TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. --------fi--------ri-----------------------—A-----/v---'X------ Acesta foia ese cate 3 cdle pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia- 0 tiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poștei, t, Abonamentulu se face mimai pe cate 1 anu intregu. — Se aboneza la j Comitetulu asociatiunei in Sibiiu sen prin posta seu prin dd. colectori. o ᵥ----ᵥ —ij——-Xj- -------------------------V---v~—-v----v---- Nr. 8, Brasiovu 1. Aprile 1868. AlUllll 1. Dr. Vasilie Popu. (Fine.) Spre a pricepe mai bine activitatea lui dr. Vas. Popu pe campulu literaturei ndstre dela a. 1838 inainte, cum si unele espectoratiuni ale sale cu respectu la literatii si literatorii no- strii din tierile vecine, trebue se rearuncamu ochii preste ca ti va ani ce trecuseră. In a. 1828 adica tocma sub timpulu invasiunei principelui Wittgenstein cu armat’a rusăsca se nascii in Bucuresci „Curie- rulu romane seu'¹ sub redactiunea lui loanu Eliadu, era in Iași „Albin’a romanăsca“ sub alui Georgie Asaclii. Pre catu timpu gubernementulu civile alu Principateloru roman esci după de- laturarea Domniloru se află in manile cumplitului generalu rusescu Gealtukin, tinereloru foi romanesci le mergea intocma că si patriei loru, adica că vai de ele. După mdrtea misteridsa alui Gealtukin urmă cornițele Kisseleff că comisariu plenipo- tente imperatescu, carele fia fostu din o firăsca blandetia, său din o simpathia catra poporulu romanescu, seu din calculu bine precugetatu, său ca dăra si instrucțiunile sale sunaseră altmintrea, său din tote acestea cause precum credu unii, de- stulu ca s’a purtatu catu se pdte de omenesce catra acelea tieri multu impilate si ingenunchiate, prin urmare mai alesu după incheierea pacei de Adrianopole in 1829 literatur’a ro- manăsca inca incepii a face pași, la carii mai nainte abia ar fi cugetatu cineva. Din a. 1834, in carele tronurile romanesci fusera ocupate unulu de Alecsandru Dim. Gic’a, ăra altulu de — 162 — Michailu Sturza, pana in a. 1838 dmenii in tierile romanesci ducea o vieti’a aprdpe idilica, sdu deca mai vreți, o vidtia pe care Schiller o numesce Schlaraffenleben. Patri’a curatîta de turci, baionetele rusesci depărtate, liniștea publica restaurata pe deplinu, abundantia in tdte, scdle, teatru si ddua trei foi periodice ocupandu pe literatii cati s’au stracuratu in sinulu natiunei p’intre iatagane si baionete străine, mici intrige de înain- tări in posturi si altele mai mici de „amuru,“ care dă materia poetiloru si poetastriloru de a’si petrece dilele vcrsificandu, — dea in scurtu vieti’a moldavo-romandsca dintre anii 1834 si 38. Despre tote acestea romanii austriaci nu sciă nimicii, nu află nimicii. Pana si cărțile de rugatiune tipărite a patr’a <5ra, duse de aici incolo, era strinsu oprite a se readuce fara concesiunea guberniului din Clusiu, unde trebuea se se censu- reze tdte cărțile romanesci, iliricesci si jidovesci. Brasio- vulu si Sibiiulu facea si in acestu punctu dresicare esceptiune, pentruca anume in Brasiovu se citea pe atunci ddua ecsem- plaria din „Curierii," care inse venia cu post’a, sigilate că epi- stole si plătite fia care Nr. cate 15 cr. m. conv. (cam 26 cr. v. a.), se mai citea alte vreo trei, cum si Curierulu de ambe secsele si cate o cărticică aduse tote pe vam’a cucului, cum dîcemu noi pe aici, dr’a dela Iași venea unu ecsemplariu din Albina in cate 8—9 di: optu n<5ua luni prin Serctu la Clusiu, unde zacea la censura după impregiurari cate siepte optu luni, pana ce mai tardiu luaramu alte mesuri, care pe atunci trecea de forte geniali, in catu primeamu si „Albin’a" in cate 3—4 septemani odata. La Blasiu inca începuse pare-mi-se pela 1834 a se stracura unu singuru ecsemplariu din Curierulu romanescu, dra mai tardiu unulu din Curierulu de ambe secse si cate o cărticică ca Anet’a si Luben, Vicleniile lui Scapin trad. dela Molicrc s. a. Mai departe in ti era nu sciu se fia strabatutu pana la 1838 vreo foia periodica din Principate. Din acestea se pricepe, ca dr. Popu din cum s’a mutatu dela Brasiovu mai anteiu la Fagarasiu că fisicu, apoi in aceeași calitate la Zlatn’a, trebuea se remana cu totulu isolatu de orice comunicatiune literaria cu amicii si cunoscutii sei din Bucuresci si Iași. Corespundinti’a epistolaria inca era forte îngreunată. Noi aici primeamu scrisori dela Bucuresci pe calea Turnu-rosiu in cate siese dile, dra dela Iași numai prin Bucovin’a in 12 dile odata. Alte lucruri ne venea prin asia numitii carausi praliovani la cate 1—2 luni. In mijloculu acestei vietiuiri pre catu paciuite, pe atata — 163 — isolate, inse pline de aspiratiuni pentru cultura, consululu ru- sescu Riickmann pica câ o bomba cu protestulu seu ridicatu asupra camerei din Bucuresci. Asia in a. 1838 ecsistenti’a na- ționala a poporului romanescu se pune din nou in cestiune. (Vedi istori’a acelui timpu.) Curierulu si t<5te productele lite- rarie din Bucuresci se smulgu de sub censur’a romanesca si sâ supunu la cea mai rigurdsa censura rusdsca. lancu Cam- pindnu boieriu fruntasiu, unulu din cei mai generoși Mecenati ai literatnrei si ai teatrului natiunalu fu ccsilatu, era veneratorii lui amerintiati cu asemenea sdrte. Scurta bucuria pentru pro- gresulu si prosperitatea ce incepuse a suride romaniloru. Acum inse sciri de natura acestora începuseră a străbate si incdce prin mijlocirea Gazetei si a Foiei. Cu referintia la unulu din acelea evenimente scrie dr. Popu in 28. luliu 1838: „Pentru celea ce se intempla incdcc si încolo peste munți, nu multu îmi pasa, numai noi de amu putea da înainte in literatur’a noastra. Pe cei dincolo nu’i plangu, pentruca aceia au mii de moduri. De Maiorescu me bucura ca nu i s’au in- templatu vreo neplăcere.¹⁴ In 28. Aug. si in 19. Oct. aceluiași anu dr. Popu provdca pe redactiune, câ orice critice ar veni in cestiunea ortografiei cu litere latinesci, era anume in contra proiectului seu de or- tografia, fia acelea inca pe atata de aspre si necrutiatdre pre catu fusese un’a din cele publicate pana atunci, se le tiparcsca nesmintita, pcntrucâ se se dea ocasiune de ajunsu la împrumu- tarea ppiniuniloru si agerirea spiritului. Eca odata barbatu inzestratu cu spiritulu tolerantiei! — „Gazet’a si deosebitu Fdi’a trebue se fia avutu unu fatum, pre cum am vediutu din ruperea unei scrieri. Te rogu, baga sama, scii ca acestea au multi pismasi. Baga sama câ se nu se im- pedece acum la inceputu.⁴⁴ (Scrisdrea din 30. Nov. 1838). Ce instincte! Intru adeveru si intemplase o mica re’ncontra cu gubernulu lui Alecsandru D. Gic’a si altele cu censur a. In vara anului 1839 trimisesem lui dr. Popu unele pro- ducte literarie din Bucuresci, intre care si reflecsiunile orto- grafice ale dlui Eliadu, la care ’mi respunde din 1. Augustu: „Pentru reflecsiile dlui Eliadu iti fiirte multiamescu, nu- mai imi pare reu ca nu sunt întregi*), pote fi ceva maî bunu si mai cu cuventu, de catu care mi le ai trimisu. — Dumnea- *) Trimiteam precum si primeam, ca ddmne greu era a trage cârti do. dincolo. 