TRANSILVANIA. Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultura poporului romanu. ----n---------------------------------------------------G> AcAsta foia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia- (1 tiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poștei, l Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu întregu. — Se abonâza la F Comitetulu asociatiunei in Sibiiu s6u prin posta s6u prin dd. colectori. o Tj —V----v~-“-'V--'^Z ----------------------------------v --- j\r. 6. Brasiovu 1. Martiu 1868. Alllllu 1. Raportulu secr. II. despre lucrările si decisiunile mai însemnate ale comit. Asociatiunei transilvane romane, in decursulu anului Asociat. 186⁶/t« (Continuare.) VIL Siedintia lunaria a comitetului Asoc. tienuta in 7. Maiu a. c. In ast’a siedintia s’au pertractatu urmatoriele: a) Se primesce spre scientia raportulu lunariu despre starea cassei Asoc., carea pre tempulu acelei siedintie avea in proprietatea sa 26,262 fr. 14⁻s cr. (§ 28). b) Se primesce raportulu Dlui cassariu al’ Asoc. despre obligațiunile urbariali cumperate cu banii disponibili ai Asoc., si anume cu sum’a de 1158 fr. 55 cr. s’au cumperatu obliga- țiuni urbariali in valore de 1680 fr. v. a. (§. 29). c) Se aduce conclusu, că loanu Papp maestru de feru in Ofenbai’a, carele se oferise a tramete la Asoc. unu zaru maestru spre a se inaintă la espositiunea dein Paris, se se poftesca a tramete acelu productu al’seu pre lenga acluderea unei esplicatiuni lămurite, mai antaiu spre vedere si esaminare la comit Asoc., că asia acel’asu se aiba ocasiune prein dmeni priceputori, asi-procură convingere despre folosulu si aplica- bilitatea practica a aceluia (§. 30). Dar’ numitulu productu nu s’a mai tramesu pan’ acum. d) Se primi cu multiamire o chartia a Înaltului guberniu regiu, prein care se face cunoscuta, că acelu inaltu a facutu dispositiune, că dein actele si protocolele stenografice ale diete- — 106 — Ioni trans. dein 186% si 1865, se se trametia cate 1 esempl. pentru Jbibliotec’a Asoc.; decidienduse totuodata dein partea comit., că dein primitele acte si protocole dietali, se se tra- metia cate 1 esemplariu si pentru gimnasiale romane dein Brasiovu si Naseudu (vedi §. 31). e) Se luara spre scientia incunoscientiarile si documen- tele despre progresele teneriloru stipendiati ai Asoc. Ioane Dragomiru si Nic. Popu ascultători la fac. filosofica in Vien’a pre sein. II. alu an. scol. 186%, alui Stefanu Torpanu si Georgie Munteanu preparandi la Prag’a pre sem. I. alu an. scol. 186%, Georgie Gerasimu Rusu auditoriu de drepturi la universitatea dein Vien’a pre semcs. II. 186% si loanu Piso auditoriu de drepturi la academi’a r. dein Sibiiu, pentru semes. I. alu an. scol. 186% si Andr. Cosm’a iuristu la univers, dein Pest’a drasi pre sem. I. alu an. scol. 186% (vedi §§. 33, 34, 35, 36 si 37). f) Se ia spre scientia raportulu cassei despre interesele intrate la fondulu Asoc. in 1-ma Aprilie a. c. după conponii obligatiuniloru de stătu si metalice (§. 38). gO Se denumesce o comisiune dein membrii comitetului O-' ₄ pentru elaborarea programei pentru adunarea gen. presente, cum si pentru elaborarea unui proiectu de bugetu preliminariu pentru an. Asoc. 186 ⁷/₈, cu însărcinarea de a raportă in sie- dinticle urmatorie ale comitetului (§. 39). li) Se primesce propunerea Dlui bibliotccariu al’ Asoc. pentru facerea unei tece correspundietorie pentru asiediarea cartiloru tienatorie de bibliotec’a Asoc. (§. 40). IX. Siedintia a comit. Asoc. trans. tienuta in 4 luniu c. n. a. c. Deintre lucrările si decisiunile comit, dein ast’a siedintia meriteza a se mentiună urmatoriele: a) Se impartasiesce comit., scrisori’a In. Guberniu dto. 9. Maiu Nr. 8552 a. c., prein care Acelu-Inaltu incunoscien- tieza pre comit. Asoc., cum ca la cererea aceluiași dein 1. Fauru. Nr. 28 a. c.; nu s’a potutu asemnă cerutulu stipendiu de 1200 fr. v. a. pentru trameterea aloru doui representanti dein partea Asoc. la espositiunea univ. dein Paris deschisa in 1-ma Aprilie a. c, fiendu ca dein lips’a unui fondu destinata spre scopuri comune, nu s’a potutu asemnă seau esoperă altu aju- toriu, decatu acel’a carele cu prea inalta aplacidare s’a datu pentru ambele societăți agronomice si cele doue camere co- — 107 — merciali si de industria, — a cărora cbiamare stă in legătură mai de aprope cu scopulu si obiectulu espositiunei parisiane. Comit. Asoc. a luatu spre scientia durerosa acest’a incu- noscientiare a in. Guberniu, si totudeodata si-a tienutu de de- toria, a pune la sufletulu fia cărui romanii si cu ast’a oca- siune, acea impregiurare de atatea ori esperimentata, că noi romanii nu potemu contă pre altu ajutoriu, ci numai si sin- gura in-si pre poterile proprii, si pana candu noi acestea po- teri nu ni le vomu conserva de un’a parte, er¹ de alta parte nu le vomu concentra cu însuflețire la intreprenderile, ce au de scopu cultura natiunale si prosperarea ei, pana candu catra aceste intreprenderi — intre care loculu primu ’lu ocupa si Asoc. nostra pentru literatura si cultur’a poporului romana -— ne vomu arată pasivi si neinteresati, pana atunci noi nu nu- mai na vomu pute prosperă — contandu pre ajutoria străine — ci totu mai indereptu vomu remană. Ca-ci pentru ne- menea nu se pote aplică mai bene cnnoscutulu proverbiu ro- manescul „ajutate si te va ajută si Ddieu,“ de catu pentru noi romanii (§. 43). b) Se împărtăși o rugare a teneriloru ascultători de pre- parandia in Prag’a Stef. Torpanu si Georgie Munteanu, prein care acelia cerura a li se asemnă unu ajutoriu estraordinariu dein fondulu Asoc., fienduca dein lips’a mediloceloru vietiei, in trei-luniulu dein urma nu potu se subsiste. Comit, inse după o desbatere mai îndelungata si seriosa, deși recunoscă lips’a suplicantiloru teneri stipendiati ai Asoc. si deși fă aplecatu dein tota anem’a ai ajutor’a: totuși considerandu de o parte, ca pucinii bani preliminați pentru spese estmordinarie nu se potu intrebuintiă pentru ajutoriu la stipendiati, fiendu acelia desti- nati cu totulu spre alte scopuri si spese neprevediute ale Asoc., de alta parte considerandu si aceea impregiurare destula de momentosa, că adunarea gen. a Asoc. tienuta in 1865 la Abrudu inca a reprobatu spesarea baniloru preliminați spre alte scopuri, decatu numai spre scopulu defiptu: asia dein mo- tivele aduse, comit, se află indemnatu a decide si resp. a re- solvi susu numitiloru teneri suplicanti, cumca elu nu se semte competente ale pote asemnă cerutulu ajutoriu, ci i îndreptă in ast’a privintia a recurge la presentea ad. gen. că singura competenta a asemnă ajutoria supletorie preste stipendiulu fipsatu si preliminatu (§. 