TRANSILVANIA. F6i a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultura poporului romanu. --------------------—•—<1-------------------/V—Q—---- I? Acesta foia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fr. v, a. pentru membrii asocia- SI J tiunei, 6ra pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poștei, i, j Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. — Se aboneza la < Comitetulu asociatiunei in Sibiiu seu prin posta seu prin dd. colectori. y ,J- -L.-V----V---Lr--V----v ----Iz---Xj--xi--u---V—Is Ai. 7. Brasiovu 15. Martin 1868. Alllllu I. Dr. Vasilie Popii. Memori’a Ini Vasilie Popu trebue se remana pastrata la națiunea romanesca din generatiune in generatiune alaturea cu a Ini Dr. Ramomtiai contimpuranului seu. Dr. Vas. Popu nu a lasatu natiunei ndstre capitaluri in bani, din alu caroru ve- nitu se se cresca pe fiacare anu mai multi tineri buni pe la gimnasia si universități, precum a facutu Dr. Ramontiai; Popu inse pre langa ce nn era favoratu de sdrte in acestu punctu precum a fostu confratele seu, apoi elu fusese si casatoritu de ddua ori, adica in Brasiovu si după mdrtea primei sale socii, in Zlatn’a, avuse prunci din ambele casatorii, candu din contra Dr. Ramontiai remasese in tota viati’a sa holteiu. D6ca inse Dr. Popu nu a lasatu natiunei ndstre averi materiali, elu a lasatu de clironomia alte tesaure neperitdre. Inca că june dr. dc_ filosofia si medicina fiindu, a esîtu din pen’a lui Popu: Dissertatid inauguralis de funeribus plebeis Daco-Romanorum sive Valachorum. Viennae 1817. in 4°. Pre catu timpu dr. Popu a pututu petrece in Moldov’a, unde fusese chiamatu la o profesura si in Munteni’a in care facil o calatorfa, elu nu numai isi puse tdta silinti’a pentru că se adune documente pentru istori’a natiunei, ci deșteptă totu- odata la mai multi romani zelulu de a culege si păstră orice scrisorica vechia, tocma si in casu candu i s’ar parea aceea cu totulu ne’nsemnata. In anii petrecuti aici la Brasiovu practi- candu că medicu elu fu acela, carele puse in ordine chrisdvele si orice charthu si cârti ale bisericei S. Nicolae respandite si — 130 — rătăcite pana atunci, in catu Ddieu se apere. Cunoscuta este brasioveniloru ceea ce au castigatu ei- pre temeiulu acelora, chris-ăve adunate din tote ânghiuletiele, de după ladi si. dula- puri si dela unii privati. In a. 1838 Dr. V. Popu tipări' la Sibiul cunoscut’a: „Di- sertație despre tipografiile romanesci in Transilvania si invecinatele tieri dela inceputulu loru pana in vremilc n<5stre.“ (8. micu, 100 pag. cu litere ciriliane.) Lasamu se judece barbatii cei competenti despre însemnă- tatea acestei cărticele, care a revarsatu atat’a lumina preste afacerile ndstre literarie si a impintenatu pe multi romani, că se caute cu deadinsulu după cârti vechi romanesci; de aceea si repausatulu capitanu Oltelnicănu celu cu unu ochiu, prea zelosulu culegătorii! de cârti tipărite in limb’a romanăsca, ine- moră cu mare lauda si îndestulare sufletăsca despre aceă carte a drului V. Popu, era cele coprinse in prefati’a cartiei le citea cu plăcere estraordinaria vediendu din acelea, ca pe unu timpu in care națiunea si limb’a romanăsca abia apucase a se ridica se stea in genunchi, doi frați din famili’a imperatesca, archiducii Macsimilianu si Ferdinandu, nu numai o cunoscea, ci si o patronă. Intr’aceea după mine meritulu celu mai maretiu si nepe- ritoriu alu drului V. Popu consiste in neadormitele sale fatige de a îndemna pe romani că se’si cultive limb’a si istori’a si se nu’si renege natiunalitatea loru. Acestea fatige le punea dr. Popu pe atunci, pre candu mai multi tineri romani carii invetiă pre la scdlele altora, se vedea constrinsi a’si ascunde originea loru romanăsca, a’si renega si confesiunea relegi 6sa, pentru că se păta înainta la cate o derogatoria fiîrte modesta si adesea fdrte nesigura. Credintiosu pastratoriu alu traditiu- niloru eredîte dela fericitii apostoli ai natiunalitatiei romanesci cunoscuti lui in persdna din anii sei de scolariu si de studente, dr. Popu si-a tienutu de o sacra obligațiune de a le propaga in pace si linisce la generatiuuile ce calcă pe urm’a lui. Cu istori’a lui Petru Maiorii in mana si cu cronicele si documen- tele ce adunase Popu, arată calea pe care trebuea se apuce orice poporu apasatu si persecutata de sdrte. Cu asemeni con- vicțiuni nutrite in peptulu seu dr. Popu primesce pe la finea anului 1837 scirea din Brasiovu dela finii sei, ca in scurtu va ajunge, că romanii transilvani inca se aiba foi periodice. O Dumnedieule, cine se fia in stare de a face generatiunilora de fatia o idea despre bncuri’a ce va fi simtîtu înainte de acesta — 131 — cu uui trcidieci unu sufletu nobilii si petrunsu de cea mai fier- binte dorintia de a ajunge odata si emanciparea natiunei sale. Manuscriptele lui dr. Vas. Popu au apucata după mdrtea lui la mani prea bune; adica precum scimu, la dn. canonica , Timoteiu Cipariu. Eu din parte’mi afara de Cate publicasem din coudeiulu acelui .fericita in Domnulu intre a. 1838 si 1842 si care se potu vedă in foi’a din acei ani, am mai putută scapa din cele arse in Martin 1849 numai 19 bucăți totu co- respundentie, din care se vede, ca dr. Popu a fostu alaturea cu alti opta pana in iidua barbati cei dintâi si cei mai tari si mai constanti aparatori, ajutători si naintatori ai tinericei lite- raturo romanesci de atunci, adeverati pilaștrii pe carii stă'pu- blicitatea nostra. romandsca in Transilvani’a, ăra mai anume consiliate sanatdse si practice pe care le întindea barbatulu tre- cuta de ani 50 junelui redactorul si prin care i moderă fervdrea firăsca in acea etate, a folositu natiunei mai multu decatu ar fi folositu unu tomu de articuli si disertatiuni, din causa ca intr’o epocha, pre candu romanulu scriă numai din gratia, ăra nu ca ar fi avutu vreunii dreptu fundatu pe legi, consiliulu de | moderatiune fu asiguratoriulif de yietia atatu pentru Gazeta, catu si pentru F<5ia si pentru mai multe alte producte literarie, ‘ care au apucatu a esi pana in a. 1848. Intr’aceea despre acelea timpuri lasu că se vorbăsca in- susi dr. V. Popu, care le cunoscea multu mai bine decatu unu june de 26 de ani. ' De dato Zlatn’a 29. Decembre 1837 dr. V. Popu voindu a’si impartasi bucuri’a sa pentru ndu’a întreprindere scrie intre altele: „Scrisoarea Domniei tale din ”/₉ Dec. in numele Dtale si alu tipografului Gott cu toata cinstea o am primit si mult m’am bucurat, de ce lucru frumos si folositoriu nației v’ati a- pucat. Dumnedieu care v’au indemnat spre acesta, se ve dea si putere, că se puteti ajunge acestu scopu sfanț." (Dupace ne invetiă că ce mesuri se luamu pentru că romani se se În- demne a pi enumera si a citi, cum se grabimu cu scdterea con- cesiunei pentru Gazeta, care n’a pututu esi in lanuariu, ci nu- mai in Martin, apoi adaoge:) „In catu pentru aceea ce’mi scrii, că se ve ajutu cu ceva scrieri si mai virtos in treb’a ortografii, si acesta voiu face, inse in toate nu voiu urmă fratîloru de peste Carpati, pentru- ca multe scriu fara cuventu. Inse eu voiu ajuta si cu alte da- 10* — 132 — tun istoricesci, care se tînu de romani si care inca nu s’awf vediutu pana acum prin istorii etc." t S Pentru că se cundsca urmașii, ce multu ii pasase lui dr.' V. Popu de esîrea unei foi politice, era nu numai literarîș romanesci, se vedemu deca ve este cu plăcere, ce scrie din- sulu in 6. lanuariu 1838: „Domnule! Cinstitu respunsulu Do- mniei tale cu bucurie l’am primitu si nu pociu destulu ati mul- . tiumf pentru deslusîrea impedecarii Gazetei noastre, — ins0_ daca pricin’a impedecarf ’i numai aceea, despre care mi scrii, asia * am nadesde, ca catu mai curendu vomu capata Gazet’a dorita^ care o mulțime de prenumeranti o aștepta si fara care nu multi>, prenumeranti vom avea, ba ce’i mai multu, mi frica, că si pe cei pe cărei avemu, se nu’i perdemu. De unde poți vedd, <3% cata silintia trebue se puneți, că catu mai curendu se dati Ga- zet’a politicdsca la lumina." . . . (După cateva instrucțiuni practice si consemnatiune de abonati:) „Catu puteti te rogu, fa ne cunoscuti cu literatur’a tierei romanesci si a Moldovei.... Te rogu Domnule, catu poți, scrie ; curatu rumanesce, mai alesu in traductii nu te lega tare de*-' stilulu strainu, că se nu se nasca in limb’a noastra Tatinismi, ungurismi sau germanismi, si deosebitu in numele tieriloru, " dregatoriiloru, cinstiloru, precum au facutu auctorulu descrierii ■ Hunedoarei, care numele Tempelherren l’au prefacutu: Domni bisericesc! etc.