12* — 164 — lui e gramaticii din vremea ndstra, despre carii prea frumoșii scrie vestitulu acela filologu Io Iahn in praefat. in gramaticam arabicam: Medio tempore maxima facta est mutatio in gram- maticis, qui semper et ubique ad id sunt nimium proclives, ut cum lingvae analogiam perdiscere et regula s ex ejus usu eruere deberent, ipsi se contra pro legum latoribus venditent prae- scribantque, quomodo quod tenendum sit . . . „Langa tdte acestea bucurosu asi vedea si disertația dlui despre iu si or.“ „In Fdi’a literaria Nr. 28 am cetitu unn articula: Lite- ratur’a romandsca. Ex ungve leonem. Pecatu de acestu barbatu ca e asia cuprinșii si nu pdte sta si a se jarfi litera- turei naționale.*) — Fii silitoriu, că disertati’a dlui Maiorescu se dsa la lumina. Io socotescu ca criticaștrii nostrii nu voru indrasnf asia lesne a prinde condeiulu asupra acei’a si ca filo- logii nostrii voru avea ce se invetie din ea.“ Dara dn. dr. Vasiciu inca s’au lasatu de a ne mai împăr- tăși cate ceva.**) „In cateva dile plecu la Rodn’a. Cu trecerea mea prin Nasaudu voiu se cercu ceva si despre biografi’a repausatului Fabianu. Io am multe care se tînu de biografi’a acestui bar- batu nemuritoriu.“ Candu citesci scrisori de acestea de ale lui dr. Popu, iti vine că si cum oinulu s’ar fi aflatu in acelea timpuri pe unu campu de lupta, alergandu dela unulu la altulu spre a în- demna si incuragîa pre toti si pre fiacare in parte. Atatu de multu pasase acelui barbatu de luminarea si de progresulu natiunei sale. De aci încolo pana la scrisdrea din 6. Oct. 1840 imî pe- rira tdte epistolele lui dr. Popu si de acolo drasi pana la cea din ⁱ⁷/₅. lanuariu 1842 le inghitf an. 1848. In ambele acelea se ocupa mai vîrtosu cu o scriere latindsca a lui V. Fabianu titulata Allusio, carea spre mare disgustu alu lui Popu nici- decum nu se putea tipări. In 24. lanuariu 1842 dr. Popu scriindu’mi si despre mdr- tea canonicului Isidoru Alpini me inddmna că scriindu’i pdte unu necrologu se dicu asia: „Ar fi lucru de dorita, ca prea- santi’a sa D. Episcopu si cinstitulu Capitulu, langa carii sta alegerea, se alega la acdsta statie cu venituri asia frumdse si *) Același a stătu si s’a jertfita, mai sta inca si se jertfesce. **) Pe atunci dr. Vasiciu se află in mare doliu. — 165 — odichnita unu barbatu din aceia, carii se indeletnicescu in sciintie si literatur’a naționala, de care atat’a trebuintia are nati’a etc.“ Lui dr. Popu nu’i placea (jmcnii carii iubescu prea multu comoditatea; elu pretindea că fiacare se faca se deroga cate ceva. — Eu nu sciu deca altii voru fi mai avendu dela dr. Popu corespundentie de valdre literaria; ale mele se incheie cu cea citata mai in urma. Din parte’mi mai lipsesce că se adaogu aici unele date, pe care dcca asi fi avutu a compune o bio- grafia inadinsu, trebuea se le asiediu tocma in fruntea acestei schitie biografice. După împărtășirile pe care au avutu bunătate a’mi face preacuviosiile sale ddnii Vas. Ratiu canonicu prepositu, octo- genarul, Grigorie Mihali canonicu si fostu protopopu in Zlatn’a, dn. Manii, carele inca mersese in tineretiele sale la Moldov’a cu Popu, cu Fabianu, Costa s. a., dr. V. Popu s’a nascutu la an. 1787 lun’a Martin in comun’a Timitelnicu pe Campia. Elu invetiase mai multu in Clusiu, era in a. 1811 a mersu la Vien’a, unde in anii^ următori a depușu dpcforatulu din filpsofia si me- dicina. In care anu se va fi re’ntorsu Popu in patri’a sa, nu am piitutu afla pana acum dela nimeni. Din o epistola lati- nesca a lui Petru Maioru de dato Budae 9. Augusti 1815 pă- strată in originalu aflamu atata, ca Popu in anulu congresului, alu sacrei aliantie si alu fometci petrecea totu la Vien’a. In care anu a venitu dr. Popu la Brasiovu, drasi nu’mi sciura spune nici chiaru betranii de aici, pentru ca au uitatu. Purcederea lui Popu la Moldov’a se intemplă in Noembre 1820 dela Brasiovu, de unde manecandu împreuna cu dlu Manfî, de lasat’a secului au ajunsu la Oituzu. După prqruperea revolutiunei sub Ipsilanti in 1821 se sparse si scdl’a din Iași, carea nu sciu pentru ce, se numea academia. După absentia cam de unu anu se re’ntorsera ambii la Brasiovu, de unde Manfi purcese la Blasiu, era dr. Popu remase aici cu scopu de a ecsercita pracs’a de medicu. Pre catu timpu Brasiovulu si satele învecinate era pline de boieri si negutiatori fugari, adica pana la venirea lui Grigorie Gica in Bucuresci că Domnu romanu, subsistenti’a lui Popu a fostu buna destulu, după aceea inse veniturile sale au scadiutu in mesura, incatu pela 1829 se vediîi constrinsu a cere mai anteiu postula de fisicu in Fagarasiu, de unde preste putînu i se conferi fisicatulu dela Zlatn’a, unde a repausatu in Martin — 166 — 1843 jalitu nu numai de famili’a sa, ci de națiunea intrdga. In dîlele in care se află Popu pe patulu dureriloru, comunele romanesci din acelu tînutu trimitea la Zlatn’a Omeni însărci- nați inadinsu, pentru că se le aduca scire despre starea bine- facatoriului loru; piati’a din fati’a locuintiei lui totudeaun’a era plina de omeni; era in momentele candu aflara ca mediculu loru si-a datu sufletulu, unu plansetu comunu prorupse intre dinsii. Elu se muții dela noi in regiunile unde Ludoyic’a fiia sa mai mare ii pregătise calea inca dela 1839 si unde Ia anulu ii urmă a- dou’a fiica Catarin’a, care muri de inima rupta, pentru ca se vediti orfana si data la Brasiovu in grij’a unui unchiu cum- plita. ... Veduv’a — addu’a socia — alui dr. Popu născută Wagner, remase cu o fiica si unu fiiu, Ladislau, carele fanatisatu de cei ce l’au crescutu după mdrtea tata-seu, s’a datu la Kossu- thiani si in 1849 a picatu langa Aradu. Fiia sa Francisc’a s’a maritatu mai tardfu după unu advocatu din Tirolu. Dr. Vas. Popu era omu cum dicemu noi romanii,■ perso- natu, aratatosu si prea seriosu, totu odata modelu de blandetie. Eu l’am vediutu mai pre urma in var’a din an. 1842, candu dela apele minerali din Secuime a trecutu pe Ia Brasiovu. Atunci mi s’a parutu ca bunulu barbatu suferea de Orecare defectu organicu, pentruca vorbea mai incetu că altadata si ostenea curendu. Eu am uitatu se intrebu pe dn. Cipariu, deca cu alte co- lectiuni de manuscripte in a. 1849 s’au perdutu si cele remase dela dr. Popu si anume Eclogele lui Virgiliu traduse in ro- manesce si colectiunea de documente istorice, sdu ca au sca- patu cate ceva din ele. Fia acesta cum va fi, spiritulu lui Popu nîi a disparutu dintre noi, ci elu plana si astadi pe dea- supra ndstra împreuna cu ale celorulalti antecesori ai nostrii, carii ne lasara cu limba de mdrte că clironomia amdrea si devo- tamentulu pentru