44). c) Comit, in urm’a raportului facutu dein partea secr. II. spre cea mai plăcută si inbucuratoria scientia, contribuirea 8* — 108 — sumei de 80 galb. tramesi prein D. procuroru gen. Alesand. Papiu Ilarianu la fondulu Asoc,, si adunati prein zelos’a ai nobil’a staruintia a DDloru G. Cretianu presiedinte la curtea de casatiune in Bucuresci si Ales. Lupascu membru la aceeași curte, si totuodata se simți detona a votă cea mai călduros® multiamita nobililoru stăruitori si contribuitori, cari benevoira a veni si cu fapt’a in ajutoriulu acestei Asoc. ; Comit, deci in sensulu §-lui 6 dein statutele Asoc. va ave placut’a detoria in necsu cu acestu raportu, a aduce la cu- noscienti’a on. adunari numele P. T. ale Dloru contribuitori cu acea rugare, că conforma §-Iui 23 lit. d) dein statute, on. ad. gen. acceptandui de membrii ord., totudeodata se se pota face necesariele dispositiuni pentru estradarea diplomeloru de mem- brii (§. 47). d) Se primi cu pucine modificatiuni programulu pentru ad. gen. presente (§. 48) si in urma (§§. 49, 50). X. Siedintia lunaria a comit. Asoc. trans. tienuta in 2. luliu c. n. a. c. In ast’a siedintia s’au pertractatu urmatoriele: a) Se presentă conspectulu despre starea fondului Asoc, pre tempulu acestei siedintie, carele avea in proprietatea sa sum’a de 26,830 fr. v. a. (§. 51). b) Se aduse conclusu, că D. Advocatu plenipotentiatu al’ Asoc. Mateiu Nicol’a, cărui comit. Asoc. i incrediuse ingri- girea de conservarea si apararea drepturiloru Asoc. facia cu legatulu teleclnanu, despre carele s’a referitu si in siedin- ti’a ad. gen. dela Abrudu tienuta in 1865, se fia poftitu a servi comit. Asoc. cu desluciri si informatiuni detaiate cu pri- vire la numitulu legatu telechianu, atatu in generalu catu si in specie, ce privesce mai deaprope respunderea pretiului unei case dăruită Asoc. prein testamentulu telechianu dein 16. Apr. 1861 si vendute in 1865 cu 320 fr. in folosulu Asoc. Acest’a vendere s’a aprobatu si dein partea ad. gen. a Asoc. tienuta la Abrudu in 27., 28. Augusta an. 1865 (vedi §. 53). c) S’a adusu conclusu pentru publicarea pre calea diur- naleloru natiunali de tempuriu a terminului pentru presentea ad. gen. a Asoc., cum si pentru incunoscientiarea Inclitului Magistrata cet. dein Clusiu, despre tempulu adunarei gen. (§. 54); in urma: d) Se luara spre scientia interesele intrate la fondulu 109 — Asoc. 1-ma luliu a. c. după cuponii obligatiuniloru urb. si aflatorie^in^ proprietatea Asoc. (vedi §. 55). XL ^Siedintia lunaria a comitetului Asoc. tienuta in 13. Augustu c. n. a. c. (estraordinaria). In asta siedintia estraordinaria si cea mai de preurma pre an. Asoc. 186 ⁶/₇, carele espireza acum, s’au pertractatu ur- matorele: a) S’a presentatu conspectulu cassei Asoc., carea pre tem- pulu acestei siedintia avea in proprietatea sa suma de 27,258 fr. 9 cr. (§. 57). ' 6) S’a esaminatu si statoritu bugetulu preliminariu pentru an. Asoc. 187⁷/₈, carele totuodata conformu conclusului adusu in ad. gen. a Asoc., tienuta la Abrudu in 29. Augustu 1865. XXIII. se presenteza prein acăst’a on. adunari gen. spre esa- minare)')si acceptare, cu acea observare, că comitetulu Asoc. la esaminarea si statorirea numitului bugetu a avutu in ve- dere sum’a de bani disponibila dein capitalulu Asoc. după tenorea §. 26 dein statute (§. 58). c) S’au facutu dispositiunile necesarie pentru realisarea unei obligațiuni sunatorie despre 24 fr. 80 cr. v. a., o detoria, ce comun’a Cristioru in comit. Bihorului o are la unii Omeni dein Vidr’a de susu, comitatulu albei inferiore, pentru pasiu- naritulu pre otarnlu numitei comune, si care datoria comun’a Cristioru a oferit o in favorea fondului Asoc. trans. (§ 59). d) S’a facutu dispositiune pentru realisarea unei politie (Wechsel), sunatOre despre 100 fr., v. a., o detoria, ce D. ne- gutiatoriu si proprietariu in Oradea mare, Nicolae Zsiga sen. o are la fostulu deregatoriu in Silvan’a Georgie Ratz, si carea a cedat’o că ofertu in favorea Asoc., inse cu acea dechiara- tiune, că scotiendu comitetulu numit’a suma de 100 fr. v. a. dela debitoriulu resp., 50 fr. v. a. se se incasseze la fondulu Asoc. trans. romane, er’ celialalti 50 fr. v. a. se se strapuna fondului Asoc. literarie dein Aradu (§. 60). Deși comit. Asoc. nu e deplinu securu despre posibilitatea realisarei mai susu numiteloru oferte: totuși si-a tienutu de detoria a pune pașii ne- cesarii pentru realisarea acelor’a. e) S’a luatu spre scientia incunoscutiarea directiunei scolei capitale si preparandiale dein Prag’a, despre progresulu tene- riloru ascultători de preparandia si stipendiati ai Asoc. Geor- giu Munteanu si Stefanu Torpanu, cari după tenorea acelei relatiuni, in decursulu anului scolast. 186⁶/₇ an documentata unu progresa multiamitoriu dein obiectele propuse dein pre- una cu o portare morale recomandabile (§. 61). f) S’a pertractatu rogarea teneriloru ascultători de prepa- randia in Prag’a: Georgie Munteanu si Stefanu Torpanu, carii impartasindu comit. Asoc. o programa despre obiectele ce se propunu la scol’a capitala (de mustra) dein Prag’a, unde stu- diază elf: totuodata ceru că comitetulu se propună la adu- nerea gen. presente, că aceeași se bene voiasca ale dă voia a studia in Germani’a, si ale asemnă unu adjutu, pre lenga sti- pendiulu avutu. Comitetulu inca cu ocasiunea elaborarei proiectului de bugetu preliminariu pre anulu Asoc. 186% luandu in consi- deratiune rogarea numitiloru teneri preparandi, in conformitate cu conclusulu seu dein 4 luniu a. c. (§. 