulu romanu." Asemene D. Dr. Nemesiu face propunerea, că si protocdlele siedintieloru comitetului se se publice in Telegrafulu romanii. Conclusu. Incingenduse desbateri seridse si mai Îndelun- gate asupra numiteloru propuneri, D. cassariu alu asoc. Con- stantinu Stezariu, dupace din partea Rever. D. vicepres. si a altoruᵤ Domni membrii ai comitetului i-se făcură observatiunile, ca atatu banii incursi la asoc., catu si tote actele si protocdlele asoc. se voru publică in fdi’a asociatiunei, edanda in lun’a pro- sima, si-retrase propunerea, resp. moțiunea sa, 6r’ D. Dr. Ne- mesiu reservandu’si propunerea sa si punenduse la votisare cu unanimitate de voturi, afara numai de votulu Dlui propu- natoriu, se decise, că publicarea protocdleloru relative la sie- dintiele comitetului se se amane pana la esirea fdiei asociat., carea conformu conclusului comitet, adusu in siedinti’a din 18 Septembre §. 88 p. 4) are se se edea inca cu 1. Novembre a. c., adeca in lun’a viitoria. !\ §. 96* In legătură cu conclusulu comitetului din 18. Sept. ' a. c. §. 88 p. 4) relativu la edarea fdiei asociat, secret. II. face propunerea, că se se compună o comisiune din membrii co- ; Șmitet., carea se elaboreze programulu numitei foi dinpreuna ! cu o provocare catra publiciilu romanii pentru imbraciosiarea ! si spriginirea acelei’a atatu materialmente catn si moralmente. Conclusu. Propunerea se primesce si de membrii ai co- misiunei se alegu: D. Pavelu Dunc’a consiliariu, D. Dr. loanu Nemesiu, D. profesoriu Zacharia Boiu si D. redactoriu Nic. Cristea cu acea insarcinare, că avendu in vedere principiale generale, relative la foi’a asociat, coprinse in statutele asociat., se elaboreze catu mai curendu programulu cestiunatu dinpre- una cu resp. provocare catra publiculu romanu, că cu modulu — 201 — acest’a in celu mai scurtu tempu couvocanduse comitetulu in o siedintia estraordinaria cestiunatulu programu, cum si pro- vocarea resp. se se pota luă la disensiune meritoria si astu- feliu statorinduse se se pdta aduce catu mai curendu la cu- noscienti’a publicului romanu, si anume: provocarea pre calea diurnaleloru naționale, 6r’ programulu in cea de antaiu brosiura lunaria a foiei edande. §. 97. D. bibliotecarul referăza, cumca redactiunea foiei bisericesci, intitulate: ■ „Sionulu romanu" a daruitu pentru bibliotec’a asociatiunei cate unu esemplariu din foi’a sa dela inceputulu anului curente pana acum, si ca totuodata se pro- mite a servi si pre viitoriu cu cate unu esemplariu pentru aso- ciatiune. Conclusu. Ofertulu se primesce si onor, redactiuni i se esprima multiamita protocolarmente. §. 98. D. cassariu alu asociatiunei presenteza conspectulu despre interesele intrate la fondulu asociatiunei după couponii obligatiuniloru metalice si ale împrumutului de stătu, obveni- tdrie in 1. Oct. a. c. Acele interese făcu in B. N. 2 fr. 63 cr., er’ in argintu 12 fr. Se ia spre sciintia. Cu aceste siedinti’a comitetului începută la 10 <5re înainte de amiadi se inchia la 12 <5re. Sibiiu, in 8. Oct. c. n. 1867. I. V. Rusu mp., I. Hannia mp., secr. II. vice-presiedinte. Despre istori’a Transilvaniei după com. Emcricu Miko. Introductiune. In Nr. 1 alu acestei foi periodice voindu a pre’nsciintia pe on. nostrii lectori despre publicarea mai multoru documente istorice, am dîsu la pag. 10, ca oricandu s’ar intempla că se lipsesca manuscripte de ale altoru barbari de sciintia’ carii se voru fi ocupandu cu alte specialități, adica oricandu imi va remanea spațiu deschisu, totudeaun’a voiu publica documente istorice ctc. Dupace am publicării cele trei cataldge de documente isto- rice, m’asi putea apuca prea- bine de impartasirea documente- loru istorice s. a. din cate am la mana, pentrucă in adeveru alte manuscripte afara de cele oficidse dela on. comiterii nici- decum nu me imbuldiescu. Intr’aceea meditandu mai multu asupra acestui inceputu, infatiosiandu’mi spăimantatoriale lacune 15 — 202 — cate se afla in istori’a Transilvaniei, cumpanindu totuodata ma- rele adeveru coprinsu in cunoscut’a sententia, non omnia pos- sumus omnes, precum si ca progresulu va fi mai siguru, dăca vomu purcede după unu metodu orecare, m’am determinata a’mi țmargini faticele mele numai la istori’a Transilvaniei. Cu atatu mai virtosu credeam ca trebue se’mi tragu acesta miediuina, cu catu istori’a acestei tieri si frumdse, si clasice, si amaru cercate, in mani’a tuturora incordariloru făcute pana acuma se afla inca numai in fragmente, ce e dreptu inse, fragmente in- suflatdre de totu respectulu. ; P6te fi ca acesta tesa a mea din urma se va afla de fdrte cutezată. Cu t<5te acestea eu imi voiu pregeta pentru astadata a mi o lua in aparare, ci in loculu meu voiu lașa se vorbăsca unulu din cei mai renumiti compatrioti ai nostrii, totuodata membru alu academiei unguresci de sciintie, 6ra acela este esc. sa dn. com. Emer. Mik6, auctoriulu disertatiunei istorice inau- gurale titulate: Despărțirea Transilvaniei de Ungari’a*). ’Acestu auctoriu constata pe deplinu lips’a istoriei transilvane; inse cum? Acesta se va vedea in decursulu acestei recensiuni. I. Intre anii 1854 si 1856’ pre candu despotismulu militarul, piyilu si bisericeșcu incalecandune pre toti fara multa distinc- tiune apasă greu asupra cerbiceloru nostre pentru pecatele po- litice dintre anii 1848—49, com. Em. Mik6 vediendu ca nici pentru magiari nu a mai remasu vreunu altu campu de acti- vitate naționala, isi propuse a publica in limb’a magiara unele cronice, mai multe documente istorice si nesce legi vechi pana atunci netiparite, ceea ce s’a si intemplatu. „Se facemu iubite amice pe calea literaturei catu putemu face: pentruca si de altmintrea nu putemu face altuceva folositoriu si duratoriu.