națiune, limba, patria, cultura, virtute civila, morala si relegiositate, constantia si perseverantia p’iutre tdte prefacerile secoliloru. Dr. Popu a vediutu cu ochii sei cata- strofe cumplite că cele din anii 1809, 1813, 1814 si 1815, că cele din 1821 si 1830, elu avuse atatea ocasiunei de a vede si audi in centrulu imperiului austriacu, cum poporale lipsite de literatura si cultura sunt considerate si. tractate că totu atatea zeruri, era esperientiele triste pe care Ie făcuseră ante- cesorii sei dela carii invetiase si elu a fi si a remane romanu, 167 — ilu mai invetiara si cum se se scia modera si se nu incerce nici unu salto mortale. In dio’a de trei Santi, 1868. Gr. Baritiu. Convorbiri literarie. In Nr. 5 alu Transilvaniei ne ocuparamu pe scurtu nu- mai cu cele coprinse in Nr. 22 alu Convorbiriloru literarie dela Iași, din causa ca alti Nri din a. c. inca nu ne veniseră. Dintre toti articolii aduși de aceeași, luarea aminte ni se pironi indata asupra criticei dlui Titu Maiorescu titulate: Dreptulu publicu alu Romaniloru si scdl’a lui Barnutiu, £ra du- pace o citiramu cu t<5ta seriositatea ce merita, trebuiramu se cundscemu, ca in casulu de fatia nu p<5te fi vorb’a de o cri- tica scientifica, din categori’a acelora, de care aru avea a se interesa numai cărturării cei mai mari ai natiunei, ale caroru dispute nu potu fi intielese de catra publiculu celu amestecatu. Statulu cestiunei este urmatoriulu: Dela repaus, profesoriu Simeonu Barnutiu au remasu mai multe manuscripte, precum se scie si de airea. Dintre acelea Dreptulu publicu alu Romaniloru I. Volumu in 8° pe 472 pagine si alte XXXVI prefatia si notitia biografica esi in Iași 1867 cu tipariulu Tribunei romane. La noi opurile scientifice se ivescu relative prea raru, prin urmare criticele scientifice sunt si mai rari; de aceea ’voindu a compara critic’a dlui T. Maiorescu cu altele de na- tur’a acesteia vomu lua unu periodu de */₄ de secolu, pen- tru că se’i cautamu o parechia in aprigimea, cu care intrece critic’a de fatia pe tdte celelalte, chiaru si pre cea lunga ce s’a vediutu in Sionulu romanescu asupra unui altu opu scien- •tificu. T. Maiorescu afla in opulu susu citatu alu lui S. Bar- nutiu, ca acesta combate monarcbi’a constituționala, ca vrea se introducă republica, se gondsca pe Domnulu strainu si pe toti străinii, se gonesca si religiunea creștina si se impartia proprietatea de pamentu intre toti cetatienii. Mai incolo cri- ticulu descopere, ca in același opu ar domni o mare confesiune de idei, care ar produce obscuritate si in capulu studentiloru, pentruca ar fi plinu de citatiuni si istorice si juridice, seu false, seu fdrte reu aplicate, de unde apoi s’aru trage atatea dedu- ctiuni periculdse ale lui Barnutiu. Eca ce dîce criticulu la pag. 291: — 168 — „Si apoi se cere dela bieții studenti se intieldga asemenea confusiuni, pe care pdte profesorulu insusi nu lea intielesu?" In fine: „Revenindu acum dela acesta espunere prea intinsa a le- gislatiunei Romane la critic’a ce ne ocupa, credemu a fi do- vedita lectoriloru nepărtinitori ca, admitendu cliiaru puntulu de vedere alu dlui Barnutiu, adeca dreptulu Romanii, totuși sistemulu dsale nu este decâtu o tiesetura de confusiuni chro- nologice, seu unu sistemu de anachronisme.“ In Nr. 24 alu Convorbiriloru la pag. 339 dn. Maiorescu dîce: „Ne oprimu aci si ne grabimu a termina infine acdsta prea lunga critica." „Penibila trebue sa fi fostu impresiunea ei asupra lecto- riloru, inse penibila a fostu si pentru noi lectura cârtii Dlui Barnutiu si sarcin’a de a o urinari in tdte sinuositatile ei." „Numele acestui barbatu si meritele necontestate ce si le-a dobândita in anii 1848 si 1849 pentru romanii transilvani sub împrejurările cele mai grele, ne-au impusa datori’a a tiene sama si de lucrarea sa scientifica, si nu este a ndstra vin’a, daca singurulu tributu ce amu pututu aduce reputatiunii sale, a fostu numai silinti’a si atențiunea încordata, cu care i-am cetită cartea." „Mai departe nu eră in stare si nu eră in dreptu a merge respectulu nostru pentru Barnutiu. O reputatiune castigata in luptele din Transilvani’a dela 1848 si 49 nu pute sa prefaca erdrea in adeveni, fanatismulu in umanitate, despotismulu in scdla liberala. Si daca Simeonu Barnutiu s’a alunecatu pe a- cesta cale falsa, tocmai numele lui ne-a provocata a-lu com- bate si a-i respinge erdrea, pentrucă nu sub bandiera acestui nume cunoscuta de romani se se introducă contraband’a nea- devărului in politic’a României libere." „0 norocire pentru noi este, ca erorile fundamentale ale • acestei scoli sunt sustienute prin cartea magistrului ei intr’unu moda asia de imperfecta, cu argumente slabe, cu demonstra- tiuni false si cu o lipsa de spiritu scientificu, precum n’amu fi crediutu cu putintia a o afla intr’o carte de sciintia. Fras’a din prelatiunea scolariloru Dlui Barnutiu: „Paternii asecură pe ori cine, ca in scrierile lui Barnutiu generatinnea nostra si cea venitoria voru află tablele dereptului naționale alu Romaniloru, din care voru invetiă a trai că națiune libera, chiamata de a ave partea sa legitima in vieti’a poporeloru regenerate" caracterizeza — nu scrierile lui Barnutiu, ci încrederea ce me- rita școlarii sei. — 169 — „Nu, nu, aceste nu sunt „tablele dreptului naționalii" alu Romanilbru, si vai de națiunea ndstra, daca conducerea ei s’ar inspira vreodată de asemene principii. In contra loru trebue sa apelamu la adeverulu nestrainutabilu si sa le spunemu, ca regenerarea nostra nu pdte incepe decatu in spiritulu civilisa- tiunii moderne, ear nu prin reactiune la dreptulu romana, si cu atatu mai putienu prin ratacirea la idei barbare, ce nici odata nu au fostu realizate in acelu dreptu." Scl. Dupace dn. T. Maiorescu isi incheiă critic’a sa nemicitdre asupra desu memoratului opu, noi pre langa presupunerea ca Ctiticulu că omu, că romanu, că patriotu, că crestinu chiaru, si-a implinitu datorinti’a in cugetu curatu, precum si ca are totu dreptulu intru tote argumentele aduse cu multa agerime logica in contra lui Barnutiu, inca ne simtimu indatorati a pune in interesulu culturei si alu vietiei ndstre naționali ace- stea Întrebări: 1) Deca Sim. Barnutiu a cutezatu a propaga si a pro- pagata in adeveru la tinerimea academica idei atatu de bol- nave, confusc, fanatice, destructive, comunistice, cum se pdte esplica nepasarea, lenea, orbi’a, imbecilitatea aceloru senate academice, aceloru eforii, ministeriali si Domnii, care au sufe- ritu pe Barnutiu, că elu in calitate de profesoriu in cursu de atati ani se adape cu veninulu seu pe atat’a tinerime? Cine censureza la Dv. prelegerile profesoriloru academici? Nimeni? Nici macar pres’a? Nici publiculu in ecsamene? Cum se in- templă, ca nici in timpulu turburariloru din ministeriulu lui Cantacuzino nu respirase nimicu despre doctrinele acelea peri- culdse ale lui Barnutiu? 