44) se semte detoriu a recomanda cu tota caldur’a, bunavointiei si atentiunei on. adunari gen. (§. 62). g) S’a luatu spre scientia abdicerea Dlui rigorosante in drepturi, Ioane Nechita de stipendiulu avutu dein partea Asoc. (§■⁶⁸)- h) Mai încolo asemene s’au luatu spre scientia testimoniale tenerului iuristu la universitatea dein Vien’a, Georgiu Gerasimu Rusu, despre coloquiele sustienute cu resultatu forte bunu in decursulu an. scolasticu 185% dein mai multe specialități ale scientieloru juridice (§. 64). i) S’a primita cu plăcere incunoscientiarea Dlui advocata plenipontentiatu al’ Asoc. Mateiu Nicola, carele prein charti’a sa dein 6 luliu a. c. aduce la cunoscinti’a comitetului Asoc., cumca nu mimai s’a ingrijitu , că pretiulu unei case in Abrudu, testata de repausatulu negotiatoriu Dionisiu Telechi si vendute in 1865, cu aprobarea adunatei gen. in favorea fondului Asoc. se se tramitia in celu mai scurta tempu la fon- dulu Asoc., ci totudeodata s’a ingrijitu de tempuriu si de aceea, că si celelalte legate telechiane, care — numai după mdrtea sociei repausatului testatorii! — au se devină in proprietatea Asoc., se fia scutite de orice periclu, conservanduse in cerut’a evidenția spre folosulu Asoc. (§. 65). Aceste fura dara lucrurile si decisiunile mai de impor- tantia ale comitetului Asociatiunei pre restempulu unui anu de dile. Comitetulu de semte detoriu aceste lucrări ale su- pune bencvoitoriei apretiari ale on. adunari gen. cu acea de- chiaratiune, ca dein partc’si a facutu după potentia, impre- giurari si midiloce, totu ce a potutu face, in favorea acestui 111 asidiementu atatu de scumpii pentru cultur’a natiunei n 6 s t r e. B. Ar’ mai ti dera de lipsa, că inainte de inchiarea acestui raportu fidelu, basatu pre actele Asoc., se mai atengu cate ceva si despre manipularea afaceriloru cancelariei Asoc. si apoi in urma se mai aruncu o privire fugitiva si preste starea si resultatele eluptate pana in presente, dein partea Asoc. nostre. 1. Ce privesce manipularea afaceriloru cancelariei Asoc., aceea se vede dein prot. agendeloru, alu caroru niuneru cu fi- nea anului trecutu s’a suitu la cifra de 201, er’ in anulu cu- rente se suie pana acum numai la cifr’a de 126. Sub aceli numeri se cuprindu esibitelc scrisoriloru cu bani tramesi la fondulu Asoc. — dein preuna cu insemna- rea numeloru DDloru trametietori-si resp. col. ai Asoc., cum si însemnarea sumei tramese preste totu; apoi corespondcn- tiele comit. Asoc. Pre lenga aceea, in interesulu adeverului, subscrisulu secret, isi tiene de datoria a observă aici, cumca toti banii veniti la Asoc. ori că tacse de m. ord., ori că oferte, s’au publicații (in Tel. romanu) dein luna in luna, dela o sie- dintia a comit, pana la alt’a, cu cea mai mare acuratetia posibila. 2. Starea presente a Asoc. in respecta materialii, după o viatia mai de 7 ani, de-si n’a ajunsu la acelu rcsultatu, ce se speră la prim’a inaugurare a aceleia, si mai alesu pre tem- pulu adunarei gen. tienute la Brasiovu in 1862: totuși facia cu tote impregiurarile tempului nu prea favoritorie, fondulu acestei Asoc., s’a redicatu la cifr’a considerabile mai bene de 27,000 fr. (capitalulu Asoc.). Si in decursulu junei sale viati mai de 7 ani, Asoc. acăsta s’a nevoita după potintia si midi- locele sale, a corespunde in respectu spirituale si destina- tiunei sale, scopului seu defiptu prein §. 2 dein statute; ca-ci in toti anii, de la urdirea sa, pana in presente, s’a inipartitu cate unu numeru frumoșii de stipendia pentru teneri romani, devotați diverselorii specialități de scientie, dein cari unii astadi se afla si in servitiu publica. Ea s’a nevoita după potintia a incuragia si meseriele prein stipendia destinate pentru dori- torii de a se face maeștrii; s’au mai escrisu si data premia pentru stenografi, pentru prăsitori de fragari s. a. Tote acestea crediu că suntu pre cunoscute on. adunari gen. si mi mai e opu ale insiră aici mai pre largii. Cu t<5tc* acestea nu se 112 — pote nega, că Asoc. nostra inca are multe, ba fdrte multe, de facutu, pana ce va ajunge in deplenulu intielesu al’ cuven- tului la tient’a sa, la devis’a defipta in §. 2 dein statutele aceleia. Se spereza inse, ba se si aștepta că fiacare fiiu alu na- tiunei nostre se concurgă după poterile sale si morali si intielesuali si materiali in ajutoriulu acestui asiediementu de cul- tura si prosperare, că numai asia prein concursulu poteriloru unite cea mai cordiale fratiesca armonia, se pdte speră rea- lisarea măreției sale devise, care e inaintarea literaturei romane si cultur’a poporului romanu in deplinulu in- tielesu al’ cuventului. Carii si cati suntu in presente membrii ai Asoc.? adeca carii au respunsu tacsele prescrise prin §. 6 dein statutele Asoc.? afara de m. fundatori si ordinari pre viatia, se va vede dein raportulu Dlui cassarin al’ Asoc., care raportu in sensulu unui conclusu al’ comitetului Asoc., adusu in siedinti’a aceluia dein 4. Septembre 1866 §. 67, si in legătură cu unu altu conclusu al’ adunării gen. tienuta la Alba-Julia in 1866 p. VI., va co- prinde atata pre membrii aflători cu restantia, catu si pre acelia, cari au respunsu tacsele prescrise. Atat’a mi-iau voia totuși si cu ast’a ocasiune a observă, cumca numerulu membriloru Asoc. — intielegu aceli membri, carii au respunsu pre totu anulu regulatu tacsele prescrise prein §. 