“*) Pana aici dr. V. Popu inca nu apucase a primi nici Nr. 1 alu Foiei, dra dupace ’lu primi, .dea ce scrie din 24. Ian. 1838: „Domnule redactorul Numerulu Foaiei literale celu dintâi l’am primitu si multu m’am bucuratu vediendu intrîns’a atatea epistolii scrise si filosoficesce si cu unu stilu asia rotundu si frumosu; dra deosebitu m’au bucuratu acelea ce ai scrisu pen- tru traduceri din limbi străine in limb’a noastra. De vei fi asia norocosu că se scrii ceva pentru damele romane si de vei scrie cu litere latinesci, pentruca asia e poft’a loru, te rogu se nu scrii după ortografi’a reposatului Maioru; pentruca in aedsta ortografia (batar ca eu cinstescu si cenusi’a acestui barbatu) nu e nici o filosofia si are atatea greutati, care nici celu mai statornicu nu poate că se le invinga, si este silitu de multeori cele mai frumoase idei si cuvinte ale incungiura, neputendu se le zugravdsca cu aedsta ortografia după cum iar spune su- *) Acâsta s’a intemplatu in Fdi’a duminecei. Dr. Popu nu sciă, ca eu in acea foia n’am scrisu nici odata nimicu. — 133 — j fletulu. — De nu me credi, fa proba însuti si te vei invinge despre acestu adeveru. — Mie cu multu mai bine ’mi place ortografi’a reposatului părintelui Clain si a Iui Sincai, batar ca si acestea nu sunt de ajunsu, dara totuși nu asia ecsorbitante. Limb’a noastra batar ca e fii’a limbei latinesci, totuși in tonuri e cu multu mai bogata decatu mam’a ei. Romanii nu au a- vutu y, ac, u, nici t, 1>, carele avemu noi si care cu litere latinesci oricum le vomu împreuna, nu le vomu putea esprima asia, că se nu’si pearda dulceati’a loru — si fara a schimonosi limb’a; inse despre acăsta de alta data mai pe largu. Acum numai te rogu, pasiesce precum ai inceputu, cu barbația, si se fii incredintiatu, ca limb’a noastra in scurta vrăme va ajunge in cultur’a sa la acea culme, la care nice ca amu ganditu, nice ca amu nadasduitu vreodată. •— De slavismi se’ti fia frica, inse si in acestu lucru cu oareșicare cumpatu, că nu lapedandu cuvintele cdle cunoscute si verîndu alte năua si nepricepute, se întuneci* limb’a si se strîmtoresci ideile. — Orice limba pen- tru aceea ne o au datu natur’a, că prin ea se impartasîmu cu altii căle ce simtîmu; dara daca nu ne vom intielege, cum vomu impartasf? In toate trebue se tînemu unu drumu de mijlocu. — Sed pauca prudenti etc.“ In scrisărea din 6. Fauru 1838 dr. Popu contăza pe mer- gerea dlui Cipariu. si a redactoriului foiei la Zlatn’a, pentru că se facemu pascile la dlui in familia, se ne cointielegemu totu- odata asupra unoru mesuri care era se se ia după timpulu a- cela spre a asigura de s’ar putea o viati’a Foiei, pe care re- pausatulu începuse a o privi că pe o fiica a sa, ingrijindu de ea precum ingrijesce o mama de prunculu nou nascutu si plapandu. In 30. Martiu dupace se impartîse si Nr. 1 alu Gazetei dr. V. Popu scrie acestea: „Domnule! Nu pociu se’ti spuiu bucuri’a care mi-au fa- cutu post’a din urma, vediendu Gazet’a politicăsca. Acăsta e o epoca pentru nati’a noastra fara a se putea pretiui, si pen- tru domni’a ta unu campu, in care poți se’ti arati toate puterile i spre fericirea nației si in specie si insusi a Dtale. Eu asi pofti candu tiai jartfi viati’a numai spre literatur’a noastra, si din acesta pricina se nu’ti iai jngu, fia macar catu de sfantu asu- pra’ti.“*) *) Multi au intrebatu iu decursulu aniloru, ca bre pentru ce ’si părăsise G. B. in a. 1836 postulu seu de profesoriu la facultatea filosofica din Blasiu 134 — ₙEata ’ti trimită si gândurile si ideile ce am eu asupra’ ortografiei latino-romanesci, care te poftescu se le primesci in> foai’a Dtale, batar de n’aru fi si tocmai potrivite cu ideile tu- turora, ba poate nici cu ale Dtale. Si fiindcă acum ferbe tocmai oal’a filologiei, te rogu că catu mai cu graba se le pui si a- cestea pe mas’a filologiloru. Poate fi domnule, ca eu mai multu te ingreunezu decatu te usiurozu cu lucrurile mele • inse nu lua in nume de ren, pentrucă acuma si la mine si la altii multi sunt o miie de idei incrucisiate, care in veacu nu ar fi « vediutu lumin’a, de nu s’ar fi nascutu foiti’a Dtale. — Acest’â un’a este care va cuprinde in sine toata lumea ideiloru, cars se afla la literatii rumaniloru etc.“ 1 De pasci petrecuramu patru dîle in Zlatn’a. Cu o scrisorica alui I. Maiorescu din 16 alu Foiei ni s’au si inceputu o mare neplăcere la Bucuresci. In Nr. 17 a desplacutu fbrte o poesidra la o clase de dmeni, car» s’a crediutu atacata in vocatiunea sa. • Scrisorile lui dr. V. Popu din 12. Maiu si 2. luniu se re- ducu la casulu din mana. Inse timpulu acestora inca nu a venitu. In 7. luliu se ocupa cu casulu de persecutiune aspra, la . care fusese supusu loanu Maiorescu, pe atunci profesoriu si di- rectoriu in Craiov’a din caus’a corespundentiei publicate in Nr. 16 alu Fdiei, de unu coprinsu precum astadi se publica si la noi cu sutele si chiaru cu miile, 6ra pe atunci asia ceva era mai alaturea cu capulu. De aceea dr. Popu se esprimă scriindu: „Cata luare de sama, cata intieleptiune e de trebuintia in a- cestu felu de lucruri! -— si mai alesu la noi si in acestea vremi; — reulu care odata s’au inradecinatu, nu poți se’lu strici cu > prip’a fara a nu derapana si aceea ce este bunuri si venindu la Brasiovu a si remasu pe locu. Nu se cuvine a ocupa spatiulu in acesta foia cu asemenea trebi personali. Fia-ne totuși ertatu a observa atata, ca G. B. fusese chiamatu de catra comun’a romanăsca cu o scrisore din Martiu si cu alt’a din Septembre a. 183&, pentrucă in timpu de trei ani se conlucre la infiintiarea unei scdle romanesci primărie, st'u cum se dîce pe la noi normale. Intr’aceea castiganduse si concesiune mai nalta pentru o publicitate romanesca, unui omu tineru numai cu cevasi ambițiune, impinte- nari că cea data de dr. Popu si inca de alti cativa romani mai naintati in etate ii era de ajunsu, pentrucă in favdrea literaturei si a publicitatiei se’si arunce td|a carier’a in siantiu si se incepa a crede, ca elu trebne se trăia- scă si se raora numai pentru o idea. Omulu adesea se sî insiăla. Totu a- tatu. Mai tardiu e prea tardlu. — 135 — Bunulu barbatu, ce bine cunosc ia elu lumea si dmenii, si ce ren ii cunoscea junele redactoriu. Intre acestea» convorbirile si chiaru disputele filologice mai alesu asupra ortografiei s’au si inceputu spre nespus’a bucuria a lui dr. Popu intre dinsulu, dd. Tini. Cipariu, loanu Eliadu, prof. Saulescu dela Iași, loanu Maiorescu, Const. Negruti s. a. Inse despre acestea cu alta ocasiune si cu scopu, că contiin- puranii de astadi se afle, ca după tdte antelucrarile remase noua de catra barbatii cati au esitu pe campulu literaturei ndstre pe Ia finea secol, alu 18-lea si inceputulu acestuia, celoru carii au calcatu nemijlocita pe urinele loru le mai remasesera dificultăți mari cu care avura a lupta. (Va urma). Moldov’a la anulu 1821. I S’au intorsu macliin’a iumei, s’au intorsu cu capu ’n giosu, Si mergu tdte din protiva, anapoda si pe dosu. Soarele de-acum resare dimindti’a la apusu, Si apune despre sera pe la resaritu in susu. Apele schimbandu’si cursulu, dau, se intorcu înapoi, Că se bata fara mila cu isvoarale resboiu. j S’au smintitu se vede firea lucruriloru ce la cale I Aflanduse din vecie au urmata legilora sale. I Siau schimbatu se vede inca si limbile graiulu loru, ' Si totu un’a vrea se dîca, de mc suia sdu me pogoru. Tdte pan’ acuma cate se parca cu ncputintia, Esindu astadi la ivela voru putea avd credintia. Vreme multa n’a se trdca, și a ara plugulu pe mare, La uscatu corabierii nu s’oru teme de ’nnecare. Ce se dîca-atunci pescarittln, candu in apa curgătoare Ii va prinde mrdn’a vulturi si dichanii sburatoare ? Ce se dîca venatoriulu, candu in locu de turturele Ne vediendu nici campu nici codru, va pușca zodii si stele? Nataraule, ce ambii pe a ceriului fatiada, Strigat’au eri noapte lun’a p’intre nuori la promenada. Sum’a vdcuriloru scrise pentru tine ’n acestu locu S’au dessîratu de pe crugulu soarelui celu plina de focu. Dar’ de esci vrc o cometa rătăcită p’intre stele Si âmbli fara de noima esîta din renduele? Si zabava preste vreme te tine ’n calea ccrdsca, De ingâni cu migâele armofii’a angerdsca? — 136 — Deca esci planeta ndua si nu tii tovaiasi'a Colindandu pre langa