2) Deca mannscriptulu lui Barnutiu coprindea acelea do- ctrine si confuse, si fdrte pericuidse, orbi au fostu aceia carii l’au tiparitu? Pentru ce nu l’au aruncatu mai virtosu in focu, decatu se se faca complici pe fatia la propagarea atatoru ră- tăciri si blasteniatii ? Cum se pdte că unu asemenea opu se se arunce pe aripele publicitatiei totu cu acea usioratate, cu care s’au tiparitu pana acum in limb’a ndstra atatea sterpituri de ale scoici romantice din Franci’a? Nu se putea ore face cri- tic’a opului mai nainte de a se tipări? Fia incredintiatu dn. T. Maiorescu, ca intrebari de natur’a celoru susu formulate voru adresa in cugetulu loru catra Iași nu numai numeroșii reveritori ai lui Barnutiu, ci si antagonistii lui, era lasiloru nu le va fi ertatu a remand datori cu respunsulu. Dn. T. Maiorescu se nu ia acestea observatiuni ale ndstre — 170 — că unu feliu de imputare; de partea se fia dela noi asemenea cugetu. Adeverulu mai pre susu de tdte. Noi ne adresaramu, precum bine vedeți, cu totulu la alti omeni. Candu dn. Titu Maiorescu a esitu mai anteiu in publicu cu carticic’a sa ger- mana că perga a sciintiei sale, doctrin’a sa despre imortalitate fu atacata din tote părțile, dra mai alesu in Bucuresci se con- damnă pe fati’a in tote cercurile competente. Se pdte fire că in Iași nepasarea si lenea romanica se fia multu mai apasa- t<5re de spiritu, decatu pe airea? G. Baritiu. Moldov’a la anula 1829. Catu era masîn’a lumei intdrsa cu capu ’n josu. Mergea tote din protiva, anapoda si pe dosu. Eta că de-acum resare sorele la resaritu Si apune cu zimbire despre sera la sfintîtu. Lun’a, stelele si cate planete ambla pe ceriu, Au intratu că din vecie 6ra ’n scrisele loru sferi. Si stichiile rîdu tăte bucuranduse vediendu, Câ armoni’a cerdsca întocmită de curendu, Le asiedia ’ntr’o unire dandule sfinte mesuri, Si le pune er’ la cale după vechile scripturi. Intr’o noua atmosfera, ce din văcuri cu norocu Se dessîra de pe crugulu sdrelui celu plinu de focu, lîta câ resaru pe rdt’a pamentului intocmitu, Că din morti la inviiere popăra ce-au fostu peritu. l£ta marea si uscatulu stau in hotarale loru, Deschise pentru viati’a fapturiloru tuturora. Apele pazîndu’si cursulu, n’au se ’ntdrca înapoi, Că se bata fara mila cu isvorale resboiu; Nici munții din vîrfuri nalte se’si surpe stancele ’n vai, Peste munc’a si sudorea locuitoriloru sei. Tote pan’ acuma cate nu se putea pre pamentu, Esîndu astadi la ivela potu se aiba crediementu. Au trecutu se vede vremea, candu ară plugulu pe mari, La uscatu corabierii n’avea frica de ’nnecari. Au trecutu si-acelea dîle, spaim’a noptiei candu amblă, Dio’a mare la lumina, fara a se rușina. Astadi pastoriulu se culca fara frica langa oi, Si cu fluierulu la gura uita grij’a de nevoi. Ce-a se dica- acum pescariulu, candu in Prutulu celu curatu Nu’i va prinde mrej’a vulturi si dichanii de sburatu? — 171 — Ce-a se dica venatoriulu, candu in locu de turturei Vediendu erasi campu si codru, n’a împușca zodii si șinei? Mirase-va si plugariulu, candu var’a la secerisiu Voru sta spice ’naurite pe paragini si scaisiu? /Dumnedieule, de unde preste nesce tieri asia Se revărsă cu ’ndurare asteptat’a mil’a ta! Se revărsă si ne afla innecati in lacremari, Că copiii fara mama cautandu urme de cărări. Lasandu urm’a parintiesca moldovanulu amagitu; Au ’ntratu in cai străine si de-atunci au ratacitu . . . Câ-su cărările ’nverdîte pe unde cei vechi calcă, Si ’n painentulu celu de astadi nu’si cunosce cas’a sa. Au tunatu la mi&lia ndpte si sagdt’a ce-au sburatu, Spargendu cetati întărite peste munți au fulgeratu. Spuneți muntiloru voi tote si vali care v’ati deschisa Spaimentate dinaintea trăsnetului celu trimisu. Acolo nestersu remane sangele-atatoru barbati, Cu carele si noi astadi ne vedemu rcscumparati. Fostau candu odiniora unu arbore odraslitu, Pusu de mana stramosi6sca multa vreme ne-au umbritu. O sabia cercuita, ce nu’i trebue tulmaciu, Ajungendu la culesu rodulu, ea derîmă, pe copaciu. După multa pustiire cu bratiulu seu sparietu Ajungendu pana aice, an venitu si l’au taietu; L’au taietu si ’n putregiune ddrme astadi pentru toti, Celu ce avă se umbrăsca pe copii si strănepoți. Ah, a’lu scdte la ’nviiere cu lacremi de se pută, De atunci si pan’ acuma de cate ori infloră! Ce potu lacremi si suspinuri, candu de multu s’au prorocită, Ca elu numai in gradin’a de virtute ingraditu, I Cu munc’a ta Moldovene si suddre ’nriuratu \ Va pută ajunge ăra la flărea ce iau picatu. Aice dar’ trebuesce minte numai si barbatu, Candu in mana si unelte si gradin’a ti s’au datu ; Ca-ci scump’a sementia inca la adencu in radecini Siede-ascunsa si aștepta se o curăție de spini, De dudau, de buruiene, de scaiulu nepriintiosu, Că asia resarindu ăra, se de roda si folosu. I Dar’ cu vremile de astadi pan’ atunci si totu asia, I Patriotule iubite ce mai putemu aștepta? [ Candu acea pasere rara ce-au vestitu după scninu Orecandu scaparea lumei cu o frundia de maslinu, 172 — La noi inca pan’ acuma într’unu v6cu mai prefăcuta De potopulu altoru rele se strabata n’au pututu. Si-o corabia ce pote fara carma, candu pe mari Au remasu după fortuna părăsită la ’ntemplari! Cele măguri vifordse fumegandu totu ploia ceru, Si ingana cu-aloru neguri mersulu noriloru pe ceriu. Candu elu vrea se se resbune, ei se ’ntorcu in susu si ’n giosu / Noru pe noru totu se ridica, cari-de cari mai spariosu. j Si ’n aloru inveluire câ balauri inclestati, __Mii de spaime si naluce făcu ochiloru intristati. Astadi candu aiure tote din pamentu pana la ceriu Se marescu in armoni’a luminatdreloru sferi ; Astadi candu lumea s’alina intr’o pace ce-au incinsu Cu ale sale bratia-atatea popdra ce s’au fostu stinsu, Noi suntemu carii cu alta lume nu ne mai vedemu, Si la ori si ce scapare dumeri nu ne putemu. Nici căldură nici recela vreodată mai simtimu, Avendu firile luate, dî ce merge amortîmu. Cerescule Imperate, intinde-ne man’a ta, In noianulu fara margini se perimu nu ne lașa. Tinde man’a si ne scote la limanulu aratatu, Cu cea biata luntrisidra, ce de valuri s’au sfarmatu. Ca-ci din asia chaosu numai virtutea bratiului teu, Spriginita de puterea unui singuru Dumnedieu, Atunci mântui ne pdte, candu cu traiulu ticaitu Vomu desbraca si vestmentulu vdcului nepocaitu. Vasilie Fabianu. Candu va fi compusu Fabianu acesta poesia alegorica? Cu date sigure nu pociu respunde. Mie inse ’mi vine se in- cheiu chiaru din tiesetur’a ei, ca nascerea acestui productu alu geniului seu cade după ratificarea pacei de Adrianopole, mai nainte de spargerea revolntiunei polone si cu atatu mai nainte de luliu 1830, adica cam pre candu a cantatu si dn. I. Eliadu cunoscut’a sa oda: Crucea erasi lumineza pe vechiulu seu dragu pamentu, Semilun’a se ’nfruntâza aprope de-aln seu