“ Asia ’i scrisese fostulu gubernatoriu comite losifu Teleki cu o septemana mai nainte de mdrtea sa. Cornițele Mikd adresanduse in a. 1865 catra compatriotii si mai virtosu catra connationalii sei cu o precuventare pre- misa la „Datele istorice transilvane**)" din Tom. I. le dice intre altele: „Compatrioti! . . . Noi trebue se muncimu, pentrucă na- *) Erd^ly kiilonvdlăsa Magyarorszâgtol. Budân. 1860. 129 pagine 4° mare. **) Erdelyi torteueti adatok. — 203 — tinnea ndstra se aiba viatia; trebue se invetiamu, pcntrucă se putemu da peptu in lupta cu timpurile; — trebue se in- vetiamu mai virtosu trecutulu si istoriile patriei ndstre.“ „Istori’a fiacarei epoce este unu testamentu, pe carele fiii făptuitori si petrunsi de datorintiele loru ilu lașa urmasiloru. Din sum’a acestora testamente se gatesce apoi testamentulu celu mare si generala, pe carele geniulu creatoria ila com- pune din fragmentele de documente si evenimente adunate din multi secoli, pentrucă se fia de invetiatura, de cautatdre (oglinda), de firu alu Ariadnei pentru secolii viitori si pcntrucă națiunea ce’si pregatesce immortalitatea in faptele sale.“ „In acdsta patria totu unghie tiulu de pamentu, fiacare anu si fiacare periodu alu locuintiei ndstre milenarie face cate o parte a istoriei ndstre; era istori’a ndstra este insasi ecsistenti’a ndstra naționala. Candu incita istori’a, națiunea e perduta'î Candu istori’a curge cu lustru si putere, națiunea re’nviia. Iri viati’a unei națiuni de domne-ajuta numai acelea fapte au vii- toriu, care ’si au radecin’a loru in trecutulu ei.“ „Deci se adunamu materialulu, se edificamu templulu tre- cutului, pcntrucă generatiunile viitorie se aiba locu, unde se vddia adunati pe dmenii sei cei mari, unde se se pdta aduna si ei intru ondrea strabuniloru sei scl. scl.“ Dupace c. Mikd indemna pe compatriotii si mai alesu pe connationalii. sei in modulu acesta la adunarea de materialu istoricu si ii rdga in totuadinsulu că se invetie fdrte bine isto- ri’a Transilvaniei, apoi sub titula de „Orientare asupra isto- riografiei si a compilarei de date, cu respectu la Încer- cările de aceeași tendintia făcute in Ungari’a,“ după o scurta aruncătura de ochiu preste trecutu pune tes’a cumca: Istori’a Transilvaniei inca nu este scrisa in con-! necsiune cronologica. Acdsta tesa eu o aruncasem unei foi din Clusiu pe la a: 1861, din care causa dn. redactoriu alu aceleiași me înfruntă aspru. Intr’aceea argumentele cu care corn. Mikd isi proptisem tes’a sa in an. 1855 era cunoscute la publiculu iubitoriu de sciinti’a istoriei si cunoscătorii! de limb’a magiara. Noi vomu reproduce aici acelea argumente numai pe scurtu, vomu scdte adica esenti’a din XXXI, pagine, dra alaturea vomu adaoge dela noi aceea ce se pare ca corn. Mikd cu tdta diliginti’a sa perduse cu totulu din vedere. Asia dara marele principatu alu Transilvaniei pentru ce n’are istoria intru adeveratulu intielesu alu cuventului? După 15* — 204 — corn. Mik<5 din cause nenumerate, din care inse Ecs. sa nu- mera numai unele si anume: 1. Pentruca in organisatiunea acestei tferi a lipsitu din capulu locului unitatea. Magiarii, secuii si sasii au fostu — unu corpu politicu, inse doua inimi si d<5ua su- flete, adica o inima si unu sufletu magiaro-secuiescu, alta inima si altu sufletu saso-nemtiescu. Aici dn. comite a uitatu, ca in Transilvani’a mai fusese dela inceputulu începutului inca si unu altu corpu cu o alta inima si cu altu sufletu, tdte trei romanesci. Ci despre acăsta tocma la urma mai pre largu. 2. Pentruca in viati’a publica de stătu a Transilvaniei a lipsitu continuitatea, adica acesta tiăra avea nume candu de parti intregitărie, candu de stătu autonomu, candu ărasi de provincia reincorporata, ăra apoi uneori era mai mare, alteori mai mica; riulu ei istoricu se revarsă in alu Ungariei, era alte- dati curgea alaturea, inse numai că de rangulu alu doilea. La acestu punctu ne luamu voia a observa dlui comite filoistoricu, cumca tocma prin asemenea fase, inca si catastrofe au mai trecuta si alte fieri europene, care inse isi au istori’a loru scrisa prea bine si cu tdta putintids’a adeveritiune. 