soare in sistem’a ce se scie? La depărtare cadiuta te întoarce pe o cale 2 Si nu esî nebunesce din hotarulu sferei tale. i Cutezătorii! mai de-aproape vei fi arsu de multa para; Poți se degeri din protiva, de te vei departa 6ra. Eata Auror’a vine cu vestmente luminate, Alungandu spaimele noptiei preste locuri depărtate. I^ra stdo’a Afroditei varsandu si focu si recoare, Deschide cu-asale radie porțile sfanțului S6re. Eră nu sc’ ce se’mi mai dîca, si de-abia numa ’ncepura, Candu unu nuoru vaniudu cu ploia, ii spală vorb’a din gura. Acesta poesia alegorica si inca un’a ce va urma in Nr. viit. sunt compuse de fericitulu Vasilie Fabianu alias Vasilie Bobu, nepotu alu fostului odinibra episcopu loanu Bobu, tre- cutu in Moldov’a la cbiamarea gubernului pe Ia 18I⁹/₂₀ îm- preuna cu dr. V. Popu, Costa, Manii si altii dela Blasiu, pro- fesoriu de matcîîTalîca in Iași si ajunsu la ranga de pachar- nicu in Moldov’a. Inspiratiunea poetului se reduce la revolu- tiunea greco-romandsca ce sparse in anulu urmatoriu si in Moldov’a sub comand’a generalumaiorului Alecsandru Ipsilanti venitu din Ruși’a. Betranii nostrii cunoscu acestea si alte lu- crări remase de Vas. Fabianu; noi inse ceea ce vomu repro- duce aici dela acelu poetu vomu face in favdrea generatiuni- loru mai n<5ua, precum si din pietate catra Fabianu, despre carele toti cati l’au cunoscuta spunu in unanimitate, ca a mu- ritu prea timpuriu pentru națiunea romanesca, precum a mu- ritu si Vas. Carlova dela Tergoviste. Apoi ce vi se pare, ca inspiratiunea la ambii acei barbati din partea ântei’a a secolu- lui nostru este multa omonima. Poesiile lui Fabianu pe care noi le scdtemu dintr’unu ma- nuscripte ce posedemu dela 1843, sunt scrise cu litere cirilianc, inse ortografia buna. De stilu nu amu cutezată a ne atinge, nmnai la vreo trei locuri unde amu crediutu ca este erdre de condeiu indreptaramu cate ceva. Red. Cetimu in jurnalulu Patri’a din Iași urmatoriulu discursu tienutu de Dn. Asachi cu ocasiunea aniversariei numelui Dlui V. Lupa fundatori ala scdleloru romane in Moldov’a: — 137 — „După trecere de secoli ndmulu oxnenescu adordza cu re- cunoscintia memori’a barbatiloru mari si buni, carii, prin vreuna fapta inalta si folositbre, se făcură bine făptuitorii epocei loru si adeseori ai urmasiloru sei. Astadi inca cu respectu se amin- teza Moisi mantuitorulu lui Israelu, si psalmii lui Davidu in laud’a Domnului se canta in mii de temple. Istori’a inregistrdza numele si faptele a mii de martiri, cari pentru triumfulu ade- verului si alu patriei au suferitu persecuție si mdrte. „Tieren’a loru de multu s’au spulberatu, mormentele loru se făcură necunoscute, dera acești morti vidza inca intre noi: ei suntu presenti in cugetulu nostru, ei au traitu inainte de sute de ani, si astadi inca de totu nu au muritu: Non totus moriar! „Candu inim’a ni se aprinde la istorisirea fapteloru stra- mosiesci, candu audimu cum ei au despretiuitu vidti’a pentru binele patriei, cum pentru libertatea concetatieniloru cu bucuria au versatu sângele loru, cum in vidtia inca s’au despoiatu de avere spre a fonda asiediaminte de bine facere, atunci candu unu santu viitoru ne străbate fisele, sfiu una lacrima ochiulu ne întuneca: fire indiferenti putemu fi de a le semana sdu nu ? Indiferenți fi vomu a trai in buna amintire a fimeniloru sdu nu? Adeveru ca noi nu ne putemu simți multiamirea despre cele ce urmașii voru vorbi preste mormentulu nostru, ddra spe- ranti’a, prin cele ce in vidtia amu faptuitu a contribui intre urmași, ne inaltia inim’a in or’a mortii si ne face a presimți a nfistra semi-dieime. „Nu e de tagaduitu ca gloria pamentdsca este o avere ecuivoca, si binele se nu-lu face numai pentru dile in care insusi nu pote secera, acela care in adeveru iubesce ndmulu omenescu mai multu decatu pre sine. Celu ce iubesce in catu este iubitu, practicdza binele pre catu ilu capata dela altii, acela este unu egoistu, care nu tra- iesce decatu numai pentru dinsulu. Virtutea sa este insimbriata. Elu mfire, multiamirea si-a luat’o. Unu bunu nume după mfirte este o pretifisa clironomia, care putemu lașa urmasiloru nostrii. Nenorociri de totu felulu ne potu răpi averea ce o amu eco- nomisiți! , ddra unu bunu nume după mfirte, ce durdza din fapte publice folositfire natiunei, ne incungiura cu o vidtia în- doita. Ca-ci după incliierea carierei pamentene, geniulu unui asemene barbatu traiesce prin faptele sale in mediulu posteri- tății recunoscatfire. „De asemene Vas. Lupu Domnulu Moldovei, după doua — 138 — secole, traiesce intre noi, si astadi in aniversari’a numelui seu reclama manifestatiunea de recunoscintia publica. „Nascutu din sinulu celoru mici, prin geniulu, credintia, energia si aprodfa s’au inaltiatu la domnia, prin simtiu patrio- ticii naționale elu celu anteiu a restatornicitu limba romana in biserica si in acte publice, prin evlavia au fondatu si au in- danuitu monastirea Trei-Erarchi si au ziditu biseric’a ce este inodelulu de frumusetie architectonice, au intemeiatu o acade- mia naționale, au indanuit’o cu averi nemiscatdre si au impo- porat’o cu barbati literati, au asiguratu fonduri pentru lumi- narea junimei; curtea lui si familia infacisiau splenddre rara in acea epoca. Dăra după doadieci ani de domnia, inveluirile po- litice de din afara ’i au restumatu tronulu; famili’a cea frumdsa, ce era mandri’a sa, s’au stinsu in sclavia; averile colosali i s’au rapitu, elu insusi a muritu ecsilatu in tierele depărtate; ddra ale sale fapte bune l’au supravietiuitu. Elu traiesce in biserica, in scdla si in facerile de bine, precum si in recunoscintia pa- triei." Monete si medalie antice si alte antiquitati. In Nr. trecutu atinseramu numai pre scurta despre acăsta rara colectiune numismatica, carea se facil de vendiare in Bu- curesci. In interesulu istoriei si in dresicare cașuri chiaru in alu filologiei grabimu a reproduce si noi estrasulu catalogului acelei colectiuni numismatice asia precum ilu aflamu in „Trom- pet’a Carpatiloru," dra acăsta o facemu totuodata cu respicat’a dorintia, că ddca numai se p<5te se se câștige din aceea cate o seria de monete si medalii pentru museele gimnasialoru ro- manesci din Transilvania si Beiusiu, cum si pentru asociatiunea ndstra. Eta estrasulu. Serie grece si coloniali. 1. Mai multe serie de tetradrachme, tridrachme, dydrach- me, drachme si fracțiuni de drachma, cum si bucăți de auru ale mai multora orasie si provincie grece. 2. Un’a seria asemene a regiloru Macedoniei, intre carii 12 bucăți de auru. 3. Una seria a regiloru Traciei, intre carii 5 bucăți de auru. 4. Una seria de regi ai Pontului. 5. Una seria de regi ai Syriei. — 139 — Una mica seria de 10 monete arginta si bronzu, judaice. 6. Una seria de regi ai Pârtiei, Arsacidi; unu daricu de auru, 7 tetradrachme, 30 drachme si mai multe fracțiuni de drachma, si bucăți de bronzu. 7. Una seria de 40 bucăți diferite modeluri in perfecta conservatiune de regi Sasanidi, facendu suit’a regiloru Parti, regiloru Arsacidi. 8. Una seria de bucăți cufice de auru, argintu si bronzu facendu suita la seri’a de regi Sasanidi. 9. Una mica seria de bactriane. 10. Una serie monete S armate, intre care 4 de auru. 11. Una serie de monete Viminatium dela Gordianu III. pana la Galianu. 12. Diferite modeluri si diferite typuri in numeru la 100 monete dace, intre cari de auru si diferite typuri barbare inedite. 13. Serie de monete coloniale dacice dela Filipu arabulu pana la Galianu. 14. Serii mai complete, de monete bătute de catra diferite municipie din Tracia si mai cu stima Mezi’a de josu. 15. Una seria de egyptienc anteridre si imperiali, 60 bu- căți argintu si bronzu. Seric romane. 16. Una seria de Asi. 17. Una seria de vreo 600 bucăți consulare său ale republicei; perfecta conservare. 18. Una seria de imperiale auru, argintu si bronzu, că la 3000 bucăți. 19. Una seria speciale de Trajani, aprdpe 300 reversuri diferite; — unica, putemu dice, in felulu ei. 20. Una seria de bucăți bizantine, că la vreo 400, auru, argintu si bronzu, intre care mai multe de auru. 21. Una seria de 20 plumburi bizantine; perfecta con- servatiune. 22. Una seria intinsa de monete ale imperiului romano- bulgaru. 23. Una seria monete a 16 Domni romani. 24. Una seria de medalie ducati, taleri etc. transilvane. Serie diferite. 25. Una seria de monete scrbesci. — 140 — 26. Una intinsa eeria de ducati, taleri, fiorini de 3 grositie si grositie polone. 