mormentu, Ismailu fricosu grabesce in pusteiulu arabescu, Etc. etc. Destulu atata, ca acesta poesia inca pdrta pe fruntea sa caracterulu timpului in care a vediutu ea lumin’a. Sublimitatea ideiloru, vioitinnea imaginatiunei, nobleti’a simtiementeloru, limba 173 — curgatfire, espresiuni necautate, totulu rotundîtu, licentie poe- tice nefortiate, cum amu dîce netrase de chica, aventu puteroșu alu spiritului; cu tdte acestea cititoriulu inca simte, ca de ari- pele geniului cantatoriu aternâ o greutate apasatdre, ca elu cu t<5ta emanciparea do iataganele dela Gealați, Braila, Giurgiu; totu se mai simtiă forte ingrijatu de viitoriulu patriei si alu natiu- nei sale, pentruca O corabia ce pbte, fara carma candu pe mari Au remasu după fortuna părăsită la ’ntemplari! Inca Regulamentulu organicu nu apucase a se ratifica, inca trupele rusesci era in patria, inca nu se sciâ ce Domni voru ocupa tronurile Principateloru romanesci, inca locuitorii „ dumeri nu se putea! “ . . . G. B. Museulu transilvana. Adunarea, generale a societatiei museului transilvanii din Clusiu se tînii estimpu in 17. si 18. Februariu. Pre catu ne simtîmu indatorati a recomanda tuturoru compatriotiloru iubi- tori de cultura si sciintia, era mai alesu de cunoscinti’a patriei si a istoriei ndstre ocuparea mai deaprdpe cu tesaurele de an- ticitate, sciintia si arte adunate si pana acum la acelu museu din tota tier’a după fericit’a idea ce avuse cornițele Emericu Mik6, pe atat’a regretamu ca inca nu ni se dete ocasiune de a vedd publicata o descriere en detail a tutoru partiloru lui, cum si cataloge si altele. Atat’a inse inregistramu cu multa plăcere, cumca colectiunile se imultiescu pe fiacare anu, ceea ce de altmmtrea se si pote aștepta cu totu dreptulu, pentruca ori cate monumente si documente de ale trecutului voru mai aduna generatiunile de fatia in acelu museu, ele totu nu voru evalua nici amii’a parte din cate s’au sfarmatu si anulatu prin vandalismele cele dese cate au trecutu preste acesta patria. Museulu transilvanii este fundatu numai cu vreo 4 ani inaintea asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cul- tur’a poporului romanu, cu tote acestea elu in punctulu pecu- niarii! sta apifipe de siepte ori mai bine decatu acesta asocia- tiune. Din computulu ecsactu substernutu adunarei prin ca- sariulu V. Bănyai sefitemu spre orientare numai urmatdrele cifre din cele trei fonduri ale museului asia precum au stătu ele in 17. Februariu a. c. Cass’a principale in val. a. fr. 198,194 cr. 87% Cass’a — 174 — fondului de premiuri pentru istoria naturala fr. 719. cr. 87. Cass’a fondului in aura 513 galbini. Cu fonduri ca acestea se mai pdte face cate ceva; era cu unu fonduletiu micu de 30 mii fr. ce se faci mai anteiu? Veniturile anuali ale museului trecură preste 20 mii, pana acum inse si spesele se ridica totu la acea cifra, din causa ca nu numai se platescu mai multe salariu, ci museulu se si in- avutiesce prin cumpărături ndua; in anulu tr. drasi mai cum- păram o gradina spre a o adaoge la gradin’a botanica a mu- seului. Administratiunea fonduriloru s&nana a fi regulata fdrte bine si ele asecurate catu se pdte mai bine, incatu ddra nu- mai administratiunea fondului asociatiunei transilvane si a reu- niune! femeiloru romane o întrece cu ecsactitatea. Anuariulu museului se publica unguresce. Pana acum au esîtu succesive trei tomuri, 6ra din alu 4-lea tomu se insciintih dîlcle acestea esirea fascidrei a ddu’a. C 1 i 0. Ex Indice Codicis Diplomatici Uhistr. D. Com. Josephi Kemeny in XII Tomos distributi.*) Anno Chr. 1212. Barcia. Ibidem Ordo Teutonicus. Codicis diplomatici Tomo l-o. pagina 10. 1223. Monasterio de Kertz confertur certa terra exemta de Blaccis prope Michelsberg in Sede Cibiniensi. Codicis diplomatici Tomo I. pag. 13. eidem & Michelsberg ibidem pag. 11. 1246. Libertini. Cod. Dipl. Tomo I. pag. 19. 1291. Transilvania vocatur Ducatus. Cod. dipl. Tom. I. pag. 87. 1291. Nobiles praestabant Decimas, p. 98. Eorum Insurrectio ibidem. 1291. Jobbagionum Decimae pag. 98. 1301. Valachi in Olăhfalu, pag. 108. 1317. Valaehorum fassioncs iu judicio acceptantur, pag. 167. 1318. Valachi de Heltha tenent pacem continuam cum principibus Valachiae, & oves suas libere pascuare possunt iu Montibus Valachiae p. 174. 1322. Possessiones seu Incolae possessionum Abbatiae de Kertz fuere olim majori ex parte Valachi. In privilegialibus eidem Abbatiae an. 1322. *) Documentele pe care purcedemu ale publica in estrasu din alte dâua arat ar ia Kemenyiane s’aru fi pululu intreticse prea bine la loculu loru intre cele publicate din tomulu lecsiconului istoricu Q usque Z, ci n’aniu cutezatu a face acest’a, pentrucă se nu incurcamu pe scriitorii carii aru voi a cauta tote acestea in museulu din Clusiu, unde se pastreza manuscriptele comitelui Jos. Kemăny. De alta parte pentru istoriofilii nostrii va fi unu lucru prea usioru a’si păstră IVrii acestei foi, apoi tocina la fine candu voiau fi gat'a cu publicarea tuturoru aratarialorii, a le ticne alalurea si a’si asiedia liacare cila- tiune la loculu seu după datele aniloru si ale luniloru. Redact. 175 — clargitis (f Incolae liarum Possessionum a generali participatione utilitatis totius provinciae Cibiniensis (Universitatis Saxonum) excludi vetantur, ergo liaec ad Val'achos quoque istos fuit extensa pag. 287. 1322. Libertates Provincialium de Cibinio extenduntur etiam ad po- pulos Abbatiae de Kertz. Cod. dipl. Tomo I. pag. 281. 1322. Privilegiales Abbatiae de Kertz, in quibus memoratur Henricus Prior hujus Monasterii et ejus possessiones enumerantur, pag. 280 usque 290. Vide pag. 294. 1329. Praedictae Privilegiales confirmantur ad preces Joannis Abbatis Monasterii S. Mariae de Kertz a pag. 279 usque 292. 1336. Jobbagionum libera Migratio. Pagina 362. 1366. Hoc-idem Cod. Dipl. Tomo II. pag. 98, 99, 100. 1395. t) Quarta puellaris in casu ubi filia ignobili nupsit non in pe- cunia, sed ex bonis excindebatur. Cod. Dipl. T. II. pag. 254. 1404. Ovium Decimae Pagorum Valacliicorum in Comitatu Zarand, Distrietu Fejer-Koros Fisco Regio reservatae, pag. 323. 1408. f) Ignobilis si portionem possessionariam a nobili emit, tune pro nobili reputabatur, pag. 354. 1418. Valachi et Saxones de Heltau (Disznod) obtinent Privilegiales a Michaele Vajvoda Transalpinae, pag. 457. 1426. Hoc-idem, cod. dipl. Tomo III. pag. 12. 1434. (f) Valachi perfidissiini, ibidem pag. 36 bis. Vide Corona. 1435. Jobbagiones Rutheni Cod. Dipl. Tomo III. pag. 72. 1435. Liberae migrationis conditiones, ibidem pag. 72. 1447. Urbarii Vestigium in Transilvania, pag. 152. 1464. Jobbagiones libere migrare permittuntur, ibidem pag. 268. 1468. Jobbagiones fugitivi reduci jubentur, ibidem pag. 326. 1469. (Cod. Dipl. Tomo III. pag. 332(Testandi facultas Sacerdoti- 1472. ( 359 ( bus Transilvania concessa. 