TRANSILVANIA.





            Ftfi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultur’a poporului romanu.



   !) Acesta foia ese cate 3 cdle pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia-
  j tiunei, 6ra pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poștei.
  \ Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. — Se abonâza Ia
  o Comitetulu asociatiunei in Sibiiu seu prin posta s6u prin dd. colectori.

---L/---V— V------O —-V          ■'z-<W'~-V------Xj---V - V V—


        Al’. 4. Brasiovu 1. Februariu 1868. Alllllll I.


        PROTOCOLULU

Adunatei generale a Asociatiunei transilvane pentru cultur’a si
literatur’a poporului romanu, tienute in Clusiu la ²⁶/ₗ₄, ²⁷/ᵢₐ
si ²⁸/₁₆ Augustu 18C7.

(Fine.)

SIEDINTI’A III.

tienuta la ²⁸/₁₆ Augustu 1867.

       XXVIII. D. presiedinte pune pre tapetu raportulu comi-
  siunei insarcinate cu preliminarea bugetului pre anulu venitoriu

       D. prot. Moldova nu că referințe cetesce raportulu comi-
  siunei amentite, alaturatu aici sub. M.

       Apoi presenta adunatei gener. trei suplice, care stau in
  legătură cu fipsarea bugetului; un’a a lui loanu Feiurdeanu
  cliirurgu absolutu dein Clusiu, alt’a alui Jac. Țnjbureanu
  maestru papucariu dein Alba-Julia (vedi proț. sied. II. Nr. XII),
  si a treia alui Georgiu Munteanu si Stefanu Torpanu,
  stipendiatii Asociatiunei la scol’a capitala de mustra dein Prag’a;
  carii doui dein urma ceru, se li se conceda a studiă in Ger-
  mani’a si se li se asemne dein partea adunatei gen. cate unu
  ajutoriu corespundiatpriu. Catra cari D. presiedinte mai in-
  sinua inca suplic’a lui Adamu Sirlincanu stud. de a II. cl.
  gimn. in Naseudu pentru unu stipendiu de 60 fl. v. a.

       După acdste luandu cuventu D. Dr. Nemesiu descopere.,
  că conformu conclusului adunarei generale dein anulu trecutu,
  comitetulu Asociatiunei inca a gatitu unu preliminariu pentru

— 50 —


   bugetulu anului venitoriu; deci poftesce ca la desbaterea spe-
   ciala a operatului comissiunei bugetarie se se cetdsca paralelu
   si puncturile corespundiatorie dein preliminariulu comitetului,
   care se alatura aici sub. N.

        După unele observatiuni pro si contra, adunarea primesce
   propunerea Dini Nemeșiu, de a se ceti la desbaterea spe-
   ciala si preliminariulu comitetului, si anume la dorinti’a espri-
   mata dein mai multe parti, acest’a mai antaiu, apoi puncturile
   corespundiatorie dein raportulu comisiunei bugetarie.

        Si acum luanduse ambele proiecte la desbatere dein pu-
   setiune in pusetiune, s’au primitu:

        1. Remuneratiune pentru secretariulu II. 200 fr.

        2.      Pentru unu juristu aplecatu că scrietoriu la cancelaria
   100 fr.

        3. Spese pentru cancelaria 160 fr.

        4.      Pentru 3 juriști dein afara cate 100 fr. si pentru unulu
   in patria 80 fr., cu totulu 380 fr.

        5.      Pentru cei doui ascultători de pedagogia in Prag’a
   cate 300 fr. si viaticu cate 50 fr. 700 fr. cu aceea, că se-si
   continue studiale in Prag’a; ăr’ nu la cutare altu institutu dein
   Germania, precum ceruseră.

        Propunerea Dlui Dr. Maioru de a se cred inca alte doue
   stipendia pentru ascultătorii de pedagogia, carii reintornandu
   a casa, se se pota aplecă de docenți normali, de cari ducemu
   mare lipsa, după o desbatere cam lunga si infocata, se pune
   la votisare, si se reiăpta prein maioritatea voturiloru.

        6.      Pentru unu studente la institutulu politechnicu dein
   Vien’a 300 fr.

        7.      Doue ajutorie de cate 50 fr. pentru doui studenti la
   scdlele reali 100 fr.

        8.         Ajutoriu. pentru unu godalu, care voiăsce a se face
maestru 50.fr...si pentru doui invetiacei de maiștri cate 25 fr.,
- cu totulu 100 fr.

        9.      La propunerea Dlui Dr. Maioru, pentru doui invetia-
   tori comunali, carii voru dovedi pana la adunarea gener. pro-
   sima, că au prasitu mai multi altoi, cate 25 fr. la olalta 50 fr.