27. Uno seria de medalie de auru, ducati, taleri de ar- ginta etc. venetiane. 28. Diferite bucăți baronali, episcopali etc. 29. Mai bine de 200 taleri a diferite state europene ince- pendu in prim’a jumătate a secuiului XV. Colectiuni diferite. 30. Una colectiune de 200 pietre scuipate si gravate (să- pate) unele legate in anele, altele libere. 31. Cinci amfore de pamentu de diferite dimensiuni. 32. Unusprediece urciorasie si ulcele, lacrimarie de diferite dimensiuni, tdte intacte. 33. Cinci vase intinse de diferite dimensiuni. 34. Douasprediece candele de diferite forme, tdte intacte. 35. Noua statuete si figure de pamentu. 36. Diece muluri de pamentu intre cari 5 monetarie. 37. Optu statuete de bronzu. 38. Diece obiecte de bronzu: cai, boi, acuile etc. 39. Diferite alte obiecte antice de metalu si de pamentu. 40. Colectiune de caramide cu maree de legiuni si cohorte. 41. Vreo 50 petrificatiuni in diferite obiecte, tdte adu- nate din tiâra. 42. Una colectiune de 40 bucăți arme antice romane si orientali. 43. 40 manuscrise vechie romanesci, grecesci si persane. 44. 200 volumuri cârti vechie si noue in diferite limbe tractandu despre istori’a ndstra. Colectiune făcută cu mari oste- nele si ca mari sacrificie. Calimarile, t6su, cutîtulu de brîu si pistdlele lui lenache Vacarescu, tdte de argintii cu auru si cu petre. NB. T6te aceste colectiuni se potu vinde sdu impreuna s6u separate. Nu se potu desparți inse bucăți din nici una seria, din nici una colectiune. Amatorii se potu adresa la dn. P. P. Perez, inginerulu, proprietariulu acestora colectiuni, s4u la redactiunea Trompetei Carpatiloru, unde suntu depuse si eespuse tdte aceste colectiuni dela orele 1—5. In aceste serii, de conservatiune pana la florile tiparului, — 141 — se distingu peste treidieci bucăți, medalidne in cate trele me- tal urile si alte modeluri inedite. Treidieci de ani de staruintia neprecunnata si de sacrificia mari au pututu aduna aceste colectiuni numai in Romani’a. Bas’a pretiuriloru medalieloru si moneteloru romane va fi pretiurile dlui Cohen făcute in 1857—59—62, contra carora pretiuri au protestatu toti speculantii numismatisti că fdrte sca- diute. — Se voru da t<5te probele si ecsplicatiunile cerute. Celelalte serie se voru pretiuf prin invoire cu amatorii ce voru voi se le cumpere. Pentru cele bizantine se voru lua de basa pretiurile dlui Sabatier făcute in anulu 1862. Pentru cele grece se voru consulta pretiurile lui Mionet si diferitele cataldge ale colectiuniloru de medalie vendute in șalele de vendiare din Paris. C 1 i o. Extractus Memorabilium in Lexicone Rcrum Trannicarum Erudilissimi Viri Illustrissimi D. Comitis Josephi Kemeny sub voce Valachi Tomo III. Q—Z. — contentorum. (Fine.) 1751. — 24. Marții. Inquisitoriae Fisei R. ratione Valachorum in sede Cibiniensi residentium a Saxonibus coincolis indiscrete tractatorum in ar. fisc. f. 388. H. J. 1751. Inquisitoriae ratione Status Valachorum , et eorum gravaminum in Sede Schaesburgensi passim degentium in aff. 400. G. (i e archiv. fisc, fascie.). 1751. Similes Inquisitoriae quoad Valachos Sedis Mercuriensis in aff. 401. L. 1751. Similes quoad Valachos in Sede N. Sink in aff. 402. H. 1751. „ „ „ in S. Rupensi „ „ 403. G. 1751. „ „ „ in S. Uj-Egyhâz „ „ 406. F. E. 1766. In sigillo pileum ducalem ex qua praerogativa habeat Eppus unitus, informationem sollicitat aula Nro 2,400. 1773. Gregorius Major (Mayer) fit Eppus Fogarasiensis. 1784. Josephus stabilivit salarium Eppi Valachorum disunitornm ad annuos 4,000 fi. 1784. Berichte und andere Acten den horaischen walachischen Bauern- Aufstand in Siebenbiirgen gegen den ungarischen Adel vom Jahre 1784 betreffend. Exstat inter Msta Bibliothecae Saxenheimianae. 1784. — 6. Apr. Patentales Gubernii ad Valachos contra Nobilita- tem insurgentes et tumultuantes. Copia in folio est apud J. C. Jos. Ke- m6ny in Ms. 1784. 11. July Oratio C. Wolfgangi Kemâny S. Commissarii Provin- 142 — cialis habita Bahisfalvae, dmn Joannes Babb in Eppum introducebatur. Est typis impressa in 4to apud C. Jos. Kemeny. 1784. — 17. Julii Decretum aulicum ad Gnbemium circa observanda quaedam puncta urbarialia usque ad confectionem nori Urbarii. Copia Ms. apud C. Jos. Kemeny. 1788. Moritur Gedeon Niketicsh , 1789. Installatur Gerasim Adamovicsh) aacioium Biographia bortim in Sicbenb. Quart-Schrift I, pag. 117. 1797. — 24. Apr. Moritur Gerasimus Adamovicsh Eppus Valachorum disunitus anno aetatis 64. Ex Decreto aulico ddo. 27. Sept. 1792. Nr. aul. 2012. evenit: quod omnes alumni Transilvaniei Gr. R. Unitorum usque uit. Julii 1792 in Lem- berg educati fuerint, a l-a Julii 1792. vero in Transilvaniam reversi fue- rint, et quod cameralis cassa Transilvanica anno 1726 stipendium pro 9. similibus alumnis cum annuis 1200 Rf. cassae. camerali hungaricae usque ad uit. Junii 1792 exsolverit. Hoc annuum 1200 Rf. stipendium solvit a 1. Julii 1792 in W. Eppo Baldsfalvensi usque ad 1819, quo anno die 29. Aprilis altissîme injunctum fuerat, ut hoc 1200 Rf. stipendium annuum in posterum iu Mon. Convent. per cassam cameralem solvatur. 1809. Vicarius Foraneus Zilahiensis. Vide Zilach. Juxta Rescriptum de. 1751 de 19. Jan. fuerant 500 fl. e censu Cathe- dratico prae manibus Vicarii Generali» P. Pauli Aron Gr. R. Un. Balăsfalvensis existente, pro duobus Alumnis Basilianis Viennae educandis ad cassam ca- meralem administrați, et 1752 e proventibus dominii Balăsfalvensis părem in finem administrati fuere Domni monetariae Carolinensi 500 floreni, dein Viennae exoluti. Quid postea cum hac dotatione factum, et an continuata fucrit? ignoratur.— Tandem anno 1818: 1500 fl. m. anno 1820. 1300 fl. W. anno 1821: 520 fl. m. c. pro duobus alumnis Gr. R. Unitis in Convictu Viennensi alendis e cassa camerali solvi jussi sunt, et hi 520 fl. ad prae- sens usque ad hune finem annuatim solvuntur. Series Episcoporum Valachicorum Unitorum in Transilvania. Eorum facta recitantur in Oratione Demetrii Vajda in honorem Joannis Babb dicta et Cibinii 1809 impressa in 8", quara possidet J. C. Jos. Kemeny. De Valachorum in Moldaviam transmigrationibus, Vide Benko Milkovia 11- pag. 6--15. Wie kamen die Walachen in das Land der Saxen. Siehe Schliitzer pag. 664. Combina Eder in Felmer pag. 52. Schuller Archiv I. Bând I. Heft pag. 45. Engel Gescliichte der Moldau und Valachei. I. pag. 147. A Munkâcsi Piispoksăg bovebb ismerete. Produxit Minerva 1829. I. pag. 78 - 92, ubi series Episcoporum ad nostra usque tempora et ubi videre, Eppos hos etiam per Principes Transilvania© electos aut confirmatos fuisse. De Valachorum Origine et Moribus, -- lingnae Valachicae similitudine cum Italica. — Vide Griselini Banatus T. I. p. 213- 263. Lad. Bas. Pap Dissertatio inauguralis de fuueribus plebei» Daco-Ro- 143 — manorum sive Valachorum. Viennae 1817 iu 4to. Habetur apud O. Jos. Keminy. . Vide Szegedi Decreta & Vitae Regum Hungariae paginis 261 —263. 298. De Blacis (Valachis). Vide Eder de Initiis Saxonum pag. 188. 189. iu Notis, ubi de Valachis in fundo Regio et communi eoruin usu terrarum — item ibid. pag. 205. Nota I. De Valachis multa notatu digna habentur in Eder Zsengdje. Vide Eder in Schaeseo pag. 297 299 ad vocem Valachi. Christiani Engel commentatio de expeditione Trajani ad Danubium, et origine Valachorum recensio in Siebenb. Quartal-Schrift pag. 52 et ibidem pag. 162 - 171. Petrus Bod scripsit Valachorum Transilvanorum Historiam. Exstat i n Mspto. De Valachis inter Saxones. Vide Sieb. Provincial-Blatter I. pag. 160. „ „ „ Siculos ibidem „ „ „ 154. „ „ „ Hungaros ibidem „ „ „ 147. De Valachis. Vide Szegedi Tyrocinium pag. 745 §, 9. Unio Valachorum. Vide Kiₛfalud Alba inferior. De Valachis scripsisse videtur Ovidius, dum de Gethis hos cecinit versus: „Pellibus et sutis arcent male. frigora braccis, Oraque de toto corpore sola patent. Saepe sonant moți glacie pendente capilli Et nitet inducto candida barba gelu.“ Ita sane et hodie prospiciunt Valachi in Transilvania hiemis tempore. Valachi a Decimarum solutione immunes. Vide Eder in Feliner pag. 50. Ad Valachorum Historiam spectant quae dicit Eder in Felmer p. 52—56. Historia Epporum non unitorum Rascianorum in Transilva- nia ab anno 1552, usque ad tempora Michaelis Apafi II. Vide apud Engel Geschichte von Servien a pagina 478 usque 484. De Valachorum Origine. Vide Asseman Tom. I. pag 238, 239. De Valachis. Vide reeensionem J. O. Jos. Kemeny ad librum Phlep- sianum de Origine Valachorum, ubi et suae 111. Comitis J. Kemeny Historia recentior Valachorum edita habetur in Tudomdnyos Gyujtemdnyek. 