3. Pentruca la diferitele popora ale Transilvaniei nici odata .nu a ecsistatu, său incai nu a predomnitu identitatea simtie- menteloru si a intereseloru, care se fia duratu p’intre tote im- pregiurarile, seu incai se fia avutu ele tdte unu singura scopu comunu patrioticu si se ’si fia concentratu puterile macaru pe campulu sciintieloru. In acestu punctu este multu adeveru. Cornițele Mik<5 ilu si deduce si demustra mai pre largu. Nevoiesi’a constitutiune a recunoscuta trei pamenturi, său mai bine trei fieri in aceeași tiăra, apoi totu in acea tiăra au fostu tref națiuni politice si patra secte de națiuni (asia se esprima dn. Mik<5); după aceea fiacare din acestea isi are istori’a sa. Benko, Baranyi, Szăkely Mihăly, Lakatos s. a. s’au ocupata cu secuii, Scldozer, Seivert, Eder cu sasii; la care noi adaogemu, ca cronicarii romanesci, ide carii corn. Miko inca nu aflase nimica, s’au ocupata cu ro- 'manii. Secuii s’au inchinatu numai muntiloru sei, pentruca ei si astadi numai acolo sciu se traiăsca. Sasulu isi cunăsce pa- tri’a sa numai in pamentulu demarcatu prin munții Buceci, Su- rulu, prin ai Fagarasiului si ai S. Sebesiului. Magiarii au gra- vitata totndeaun’a catra Ungari’a, de unde s’au stracuratu incăce. In acestea corn. Mik<5 are dreptu; de romani inse ărasi — 205 — uita sc ni’i arate locuindu — cu prea putina esceptiunc — preste tdta suprafati’a Transilvaniei. Nu negamu nici noi, ca acestea n’ar fi dificultăți pentru istoriografulu Transilvaniei; dara <5re ce au fostu Franci’a si Spani’a, Itali’a si Angli’a pana inainte cu d<5ua si respective trei sute de ani? Cu tote acestea ele ’si au istoriile loru. In- sasi Turci’a isi are istori’a sa scrisa mai bine decatu este cliiaru a Ungariei. Si ce au fostu 6re Belgiulu cu Oland’a si ce este pana astadi Elveti’a? Acelea staturi inse totuși se bucura de istoriografi escelenti, era poporulu s’a convinsa pana acuma, ca in istoriile scrise de ei afla adeveru, era nu fabule nici falsi- ficări cu ridicat’a. 4. O alta causa pentru care nu s’a pututu scrie istori’a Tran- silvaniei pana in dilele nostre o afla corn. Miko inca si intru situatiunea tierei, că un’a ce ar fi asiediata la o parte, precum si in referentiele si legamentile politice ale ei. Corn. Mikd desfasiura si acestu argumenta alu seu mai pre largu; cu tote acestea pre noi nu ne pote convinge intru niniicu. Adică cum este asiediata Transilvani’a la o parte, de unde pana unde? Tocma din contra, situatiunea Transilvaniei intre Rom’a noua (Bizantin) de una, intre Bud’a său Vien’a de alta parte, este un’a din cele mai interesante, precum pentru politicu, intocma asia si pentru istoricu. De n’ar mai fi alta causa, acăsta singura ar fi fostu prea de ajunsu, pentru câ istori’a Transilvaniei se insufle ori si cui celu mai viu interesu din lume. Chiaru greutățile cele mari, cu care Transilvani’a avuse a se lupta in decursulu secolîloru pentru ecsistenti’a sa, enumerate de com. Mikd cu atat’a căldură si dresicum doiosia patriotica, ar fi trebuitu se sierbesca de inpintenare fiiloru sei, pentrucâ se’i scrie si păstreze analele si se’i compună istori’a ei. Tocma in tierile care prin situatiunea politica si configu- ratiunea loru geografica sunt constrinse a balantia pururea in- tre cate ddua si trei staturi, se desfasiura o mulțime nenume- rata de cele mai interesante evenimente in adeveru istorice. Si intru adeveru, ca judecandu din tdte urmele istorice cate s’au mai pastratu câ prin o minune pana in dilele ndstre, marele principatu alu Transilvaniei a trebuitu se fia forte bogatu de asemenea evenimente. Din tdte acestea noi inclieiemu, cumca căușele nescrierei istoriei ndstre trebue se se caute cu totulu airea, era nu acolo unde le arata com. Mikd. Pentrucâ o tiăra se’si păta ave istori’a sa, trebue se’si aiba — 206 — mai anteiu .libertatea. După noi form’a regimului in Transil- vani’a fusese despotica atatu pana la Mohăcs (1526), adica pre catu timpu a stătu intr’o unire mai strinsa cu cordn’a Ungari’a, catu si după separarea ei de acea cord na pana la an. 1692, pentruca de si ea era autonoma in afara, in sinulu seu inse despotismulu de facto si-a batutu totudeaun’a jocu de libertățile scrise. Preste acdsta chiaru acelea libertăți era legiuite si sancționate numai pentru cate 50 multu 60 mii familii, adica pentru boierime si pentru o parte a burgesiei, dra poporulu preste totu 6ra sclavu intru tdta puterea cuventului. Âu nu scie com. Mikd, ca era timpuri, iu care necum dmeni de cla- sele fnferidre, dara nici chiaru magnații tierei nu cuteză se apuce condeiulu spre a compune cate o simpla epistola privata. Chiaru si cronicele publicate de ecsel. sa ne pastrara cateva ecsemple de cea mai scarbosa tirania in acestu respectu. Nici odata cei dela putere n’au suferitu.de buna voia, că se se con- semne faptele si evenimentele petrecute in Transilvani’a. Acestu adeveru comprobatu si pana astadi cu sute de documente se pdte lua de regula generala nu numai pana la 1692, ci tocma pana la 1780, adica pana la nemuritoriulu si in veci neuita- tulu imperatu losifu. Totu ce cade afara din acesta regula, se pdte considera numai că esceptiune ivita ici colo p’intre întu- necimea secoliloru. Ondre si multiamita aceloru esceptiuni. Ce se mai dicemu ore si de acelea cronice si istorii, care scriinduse trebuea se dsa pe gustulu si in interesulu celoru dela putere, său adica după tipulu si asemenarea loru? Insusi istoriculu modernu magiaru episcopulu Michailu Horvăth des- copere lumei cateva din ecsemplele cele mai frapante intru intielesulu acesta. Alte tieri si alte popdra inca au suferitu sub despotismuri diverse; cu tdte acestea ele au mai avutu si îparte si de cate unu periodu de resuflare, in catu s’au mai pututu reculege tragendu’si computu cu trecutulu, luandu la cate o revisiune faptele parintiloru si ale strabuniloru, ordi- nandu’si archivele, culcgendu documentele, scriindu istori’a. Pentruce