6 dein statute, au purcesu dein anu in anu decres- cundu, in locu de a progresă prein înmulțirea numerului loru. In fine, la insarcinarea Esc. Sale Domnului presiedinte al’ Asoc., mi-iau voia a aduce la cunoscienti’a onor, adunări gen., cumca Esc. Sa., pre lenga tota dorinti’a si viiulu inte- resu care l’a nutritu de apururea si’lu nutresce facia cu ac^st’a Asoc., totuși astadata, dein caus’a restaurarei sanetatiei sdrun- cinate, aflanduse la bai in Mehadi’a, apoi si dein caus’a intre- venirei unoru inpregiurari oficiose urgente: nu s’a aflatu in placut’a positiune de a potfi luă parte la acest’a strălucită adunare gen. si a o conduce in cualitatea de presiedinte al’ aceleia. Clusiu in 26. Augustu c. n. 1867. Ioane Rusu m. p., secret. II. al’ Asociatiunei transilvane romane. — 113 — Prefaci’» dini G. J. Muntenu la C. Svctoniu tradusu. Că cultur’a moderna atâtu de laudata este unu resultatu a lu vechei culture, cuprinsa in classicitatea Elenica si Latina, numai acel’a nu va recunăsce, care ar afirmă, că efectulu e posibile si fara causa. Tăte popărele Europei, care se-destingu astadi prin cul- tura, cunoscendu, că verce cultura fara a avă de fundamentu classicitatea antica este numai o eruditiune superficiale, unu edificiu, ziditu pre temeiu de nisipu, si că omului, câtu de eruditu prin autodidactia, ’i lipsesce acea securitate in dîse si fapte, ce face pe barbatulu cum se-cade, au pusu o grige sin- gulara, că cultur’a naționala sa fia intemeiata pre classicitatea antica. De aci se-esplica intemeierea cu atât’a grige si pre- vedere a mii de gimnasie, unde junimea, speranti’a fiacarui poporu, ce doresce unu venitoru mai bunu, decâtu e presen- tele, essercitandu’si facultățile intielesuali prin limb’a Elenica | si Latina mai alesu că-si intr’o gimnastica, sa ’si formeze si 1 sa ’si intarăsca caracterulu, sa se-pregatăsca pentru universități, unde sa se-păta perfectiună intr’un’a său alta specialitate, spre a deveni mai tardm in viati’a practica ămeni, cari sa scie a ’si implini misiunea in postulu, unde voru fi chiamati, asia cum va pofti onorea si interesele tierei si a națiunii sale. Eca de acea prin statele si tierele luminate nice unu teneru nu se- admite la studiulu Filosofici, Teologiei, Jurisprudentiei si Me- dicinei pana nu trece mai antâiu printr’unu essamenu rigurosu din obiectele de invatiamentu, ce se-propunu in gimnasiele na- tiunale a patriei — dar natiunale a patriei, căci numai intr’a- cestea se-potu cresce barbati, cari sa păta pretiui interesele națiunii sale, a lu cresce in gimnasie străine pe rumânu, este a lu formă pentru interese străine — si cu deosebire din lim- bele Latina si Elina si Classicii acestora popăra, representantii culturei antice. Si nu fara cuventu, căci classicitatea antica este unu te- sauru, unde sunt adunate doctrinele si preceptele celea mai instructive si salutari, că atâtea fructe ale esperientiei secule- loru trecute. Deunde aflamu că Istori’a se-repetiesce neconte- nita, ca prin urmare nu se-dîce nice că se-face ceva in pre- sentu, ceace nu s’ar fi dîsu si nu s’ar fi facutu in trecutu; că lumea morale in relatiunile sale sociali, civili si politice se-diri- găza de certe legi totu asea de necesarie eterne si divine că- si nest.ramntabilile legi, dupre cari se-tiene si conservăza lumea — 114 — fisica; ck aceleași cause intre cercustantie analdge producu a- semine efecte: ck infine cei ce se-insarcindza cu conducerea sortii poporului seu iau o greua respundere, dăca, nefiindu a- dapati din tesaurulu esperientiei secliloru trecute, nu voru fi in stare a prevede efectele, ce au sa urmeze din căușele si cercustarile, intre cari ei dirigdza nauea statului, si voru isbi-o si sierîmă-o in scopuli ascunsi adeseori sub luciulu marii. ! Francii, Anglii, Germanii, si cu deosebire cei dela nordu, Prusianii, dupre ce prin mii de gimnasie a inaltiatn fldrea na- țiunii la non plusultra in cultur’a classicitatii antice, apoi prin traduceri bune in limb’a le natiunale a popularizata largu pe autorii Elini si Romani si in mass’a poporului. Succesele, cu care ei puseră in mirare si spaimentare pe Europa, sunt fru- I ctele barbatiloru sei de stătu cultivati classicu. Asia Belletri- । stic’a si scoal’a romantica nu e calea cea nimerita, ce duce la adeverat’a sciintia si la putere. Dar noi cum stamu in asta privintia ? Trebue sa martu- risimu: ck, că romani, nunumai din rațiunea foldseloru classi- citatii eram oblegati a ne ocupa mai multu decâtu ne am ocu- pații cu cultivarea classiciloru, si anume cu cei Latini său Ro- mani ; dar chiaru si din pietatea fiiasca catra ei, că catra unu patrimoniu lasatu noue dela strămoșii noștri spre eredirc. Pe- candu tdte națiunile civilizate moderne, pana si Maghiarii, i i esploatara in folosulu culturei si a măririi loru natiunali, noi, I că nisce ereditori ingrati, i am negrigitu. t Ce ne pdte escusă pentru acestu pecau alu lăsării este positi’a ndstra geografica cea greua. Despartiti in mai multe tiere, incungiurati de tdte laturele de popdre tari si favorite de cercustari politice, pururea inimici ndue, pe timpulu fana- tismului contesionalu din caus’a religiunii ndstre ortodocse orien- tali, in seclulu luminata alu natiunalitatiloru din spiritu si aspi- ratiuni de egemonia candu a unui elementu candu a altui’a, noi am petrecuta si petrecemu că intr’o tabera permanente purure sub l’arma si sur le qui vive! Ck Masele nu potu prosperă in resboiu, cine nu scie? Dar quod differtur non aufertur, si mai bine odata decâtu nice odata. D. J. Eliade Radulescu, a fostu publicata înainte de 48 — anulu anume nu lu tienu minte — o provocatiune catra literatii competenti, ck cugeta a eda toti autorii classici, si anca nunumai pe cei Elenici si Latini, ci si pe ai natiuni- loru civilisate moderne. Ck acesta întreprindere nu a fostu in- cununata de saccesulu, ce lu merită, paremi-se, ck a purcesu — 115 — mai multa dela acea cercustantia, că programatea a fosta pră întinsa. Prin associatiunea ideiloru ’mi vine sa amintescu, că pela 1858, candu sistem’a absolutistica si germanisatăria peaici eră in fldrea sa, citindu pe Tacitu m’a frapatu locuia din Agricola XLII, acest'a: „Sciant, quibus moris est illicita mirări, posse etiam sub malis Principibus magnos viros esse: obsequiumque ac modestiam, si industria ac vigor adsint, eo laudis excedere, quo plerique per abrupta, sed in nullum reipublicae usum, am- bitiosa morte inclaruerunt," incâtu n’am putută resiste la poft’a de a traduce biografi’a lui Agricola, pentru că acest’a sa ser- văsca dreptu essemplu si modelu, că păte nescine a fi barbatu mare si a lucră virtutea si sub principii cei rei, cnm a fostu Tiberiu in diumatatea din urma a domniei sale, Caligula, Ne- rone si Domitianu, cari pedepsiă virtutea civile si militară, că o crima de les’a Maiestate, dăca