1830. 111. pag. 97—114. De Eppatus Valachorum Munkacsiensis origine et fatis. Vide Battyâni Legum Ecclesiast. Tomo I. pag. 514, 515 nota C. Munkacsiensis Ducatus origo. Vide Bardosi supplem. ad annales scaepusienses pagina 257. Valachis Vicarius Theodorico Cumanorum Eppo. subjectus Eppus. con- stituitul’. Vide Bardosy supl. ad annales sceaepus. pag. 418. De Valachorum ecclesiastica jurisdictione. Bardosy, ibidem pag. 405. Valachis Tatari supervenientes, tribus fere secnlis dominantur, ibidem pag. 22. „Dissertatio Chronologico-Polemica de ortu, progressu ac diminutione Schismatis Graeci, atque Graeci-Ritus Ecclcsiae cum Romana Ecclesia Unione, a Rev. Patre Martine Szentivănyi e S. Jesu Tyrnaviae 1703“ in 16o. ha- betur apud C. Jos. Kemeny. Qualiter Valachi in Slavonia sub Leopoldo I. vi ad Unio- nem coacti fuerint. Videatur Ms. quod possidet J. O. Jos. Kemeny „Hi- storia Epporum. Valachorum in Slavonia." — 144 — ■<. ■ De Valachis olim Comitatus Szathmăr. Vide Szimiai, Szaihmar T. I. paginis 8, 9. 7 De Valachorum in Transilvaniam ingressu, origine et augmente. Vide ₜ Eder in Scbaeseo pag. 298, 299. Causas et historiam seditionis Valachorum in Transilvania sub Sigis- mundo Rege. Vide apud Eder in Felmer pag. 71—76. Nicolaus Olalius fuit Valachus. Vide Bal. Notitia Hung. Novae Tom. I. pagina 473. De Valachorum iudele olim mala. Vide Edei- in Felmer pag. 97, 98. De Valachis per Joannem Hunyadi nobilitate excultis. Vide Eder in Felmer pag. 127. Quid dicat Wrantius de Valachis Districtus Hatzeg? Vide Eder in Felmero pag. 128. 1802. Vide ibidem pag. 175. De Veteri et recentiori mercatu Valachorum. Vide ibidem p. 223, 224. De Censione Jobbagiouuin in Transilvania sub|Mathia, Wladisl. II., Ludov. II. Vide ibidem a pag. 240 -246. Valachi inter Saxones, decimas Parochis Saxonicis praestabant. Eder in Felmer pag. 268, 269. Valachis olim custodia Alpium fuit concredita. Ibidem p. 269. Quid scribat Aeneas Sylvius (natus 1405, mortuus 1464) de Valachis. Vide Tudomănyos Gyiijtemdny 1819. X. pag. 82. De Ortu, progresau et conversione Valachorum ad Unionem in Tran- silvania. Vide Illya Ortus et Progressus pag. 4- 13. De Valachis in Hungaria. Vide Tudom. Gyujtcm. 1818. XI. p. 51. De Valachis eorumque Origine. Vide Tudomănyos Gyujtemeuy. 1840. V. pag. 43 usque 93 et VI. pag. 32—46. „Pray Dissertationes in annales veteres pag. 133, 158, ubi et de eorum lingua.“ Valachorum quaedam Privilegia in Hungaria cassantur. Vide Kova- chich „Epicrisis Docum.“ pag. 99. Leges Hungariae quoad Gr. R. non unitos. Vide apud Kovachich Co- dex Juris Ecclesiastici I. pag. 73—78. De Lingua Valachica. Vide Dissertationem Schulleri in „Archiv des Vereins fllr siebenbiirgische Landeskunde“ I. Bând I. Heft. 1840. pag. 67—108. De Valachorum migratione in Transilvaniam sub Ladislao IV. Vide Schuller „Archiv“ I. pag. 45, 46. Az olah nemzet eredeGrol. Vide „Nemzeti Tdrsalkodo 1830“ pag. 312—319 et pag. 321—327 et p. 329 — 335 et p. 396 ac p. 401. De Valachis. Vide „Csevapovich“ Recensio observantis Minorum Pro- vinciae S. Joannis a Capistrano Budae 1830. pag. 391 —395. Jure possessionario Saxones qualiter gaudere valeant una cum Valachis. Vide Nr. Gubernialem 3737. 1788. An successio descendentium filiae nobilis jobbagioni nuptae perpetuo mortificetur? vel tantum in assecuturae habilitatis eventum suspensa esse intel- ligatur? Decisio sub Nr. Gubern. 1786, anno 1760, 953, a. 1787. (Vom urma estrase paralele din Indicele codicelui diplomaticu alu com. J. Kemâny impartîtu in XII. tomuri.) — 145 — Raportulu bibliolccarliilnl despre starea bibliolecei Asoc. trans. pentru literatnr’a si onltnr’a poporului romanu. Onorabila adunare generala! La ocasiunea reportarei din an. trecutu amu atinsu unele lucruri in raportulu de atunci, privitoria la unu feliu de orga- nisare a bibliotecei. Deca dispuneamu de mijldcele atinse totu acolo, pote ca urmamu din propriami inițiativa a face ceva cu respecta la aceea in decursulu anului espiratu. Au venitu tempulu si prin procurarea unei tece mai spatidse va fi aceast’a cu pu- tintia si asia urmatoriulu meu va indeplinf ceea ce doreamu eu de a indeplinf: adeca a pune opurile in ordine după spe- tialitate despre care se tracteaza in trensele. Premitiendu aceste trecu numai decatu la darea de sihna a cartilorn si a altoru obiecte, ce au intrata dela adunarea generala din an. trecutu tienuta la Alb’a luli’a, pana la costa de acum aici in Clusiu. Positiunea in protocolulu de intrate s’a continuata la pos. 341 si stamu la 378. Nefiindu asia mare Nrulu, mi iau voia ale si cita indata (v. A.). Totu odata mi iau voia a aduce la cunoscinti’a onorabilei adunari generale, ca bibliotec’a Asoc. si in anulu acest’a primi dela mai multe onorabile redactiuni foile periodice respective, si adeca din cele beletristice si scientifice „Famili’a,“ „Foi’a societatiei din Bucovin’a,¹' langa care si (cele nou aparute), pre- cum „Archivulu pentru filologia si istoria, “ „Magazinuîu pe- dagogicu;“ mai departe „Ateneulu romanu si Convorbirile li- terarie; dintre cele umoristice: Umoristulu preschimbata dela 1. lanuariu a. c. in Gur’a satului; dintre cele politice si lite- rarie: Telegrafulu romanu , Concordi’a, Albin’a si Romanulu; Gazet’a Transilvaniei s’a trimisu pe anulu 1866 deodata toti Nrii. O colectiune de documente publice parte tipărite parte manuscrise (mai cu sdma copii, dintre care unele dau unu ma- terialu pretiosu pentru istoria), dărui Asoc. ilustr. sa dn. consi- liariu de finantie Petru Maniu. Alte obiecte interesante pre cari detorescu a le aduce la cunoscintia, că intrate in averea Asoc. mai suntu: Patru bucăți de monete antice, dăruite de dn. perceptore c. r. in Alb’a luli’a Petru Popu. Dintre aceste un’a e de auru si trei de argintu. Cea de auru) de marimea unui galbinu imper., pote ceva mai bine, 11 — 146 — porta o inscriptiune S.LADISLAVSREX (S. Ladislaus Rex), in cercuitu. In mijloculu inscriptiunei se afla o figura standa,. de rege incoronatu, cu nimbulu de santienie in giurulu capu- lui , cu crini lungi aternati catra umeri si cu o barba plina desfăcută la verf'u in ddue parti. Figura tiene in man’a drea- pta o sabia cam stremba si in steng’a globula imperiala. Dea- drdpt’a si dea, stang’a figurei in situatiune horisontala, mai suntu ddue litere inițiative si adeca deadrdpt’a n (N?) si de steng’a t (T). Pre partea inversa aflamu o inscriptiune, ce nu amu potutu descifră spre ai dă unu intielesu. Acea consta din ur- matorele litere.*) In mijloculu inscriptiunei o figura femeiasca Încoronata, siedienda pre unu trona si tienendu unu copila micu in bratie. Aurulu e fdrte frumoșii si figurele, precum si literele suntu cu o singura esceptiune bine conservate. Cele trei de argintu suntu forte; vechi (antice), si iara parte bine conservate. Un’a pdrta inscriptiunea nu tocma usioru legibila: SARN, la cdf’a capului imprimatu pre densa, care (capa) porta unu coifu aripatu (după Ekehl capulu Minervei). La partea dinainte a capului sub barba se afla o cruce cul- cata, carea representa liter’a X si însemna pretiulu baniloru X > 10 — denariu. Acestu banu este din soiulu aceloru ce fura batuti înainte de primulu belu punicu. Pe partea inversa suntu doi călăreți alaturea. Dioscurii: Castoru si Pollux. Sub figurele acestora doi călăreți se afla ddue inscriptiuni preste olalta, cea deasupra mijlocitu sub figurile calaretiloru e MATILI si dedesuptulu acestui’a inscriptiunea ROMA. Intre acestea ddue inscriptiuni e o linia despartîtoria. A ddu’a moneta pdrta in capii, mi se pare, o cununa de spice de grâu aternate in josu si pre partea inversa unu călăreți u in fug’a cea mai mare. Deasupra calaretiului se pare ca e batiulu lui Mercuriu in situa- tiune orisontala. Dedesuptulu calaretiului cetimu liter’a L PISO FRVC, si dedesuptulu acestei inscriptiuni e liter’a H, după unii initial’a cuventulni HțilQa o cetate in Sicili’a. A treia sdmana cu cea descrisa in raportulu din anulu trecutu mai pre largu, cu deosebire ca pre partea inversa nu representa vreo scena din cele cunoscute de pre tempulu Sa- binianiloru, ci numai doi cai alaturea. Tdte trei suntu de metalu curatu, Alte doue dăruite