dre Transilvani’a nu au pututu avd cum amu dice asemenea periode lucide si de repausu? La pag. VIII. c. Mikd sustiene, ca anume sub principii patriotici patriotii au fostu con- strânși a’si apara tier’a totu cu sabi’a in mana. Ci alte tieri si staturi inca se aparara, ba ele ’si apara — din nefericire — ecsistinti’a loru pana in dio’a de astadi totu cu sabi’a inpum- nata, pentruca altmintrea de ce ar tienea staturile europene pana la trei milidne barbati necurmata in arme? — 207 — Se erte inse dn. corn. Mikfi, ca Transilvani’a inca avuse cate va perifide lucide si de repausu, in care istori’a inca s’ar fi pututu scrie si cultiva prea bine. Insusi dn. comite con- semna la altu locu asemenea peri6de. Deci ddca istori’a pa- triei nu s’a pututu scrie si cultiva nici in acele timpuri, caus’a principala trebue se se caute numai in dfișpQtismulu de acasa. Un’a alta causa pentru care Transilvani’a nu se pbte bu- cura nici pana in or’a de fatia de istori’a sa, o aflamu noi chiaru in caracterulu maioritatiei puciniloru cronicari cati isi luara fatig’a de a consemna cate ceva din evenimentele acestei tieri. Corn. Mikd inca va fi observatu, cu cata grija se ferescu cei mai multi cronicari a consemna si faptele patrate in acesta, ti£ra inca si de poporulu romanescn, a decopia rol’a istorica pre catu o a jucatu si acesta națiune in acdsta fortardtia $ naturei in cursulu tuturora secoliloru si in mani’a tuturoru le- gile™ de proscriptiune. Numai din acesta impregiurare se pdte esplica o parte fdrte însemnata a lacuneloru ndstre istorice, care nici ca se voru putea complini, pana candu incai istoricii mai noi desbracandu orice prejudetiu, orice superstitiune si natiunala, si politica, si chiaru confesiunala, nu voru da si ro- rjianiloru in istori’a patriei acelu locu, pe care’lu indeget^za cateva mii de documente istorice scdse pana in dilele nfistre la lumina, apoi £sa rol’a istorica jucata de romani spre laud'a si glori’a, seu spre defaim’a si rusînea loru, totu atat’a, ca isto-' rîculu n’are se caute in ochii nimenui, fia aceia inca pe atat’d de frumoși. Insusi cornițele Mik<5 recunoscu, ca pana acum’a scriindu unii altii mai multu numai istori’a natiunei loru, eo ipso nu s’a pututu scrie istori’a patriei. De aici eu me vediu in dreptu a incheid ca: adeverat’a istoria a Transilvaniei se va scrie numai atunci, candu se va intretiese in aceea si istori’a intriga a natiunei romanești transilvane. Cu alte cuvente: Turnati istori’a națiuniioru transilvane in o singura forma nu- mita patri’a, luati adica istori’a romaniloru, a magiaro-secui- 16rn si a sasiloru ]a unu locu, ordinati-o după tote legile isto- riografiei, pentrucă se aveți istori’a patriei. Dn. cornițele Miko arunca o căutătură de ochiu si preste trecutulu literaturei istorice transilvane, despre care cu alta ocasiune. G. Baritiu. (Continuatiunea in Nr. viitoriu.) — 208 — C 1 i 0. Ex Indice Snpplementari Codicis Diplomatici Illustr. D. Comitis Josephi Kemeny in XII Tomos distributi. (t Barcia olim Terra Borza. Anno Chr. 1211 Suplem. Cod. Dipl. Tomo I. pagina 21, 22. Anno 1212 pagina 23;'anno 1213 pag. 24; anno 1218 pag. 24; anno 1223 pag. 26 quater; anno 1224 pag. 28 ter.; anno 1225 pag. 29 quinquies; a. 1225 pag. 30 bis, a. 1226 pag. 32 bis, anno 1231 pag. 41 bis, a. 1232 pag. 42, anno 1234 pagina 46. 1228. Libertinus. Tomo I. pag. 35. 1228. Servus. Tomo I. pag. 35. 1252. Valachi. Tomo I. pag. 61. 1290. Valachi. Pagina 109. 1291. Jobbagiones castri albensis pag. 116. 1291. Valachi supl. Cod. dipl. Tomo II. pag. 258. 1292. „ „„„„„„ 259. 1324. Valachi supl. Cod. dipl. Tomo I. pag. 229, 231. 1342. Valachi pag. 348. 1366. f) Valachi ante miile annos incolae transilvani. Suplem. Codicis diplom. Tomo II. pag. 34. 1366. Valachi ibidem, pag. 53, 55, anno 1368, pag. 93. 1368. Vajvoda Valachorum Comes Balk pag. 93. 1377. Ovium quinquagesima pagina 192. 1377. Valachorum quinquagesima ibidem. 1383. Valachi pag. 228. 1391. Forum Dominale pag. 258, idem anno 1406, pag. 384 ex anno 1410, pag. 413. 1391. Jobbagionum libera migratio, pag. 258. 1398. Valachorum Decimae, pag. 308. 1400. ₙ „ 314. 1415. (inter ex 1419) Insurrectio. Supl. Cod. dipl. Tomo IV. pag. 2. 1420. Forum Dominale. Supl. Cod. dipl. Tomo III. pag. 57. 1420. Jobbagio, ibidem. „ „ „ „ „ „ 57. Jobbagiones, eorum libera migratio a. 1423 pag. 86, anno 1439 pag. 224, anno 1447 pag 283, 289, 301, ter. 1425. Decimae Valachorum. Supl. Cod. dipl. Tomo III. pag. 91. 1430. (f) Valachorum rebellio. Suplem. Codicis diplom. Tomo III. pag. 117, anno 1437 pag. 193, anno 1438 pag. 199 bis; anno 1438 p. 201. 1434. Nobilium Contributio, ibidem pag. 154. 1437. Un io Trium Nationum. Supplementum Codicis diplomatici pa- gina 193 ex anno 1438 pagina 199. 1439. Valachorum nobiles. Supplementum Codicis diplomatici Tomo III. pag. 209 ex anno 1444 pag. 275. 1448. Valachi Schismatici, ibidem pag. 315. 1451. Valachorum Decimae, ibidem pag. 91. 1453. Valachicales Districtus Comitatus Hunyad condiționați pag. 355. 1456. Decimae quinquagesimarum Regalium. Supplementum Cod. dipl. Tomo IV. pag. 24. 1457. Assecuratorium Diploma Ladislai regis pag. 42. — 209 — 1459. f Unio pag. 55. 1463. Insurrectio pag. 96. 1468. Valachi. Supl. Cod. dipl. Tomo IV. pag. 189. 