va sci a se-conteni intre limi- tele legiloru, si nu va provocă prin cutezare si cerbicia periclu asupr’a capului seu. La 1864 s’a tradusu si tiparitu cu spesele proprie Ger- mania lui Tacitu, uniculu monumentu, ce essiste pentru Nemți despre originea si datinele sale celea antice. Fara Tacitu ei ’si ar caută pana astadi, că-si Maghiarii, leaganulu originii sale, fara a lu mai pută află undeva. Dar multa Onoratulu Domnu Conte Scarlatu Rosetti a facutu mai multa pentru a se-lati si la noi rumânii in mass’a poporului cunoscintiele si doctrinele cuprinse in Classici Latini. Pela a. 1860 adeca a depusa la On. Eforia a scăleloru ruma- nesci gr, or. in Brasiovu trii premie: 1. de 250 fl. v. a. pen-J tru traducerea cea mai buna a lui Suetoniu de vita XII Im-; peratorum; 2. altu premiu, totu de 250 fl. v. a. pentru tradu- cerea cea mai buna a lui Jornandes Historia Gothorum si 3. unu premiu de 1000 fl. v. a. pentru traducerea lui Tacitu său Annales, ce se-intitulăza adi mai corectu: Ab exitu di vi Au- gusti, llistoriae, Germania si Agricola. Subscrisulu, pelanga acea că provocata a tradusu pe Ta- citu intregu, a concursu la terroinulu prefiptu si cu traducerea lui Suetoniu, si fă norocitu a’i se-fi adjudecata lui premiulu de , 250 fl. v. a. prin comisiunea essaminatăria, constante din DD. J. Poppasu protopopn pe atunci, G. Baritiu si profesorii gim- nasiali Dr. J. Mesiota si S. Josiffu. Astadi Suetoniu se-prezenteaza Onoratului publica cititorii, tiparitu cum sc-vede, totu cu spesele Domnului Prcmiatoru, că — 116 — unu semnu invederatu, că Dsa scie sa faca cea mai nobila in- trebuintiare de averea, ce i a dat’o Dumnedieu. Cu privintia la biografi’a autorului nostru avemu sa in- semnamu: că C. Suetonius Tranquillus a fostu Grrammaticus si Rethor in Roma si Magister epistolarum s6u secretara alu Imperatului Adrianu, amicu lui Plinius junior — cadiutu mai tardiu in disgrati’a Iui Adrianu. Afara de vita XII Im- peratorum, scrisa mai alesu cu privintia la viati’a loru fami- liara si la datinele curții depeatunci, a mai conceputu si Liber de illustribus grammaticis, si Liber de claris Rethori- bus Romanis intr’o limba cordcta si regulata.*) Infine inchidu acesta prefacia mai lunga pdte decâtu s’ar fi cuvenitu cu urmatdrele doue observatiuni: un’a cu referintia la notitiele in numera de 710. Dedrace traducerea in limb’a naționale a unui classicu nu e destinata pentru docti: deacea nice notitiele nu potu privi pe Filologii, Archeologii si Isto- ricii de profesiune; ci ele s’au facutu cu acea intentiune, câ-sa dea mana de ajutoru si la acei cititori, cari nu prd cunoscu limb’a classica, nice sunt pregătiți cu totu aparatulu filologica, archeologicu si istoricu, ce se-cere spre a intielege câtu se-pdte mai bine autorulu tradusu. Alt’a se-rep<5rta la natur’a, cum are sa fia o traducere, că-sa respunda scopului. Multi literati cauta cu ochii desus cam cu despretiu asupr’a a totu opulu, ce nu e originalu, dar traducere. Că-si candu, ai ddmne! ori- ginalele de astadi s’ar putd mesurâ cu opurile classiciloru an- tici, si că-si candu productele originalie de astadi, abstrahendu dela prd pucine essemple, n’ar seminâ cu acelea musce, ce mora in diu’a in care s’au nascutu. Adeverulu este, cum ni se-pare, că nu cunoscu din propri’a le esperientia grautatile, ce su nedespărțite de o traducere cum se-cade. Acestea grau- tati totu traducatorulu le intimpina in diferinti’a neaparata, ce esiste intre modulu de cugetare si de esprimere a limbei, in care e scrisu unu classicu drecare de tradusu, si intre facul- tatea de a reproduce ideile aceluiași intr’o limba viua, ce are alte trase, alti ideotismi, alta constructiune si sintasse. Spre a vinci o atare grautate se-incdrca unii a traduce originalulu: *) Suetoniu, deși nu se-inaltia la demnitatea unui istoricu cum este Sallustu si Liviu si Tacitu, totuși deslucesce, esplica si mai virtosu intre- gesce pe Tacitu si in Libri ce s’au perdutu; căci si Suetoniu descrie, vedi bine mai multn biograficii, totu acele timpuri si pe.rsdne, ce le descrie prag- matica Tacitu in Annale si Historiae. — 117 — sdu din vorba in vorba, sâu cercuscriindu lu. In casulu primu ei producu unu opu cu totului totu strainu, nice rumanescu nice p. e. latinu — unu opu neiutielesu; in casulu alu douilea făcu o perifrasa, si asia nu aducu nîce unu folosu cititoriloru, nu adaugu cu nimic’a la înmulțirea capitalului intielesualu alu națiunii. Deci si aci, câ in tdte, calea media, dîsa de auru, este cea mai drcpta. Faraindouiâla traducatorulu consciintiosu este oblegatu a se-tiend strînsu catu se-p<5te, adeca catu ilu iârta geniulu limbei in care traduce, de originalu asia anse, câ ideo- tismii, frasele proprii autorului sa le traduca cu frase, cu idio- tismi ecuivalenti si analogi —- cu o vorba sa se-esprime in limb’a materna asia, cum crede că s’ar fi espresu autorulu, candu ar fi scrisu p. e. in limb’a romana. Pana incâtu traducatorulu lui Suetoniu va fi implinitu a- cestu postulatu, remâne sa judece publiculu cititoru celu com- petenta. Brasiovu, 1. Martin 1867. Istori’a naturale. Publicului literatu ii sunt cunoscute persecutiunile la care au tostu supuse si despretiulu cu care au fostu tractate la noi sciintiele naturali pana la an. 1850. Fisic’a proprie dîsa era ecsilata cu totulu din gimnasia si se propunea numai la facul- tatea filosofica in cursu de unu anu; âra istori’a naturale nu se propunea nicairi. Acesta bajocura ce se facea sciintieloru naturali era escusata cu necalitulu pretestu, ca sciintiele natu- rali ar periclita moralitatea si relegiunea positiva. Inca si dela 1850 incdce a mai decursu lupta ferbinte intre obscurantist! si intre amicii lumineloru asupra sciintieloru naturali. Nu se pâte spune si crede, cata paguba a trasu asupra popâraloru negri- jirea de sciintiele naturali (si de cele ecsacte). In acâsta con- vicțiune noi totudeauna simtimu o bucuria usidra de esplicatu, candu vedemu publicanduse si in limb’a nâstra cate o carte ce tracteza o ramura seu alt’a a sciintieloru naturali. Red. In dilele acestea ne veni