de dn. Berghenu din Alb’a luli’a suntu *) Acelea litere singularie ce se vedu in acea inscriptiune nu se potu reproduce in tipografii, ci ar trebui se se sape sin tdrne anume. Red. 147 — un’a de auru, alfa de argintu. Metalulu in ambele nu e asia curatu, cea de auru, carea e de marimea unui doidieceriu, ceva mai bine, e fdrte atacata. Capulu abia se pdte cunosce, pe partea inversa inse nu se pdte observă nimica. — Cea de ar- gintu pdrta unu capu de femeia ce semana unui vociu: de o parte a capului se vede inscriptiunea nu tocma curatu legibile IVLIANIA (pote Iulian’a); de ceealalta parte suntu vreo câ- teva litere vatemate si in fine AVGr. Pre partea inversa e o figura siedienda pe unu scaunu si inaintea ei o alta figura mai mica standa in picidre. Inscriptiunea e FFCVND.AVCVSTAE. După acest’a au mai venitu in decursulu acestui anu dela unu anonimu, o spada antica in proprietatea Asociatiunei. Spad’a are in lungimea taisiului 2 urme 7 policari si 3 linii; latimea de 2 policari. Lungimea mănunchiului 7 policari. Spad’a e obla, dara manancata de rugina forte; cu tdte a- cestea atatu se pote observă, ca au avutu dre candu ddue as- cutîsiuri. Despre aflarea ei atingu atat’a, ca dinpreuna cu mai multe obiecte s’a desgropatu la Heviz vis ă vis de Ungr’a. In părțile acelea suntu nenumerate urme insemnate de anticitati, intre care urme, vase, monete, castre întărite si fortaretie ro- mane antice. Spad’a pdte fi din sufa 3a după Chr. seu, fi- induca in acelea parti s’au aflatu monete din sufa 5a si a 6a (dela a. 443—518) dela imperatii bizantini, pdte se vina cineva la credintia ca e din tempulu atinsu acum in urma. Consta- tarea adeverului ulterioru inse, o voru face acei ce ’si voru luă ostendla a face perscrutarile anume. Eu le amu facutu acestea pentru că on. adunare generala se nu aiba numai nesce nume seci de obiecte, ci pe catu se pdte se aiba o idea mai viia despre ele si pretiulu averei ei in acestu obiectn. Crediendu ca prin acdsta celu putienu m’amu nisuitu a corespunde misiunei, cu care fui onoratu in decursu de doi ani din partea Asoc., mi permitu deodata a trage atențiunea adun, generali asupra aceloru binefăcători, cari s’au prin dă- ruire de opuri pentru înmulțirea bibliotecei, s’au prin dăruirea de alte obiecte, cu incetulu voru pune temeiulu unui museu de însemnătăți — spre a Ii se esprime o caldurosa multiamita si recunoscintia. Sabiin, 23. Augustu 1867. N. Cristea. 11* Titlulu cartiei, numele autorului, loculu Modulu prin care si anulu tiparirei s’a procuratu si dîu’a g trecerei în protocolu * § 341 „Despre scrierea limbei romane11 de Titu Maiorescu. Iași 1866. De Autorulu. 1 342 Die heilige Schrift des Alten und D. Parochu gr. Neuen Testamentes v. Jac. Brucker. or. in Cricau Pe- Leipzig 1865. tru Truti’a. 1 343 Salomonis Vantil Homiliae Ca- techeticae et festales. Trajecti ad Rhenum MDCCXIV. 1 344 Salomonis Vantil metodus con- ciliandi. Traj. adRhen.MDCCXVII. 1 345 A Hora tamadâs tort^nete ir ta G. Mezei, Cam- id. Gr. Teleki Domokos. Pest 1865. pcinu propriet. in Cricau. 1 346 Caraffa ) 363 Sitzungsberichte der niath. na- turw. Classe. Jahrg. 1866. Zweite Abtheilung. Wien 1866. T) 62) 364 Sitzungsberichte der philos. hist. Classe. Jahrg. 1865. Wien 1866. n 53) 365 Sitzungsberichte der philos. hist. Classe. Jahrg. 1866. Wien 1866. n V) 366 Archiv fur ost. Geschichte. Vier- unddreissigster Bând. Erste und zweite Hălfte. Wien 1865. Tf 1 367 Fontes reruin austriacar. Wien 1866. r> 25) 368 Register zu den Banden 41---50 der philos. hist. Classe. Wien 1866. n 1 369 Denkschriften der kaiserl. Aca- demie der Wissenschaften. Math. naturw. 25 Bande. Wien 1866. 370 Caiu Suetoniu Trancuillu. Vi^tia a XII Imperatori. Traducere din Latina in limba romaneasca ilu- strate cu notitie de G. J. Munteanu, directoru si profes. la gimn. rom. gr. or. in Brasiovu si premiata cu 250 fr. v. a. de D. Conte Scarlatu Dăruită de Tra- Rosetti. Brasiovu 1867. dncatoriulu. 1 371 Respunsabilitatea minister. Dis- cursulu de reintrare alu procuro- rului generalii si respunsulu prim. presiedintelui inaltei curți de ca- satiune si de justiția la 16. Aug. ’) Tom. 51 fasc. 4—5; tom. 52 fasc. 1, 2, 3, 5. ²) Tom. 53 fasc. 1, 2, 3, 4, 5, 6. ³) Tom. 49 fasc. 3; tom. 50 fasc. 1—2, 3, 4; tom. 51 fasc. 3. ⁴) Tom. 52 fasc. 1 (de 359). ⁵) Erste Abtheilung Scriptores VII. Bând, zweite Abtheilung Diplo- mataria et acta XXIV. Bând. 151 Nrulu Titlulu cartiei, numele autorului, loculu Modulu prin care Nrulu curentu si anulu tipariroi s’a procuraru si dîu’a tomurilor trecerei in protocolu 1866 cu unu Apendice. Bucuresci Dăruită de Dlui 1866. Papiu Uarianu. 2*) 372 Maria Tlieresia und Freiherr S. Dăruită de D. N. v. Bruckenthal. Eine Studie von G.Moldovanu, cu- J. C. Schuller. Hermannstadt 1863. legatoriu de litere Ferice. Almanacu bellctrist. dela in tipografi’a ar- 373 Societatea de leptura a junimei chidiecesana. remane studiose la Acadenii’a de Dăruita de societ. drepturi si a Archi-gimnasiului din 1 Oradea mare. 1867 voi. II. 1 374 Jahresbericht des Vereins fiir sieb. Landeskunde fiir das Vereins- jahr 1864---5. de Reuniun. resp. 1 375 Jahresbericht des Vereins fiir sieb. Landeskunde fiir das Vereins- jahr 1865---6. 1 376 Archiv des Vereins fur siebenb. Landeskunde. Nene Folge. 6. Bd. III. Heft. Kronstadt 1865. ?? 1 377 Archiv des Vereins fiir siebenb. Landeskunde. 7. Bd. I. u. II. Heft. 1 378 Meyers Lexicon, inse numai 73 De veduva rem. de fascicule. de not. fostu in Sa- j liste Dim. Mar cu. rom. Nr. 137. Mărită si preavenerata Adunare gener. a Asociatiunei trans. pentru cnltur’a poporului romanu! Excelenti, Iluștri, pre onorati si multu stimati C onfrati! Pre lunga orarile cele mai devotate pentru prosperitatea Asociatiunei romane etc., a acestei instituiri providențiale, mi ieau ondre mai antaiu a mi face urările: Eterna se fia viudti a ------------—- *) Ecsemplare. — 152 — acestei Reuniuni! Manutuitărie se fia resultatele ei pentru cul- tur’a poporului romanu! Binevoiti acum a luă in considerare rogarea mea cea umi- lita cuprinsa in urmatăriele: Radîmatu pe §lu 2 din statutele măritei Asociatiunei etc., care suna: „Scopulu Asociatiunei e înaintarea literaturei rom. si cultur’a poporului romanu in deosebite ramuri prin studiu etc. si cu deosebire pe §lu 23 p. c) in cuvintele: „Ea (Adu- narea generale) designăza principiale condncatdria pentru În- aintarea scopului Asociatiunei si administratiunea averei ei etc.;“ si aflandu in §lu 38 si determinatiuuea generale in cuvintele:: „Inse banii si obiectele pretidse, cari suntu din partea funda- toriloru consantite careiva ramure speciale a literaturei si a culturei poporului romanu ... se se administreze ... potrivitu acelui scopu;" condusu dreptu aceea de încrederea deplina in acestu institutu filantropicii generosu si providențialul m’am resolvatu cu tdta seriositatea, ma in favorea cultivării litera- turii juridice romane si pentru cultur’a poporului romanu în ramulu acesta, si in latîrea cunosciintieloru agronomi- ce am si consantitu 1000 fr., una miie fr. m. a. pe lunga alte contribute dela confrați din afara, făcute spre scopulu acesta. Mărită Asociatiune, pre stimatiloru! Nu voiu a scurtă tim- pulu salutarieloru disensiuni cu insirarea temeiuriloru si cu de- taiarea motiveloru acestei consantîri, pentruca sum prea con- vinsu, ca unulu fiacare dintre stimatii membri ai acestei mă- rite adunari le simtiesce împreuna, si nu va fi neci unulu, care se nu le aiba la anima. Condusu de acăsta convicțiune, mi ieau ondre a descoperi numai conditiunile, pe lunga cari am fostu si sum resolvatu a face acesta contribuire; ele suntu urmatăriele: 1) Sperezu, ca marit’a Adunare generale a Asoc. in sen- sulu §Iui 2 si 23 p. c), si alu §lui 38 din statute va consemtî, că capitalulu susu memoratu, cu cele care se voru mai midiu- loci spre acestu scopu, se se administreze separații pentru sco- pulu de a inaintă prin studiu (§. 2) cultur’a literaturii juridice romane, precum si de a latî cunosciintiele a- gronomice intre poporulu romanu. 2) Ca va binevoi a midiuloci emiterea unei provocări la contribuiri marinimdse pentru înaintarea acestui scopu si ramu de cultura si literatura, asecurandune, ca se va ingrigi pentru infiintiarea unei academii romane de drepturi pentru înlesnirea înaintării culturii in ramulu acestu atatu de necesarii!! si — 153 — acesta, indatace contribuirile incurse voru potă acoperi spesele recerute, ori prin interesele capitaleloru consantite spre acestu scopu, ori prin sucurse anuali subscrise si secure. 