1469. „ „„„„„„ 191. 1470. Contributio. Tomo IV. pag. 221. 1472. Testandi facultas Cleri transilvaniei. Tomo IV. pag. 257, 1474. Valachi Tomo IV. pag. 278. 1486. Tributum. Suplem. Cod. diplom. Tomo V. pag. 22, anno 1488, pag. 59 bis, anno 1492 pag. 114, anno 1489 pag. 199. 1486. Urbarium, ibid. pag. 22. 1486. Jobbagionum non libera migratio pag. 17. 1486. Contributio Unius Auri pag. 20. 1490. Insurrectio. Suplem. Cod. dipl. Tomo V. pag. 89 bis anno 1493 bag. 125, anno 1502 pag. 287, anno 1508 pag. 354, anno 1510 pag. 345. Vide Miliția. 1493. Valachi. Supl. Codicis diplom. Tomo V. pag. 134. 1493. Cerevisia Supl. Cod. dipl. Tomo V. pag. 132. 1494. Claustra Valachorum in Transilvania. Tomo V. pagina 137. 1495. Valachi. Tomo V. pag. 149. 1497. Jobbagionum condiționată migratio. Tomo V. pagina 181, anno 1499 pag. 203 bis. 1497. f) Jobbagiones 10 annis in fundo Saxonum habitantes non re- petantur amplius. Tomo V. pag. 181. 1498. Valachi Saxonibus damna -inferunt. Tomo V. pag. 199. 1498. Valachi, ibidem pag. 299. 1504. Valachi. Tomo V. pag. 299. 1506., Valachi. Tomo V. pag. 334, 342. 1506. f) Unio Triurn Națio num Tomo V. pag. 331. 1506. (Praescriptio 32 annorum. Tomo V. pag. 337. ' 1506. Slavi in Transilvania. Tomo V. pag. 343. 1506. Slavi et Valachi Saxonibus injurias inferunt pag. 343. 1507. Malefactores Saxonibus damna inferentes puniendi pag. 345. 1507. Valachi pag. 345. 1515. Valachi. Supl. Cod. dipl. Tomo VI. pag. 14. 1519. f Jobbagiones in terra Siculorum. Tomo VI. pag, 215, 216. 1423. Valachi pag. 92. 1531. (ante) Urbarium Tomo VI. pag. 183. 1541. Valachi. Tomo VI. pag. 346. 1541. Assecuratoriae Ferdinandi I. de conservandis juribus transilva- norum. Tomo VI. pag. 346. 1548. Valachi, ibidem pag. 392. 1553. (Insurrectio. Supl. Codicis diplomatici Tomo VII. pagina 91, anno 1576 pag. 411 bis. 1566. f Siculis Jobbagiones in Siculia donantur. Suplementum Codicis diplomatici Tomo VIL pagina 165. 1567. f Siculis Jobbagiones in Siculia donantur. Suplementum Codicis diplomatici Tomo VIL pag. 194. 1571. Censura librorum demandatur. Tomo VIL pag. 291 et 293, ubi plura data historica desuper. 1571. Typographiae, ibidem pag. 291. — 210 — 1573. Papiracea mola Cibinii, ibidem pag. 331. 1595. Valacliorum Episcopus Joannes Prislopi, ut a slugulo Popa unum florenum desummere valeat. Supl. Cod. dipl. Tomo VIII. pag. 393. 1607. Valacliorum episcopus SzAva. Conferuntur ei Bona in Banatu. Supl. Cod. dipl. Tomo IX. pag. 73. 1609. Privilegiales pro Episeopo pag. 118. Saxonum terram olim pertinuisse ad Comitatum Albensem & Kukollo- ensem asserit Benko Milkov. Tomo II. pag. 254—259. Comp. Cst. P. V. Ed. 45 haee habentur: „a szâsz Papok adjanak Tal- lerot 500, melynek 100 Tallerât az olăh Esperestek adjăk meg!“ Si hoc loco intelliguntur Archidiaconi Valachi in terra Saxonum existentes“ ■ tune quid potest concludi? 1614. Calugeri Remetenses Comitatus Albae inferioris. Supl. Codicis diplom. Tomo IX. pag. 185. 1614. Dto Privilegiales pro Episeopo pag. 192. 1619. Episcopus Gennadius pag. 249. 1622. (t) Valachi praestent decimas Pastoribus Saxonicis pag. 263. 1636. Valachorum Episcopus Georgius Gyenadi et Privilegium. Su- plem. Cod. dipl. Tomo X. pag. 51. 1647. Valachi praestent Decimas Parocho Saxonico pag. 149. 1648. „ „ „ „ „ „ 153. 1653. Stephanus Simon Episcopus et ejus Privilegiales pag. 203. Colonorum filios studia sua in tenera aetate prosequentes patroni sub onere 1000 Rfl. invitos a studiis abstrahere ne praesummant. Art. 8, anni 1624 23. Junii, Art. 2 anni 1635. 1656. Valachorum episcopus Szăva Brankovics. Tomo X. pag. 235. 1659. „ „ ., „ „ „ „ J47. 1659. Valachorum Popae immunitantur a decimis & nonis. Tomo X. pag. 247 & 386. 1659. Szăva Brankovics. Tomo X. pag. 247. 1663. Valachorum Popae immunitantur a decimis & nonis. Tomo X. pagina 267. 1666. Lugosienses domiciliantur in Borband. Tomo X. pag. 291. 1672. Immunitas Poparum, quae 1663 renovatur sub Szdva Branko- vich pag. 384, 38u. 1675. Privilegium in favorem Poparum. Tomo XI. pag. 5. 1679. Episcopus Szăva Brankovics. Privilegium ut ab omni Popa 1 Hor. desummat. pag. 45. 1682. Popae immunitantur a decimarum praestatione. Tomo XI. pa- gina 55, 63. 1692. Popae in fundo Regio. Tomo XI. pag. 137, 138, 143, 155 bis. 1698. Popae Tomo XL pag. 331, 357. 1699. Popae Tomo XI. pag. 395. 1699. Privilegiales Unitorum pag. 389, 395. Comerciulu anticii si comerciulu modernii. Ni se pare ca nu numai noi, ci intregulu publicu cititoriu alu acestei foi va fi asteptandu, cA după cele doua disertatiuni publicate din sciinti’a — 211 economiei naționale se urmeze si altele din condeiele barbatiloru de spe- cialitate in interesulu culturei poporului romanu, pentrucă asia se fia satisfăcute cerintiele. Pre candu ne aflamu in asemenea așteptare, ne veni la mana o disertatiune a dlui loanu Eliadu veteranulu scriitoriu genialu si publicistu alu natiunei romanesci. Acea disertatiune tipărită la Bucuresci in forma de fdi’a volanta in 4° micu de 16 pagine este titulata: Comerciulu anticu si comerciulu modernii. Comerciulu anticu se împarte in doua epoce, său mai bine periăde, unulu incependu dela fenicieni si evrei, dra altulu dela luliu Cesaru înainte. Din ambele acestea peri ode vedemu istori’a critica a comerciului anticu