1470. Jobbagiones libere migrare permittuntur, ibidem pag. 335. 1472. (Hoc-ibidem) Tomo III. pag. 347. 1472. Valachi latrones Districtus Fogaras (!) Tomo III. pag. 355. 1472. (f) Saxonibus Civitatis Cibiniensis et Septem Sedium confer- tur Districtus Fogaras, ibid. pag. 355. 1474. Valachi tumultuantur contra Sedem Selk (Schelk) T. III. p. 366. 1474. Valachi latrones, ibid. pag. 366,- 391. 1474. Jobbagiones libere migrare permittuntur Tomo III. pag. 395. 1477. Bona Abbatiae de Kertz conferuntur Praepositurae Cibiniensi. Tomo III. pag. 411 usque 413. 1483. j- Septem Sedibus unitur Districtus Fogaras. Tomo III. pag. 435, 439. 1484. (-)-) Rebellio Valachorum, pag. 446. 1498. (Hoc-idem) Cod. Dipl. Tomo IV. pag. 39. 1553. Urbarium, ejus indicium. Tomo IV. paginis 452, 454. 1553. Dica Valachorum pag. 452. 1553. Episcopatus Valachorum de Rew. Ibidem pag. 451, 1553. Quinquagesima Valachorum, ibidem pag. 452 et 456. 1553. Possessiones Valachicales in Comitatu Szolnok interioris ad ca- stram Csicso pertinentes. Ibidem, pag. 450. 1553. Episcopus Valachorum de Kew in Sirmio possidet possessiones 176 — Kew et Zlatina — item Magyar et Olăh-Bogath et molendinum prope Katzko, quae omnia ad Castram Csicso speetabant. Pag. 451. 1553. Valachorum Census & Dica, pag. 455. 1557. Valachi Szelistyenses. Cod. Dipl. Tomo V. pag. 19. „ praestant quinquagesimam ibid. pag. 8. 1557. Valachorum quinquagesima. Cod. Dipl. Tomo VI. pag. 279. 1609. (Hoc-idem) Cod. Dipl. Tomo VI. pag. 499. 1617. Valachi in Vajasd. Cod. Dipl. Tomo VII. pag. 216 (ofertur enim Lippensibus). Î645. Urbarium. Cod. Dipl. Tomo VIII. pag. 266. 1670. Oppressio Religionis. Cod. Dipl. Tomo IX. pag. 161. 1675. Unio Saxonum. Cod. Dipl. Tomo IX. pag. 200. 1681. „ „ 266. 1682. Unio Trium Nationum. Tomo IX. pag. 270. 1689. Valachi (Jobbagiones) vagi conferuntur. Ibidem pag. 303. 1697. f Synodus Valachorum Albae. Tomo IX. pag. 496. 1698. Episcopatus & Monasterium Valachorum Albense. Tomo IX. pag. 504. Ibidem & Sigillum Monasterii Valachorum Albensis fieri jubetur. (Voru urma altele din Aratariulu suplementariu). Bibliografia. Literatur’a romana câștigă dilele acestea unu nou tesauru. Bardulu romanu, atatu de distinsu prin numerulu si deliciele opereloru sale, Dimitrie Bolintinenu, inavutf literatur’a n6- stra inca cu 2 opere, drame istorice in cate 3 acte: Alesan- dru Lapusnenu in prosa, Mdrtea lui Mihai Vitezulu in versuri. Numele autorului fiindu destulu de cunoscuta, ori ce co- mentariu din partea nostra credemu de prisosii. Ne marginimu. deci a anuncia ndu’a seria literaria a ilustrului literata, pentru cei cari aru fi impatienti a o posede. Amenddue operele in- tr’unu singura ecsemplariu se vendu pre modestulu pretiu de 3 sfanți ecsemplariulu si se afla depuse pentru acestu sfirsitu chiaru la administratiunea acestei foie, pasagiulu romanu Nr. 2. (Tromp. Carpatiloru.) * * Dictionariulu romanu-germanu alu dlui parochu Sava P. Barcianu pe la librăriile ndstre de aici inca nu s’a vediutu. Doritorii de a’lu ave se se adreseze la librăriile din Sibiiu. * * Discursulu dlui loanu Eliadu despre literatura si politica incunosciintiatu prin mai multe foi, inca nu l’amu primita. — 177 — Raportulu comisiunei bugetarie. Comisiunea insarcinata din partea onoratei adunari cu fa- cerea proieptulni de bugetu pentru anulu mai de aprdpe alu Asociatiunei, nesuindu a face destulu misiunei sale inainte de tote s’a nevolîtu a cunăsce sum’a ce in sensulu statuteloru e despunibila. A esaminatu cu deameruntulu proieptulu pusu pre mas’a on. adunari din partea comitetului si’lu a conferita cu raportulu casieriului. A recugetatu si asupr’a intregei eco- . nomii urmate pana aci cu averea Asociatiunei in cele ce atingu aplecarea ei in sensulu statuteloru. Comisiunea 'si câștigă acea convingere: cumcă Asocia- tiunea in anii trecuti, celu pucinu in celi mai de aprăpe, nu a despusu preste intrcg’a suma, ce in sensulu statuteloru aru ii fostu despunibila si asia generatiunea presente a fostu scur- tata in usulu ajutorialoru, ce Asociatiunea s’aru cadă se-i in- tendia, cu alte cuvente pre contulu si cu detragerea presentului s’a economisatu pentru venitoriu. Acest’a purcese de acolo, că adunările generali nu au cu- noscutu limpede sumele, preste cari poteau despune. Infor- matiunele date mai de multu in fug’a mare de catra casieru, nici pre’ departe nu erau de ajunsu. De aceea in adunarea dela Abrudu se aduse conclusu, că comitetulu se pregatesca din partea sa proieptu, in care se arate lamuritu sum’a, ce in sensulu statuteloru se pdte estradă spre scopurile Asociatiunei. In proieptulu comitetului din estu anu sum’a despunibila este pusa numai 2420 fr., pre candu ea după ratiucîniulu a- sternutu onoratei adunari se cade se fia mai mare. In a. 186% spre scopurile Asociatiunei s’au estradatu numai 2037 fr. 66 cr., precandu fondulu s’a sporitu cu oble- gatiuni in valdre nominale de 1680 cumpărate de Asociatiune cu 1158 fr. 55 cr. si au remasu si bani in cassa preste 2000 fr. v. a., asiadara mai bine de 3000 fr. alaturati fondului facia cu 2037 fr. 66 cr. cheltuiti, său dăca scdtemu 700 fr. cass’a-re- stulu dela adunarea precedente, ne resulta 2300 fr. adausi fon- dului facia cu 2037 fr. 66 cr. cheltuiti. Aici vine a se ob- servă, că sumele intrate dela membrii fundatori că unele, ce din natura loru se adaugu la fondulu neatinsu, nu suntu cu- prinse in numerii de mai susu. Acum după statute numai a 5 parte din tacse, usure si oferte vine a se adauge la fondu. De aci ar urmă, cumca 13 — 178 — Asociatiunea acarei fonda s’a sporita cu 2300 fr. in a. 186% intru același anu a spesatu preste 8000 fr. Socotdl’a s’a facutu, onorata adunare, numai cu apropiare, pentruca tempulu eră Scurta si casieriulu inca fiindu ocupatu nu potd se dd comisiunei date detaliate, cum s’ar fi cerutu spre un’a calculare esacta. De aci fiindu invederatu, curtica sum’a despunibila este mai mare, decatu cea aratata de comitetu, comisiunea s’a in- • volitu a estinde preliminariulu pana la sum’a de 3000 fr. si totu un’a data a statoritu drecari indereptaria, ce fiindu asia si voli’a on. adunari, comitetulu pre venitoriu se le aiba in vedere la facerea proiectului de bugetu. Comisiunea propune om adunari: a) Erogatiuni’ pre 186⁷/₈. 1. Remuneratiune secretariului II. . . . .200 fr. 2. Ajutoriu pentru unu juristu apleca,tu că scriitoiiu 100 „ 3. Spese pentru cancelaria . . . . 150 „ Comitetulu a fo.stu propusu 160 fr., inse nu a motivata înmulțirea acestei pusetiuni; deci comi- siunea afla cu cale a se ticne sum’a statorita si spesata in an. tr. 4. Ajutoriu pentru 3 juriști afara cate 100 si umflu in patria 80 fr., că si in an. tr. cu acelu adaosu ca de s’ar templă din celi ajutati in a. tr. umflu seu doi se nu fia ajutati si in 186 ⁷/₈ : doue aju- toria de aceste se se dd la doi teneri dela scdlele reali on technice, dra doue in totu casulu se re- mana pentru juriști . . . . . . 