3) S’ar incantă si s’ar indemnă fdrte multi la contribuiri respective, candu ar binevoi a resolvi marit’a Asociatiune pen- tru institutele pedagogice romane in Sibiiu si Blasiu, că unu presemnu de inceputu, celu pucinu cate 2—300 fr. m. a. pe anu din venitele presente ale Asociatiunei, cu scopu, că se se adauga la obiectele pedagogice si cunosciinti’a agronomiei ra- ționate, impreunanduse si in pracse cu misiunea oblegatdria de toti invadatorii scoleloru poporale, ceea ce ar progeneră unu progresu ecstinsu in cultur’a economiei rurale a poporului. Suptu aceste presupuneri umilitu subscrisulu e gata a re- spunde la provocarea (de sub p. 2) din partea Asociatiunei, cu tramiterea capitaleloru destinate spre aceste scopuri. Deci cu tdta reverinti’a rogu pe marit’a Adunare generale, că se binevoiesca a luă in nalta consideratiune umilitele aceste descoperiri, deschidiendune campulu emulatiunei, spre a ajunge catu mai curendu la scopu, prin un’a nobila si devotata reso- lutiune, care se genereze cele mai prospere si mai binecuven- tate resultate in ramurile aceste de cultura si inca in celu mai aprdpe viitorii! sub auspiciale măritei Asociatiuni! Se traicsca Adunarea generala! Se traicsca toti adoratorii sântului ei scopu! Alu măritei adunantie generale pentru totudeuna umilitu servu gata la orce servitia lacobu Muresianu, Dir. si Rcdactoro Gazetei Transilvaniei. Brasiovu, 22. Aug. 1867. R elatiunea comisiunei esmisa din I. siedintia a adunarei generale a Asoc. trans. pentru literatur’a romana si cultur’a poporului rom. spre esaminarea raportului secret. II. despre lucrările si decisiunile comitetului Asoc. trans. in anulu 186%. Comisiunea esmisa purcediendu la împlinirea misiunei sale din punctulu de vedere, cumca afacerea sa se restringe numai la recensarea lucrariloru comitet. Asoc., in catu se afla aceste conforme prescriseloru statuteloru si corespunda concluseloru adunariloru generale tienute pana acumu, a luatu la detaiata esaminare susternutulu raportu dinpreuna cu protocdlele siedin- — 154 — tieloru comitet. Asoc., si a ajunsa la resultatulu dorita, adeca, ca t6te lucrările si decisiunile comit. Asoc. corespunda in tdte si peste totu prescriseloru din statutele Asoc. si suntu conforme si concluseloru adunarei generale. — Deci pe bas’a acestui re- sultatu alu esaminarei are ondre corn, esmisa a propuue, ca raportulu secretariului secundariu peste totu se se lie la cu- nosciintia. De bre ce insa după cuprinsulu raportului facutu despre siedinti’a comitetului tienuta in 5. Martie a. c. comit. Asoc. su- pune conclusulu seu adusa prin §. 26 spre primire si apro- bare adunarei generale presente, a aflatu cu cale comis, esmisa a atinge in deosebi obiectulu acestui conclusu si anume prin §. 26 in urm’a incunosciintiarei cassariului Asoc., cumca dela banc’a ipotecaria nu se mai potu capata asemnatiuni ipotecarie, comit. Asoc. in interesulu crescerei si sporirei fondului Asocia- tiunei s’a aflatu motivata a decide, ca banii disponibili ai Aso- ciatiunei se se eloceze in obligațiuni urb. de desdaunarea pa- mentului, modificanduse in acestu intielesu si conclusulu comit, din 5. Dec. 1865 §. 80, in poterea caruia se decide, ca banii Asoc. din punctulu de vedere alu securității se se eloceze nu- mai in asemnatiuni de ale bancei ipotecarie. Comisiunea esmisa are ondre a aduce conclusulu acesta alu on. comitetu in deosebi la placut’a cunosciintia. a adunarei generale spre primire cu acea observare, cumca după cuprin- sulu mai departe alu acestui conclusu, incatu candu on. adu- nare gen. presenta n’aru afla cu cale a aproba numitulu con- clusu, Es. Sa D. presiedinte alu Asoc. s’a declaratu a luă asu- prasi resp. obligațiuni si a recompensa Asociatiunei in bani gata suma cu care s’au procuratu acele. In fine pe bas’a resultatului favoritoriu alu esaminarei a- faceriloru comitetului Asoc. isi ie voia comisiunea esmisa a face propunerea, ca se binevoiasca onor, adunare gen. asi esprime vi’a sa recunosciintia catra intregulu comitetu alu Asociatiunei si in deosebi catra presidiulu si secretariulu secundariu alu comitetului. Clusiu, 27. Augusta 1867. Gregoriu Mihali, presied. com. Petru Nemesiu, referințe. — 155 — Raportulu comisiunei bugetarie in privinti’a proiectului de bugetu pe an. 186⁷/₈. Prea onorate comitetul Fiindu subscris» prin conclusulu prea onor, comitetu din siediuti’a tienuta in 7. Maiu an. 1867 §. 39 insarcinati cu pre- lucrarea bugetului Asociatiunei trans. pentru inaintarea cul- turei si literaturei poporului romanii pe an. venitoriu 186⁷/₈ amesuratu §.26 din statute si punctu 23 alu concluselor» adu- nantiei generale din a. 1865, au ondre a propune spre acestu scopu urmatoriulu proiectu de bugetu. A. Venitulu pre an. 186⁷/₈. In cass’a Asociatiunei se afla de tempu după aci alaturat’a comunicare a cassieriului din 11. Augustu 1867: a) Bani gat’a in B. N. argintu si auru . . 1272 fr. 9 cr. b) In asemnatiuni ipotecarie.........18100 „ — „ c) In oblegatiuni de stătu........... 7886 „ — „ Suma 27258 fr. 9 cr. d) înainte de adunarea generala mai suntu de a se mai realisâ interese după asemnatiuni ipotecarie in suma rotunda..................... 482 „ — „ Cu totulu 27740 fr. 9 cr. După §. 26 alu statuteloru are asociatiu- nea si dispune preste a ⁴/₅ parte din tacsele si din interesele fondului, deci: ad) a. ⁴/. din bani gata suntu .... 1017 ,, 60 _ ad) b. Asemnatiunile ipotecarie aducu interese anuale 905 fr., din care ⁴/ₛ parti făcu . 724 „ — „ ad) c. Oblegatiunile de stătu aducu interese an. 394 fr. 30 cr., din care subtragenduse 7% pentru stătu cu 27 fr. 60 cr., mai re- manu 366 fr. 70 cr. sdu ⁴/ₛ .... 293 „ 36 „ ad) d. Parte din 482 fr. face.................. 385 „ 60 „ Suma 2420 fr. 56 cr. B. Erogandele pe an. 186⁷/₈. 1. Remuneratiunea secretariului II.................. 200 fr. 2. Adjutu pentru unu jurista aplecatu ca scriitoriu la cancelaria .................................... 100 „ 300 fr. — 156 — Transporta 300 fr. 3. Spesele curente ale cancelariei dinpreuna cu leafa secretariului............................................ 160 „ 4. Patru stipendii de cate 100 fr. pentru 4 ascultă- tori de drepturi......................................... 400 „ 5. Ddua stipendii de cate 400 fr. pentru ascultători de pedagogia in institutele din Austria ori din Germania .............................................. 800 „ 6. Unu stipendiu pentru unu ascultatoriu la poli- technia in Vien’a...................................... 350 „ 7. Ddua stipendii de cate 50 fr. pentru doi studioși in unu gimnasiu.......................................... 100 „ 8. Ddua stipendii de cate 50 fr. pentru doi studioși la scdlele reali......................................... 100 „ 9. Ajutoriu pentru unu sodalu, carele vrea sa se faca măiestru............................................ 100 „ 10. Ddua ajutdre de cate 25 fr. pentru 2 invetiacei de meseria spre a se face calfe............................. 50 „ 11. Spese estraordinaria................................... 60 „ Suma 2420 fr. In sperantia ca din tacsele restante pe anii trecuti si a. 1867 voru mai intră inca vreo 400—500 fr. se statoresce: 12. Un’a subventiune pentru foi’a „Archivului istorico- filologicu“ a R. D.. can. T. Cipariu .... 200 fr. 13. Pentru tipărirea analeloru Asociatiunei a 15 fr. cdl’a si alte trebuintie tipografice................... 200 „ Sum’a erogandeloru de 2420 fr. resp. de 2840 fr. se afla justificata prin împrejurarea aceea imbucuratdre, ca Asociatiu- nea dispune amesuratu §. 26 din statute peste unu venitu a- nuale sigura de 2420 fr. 56 cr. resp. de 2820 fr. 56 cr. v. a. Ce se atinge in speciala de positiunile B. 1, 2, 3, 11 si 13. — Erogatiunile acestea suntu dictate prin imperativ’a ne- cesitate a manipulatiunei cancelariei, despre care s’a convinsa adunarea generala si in anii trecuti. De drece scopulu Asociatiunei este înaintarea culturei si literaturei poporului romanu in genere: — Asiâ ajungerea acestui scopu se mediulocesce după puterile mărginite ale Asociatiunei prin distribuirea stipendieloru si ajutdreloru pentru ascultători de drepturi, pedagogia, la po- — 157 — litechnica, gimnasii si sc<51e reali, precum si pentru elevi in meserii, si pdte sub positiunile 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10. Pentru subventiunarea fdiei „Archivulu ist. filologicii" sub pos. 12 — vorbesce imprejurarea, ca Asociatiunea are a’si deslegâ problem’a prescrisa in §. 