in- tretiesuta ici colea cu alusiuni la presentu. In amendăua natur’a comerciului anticu este condamnata fara crutiare si inferată că nascatdrea si propagatorea celei mai spurcate coruptiuni, despre care lumea moderna cu tote ticăloșiile si blastematiile sale nici ca isi pote face o idea chiara si nici se mai dea ceriulu că se si-o faca. Partea a doua a disertatiunei se ocupa cu comerciulu modernu, carele nu numai-e tractatu de auctoru cu mai multa crutiare, ci este si recomandatu poporaloru, cu conditiune inse, ca totu ce se va fi mai aflandu in elu rema- sitia din spurcatiunile comerciului anticu si din tote apucaturile lui cele ne- rușinate, se fia delaturatu si evitatu. Noi romanii inca avemu trebuintia im- perativa de comerciu; inse ce felin de comerciu ? La acăsta întrebare voiesce se respundia dn. Eliadu, inse asia că, pre catu observaramu, se ne dea totu- odata a pricepe, cumca comerciulu carele se părta astadi intre romani, este nu numai pagubitiosu, ci totuodata si coruptivu, destructivu si rusinatoriu. Dn. Eliadu ne va da voia că se reproducemu aici cateva pasage Tlin disertatiunea dsale, atatu că de proba a tendentiei sale, catu si că in forma de recensiune, inse asia, ca vomu fi constrinsi a ne folosi in reprodijctiune de ortografi’a usitata acilea, din causa mai alesu, ca mai multe semne orto- grafice aplicate în acea disertatiune in tipografiile de aici lipsescu său de totu, său ca unele se afla in o catatîme fărte ne’nsemnata, in catu ele totu nu aru fi de ajunsu spre a reproduce macaru o pagina. Auctorulu isi începe scrierea sa dicendu: Comerciulu, că multe specialități si meserii, isi are originea in Asi’a. Popolii primitivi fura mai anteiu venatori că toti selbaticii, apoi pastori că nomadii, si apoi stabilinduse devenira agricultori. Că mijlocitori intre aceste stări de omeni esira negutiatorii său comer- ciantii, spre a facilită schîmbulu producteloru unoru popoli la altii. La aceasta meseria nu se putea apleca decatu ămeni mai apti spre speculatiune, si cupiditatea ce in totudăun’a si mai virtosu in starea de bar- baria predomina că prin instinctu, făcu pe negutiatori a crede, ca acăsta meseria de scbimbu se basa pe lucru său casligu, cumu se dice dincolo de Milcovu, ca cu atatu adeca prospera mai multu, cu catu va da cineva mai pucinu pe unu obiectu său unu productn, si ’lu va vinde apoi pe mai multu. „Eftinu se cumperi si scumpo se vîndi.“ Eaca macsim’ă comerciului pri- mitivu. De aci eaca o meseria ce vine a se folosi din perderea si a produca- toriloru si a consumatoriloru. Cupiditatea său lacomi’a de castigu împinse apoi acăsta meseria fatal- mente in multe vîtinri proprie de a amagi lumea: mintiuna, frauda, dolu — 212 — său vulpenia, jurăminte si insusi furare fora binevenite la primii comercianti, daca ’i ajută spre a’si mari folosele. Descendentii său discepolii primiloru comercianti pana astadi prin tra- ditiune conserva aceleași gesturi, tienu același limbagiu pretutindeni: „Dieu pre legea mea! daca nu pagubescu. “ „Se me bata Dumnedieu! daca nu me tiene pre mine mai multu!“ „Pentru Dumneata am otaritu se pagubescu, numai se te făcu mușteriu.“ „Haide! dar crede-me ca nu’mi dai nici jumătate din catu me tiene.“ Si alte asemenea. Si candu dice ca pagubesee pe jumătate, se simte celu mai multiamitu in sine, daca ’ti va lua doua său trei pretiuri din valdrea cuvenita. Se mai vorbimu si despre darea cu cotulu? despre lips’a la dramuri? schimbarea marfei? incarcarea la comptu? rivalitatea si lupt’a fiacaruia de a’si stinge, daca s’ar pută, pre concurentulu seu? tendinti’a fiacaruia la mo- nopolu? inventarea cametei ce ruina pre ori-cine are nevoia de a se îm- prumuta? Din cea mai înalta antichitate eara, toti cati începură a se specula cu cumperatorea si vinderea de vite si insusi de omeni, nu li s’au parutu asia de greu nici asia de scrupulosu a alerga si la furata. Pana astadi cati sunt negutiatori de cai cei mai multi suntu si hoți său gazde de hoți de cai. Ba au inca si ingenios’a dicatore care o spunu cu mare plăcere: „Ori-ce fura cineva, cauta se’lu duca la spinare: bietulu calu insa! te duce elu pe tine.“ Astadi traficulu cu ămenii nu este iertata. Mai înainte se vindea si se cumpără bieții țigani. Astadi fetele romaniloru numai au implutu Ale- csandri’a in Egiptu si Constantinopolu, furate de nisce disi negustori si ven- dute acolo spre prostitutiune. Si apoi precum dela negotiu de cai ajunge cineva la furtu de cai, asemenea dela furtu fatalmente ajunge si la omoru spre a’si asicura cele, furate. Se fia ăre reutatea in genere a omeniloru ce dete negotiului aceste origini care de catu care mai injuriăse? seu faptele, gesturile, apucaturele la care era nevoita se alerge acăsta meseria? seu fatalitatea ca in .epoch’a in care s’a nascutu, in locu de a fi condusu de rațiune ce a dominata la desvoltarea său educati’a tuturora sciintieloru si arteloru, bietulu comerciu că pruncu in mijloculu barbariei avu dreptu guvernanta său pedagoga cupiditatea? Noi credemn ipotes’a din urma, si ne vomu esplică candu vomu vorbi de comerciala moderna. (Va urma). Din foile nostre nepolitice urași ni se adunh. de 15 dile incdce unu. buchetu frumosielu. Archivulu Nr. XIII, continuandu a se ocupa cu lucrările societatei