380 „ 5. Celoru doi ascultători de pedagogia in Prag'a cate 300 fr. si viaticu cate 50 fr. . . 700 „ 6. Pentru unu studente la institutulu politechnicu in Vien’a.......................................... . 300 „ 7. Doue ajutoria de cate 50 fr. pentru doi școlari la scdlele reali . . . . • • 100 „ 8. Patru ajutoria de cate 25 fr. pentru 4 invetiaceli de măiestrie . . . . . . . 100 „ 9. Pentru unu sodalu, ce voliesce a se face măiestru 50 „ 10. Spese estraordinarie..................................60 „ 11. Pentru foi’a Asociatiunei edanda in sensulu §. 33 400 fr., in care se se tipardsca si actele Asocia- 2140 fr. 179 — Transporta 2140 fr. tiunei, ăra la casu candu edarea foiei nu s’ar potă esecută, pentru tipărirea acteloru pana la . . 200 „ 12. Pentru doi teneri, cari se invetie agronbmi’a spre a fi apoi aplecati că invetiatori de studiulu ace- stuia unulu la preparandi’a din Blasiu, celalaltu la cea din Sibiiu, cate 330 fr. . . . . 660 „ Era la casu, candu se ar intemeliă foi’a Asoc., atunci se se dă numai unu stipendiu de aceste. Sum’a 3000 fr. b) Indereptaria pentru comitetu intru facerea prelimi- nariului de bugetu. In preliminariulu ce comitetulu va pune pre mas’a fiacarei adunari generali, se va arată in rubrice destinte: 1. Catu de mare e sum’a intrata dela membri fundatori si ordinari, ce in decursulu anului, adeca dela adunarea cea mai deaprope au dcpusu capitalulu de 100—200 său mai multu si prin acest’a au devenitu membri fundatori săa ordinari pre viătia ? 2. Catu de mare e sum’a intrata din tacsele anuali de 5 si 10 fr. ori mai multu ale membriloru, fia acele pre anulu cu- rente, fia restantie pre drecare din anii trecuti. — Si catu face patru cincimi dintru acest’a? Tacsele intrate pre a. venitoriu suntu a se insemnă deosebi. 3. Care este sum’a oferteloru intrate in decursulu anului? Si catu e patru cincimi dintr’ins’a? 4. Care este venitulu capitaleloru pre anulu urmatoriu? Catu făcu patru cincimi dintr’insulu ? 5. Catu a 'incursu din venderea acteloru si catu pentru diplome ? Urmanduse indereptariele aceste, fiacare adunare generale ar sci curatu, care este, suni’a despunibila pre anulu venitoriu, resultandu ea din adaugerea celoru 4 cincimi dela punctulu 2, 3 si 4, si intrega sum’a dela punctulu 5. Asia adunarea va despune totudeaun’a numai preste sume încasate si despre sume ce de securu se voru incasă, adeca despre tacsele anuali si o- fertele incurse in an. ce se termineza si despre ușurele capi- tuleloru in anulu venitoriu. Comisiunea si lia libertate a comendă on. adunari accep- tarea acestora indereptaria. Clusiu, 27. Augusta 1867. Lăzăru. I. M. Moldovanu, reportatorin. — 180 — Raportulu comisiunei Însărcinate cu revederea socoteleloru pre an. 186% se sub- sterne in uriuatdrcle: Comisiunea cercetandu cu deamaruntulu jurnalulu casei dinpreuna cu tdte adusele respective, a aflatu ca socotelele suntu după modalitatea de pana acuma compuse cu cea mai mare acuratetia si ostencla. Inse a observații: 1) Ca in documentulu sub Nr. 103 e o dificultate de 45 cr. v. a., de <5rece prin acelu documenta au incursu in cass’a asociatiunei pentru 10 ecsemplare din actele adunariloru aso- ciatiunei cu 45 cr. v, a. mai putînu, deci sum’a asta ar fi de a se incassa pe calea sa. 2) Comisiunea observandu, ca cassierulu asociatiunei D. Stezariu a compusa socotelele cu cea mai mare acuratetia si ostenda, propune că adunarea generala se i dă pentru acesta multiamita in scrisu. 3) Din revisiunea asta a socoteleloru a observatu comi- siunea, ca pentru evidenti’a averei asociatiunei si Înlesnirea pur- tatei socoteleloru ar trebui se se introducă un’a carte de so- coteli, care se cuprindă in sene tdte categoriele perceptiuniloru si erogatiuniloru, t6te hârtiile de stătu in specie cu numerulu loru si terminulu cuponeloru acestora, t6te chartiile despre ca- pitalele date la privati eara in specie cu numele datorasiului si terminulu intereseloru acestora. Cartea asta de socoteli ar servi totudeodata de controla pentru ratiatinanti, pentruca cu Încheierea ei la finea anului s’ar vede, ca lovescuse sumele de aci resultande cu cele a jur- nalului casei, si ca fbstu a manipulatiunea baniloru de peste anu acurata. Cu cartea asta s’ar portă evidenția despre interesele in- curse pe unu tenninu defiptu alu cuponeloru de obligațiuni de stătu si alu datorieloru privatiloru, evidenția despre tdte tacsele incurse si remase in restantia, cu unu cuventu evidenția despre tote categoriele perceptiuniloru si erogatiuniloru. Deci comisiunea indresnesce a face propunere, ca pe vii- toriu se se introducă pentru socotelele asociatiunei portarea acestui manualu, adeca carte de socoteli. 4) Observanduse mai incolo, ca documentele de eroga- tiuni nu suntu vidimate de presiedentele comitetului, se pro- pune, ca tote erogatele de aci in ante se nu se solveze fara vidimarea, cum si pentru legalitatea aceloru documente se se faca respundiatoriu presiedintele comitetului. — 181 — 5) Din lips’a manualului susu pomenitu si in casu pre- sentu din lips’a chartiiloru de stătu aflatdre actu in Sabiiu, se afla comisiunea censuratdre silita a lasă documentele de sub Nrii 7, 19, 23, 28, 29, 36, 40, 53, 55, 67, 79, 94, 108 si 113 sunatăre despre interesele incurse după obligațiunile de stătu de necensurate si a propune, că censurarea aceloru si după acea si absolvarea ratiotinantiloru se se concrcda comitetului asociatiunei. 6) Observanduse mai incolo, ca unele documente de per- ceptiuni se afla basate numai pe protocdlele comitetului, se face propunere, că langa astufeliu de documente se se alature la socoteli totudeodata si protocdlele respective ale comitetului. 7) Comparanduse erogatiunile jurnalului cu erogatiunile preliminate a observații comisiunea, ca la spesele estraordinarie se arata o crutiare de 40 fr. 84 cr. si la cele de tipărirea acte- loru adunariloru generale așișderea o crutiare de 41 fr. 50 cr. la olalta de 82 fr. 34 cr. v. a. — In ratiotiniulu despre spe- sele cancelariei se afla unu plus erogatu de 18 fr. 93 cr. v. a. si comisiunea propune, ca acestu plus erogatu se se liquideze si se se asigneze din cass’a asociatiunei in primirea ratiotinan- telui respectivu. Clusiu, 27. Augusta 18G7. I. Orosz, Vict. Piposiu. refer. ---------- R a p o r t u 1 u comisiunei însărcinate cu esamiuarea ofertului Domnului Iac.JWuresianu privitorii! la ramur’a juridica si agronomica. Membrii comisiunei: Ilustritatea Sa Episcopul loanu Vancia că preside. D. Serv. Popoviciu. D. Sam. Porutiu. D. Georgiu Popa. D. los. Romanu că reportatoriu. Domnulu Iac. Muresianu, directoru gimnasialu si redactoru, basatu pe §§. 