la mana: Partea II. din Elementele de istori’a naturale pen- tru clasile secundarie interiore de ambe secsele de Simeone Mi ha li, profesoriu la liceulu din Craiov’a. Acesta parte, adica Botanic’a, s’a tiparitu in Craiova 1868. Pentrucâ atatu ddnii profesori de specialitate, catu si alti amici ai sciintieloru natu- — 118 — rali se cundsca mai deaprdpe metodulu dlui S. Mihali, voru avea a’si castiga insasi cartea. Spre a o recomanda, va fi de ajunsu a reproduce din ea cateva pericope si anume despre: Organele planteloru si funcțiunile loru. Viati’a planteloru ne presinta doue specii de funcțiuni, dintre cari unele suntu destinate a conservă esistentia indivi- duului si se numescu funcțiunile nutritiunei; altele au de scopu propagarea si perpetuarea speciiloru, si se numescu functiunjle reproductiunei. Fia care din aceste doue funcțiuni, si-au or- ganele loru proprie, cari pentru aceea se si numescu organele nutritiunei si organele reproductiunei. Organele nutritiunei. Organele nutritiunei suntu: radecin’a, trunchiulu si foiele. R a d e c i n’ a. Radecin’a (radix) este acea parte a plantei, care cresce in direptiune opusa cu trunchiulu, si se afunda in pamentu (la plantele terestre), seu in apa (la plantele apatice pr. e. lintiti’a), seu in trunchiulu altoru plante (la pl. părăsite, pr. e dder’a). Unele plante arunca si din trunchiulu loru radecini, cari spen- diura in aeru, seu ajungu cu capetele loru in pamentu, aceste se numescu radecine aeriene s6u adventive, pr. este vanilia etc. Punctulu seu lini’a care desparte radecin’a de trunchiu se numesce nodulu vitale sdu colu (gfltulu plantei) si este de o mare importantia, in acelu sensu, căci de aici se întinde si cresce plant’a in doue direptiuni opuse. Radecinele după form’a si structura loru se impartu in radecine firose (fibrose), adeca candu radecin’a indata dela no- dulu vitale se desparte in mai multe fire; unele mai subțiri, altele mai grdse, pr. e. la semenature, grâu, secare, porumbu etc. Radecine pivotanti (perpendiculari), cari crescu direptu in giosu; aceste erasi suntu seu simple pr. la carote (morcovi), betule (sfecle), napi, radichi etc.; seu ramurose, candu radecin’a principale arunca in pregiurulu seu mai multe radecini si ra- dicele inegali pr. la ceru, plopu, fagu etc. Radecine tuberose suntu acele cari presinta mai multe înfiaturi in forma de tu- bercule pr. la dahlia (georgina), peonia, filipendula etc. Nota. Aceste radecini suntu adeverate fibre ladicali, cari prin depu- nerea sucuriloru nutritorie au ajunsu la o desvoltare considerabile, prin ur- mare nu trebuescu confundate cu tuberculele proprie ale cartofiloru etc., cari suntu trunchi seu ramuri suterane, avendu muguri in suprafaci’a loru, din cari esu nisce mladitie pr. suntu cartofii etc. — 119 — După durat’a loru se impartu radecinele in anuali, caia durăza numai o vera pr. este grâulu si celelalte graminee. Bienali, cari in anulu d’antâiu ne dau numai foi, era florile si fructele se desvolta in anulu alu doilea pr. este patrungelulu, pastarnaculu, morcovii etc. Perenali suntu acelea cari in de- cursu de mai multi ani se desvolta si traiescu mai indelungatu pr. suntu pomii de gradina, arborii de pădure, arbustele etc. Funcțiunea radecineloru este de a suge din pamentu, seu dm mediulu in care ele se intindu suculu (umediela) necesariu la n itrirea plantei; aceasta funcțiune se chiama absorbitiune. Utilitatea radecineloru. Folosulu radecineloru este forte mare, pentru că multe din ele servescu omeniloru că nutre- mentu pr. suntu carotele, betulele, râdichiele, napii etc.; altele, contînendu materie coloritorie, servescu in industria pr. suntu uadecinele de ruiba, cari dau o colore roșia, radecinele de cur- cuma dau colore galbena etc.; altele servescu in medicina pr. suntu reventulu său rabarb’a, ipecacuan’a, ialap’a etc. T r u n c li i u 1 u. Trunchiulu său cotorulu (stirps, cormus) este acea parte a plantei, care cresce in direptiune opusa cu radecin’a; se ră- dică in atmosfera (une ori remane ascunsu in pamentu) si porta foile, florile si fruptele. Trunchiulu mai serva inca pentru sui- rea (si coborirea) sucuriloru nutritorie, pre cari plant’a le a supta din pamentu cu radacinele sale. Distingemu doue feluri de trunchiuri: supra-pamenteanu seu aerianu, si trunchiu supt-pamenteanu. Trunchiulu supra-pamenteanu după form’a si consistenti’a sa, iea numiri diverse: 1. Trunchiulu propriu disu (truncus), care este lemnosu, are forma conica, si incependu dela unu locu se imparte in ramuri si ramurele cari porta foie, flori si frupte. Elu ocura la toti arborii din climele nostre (dicotiledoni). 2. Stipula (stipes), acest’a este cilindrica, neramificatu si intr’o forma de grosu dela pamentu pana susu la verfu, unde porta unu buchetu de foi amestecate cu flori. Elu ocura la finici, banani si alti arbori esotici (si monocotiledoni). 3. Scapulu (scapus, fr. hampe), acest’a porta numai flori, dara nu si foi, pr. este la iacintu (zambila), viorele etc. 4. Paiulu (culmus) este unu truncbiuletiu golu pre din in- tru, avendu din distantia in distantia nesce noduri pline, de unde esu nesce foi ânguste, acest’a ocura la plantele graminee. — 120 — 5. Cotorulu (caulis) se destinge de catra tote cele de mai susu; elu este trunchiulu garofeloru, micsiuneloru si alu tutu- loru planteloru, asia numite buruienose. După consistentia, trunchiurile se iinpartu in lemd ”fR 1 erbose. Cele de antaiu apartînu arboriloru si arbuste’biu'^tu- feloru) cele din urma erbeloru si burueneloru. ' ¹¹¹ Trunchiurile ne presinta diverse positiuni si forme’.' Th privinti’a positiunei, unele se inaltia direptu in susu, altele se tereie pre pamentu, altele se invârtescu pre langa obiecte: dela stâng’a la dirept’a că hameiulu, sdu dela dirept’a la stâng’a că fasolea. In privinti’a formei, unele trunchiuri suntu rotunde, altele suntu angularie, că la Leandru (in teneretia). Asemenea in privinti’a suprafeciei: unele trunchiuri suntu netede, altele parose, altele ghimpose, spinose etc. J , Trunchiulu planteloru lemnose (dicotiledone) se compun din trei