academice a intratu binisioru pe terenulu criticei. Alu doilea articolu este erasi strinsu scientificu despre limb’a latina, este o recensiune fdrte interesanta pentru filologi fă- cută asupra cartici dini Amadeu de Chaix de Saint-Aymour, — 213 — titulata: La lanque latine etudide dans l’unitd Indo-Europdenne, liistoire — grammaire — lexique. Paris, 1868, 8°. Biografi’a Iui Georgie Sincai scrisa de elu insusi, cu o elegia latina a lui comentata in mai multe note. Column’a trajana, judecat’a a- supra ei. Paștii romani. Era sub notitii diverse in legamente cucele impartasite in „Federatiunea“ despre famili’a Răkoczi date istorice despre originea romana a catorva familii fruntasie astadi cu totulu magiarizate, precum grafii Csăki, Majlăth, re- numitulu Gasparu Bekes, despre care F. Forgach contimpura- nulu seu in Comentariis rerum hungaricarum dice curatu si inca suduindu’lu, ca a fostu ex Valachis oriundus, adica că si familiile losika, Huszăr (cea vechia, nu cea noua), Kendefiy, Bethlen de Bethlen (nu si de Iktăr), Nalătzi, Barcsai etc. etc. Convorbirile literarie publica din itinerariulu facutu intre romanii din Istri’a de repaus. loanu Maiorescu. Tabl’a misieliiloru de V. Alecsandri o sera din junia, de S. L. Budna- rescu. Poesii. Fdi’a societății pentru literatur’a si cultur’a romana in Bucovin’a Nr. 3 ne aduce protocolulu adunarei gener. a IV. tienuta de aceeași, cuventarea dlui presiedinte G. cav. de Hormuzache si disertatiunea fratelui seu dn. Alecs. de Hormu- zache „despre caracterulu si tendinti’a invetiamentului publicu la noi.“ Lectur’a întregului acelui Nr. te imple de bucuria si sperantie bune, pentrucă vedi cu cata arddre este imbratiosiata si in Bucovin’a caus’a cult lirei naționale romanesci; totuodata iti vine se strigi in audiulu popdraloru de prin pregiuru: Fe- ricita Bucovina, care ai nascutu pre frații Hormuzache. Amvonulu după dresicare pedeca ce intempinase ne a- duce cu Nr. 5 ddua predice si alti cativa articoli, cum si îm- părtășiri literarie. La Famili’a Nr. 10 pag. 117, unde se vorbesce despre I10Xa_A’ JL.țria (princes’a Elen’a Midi. Gica) reflectamu pe on. redactiune, că se nu crddia colegei fedaCtirmi- magiare din Pe- stea, pana nu’i va arata autografulu cocdnei Elena. Pe la a. 1832 hui arata repaus, filoistoricu si compilatoriu Alecs. Mike din Clusiu intr’o foia magiara unu articolu scrisu din — Un- guri’a de preste Caucasu, scii dta, colo, departe departe . . . cu citate din limb’a nnguriloru de acolo din Asi’a. Pana astadi mai tienu minte din acelu articolu terminii Piribdk ds Marta- locz, că cuvente magiare aflate atunci prospete in fundulu Asiei la magfarii de acolo. Ddmne cum me mai mirăm intru nevi- novăția mea si cum mai doriana se ajungu si eu odata in — 214 — fundulu Apeniniloru, pentrucă se cautu pe acolo romani si cu- vente romanesci. Dn. Mike inse suridiendn inii dise: Din totu ce ai cititu nici unu cuventu nu este adeveratu. De altmintrea pre catu cunoscuseramu noi crescerea din casa a familiei repaus, mare banu Mich. D. Grica, frate mai mare alu fostului Domnu Alecs. D. Gica, apoi aceea fusese in adeveru romanăsca. Deci credeți ca simtiulu naționalii si dorinti’a sincera si ferbinte de a vede pe națiunea romancsca libera si fericita, nu lipsesce ddmnei Dora d’ Istria. Ne tememu inse de altu ceva, adica de ceea ce vedemu ca lipsesce chiaru la multi barbati: credinti’a in puterea de viatia a natiunei ro- manesci, prin urmare totuodata lipsesce credinti’a si in vitali- tatea limbei romanesci. Se lipsdsca inse numai acesta din urma si este prea de ajunsu, pentrucă cineva se nu vrea a scrie in t<5ta viati’a sa romanesce, precum nu a voitu se scia Fridericu celu mare in totu viati’a sa de limb’a si literatur’a natiunei sale. Dictionariu magiaru-romanii. Lips’a totala a unui dictionariu magiaru-romanu si romanu-magiaru este in timpulu nostru forte simtîta din urmatdrele cause. 1. Dintre școlarii si studentii de natiunalitate romana cateva mii in- vetia pe la scdlele elementarie, primărie, gimnasiali, cum si pe la cateva fa- cilitați , in care tote sciintiele se propunu preste totu numai in limb’a ma- giara, dra nu in cea latina câ odinidra. Este lucru celu mai firescu, câ acei tineri lipsiti fiindu de orice cârti ajutatdrie spre a’si pute traduce ideile si conoscintiele in limb’a loru materna, se fia constrlnsi a cugeta, a invetia, a’si respica noțiunile si a’si formula judecățile loru despre obiecte numai in limb’a magiara. Urmările acestei specii de invetiamentu ne sunt cunoscute la toti din tote punctele de vedere. Acesta este unu metoda siguru ce duce la uitarea limbei materne, apoi si la despretiuirea natiunei. 2. Romanii pretindu dela toti funcționarii de tote categoriile prin carii sunt administrati, câ se le cundsca limb’a pe de plinu, pentrucâ se le pdta administra tote afacerile in limb’a loru natiunala. Totu romanii pretindu drasi cu totu dreptulu, câ in tote scdlele mijlocii si la universitate limb’a romana se se propună câ limba oblegata. 