2, 23 si 38 ai statuteloru asociatiunei, in puterea caror’a aceeași are scopulu de a înainta literatur’a si cultur’a poporului romanii in deosebite ramuri prin studiu; mai incolo de a designa principiale conducatăre pentru înaintarea scopu- lui asociatiunei, si avendu datorintia de a administra ofertele conformu dorintiei respicate a fondatoriloru: consantiesce 1000 fr. v. a. si alte contribute dela confrați din afara, in favdrea cui- — 182 — tivarei literaturei juridice rom. si pentru cultur’a pop. rom. in ramulu acest’a, precum si in latirea cunoscientiloru agrono- mice; insa sub conditiunile: 1) că capitalulu oferitu se se administre separatu pentru scopulu amintitu. 2) Că asociatiunea se provăce publiculu la contribuiri spre acestu scopu, asigurandu totudeodata si ingrigirea pentru in- fiintiarea unei academii de drepturi atunci, candu spesele rece- rute spre acestu scopu voru fi acoperite. 3) Se resolve asociatiunea pentru institutele pedagogice rom. in Sibiiu si Blasiu, că unu presemnu de inceputu, cate 2—300 fr. din veniturile presente ale asociatiunei, cu scopu că invetiatorii scdleloru poporali pe langa obieptele pedago- gice se impreune si cunoscinti’a agronomiei ratiunate. Sub aceste presupuneri e gat’a la provocarea asociatiunei a respunde cu trimiterea capitaleloru destinate. Luandu comisiunea acăsta propunere la desbatere, in con- sideratiune, că chiamarea asociatiunei este inaintarea culturei in ori ce ramu, considerandu că pentru poporala romanu este o necesi- tate vitale cunoscinti’a ramurei juridice si cultur’a luf in acestu ramu, precum si latirea cunoscientiloru agronomice, ca-ci din ast’a din urma resulta bun’a starea materiala a poporului, si prin urmare a economiei naționale, considerandu ca ofertulu facutu pune inceputulu pentru realisarea acestor’a, si ca asociatiunea ’si-are chiamarea nu nu- mai de a imbratiosia, ci inca si a esploata astfeliu de oferte, vine cu umilit’a sa opiniune: 1) de a recomanda onoratei adunantie generale primirea ofertului pe langa administrare separata cu cea mai caldurăsa multiamita si recunoscientia natiunala. 2) Că onor. adun. gen. se Însărcineze pe comitetu cu elaborarea alu dduori planuri pentru infiintiarea ideiloru ace- stora, si fiindu ca fondatoriulu nu respica catu voiesce a de- stină din sum’a oferita pentru ramur’a juridica si catu pentru cea agronomica, se’lu provdce că se’si descopere vointi’a in asta privintia. 3) Si pana la gatirea planuriloru, carii se voru substerne proximei adunari generale, comitetulu se primesca sum’a ofe- rita, precum ofertele gratuite pentru scopurile mentiunate. — 183 — 4) Punctulu alu 3-lea se a recomandata comisiunei buge- tarie, câ se’lu iea in| consideratiune la proieptarea bugetului pe anula 1868. losifu Romanu, reportatoriu Buletinul» instructiunei publice alu României este o f6ia periodica ce a succesu foiei din anii de mai nainte titulate Instrucțiunea publica si redigâte de dn. dr. Tr. Laurianu. Buletinulu instructiunei publice ese acum in alu doilea anu sub Îngrijirea dlui V. Alecsandrescu Urechia directoriu la ministeriulu culteloru si alu instructiunei publice, profesoriu de istori’a si literatur’a romaniloru la facul- tatea de litere din Bucuresci etc. Acelu Buletinu ese in fas- cidre 4°. Cea din urma ce ne a venita este pe Septembre pana inclusive la Decembre 1867. Sumariulu acestei fascidre de 67 pagine si doua tablouri de portrete este acesta: 1) Raportulu consiliului generale alu instructiunei publice către ministeriu. 2) Actele de constituirea societ. academice. 3) Referatulu ministrului instructiunei publice Nr. 8265 pentru luarea teatreloru sub îngrijirea sa. 4) Decretulu in eadem. 5) Circulara pentru trecerea de catra consiliurile judefiene si comunale de subventiuni pentru tienerea de școlari la atelii private. 6) Decretulu de aprobarea statuteloru societatiei me- dico-chirurgicale. Statutele ei. 7) Raportu la Domnu pentru infiintiarea scdlei pedagogice. 8) Decretulu domnescu Nr. 10,978 in eadem. 9) Raportulu Nr. 40 alu direct, museului zoologicii, despre situatiunea acelui museu. 10) Numiri in funcțiuni șco- lare. 11) Scdle none la Panoni. 12) Ofrande de cârti. 13) Re- cundscerea de carte didact. a geografiei dlui Michaescu. 14) Acte de multiamire stipendiatului dela Madridu, Vizanti. 15) Scdl’a rom. dela Silistria.*) 16) Publicatiunea pentru charte, 17) Mul- tiamiri la trei proprietari. 18) Decretu relativii la esamene de bacalaureata. *) In Bulgari’a pe mersulu Dunărei, in Serbi’a si in Dobrogea sunt cu totulu preste 200,000 romani, carii pe dî ce merge se serbescu si bul- garescu clin lips’a cultivarei limbei loru. Din acâsta causa in cetatea Silistri’a alias Derstoru s’a infiintiatu o scola romanâsca si o mica biblioteca. Romanii din Dobrogea au si cativa preoți romanesci si servitiulu romaneseu in bise- lie.i. Red. Trans. — 184 — Buletinu didacticii. 19) Enciclopedistulu de V. A. Urechia. 20) Scdlele po- lone in privinti’a Romaniloru de B. P. Hâjdeu. 21) Situatiu- nea instruct. publice in 1864—65. Buletinu literariu. 22) Cursu de istori’a Romaniloru lect. II. de V. A. Urechia. Buletinu archeologicu. 23) De titlulu domnescu la Romani, de B. P. Hâjdeu. 24) Georgie Dozsa cu o stampa, de V. A. Urechia. 25) Por- tretele lui .Ștefanii Vodă, ide V. A. Urechia. Cronica. 26) Estractu din foi’a societatiei pentru invetiatur’a popo- rului romanii. 27) Corespondenti’a fdiei dela Paris despre sto- lele secundarie de fete, de I. Vergolici. Sciri diverse. 28) Despre medali’a dobândita de d. A. Vizanti la con- cursulu din Madridu. Maria Movila si romanulu Lupu. Euse- nanti’a si articolulu d. Vizanti. Lege de admisibilitate. 29) Dis- cursulu dlui ministru cetitu la deschiderea consiliului generale. 30) Delegatiunea societatiei academice. 31) Restaurarea bise- ricei Antimu. 32) împărțirea premieloru la scol’a de agricul- tura. 33) Scdl’a II. din Macedoni’a. 34) Sîrbulu si poesiele sale. 35) Scrisdrea mitropolitului din Greben’a. 36) Scrisdrea dlui Tomescu institutorii din Macedoni’a. 37) Scrisdrea dlui Margaritu, idemu. 38) Notitie diverse. 30) Programulu Ate- neului. 40) Referatulu Nr. 12,830 constatandn deschiderea sc6- lei normale. 41) Decretu domnescu Nr. 1737 de multiamire. 42) Raportu si decretu Nr. 1827 pentru comisiunea teatrului. 43) Visit’a M. S. la institutulu pedagogicu. 44) Idem la mu- seulu archeologicu. 45) Serbarea patronimica a sf. Sava la liceulu cu acestu nume. 46) Numele scolariloru din scdl’a de medicina ce au trecutu licenti’a in medicin’a etc. 47) Solem- nitatea distribuirei medalieloru la scdl’a de bele-arte. DDnii abonati carii isi muta locuinti’a, sunt rugati a incuno- scintia pe red., pentrucâ foi’a se nu li se remită incdce, precum se intemplâ din vreo patru locuri. Editoriu si provedietoriu: Comitctulu. — Redactorii! secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi’» Riiiuer & Kauiner.