parti, adeca din scortia, corpulu lemnosu si medua. Scorti’a este compusa din mai multe parti, unele mai sub- țiri, altele mai grase. Plecandu dela partea esteriăre vedemu mai antaiu epiderm’a, aceasta este o pelitia subțire si transpa- renta care acopere tota suprafaci’a plantei. Ea este la ramu- rele cele tinere neteda, ăra la trunchiurile cele betrane este crepata, pana candu mai dispare cu totulu. Epiderm’a impe- ' deca evaporatiunea prea mare a sucuriloru pentru că se nu se 1 usuce plant’a. De desuptulu epidermei este unu stratu de scortia cehilosu de colore bruna, care se numesce suber, acesta la unii arbori din genulu stajariloru (la Quercus suber) se ingrosia forte tare, si fiendu elasticu, se făcu din trinsulu astupusie la sticle. După suber urmedia unu altu stratu care se numesce invelisiulu erbosu, acest’a este de colore verde si la ramurile cele tenere se străvede prin epiderma si prin suber; elu se in- taresce cu timpulu si-si perde colorea cea verde. După ace- stea urmăza unu stratu care se numesce liber; acest’a formeza suprafaci’a interiore a scortiei si este compusu din nisce sfasii lungi, subțiri si tenaci, cari se desfăcu unele de altele că foile unei cârti. Stratulu acest’a este la unele plante pr. la canepa, la inu, la urzica forte desvoltatu; din elu se scotu fuidrele cari se torcu si din care se face pandia, funii s. a. lucruri indu- striali. Pre aceasta parte a scortiei scrieau celi vechi inainte d’ase inventă fabricarea chârtiei, d’aceea s’a numitu cartea in limb’a latina liber. Corpulu lemnosu (corpus lignosum) este coprinsu intre scortia si medua. Elu se compune din fibre lemnose, cari suntu 121 — asiediafr* in forma concentrica si fonncza nisce cercuri după cari se pote calculă etatea lemnului. Corpulu lemnosu se im- • m doue zone: un’a esteriore de culofe mai descinsa, se nuu.-^pe alburim; alt’a interiore de culore mai inclusa, se dice ani^’a lemnului. Intre aceste doue zone nu este nici o dife- renția in privinti’a structurei, diversitatea culorci provine sin- gurii numai d’acolo, că stratcle interiori suntu cu nmltu mai vechi si mai indesate, că cele esteriori. Medu’a (mcdulla) se afla in centrulu trunchiului. Ea este formata din mai multe celule prismatice. Candu trunchiulu este teneru, medu’a este abundante plina de sucu si adese ori verde; dara cu tempulu ea se usucă, se descoloreza, si une oii dis- pare cu totuhi. Acestea tote se potu forte lesne observă ta- iăndu in doua unu trunchiu, seu unu ranm mai batranu dela vum arbore, d. e. dela unu stejariu. / In fia-care anu, mai alesu primaver’a, se desparte unu tjjtratn din liber si se adauge la partea esteriore a albumului, fire candu unu altu stratu, seu cercii, se desparte din partea interiore a albumului si se adauge la ânim’a lemnului. Astu felii cresce si se desvolta trunchiulu in grosimea sa; ăra cres- ₍prea lui in lungime se intempla prin mugurii cari esu in ver- i urile ramuriloru. Stipula său trunchiulu arboriloru monocotiledoni diferesce in structur’a sea de trunchiulu arboriloru lemnosi dicotiledoni, pentru-ca aicea fibrele lemnose nu formedia cercuri concentrice, ci ele se afla respandite intr’o masa celulosa si se intindu dela radecina in siisu catra foi. Acest’a se pote observă intr’o se- cțiune transversale d. e. a unui finicn. Trunchiurile s u b - p a m e n t e n e. Trunchiurile sub-pamentene, in locu d’ase inaltiă susu in atmosfera, renianu ascunse in pamentu unde, in genere, iau o direptiune orizontale. De trunchiurile sub-pamentene se tîne: 1. Butuciilu (rhizoma), carele este asemenea unei radecine si acoperitu cu radicele. La partea superiore se vedu nisce muguri, din cari in totu anulu esu mladitie none si foi, d. e. la crinulu nemtiescu (iris). 2. Tubercula său modâlc’a (tuber), care este grosa si mie- diosa (farinosa), avendu pre suprafaci’a sa mai multi muguri, din cari esu mladitie si foi, d. e. la cartofi. Nota. Tuberculele nu suntu d’ase confunde cu radecinele tuberose, cari suntu nisce iinflaturi ale radecineloru proprie, 6ra tuberculele acestea se desvolta din partea superiore a nodului vitale. 9 — 122 — 3. Cdp’a-^pa) are in intcriorulu seu o parte latdtia si miedidsa, sub care resaru radecine firose, si pre care se afla foi in form’a solziroru puse unele preste altele si incungiurandu ; miediulu; acest’a ocure la căpa, la crini s. a. F o i e 1 e. i Foiele seu frundiele (folia, frondes) suntu nesce espansiuni (întinderi) laterali ale trunchiului, avendu forma lamelaria si colore verde. Nota. Foile din preuna cu trunchiulu si cu radecinele suntu organele fundamentali ale vcgctaleloru, pentru ca tote cele lalte organe, despre cari vomu mai vorbi, suntu nesce modificatului seu transformatiuni ale foieloru. La o foia distingemu urmatoriele parti: 1. Teoculu (va- gina) este partea cea mai de desnptu, care inconginra trun- chiulu. 2. Coditi’a foiei (petiolus) este partea angusta si Iun- ■ guetia care porta foi’a. 3. Latulu foiei (lamina), care formezn H espansiunea. Inse nu tote foiele au câte-si trele aceste parti, ■ la multe lipsesce coditi’a si atunci foi’a siede de-a-dreptulu pre S trunchiu, ataii foi se numescu sesile (sessilia, siedietorie). \ M Coditi’a foiei intindiendu-se dela base pana la verfolu ei, J împarte foi’a in doue parti ecuali; dintr’ins’a esu mai multe ■ ramuri, cari se intindn si se incrucisieza iu latulu foiei; ac S. Comes Cttus Thorda, David Mariasi S. Comes Cttus Kolos, et Petrus Dobra fiscalis Director. Vide Nr. 978, 1746. 1747. — 22. Apr. Rescripto Ordinator, ut absente adhuc semper Eppo Klein, Dominium Balâsfalvense cum universis proventibus Eppalibus sequestretur — et per administratorem bonorum Apafianorum Joannem Jos. Nagy de Csatăr administretiir, et proventus Cassae Camerali deponantur Nr. 1421, Anno 1747 et 2775, 1747. 1747. — 28. Juny. Rescripto mediante ad facilitandam Valachorum in Moldaviam profugorum reversionem praecipitur, ne a rebus, quas iidem pro necessitate sua inducturi sunt ulla 30-ma exigatur. 2216 a. 1747. 