3. Ceea ce pretindu magiarii dela funcționarii de natiunalitate romana si dela scdlele romanesci, ne .este erasi fdrte bine cunoscuta. Unii inse câ si altii au trebuintia absoluta de mijldce literarie, precum dictionaria, vocabularia, gramatice, fraseologii, cârti de lectura si asia mai departe, pentrucâ pretensiunile loru se pdta avd valdre practica. Nici un’a diu aceste doua limbi nu se mai pdte invetia de pe strate, nici numai dela 215 — domestici că mai nainte, ci unii că si altii avemu se imitamu si in acestu punctu ecsernplulu germaniloru si alu franciloru din Elveti’a, alu belgianiloru si alu germaniloru renani etc. Ambele acestea limbi mergendu alaturea făcu progrese surprindietdrie. 4. Istori’a Transilvaniei, a Banatului si a Ungariei in partea locuita amestecatu este comuna romaniloru cu magiarii. Nici odata unu istorîcu ma- giaru, fia inca pre atatu de genialu, nu va fi in stare de a scrie istori’a a- cestoru tieri cu tota adeveritiunea, dâca nu va cunosce s i limb’a, s i istori’a, si datinele natiunei romanesci; si ărasi nici unu istoriografa de natiuualitate romana nu va complini lacunele istoriei nostre, dăca nu va cundsce tdta mulțimea legiloru, a croniceloru si altoru ajutoria istorice scrise nu numai in limb’a latina, ci si in cea magiara, mai alesu din secolulu alu 16-lea si pana iu dilele nostre. 5. Unu mare numeru de neintielegeri tocma si politice s’au escatu si se nutrescu intre noi inca si din causa, ca anume magiarii carii vreu a da tonulu in politica, nu eunoscu de locu limb’a romanesca. Ijca temeiurile mai de aprope, care au induplecatu pe subscrisulu, că in mani’a tuturoru oeupatiuniloru sale si in etatea sa înaintata se mai în- treprindă si compunerea unui dictionariu magiaru-romanu că de 38 pana in 40 cdle tipărite in formatu 8° (marimea că. acelui germano-romanu). Acestu dictionariu se si tiparesce. Din col’a 1-ea s’au trimisu ecsem- plaria spre aratare pe la mai multe librarii si redactiuni. Cu tipărirea ne aflamu la col’a a nou’a, era scopulu ne este, că voindu Ddieu in anulu vii- toriu se’lu damu gat’a. Despre metodulu ce urmaiu in compunerea acestui opu nu voiu a perde vorbe multe, ci fia de ajunsu a observa numai atat’a, ca scopulu mi-a fostu a satisface numai prim’a necesitate, a prevedă ca dictionariulu se nu esa prea voluminosu, pentrucă se nu fia prea scutnpu si totuși se represente am- bele limbi pe trăpt’a culturei si a inavutirei la care ajunseră ele pana astadi. Din acesta causa ine vediuiu constrinsu a casă repetirea cea desa a rade- eineloru in cuventele derivate si compuse. Cei carii sciu ce însemna a tipări unu dictionariu, eunoscu totuodata, ca spesele aceluiași se inaltia la cate ddua trei mii. Cu tote acestea pre- tiulu dictionariului meu tiparitu preste totu cu litere garmond va fi numai 3 fr. 20 cr. brosiuratu bine, ăra legatu tiepanu 3 fr. 70 cr. v. a. Acestu pretiu inse e defiptu numai că prenumeratiune, pentruca după finirea tipărire! ecsemplariale neprenumerate le voiu cede librariiloru, unde apoi se scie ca pretiulu adesea se si indoiesce, precum s’a intemplatu cu celu germano-ro- manu, carele astadi nu se mai gasesce nici cu 8 fr. v. a. De si la intrebuintiarea oricărui dictionariu seu vocabulariu se presu- pune cunoscerea ortografiei si a gramaticei fiacarei limbi, cu tote acestea eu voiu adaoge si la dictionariulu meu pentru amenddua limbcle cateva regule — 216 — ortografice elementarie, cum si unele forme gramaticali pentru ambele limbi, ceea ce inse va depinde multu dela ajutoriulu ce va binevoi a’mi întinde onor, publicu pe calea prenumeratiunei. Premitendu acestea itni iau voia 'a deschide la dictionariulu meu magiaru-romanu prenumeratiune cu 3 fr. 20 cr. v. a. Domniloru si amiciloru carii voru binevoi a aduna mai multi prenu- meranti, me indatorezu a le numera provisiune dela 10 ecsemplaria unulu. Sumele de abonamentu se voru trimite la subscrisulu, care nu va lipsi ale acvita. Brasiovu 1868, Aprile 10. c. n. G. B ari tiu. Bibliografia din Bucuresci. Discursulu ce a tienutu dn. I. Eliade-Radulescu in sal’a Ateneului la 10 Decembre a. tr. asupr’a literaturei si politicei a esitu de sub tipariu sub titlu de unu „Fragmentu din Ateneu.¹¹ Pentru amatori se afla de vendiare la librăriile dd. Alecsandru Danie- lopulo si G. loanide pre contulu societatiloru bibliofile, ce se formeza spre tipărirea cartiloru de valdrea istorica, sciintifica si morala in limb’a romana, cum si dictionarie enciclopedice. — Pretiulu unei brosiure 1 sfantiu. Din scrierile Domnului Dimitrie Bolintineanu au mai esitu de sub presa: ALECSANDRU LAPUSNEANU, drama in trei acte, si DUPĂ BATALI’A DELA CALUGARENI, drama in trei acte in versuri. Pretiulu ambeloru drame brosiurate la unu locu este de 3 sfanți ecsemplariulu. Publicarea banilorn incursi la fondulu asoc. trans. dela siedinti’a Comitetu- lui asoc. tienuta in 3. Martin pana la siedinti’a aceluia din 7. Aprilie a. c. Prin D. prof. gimn. in Craiov’a Simeonu Mihali s’a trimisu la fon- dulu asoc. c;i tacsa de m: ord. si anume: a) pentru Dn. prof. gimn. Ioane Eauru că tacsa de membru ord. pre anii 186⁶/₇ 186⁷/g . ... . • • • . 10 fl. b) pentru D. prof. gimn. Constantinu Olteanu tacs’a de mem- bru pre an. 186⁷/g ........................................... 5 „ Sum’a in v. a. 15 fl. Sibiiu, 7. Aprilie 1868. Dela secretariatele asoc. trans. rom. Editnriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactorii! secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipogi alî’a Romer & hamuer.