33 a statuteloru, adeca a edă una foie periodica, ce insa pana acum din lips’a fondului destoinicu nu i a fostu cu putintia, si ck foi’a predisa prin esentia sa intr’o mesura însemnata contribue la inaintarea cul- turei si literaturei ndstre. Sabiiu, in 11. Augustu 1867. Dr. loanu Nemesiu, Z. Boiu, Const. Stezariu, membru comis. membru alu comis, buget. cap. in pens. si cass. Comitetulu insarcinatu cu computarea voturiloru date de adunarea Asociat, trans. pentru cultur’a poporului si literaturei romane in 27. Aug. 1867 tienuta, au devenitu la urmatoriulu resultatu, care are ondrea de alu substerne onoratei adunari cu tdta reverinti’a, si anume: I. S’au alesu de oficialii Asociatiunei: 1) Secretariu primariu: D. Georgiu Baritiu cu 57 vot. 2) Secretariu alu doilea: D. Ioane Rusu, protopopii, cu 32 voturi, capetandu D. Visarionu Romanu 21, D. Zacharia Boiu 1, D. Dr. Borcea 1 si D. loanu Popescu, prof., 1. 3) Cassieru: D. capitanu Stezariu cu 54 voturi, cape- tandu Dr. Nemesiu 1. 4) Controloru: D. loanu Popescu, prof., cu 46 voturi facia cu loanu Brote, care a capetatu 4, loanu Popu 1, D. Nicolae Popea 1, Zacharia Boiu 1. 5) Archivariu si bibliotecariu: D. Nicolae Criste cu 52 voturi. II. S’au alesu de membrii ordinari ai comitetului insarci- natu cu conducerea trebiloru Asociatiunei următorii: 1) D. Paulu Dunca cu 49 voturi. 2) „ Dr. loanu Nemesiu cu 49 voturi. 3) „ Dr. Nicolae Stoianu cu 47 voturi. 4) „ Petru Mânu cu 47 voturi. 5) „ lacobu Bologa cu 46 voturi. 6) „ Nicolae Popea cu 43 voturi. 7) „ loanu Antonelli cu 42 voturi. 8) „ Zacharie Boiu cu 42 voturi. 9) „ loanu Rusu cu 41 voturi. — 158 — 10) D. Ilie Macelariu cu 41 voturi. 11) „ Petru Roșea cu 40 voturi. 12) „ Grigorie Mihali cu 39 voturi, impartinduse celelalte voturi intre alti mai multi membrii dela 9 pana la 1. III. Mai incolo s’au alesu de membrii sapienti ai comite- tului următorii: 1) D. Nicolae Criste cu 38 voturi. 2) „ Sava Popoviciu Barceanu cu 36 voturi. 3) „ loanu Popescu, prof., cu 35 voturi. 4) „ loanu Popu, parodia Vizacnei, cu 35 voturi. 5) „ Dr. Racuciu cu 34 voturi. 6) ,, Elia Vlassa, canon., cu 32 voturi, mai capetandu dela 1—15 si alti mai multi. Datu ut supra in Clusiu. Dr. Victorii Mihălyi, Gregoriu Mihali, profes. câ secret. presied. comis. Publicarea*) baniloru incursi la fondulu Asociatiunei transilvane câ tacse de membru ord. dela siedinti’a lunaria a Comitetului Asociat, tienuta in 14. lanuariu a. c. pana la siedinti’a aceluia din 4. Fauru a. c. 1) Dela D. oficialii silvanalu Ludovicu Radone s’a priimitu câ tacsa de m. ord. pre an. cur. 186% . . . . 5 fi. 2) Dela D. proprietariu si directorii de fabrica si secret. I. alu Asoc. tr. Georgiu Baritiu tacs’a de m. ord. pre anii 186% 186% 10 „ 3) Dela D. adm. prot. Ales. Cassianu câ tacsa pentru di- plom’a de membru ord................................................. 1 „ Sum’a 16 fl. Dela siedinti’a Comitetului tienuta in 4. Fauru a. c. pana la siedinti’a aceluia din 3. Martiu a. c. 1) Dela D. parochu in Ol. San. Georgiu Simeonu Tanc o tacs’a rest, de m. ord. pre anii 186% 186% . . • . 10 fl. 2) Domnulu Asesorii! la sedri’a comitatense in Clusiu Leon- tinu Popu tramise la fondulu Asociatiunei câ ofertu . . . 20 „ 3) Deadreptulu la cass’a Asoc. trans. a mai incursu: a) dela economii de oi din Talmacielu câ ofertu . . 20 „ b) dela Rev. D. parochu romano-cat. in Sighisidr’a Petru Decei câ tacsa de membru ord. nou pre an. c. 186% 5 ₙ Sibiiu in 3 Martiu 1868. Sum’a 55 fl. Secretariulu Asotiatiunei transilvane. •) In Nr. „Transilvaniei¹* 4 la publicarea baniloru incursi la Asoc. pre pag. 62 la D. Dr. lac. Brendusianu se se îndrepte in locu de 186% anulu cur. ad. 186’/ₛ. — 159 — Date statistice despre instrucțiunea publica in Romani'a. Estragemu din „Buletinulu instructiunei publice“ urmatdrele date de- spre starea instructiunei publice si private in an. 1864 65. In Romani a esista: 1988 scole comunali cu 1988 de invatiatori si 61,977 elevi; scole primărie de baeti 95 cu 300 invatiatori si 16,952 elevi; scole primărie de fete 70, corpulu profesoralu 38 barbati si 178 femei, 6308 eleve; scole se- cundarie de baeti 27 cu 281 profesori si 3043 elevi; scole secundarie de fete 4 cu 26 profesori barbati si 8 prof. femei cu 354 eleve; 2 universități cu 36 profesori si 209 studinti (in Bucuresci 22 profesori, 120 studinti, in Iași 14 profesori si 89 studinti). Scole private de baeti 33 cu 95 profesori si 1811 elevi; scole private de fete 38 cu 72 profesori barbati si 59 prof. fomci. Scole confesiunali de fete 7 cu 11 profesori barbati, 6 prof. femei si 409 elevi. Biblioteci centrali 2 cu 8 persone administrative; cabinete de fisica si chemia 2 cu 6 persdne administr. Musec 3 (2 in Bucurcsci, 1 in Iași) cu 6 persone administr. Grădini botanice 3 (1 in Bucuresci, 2 in Iași) cu 6 persone administrative. (După Federatiunea.) Dill foile nepolitice ne mai veniră in dîlele din urma: Archivu pentru filologia si istoria Nr. XII din 5 Februariu. Coprinsu: Din lucrările societatei academice romane b) Specialia. In ace- stea dn. Cipariu se ocupa cu sistemele ddloru Greg. Lachovari si I. Marcu, dara mai multu cu neconsecentiele ddloru I. Eliadu si Gavr. Munteanu. — Archive si bibliotece, continuare totu interesanta câ si cea din Nr. XI. — Column’a traiana, fine. — Fastii romani, continuare din Nr. IX. — O pacalitura cu H., inse escusata frumosu, de si se putea escusa si mai frumosu. — Amestecate. Din Convorbirile literarie Nrii 21, 23 et 24 (22 ne venise mai nainte). La acesta foia si anume la critic’a dlui T. Maiorescu titulata: „Dreptulu publicu alu Romaniloru si scol’a lui Barnutiu“ ne vomu re’ntfirce in Nr. viitoriu cu atatu mai virtosu, cu catu ca Gestiunile date aci in disen- siune publica trebue se intereseze pe intregulu publfcu romanescu literata. Din Amvonu veniti Nrii 3 et 4. coprindu patru predice, invetiaturi a.supr’a omileticei, cateva poesii pitise si nobilitatore de inima. Miscelane. Publicare de doua concursuri cu premiu, unulu de 4 galbini pentru cea mai buna predica pe dominec’a s. Rosalii, ec- a Societatiei medico-chirurgicale tînuta sub presiedinti’a lui dr. Da vila de 22 medici din capital’a României. Acâsta foia ar fi catu se pote de interesanta, deca in unii articuli ar avea o limba mai ingrigita, si ddea erorii ortografici de mana cu cei tipo- grafici n’aru sta se te orbisca. In 17 liniorc 19 erori! Pensum, pensum ddloru corectori si tipografi! — In fine din Buletinulu instructiunei publice pe an. II. inca veni fascidr’a 4a pe Sept. — Dec. 1867. Ne vomu re’ntorce si la acesta in Nr. viit. In Bucuresci au esîtu: - Noțiuni de hygiena publica si privata, opu destinata pentru clas’a III. primăria, adica cum se dîcea mai de mul tu, unu feliu de catechismu ce te invătia cum se’ti pastredî sanetatea. In alte tieri asemenea cârti se introducu că invetiamentu obli- gatoriu in anumite clase. Ar fi timpulu că se cugetamu si noi la asia ceva si se nu uitamu, ca conservarea vietiei si a sanetatiei omului, a familiiloru, a natiunei intregi este o dato- rintia nu numai personala, ci totuodata si publica, naționala, patriotica. Din Dictionarlulu magiaru-romanescu compusu de Georgie Baritiu s’au tiparitu pana acum 5 cdle 8° mare, litere gar- mondu. Tipărirea lui merge nainte. Acăsta carte e destinata a fi de ajutonu mai alesu acelei tinerimi prea numerdse, care in lips’a de scole romanesci in tienuturile pe unde se afla este adesea condamnata a invetia sciintie in limb’a magiara, fara că se o pricăpa de locu, din care causa perdu ani intregi fara resultate. Totu asemenea ea va indemana mai alesu pe acei dd. funcționari, caroru terminologi’a cea ndua magiara n’are de unde se le fia cunoscuta. Dictionariulu de mărime intre 35—40 cdle tipărite si cu unu adaosu de ortografia costa pe calea abonamentului 3 fr. 20 cr. v. a., ăra după esîrea lui va trece la librarii, care ’lu voru da multu mai scumpu. Abonamentulu se face la aucto- riulu aici in Brasiovu. (Ne vomu re’ntdrce si la acesta carte). Editoriu si provedietoriu: Comitctulu. — Redactorii! sccretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi a Romor 4 Kamncr.