        10. Spese estraordinarie 60 fr.

        11.        Pentru foi’a Asociatiunei edanda in intielesulu §-lui 33
t dein statute, in care se se tiparăsca si actele Asociatiunei, 400 fr.;
ăr’ la casulu candu nu s’ar potă efeptui edarea fbiei, pentru
•V tipărirea acteloru pana la 200 fr.

’ In legătură cu acdst’a pusetiune cere cuventu D. Rusu

— 51 —


   secret. II. si propune a se aplacidă pentru spriginirea „Archi-
   vuluiADlui Cipariu 400 fr.                           *

        D. can. Negrutiu e contra acestui ajutoriu, dein causa
   ca foi’a Dlui Cipariu pote esistă si fara acel’a.

        D. Vas. Po pu interpelăza pre D. Rusu, deca a cerutu
   ore vreodată D. Cipariu ac^stu sucursu materiale dein partea
   Asociatiunei, seu bă?

        D. Rusu se încerca a aretă dein actele comitetului si
   dein raportulu aceluiași catra adunarea gener. dein anulu tre-
   cuta, că D. Cipariu intru adeveru a cerutu acestu ajutoriu;
   deci recomenda de nou propunerea sa.

        D. Mol do van u reflecta Dlui Rusu, că cele cetite de
   D. sa nu se referescu la spriginirea materiala, ci la cea morala.

        După cari resumandu inca odata D. presiedinte părerile
   descoperite in asta privintia, adunarea respinge propunerea
   Dlui Rusu remanendu lenga ajutoriulu de 400 fr. fipsatu pentru
   foi’a Asociatiunei.

        12.       Pentru doui teneri, carii se invetie agronomi’a spre
   a fi apoi aplecati că invetiatori de studiulu acăstui’a, unulu
   la preparandia dein Blasiu, altulu la cea dein Sibiiu cate
   330 fr: cu totulu 660

        îndreptările commisiunei bugetarie dela comitetului Aso-
ciatiunei intru facerea preliminariului de bugetu, precum si
împărțirea stipendialoru preliminate, se incredintiare comitetului,
s Cerendu cuventu D. Dr. Ratiu, reapuca cestiunea foiei
] edande, si propune a se aduce inca acum decisiunile necesa-
I rie in privinti’a numelui, formei si redactoriului foiei, precum
' si in privinti’a remuneratiunei acestui’a.

        Care propunere dein caus’a scurtiemei tempului neaflandu
   spriginire la membrii presenti, la propunerea Dlui Antoneh
   se concredu tote aceste dispositiuni comitetului.

        XXIX. D. presiedinte pune la ordine raportulu comisiunei
   însărcinate cu esaminarea si numerarea voturiloru date de adu-
   narea gen. pentru oficialii si membrii comitetului Asociatiunei
   pre următorii trei ani.

        D. Dr. Mihali că referințe cetesce raportulu comisiunei,
   alaturatu la protocolu sub O. După care suntu aleși de ofi-
   ciali ai Asociatiunei (intemplandu-se alegerea presidintiloru in
   siedinti’a precedenta):

        1. Secretariu I. D Georgiu Baritiu cu 57 voturi.

        2. Secretariu II. D. loanu V. Rusu protop. cu 32 vot.,

— 52 —


capetandu D. Visarionu Romanii 21, D. Zach. Boia 1, Dr.
Borcea 1 si Toana Popescu prof. 1 vota.

       3.      Cassariu D. capitanu in pensiune Constantina Ste-
  zariu cu 54 voturi, capetandu Dr. Nemesiu 1 votu.

       4.      Controloru D. I. Popescu prof. cu 46 voturi, cape-
  tandu loanu Brote 4, loanu Popu 1, Nicolae Popea 1
  si Z. Boiu 1 votu.

       5.      Archivariu si bibliotecariu D. Nicolae Cristea cu 52
  votiuri.

       Era resultatulu pentru membrii comitetului insarcinatu cu
  ducerea afaceriloru curente ale Asociaciunei, se aretă urmatoriuj

I. Membrii ordinari ai comitetului.

       1. Paulu Dunc’a cu 49 voturi.*-

       2. Dr. loanu Nemesiu cu 49 voturi/-

       3. Dr. Nicolae Stoia cu 47 voturi,

       4. Petru Mânu cu 47 voturi.

       5. Jacobu Bologa cu 46 voturi/,

       6. Nicolae Popea cu 43 voturi,

       7. loanu Antoneli cu 42 voturi.

       8. Zach. Boiu cu 42 voturi. <

       9. loanu V. Rusa cu 41 voturi₇

      10. Elia Macelariu cu 41 voturiₜ

      11. Petru Rosc’a cu 40 voturi.

      12.     Greg. Mihali canon, cu 39 voturi, impartinduse celelalte,
  voturi intre alti mai multi membri de la 9 pana la 1.