1747. Absente adhuc semper e Transilvania Eppo Klein tantus disordo inter Clerum Valachicum invaluit, ut 1747 inconsulto eorum Vicario Grali synodum proprio Marte celebraverint, et Gralem Vicarium exauctoraverint (ex Actis 1747). Ad sopiendos hos disordines, ad expensas aerariales missus ab aula fuit in Transilvaniam Eppus Munkacsiensis Manuel Oltavsky, qua Commissarius Regius, qui Clero Valachico Synodum Gralem indicat, et eos compescat. Innuitur 1389, 1748. 1748. Postquam Eppus Munkacsiensis Manuel Oltavsky peregisset in- quisitionem disordinum Cleri Valachici Viennam ascendit mense Septembri, et aula jussit, ut expensae ejus itinerales ex proventibus absentis Eppi Klein refundantur 3035, 1748. (Va urma). 127 — O mare colectiune de monete si medalii antice si anticitati se publica de vendiare in „Trompet’a Carpatiloru.“ O recomendamu cu totuadinsulu istoriofililoru, museeloru, bi- blioteceloru. De candu publicaramu cateva producte istorice noua din si despre pa- tri’a ndstra esite in limbele magiara si germana, se mai iviră de acelea, care trebue se intereseze si pe istoriofilii si istoriografii nostrii inca urma- tdrele: D61-Magyarorszâg, vagy ugy nevezett Bânsăg kiilbn tort li- ne Im e. Irta Bolim Ldnârt. Kdt kbtet. 4 frt. Adică: Istori’a Ungariei meridionali seu asia numitului Banatu. Scrisa de L. Bbhm. D6ua tomuri. 4 fiorini. Tortdnelmi gybngydk. Adică: Margaritaria istorice. Culese si asiediate, in ordine alfabeticii de Michailu Kiss, protopopu si parochu unitarianu in Arkos. Pretiu 1 fior. 60 cr. Az 1735-iki zendiilds tbrtdnete. Adică: Istori’a insurectiunei din 1735. Scrisa de N. K. Papp. Pretiu 1 fior. 20 cr. Istori’a acelei insurectiuni serbo-magiare din dilele imperatului Carolu VI., din care se aratasera ceva urme si in Transilvania, pana acum nu s’a putatu serie, din causa ca actele respective s’au tienutu in celu mai strinsu secretu, cum si ca censurele ștergea orice s’ar fi memoratu despre acea in- surectiune. A strabatutu cu tdte acestea cate ceva in publicu, departe inse de ceea ce vedemu astadi. Din acestu opu afli si căușele esențiali ale con- spiratiunei si insurectiunei, dra intre acestea si sil’a morala si fisica ce se facea celoru de legea gr. resaritdna prin partit’a ultramontana iesuitica, că se treca la catolicismu. Atunci prinseră pe Georgie Brankovits, 6ra mitropolitulu serbeseu o luă la fuga; 12 insurgenți fusera apucati, duși la Buda, judecati si condamnati la morte. Grof Bercsenyi Miklos le velei br. Kdrolyi Săndorhoz, 1703 —1711. Adică: Corespundintia secreta intre acei domni doi magnați pre catu a tienutu resboiulu intre imperatulu si Franc. Râkoczi, intre Lobonti si Curuti. Se nu perdemu din vedere, ca romanii inca au luatu parte de- stulu de mare la acestu resboiu civile câ si la celu din timpulu lui Tokblyi. ErdSly dpitdszeti emldkei. Irta Kbviiry Lăszld. Adică: Monumentele de architeetura ale Transilvaniei. De L. Kovâry, cu 30 gravure in lemnu. 8° mare., 335 pag. Pretiu 4 fior. Magyarorszăg kronikdja az 1848 -49 evi forradalom idejeben. Adică: Cronic’a Ungariei din timpulu revolutiunei dela 1848 si 1849. De Samuilu Szeremlei. 2 tomuri. Pestea. 3 fiorini. Vilâgos hiise. Adică: Eroulu dela Siria. Descrieri caracteristice despre Arthur Gorgei scdse din scrierile si memorialele mai multoru generali si coloneii din acelu timpu. De Victoru Szokoly. Pretiu 60 cr. Szecbenyi Istvân grof es kora. Adică: Contele Ștefanii Szecbenyi si timpulu seu. De M. Falk. Acestea si asemenea cârti istorice sunt pentru noi cu atatu mai interesante, cu catu la istori’a acelui timpu a luatn parte si poporulu nostru. Dn. losifu Trausch, consiliariu pensiunatu, nestorele barbatiloru de sciintia ai poporului sasescu publica aici biografiele mai multora barbati eru- diti din națiunea sa; aduna inse pre catu stimu si noi, multe date si din literatur’a romanesca. Societatea pentru literatur’a si cultur’a romana in Bucovina. Fondulu societatei are unu capitalu de 8000 fr. v. a. in oblegatiuni. Venitulu de preste anu 2166 fr. 92 cr. 9 galb., era spesele 1795 fr. 35 cr. si 9 galb.; deci remanu in cassa bani gat’a pe langa capitalu 371 fr. 57 cr. v. a. — S’a pro- pusu a cere o subventiune din fondulu tierii si alt’a din fon- dulu religiunariu, din cari de multu tragu foldse însemnate si\ alte societari, cari prin scopurile loru sunt fdrte departe de so-') cietatea literaria romana. — D. Georgiu Hurmuzachi presiedin- <• tele a incunoscintaitu că a primitu unu dani de una miia de I fiorini in oblegatiuni pentru fondulu societarii, ce i s’au tramisu de catra repausatulu cavaleria lonu Zota din Chisilau de pe patulu mortii, împreuna cu incunosciintiarea despre stabilire^ unei fundatiuni din partea repausatului după trecerea din viețui a clironomului seu actualu si frate mai mare cavaleriu Con- stantinu Zota, constatdria intr’unu capitalu de dduedieci de mii de fiorini, spre a se dotă din procente studinti romani lipsiti de mcdiloce cu stipendie. Stipendiele se vor impartf de catra societatea nostra literaria, si in casu de disolvarea ei, de catra comitetulu dietalu alu Bucovinei. (Din Fdi’a societarii.) Ddnii Abonati ai „Transilvaniei" sunt rugați, câ pentru orice neregularitate ar obveni in primirea foiei, se binevoiesca a’si îndrepta recla- matiunile totudeauna catra „Redactiunea Transilvaniei" la Bra- siovu, unde ese foi’a, in scrisori nesigilate si nefrancate. Espeditiunile se făcu de aici cu tdta precisiunea si regularitatea, ni se in- templa inse si noua pe la unele locuri aceea ce se intempla la o mulțime de alte foi periodice. Cu acesta ocasiune nu lipsimu a mai observa, ca după instrucțiunile ce se afla in vigore, deregatoriile poștali trimitu pe la casele adresatiloru numai epistole si recepise, 6ra foi periodice se trimitu numai sub conditiune de a se plati de fiacare Nr. cate 1 cr. v. a.; pentru foi care vinu din alte staturi se platescu cate 2 cr. Fara acea tacsa foile periodice stau la espe- diturele poștali cu lunile întregi, după care adesea se remitu redactiuniloru. Edltoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactorii) secretarhilu I. alu asociatiunei. — Tipografii Romer & Kamoer.