II. Membrii suplenti ai Comitetului:

       1. Nicolau Cristea cu 38 voturi.

       2. Sav’a Popovieiu Barceanu cu 36 voturi.

       3. loanu Popescu prof. cu 35 voturi.

       4. loanu Popu par. Vizocnei cu 35 voturi.

       5. Dr. Racuciu cu 34 voturi.

       6.      Elia Vlas’a can. cu 32 voturi, mai capetandu dela
  1—15 voturi si altii mai multi.

       Care resultatu fă primita de adunare cu cea mai cor-
  diala bucuria, intre strigări de „se trai6sca“!

       D. Rusu cere a fi relevata dela postulu de secretariu
  si a se alege altulu in locu-i; ca-ci precum mai amintise, mul-
  tele-i ocupatiuni celu indetorescu sub alte titluri, precum si
  sanetatea-i cam slăbită, nu lu ierta a portă unu oficiu că

-- 53 —


  acest’a, îngreunată, acum — in absenti’a seu împedecarea secre-
  tariului I. — si cu redigerea foiei Asociatiunei.

      Asemene cere si D. Stezariu a fi dispensatu dela ofi-
ciulu de cassariu.

      Adunarea poftesce cu urgentia, se remana ambii.

      D. Stezariu concediendu votului adunarei descoperita
intr-unu modu cil acest’a, primesce oficiulu de cassariu si mai
departe fara conditiune; ăr’ D. Rusu numai sub aceea condi-
tiune, că la casulu, candu pre D. Baritiu secret I. nu l’aru
iertă agendele-i multe a se coprinde si cu redigerea foiei Asoc.,
comitetulu se pota concrede conducerea foiei altuia orecui dein
sinulu seu; cr’ candu aceea ar’ remanea totuși pre umerii sei,
elu sesi pota dă resemnarea dein oficiu înaintea comitetului.

      Adunarea primesce; si D. Rusu remane si mai departe
secret. II. al’ Asociatiunei sub conditiunea poftită.

      XXX.         După aceste se presenta adunarei gen. unu de-
semnu despre pretiosele antecuitati, cari s’au aflatu la saparea
calei ferate in Belgradu, dedusu si tramisu prein D. Rozoru
totu de acolo, cu acea promisiune, că deca Asociatiunea se
va interesă de asemene lucruri si le va primi cu bucuria, nu
va pregetă a deduce si a tramite Asociatiunei si desemnulu
obiecteloru, ce se voru afla de aici înainte.

      Se primesce cu bucuria, aducundu-se Dlui Rozoru cea
mai vina recunoscientia pentru atențiunea aratata catra acăst’a
Asociatiune.

      XXXI.         D. presiedinte da ordine spre cetirea disertatiunei
Dlui Dr. Tincu. Acest’a inse absentandu, cetirea disertiunei
sale alaturate aici sub P. remane.

      XXXII.          D. presiedinte pune la ordine alegerea locului
si detiermurirea tempului adunarei gener. viitorie.

      La propunerea Dlui loanu Muresianu proprietariu dein
Gherla, se decide, că adunarea gener. a VIII, se se tiena in
Gherla, siedinti’a I. in ²⁵/ₗ₃ Aug., er’ a dou’a siedintia in ²⁶/ᵤ
Aug. 1868, destinanduse diu’a de ²⁷/₁₅Aug, in care cade ser-
batorea de S. Maria pentru o escursiune pia la Nicul’a, unu
locu placutu de ruga al’ poporului romanu, in apropiarea
Gherlei.

      XXXIII.         Aretanduse lips’a unei comissiuni pentru veri-
ficarea protocolului acestei siedintie, la propunerea presidiului
se alegu Dd. cons. E. Macelariu, Dr. Vasiciu, Dr. Maiorii,
Porutiu secret., Popoviciu, Pamfiliu, Rosiescu, Chif’a,
Leont. Popu, si concep. Nemesiu.

— 54 —


     XXXIV.          După acestea se redica D. Han ea si luanda
in socotintia preveninti’a si iubirea fratiăsca, cu care fura in-
tempinati membrii Asociatiunei nostre in capital’a Transilva-
niei atatu dein partea oficiului, catu si dein partea locuitorilor!!
cetatiani, propune se li-se esprime protocolarminte multiumita
si recunoscientia si se se alega doui inși, carii se talcuesca
la primariulu (consululu) cetatiei acestu votu al’ adunarei ge-
nerale.

     D. Macelariu propune a se aduce asemene multiumita
si recunoscientia in protocolu, Escelentiei sale Domnului co-
misarii! regiu, comite Pechy si vice-presiedintelui de gubernu
Domnului. Grfoiss, celui deintaiu, pentru dovedit’a buna voin-
tia, cu carea sprigini scopurile Associatiunei; cr’ celui al’ doui- ;
lea că vice-presiedintelui comitetului teatrale, care cu buna j
vointi’a fratiesca a concesu teatrulu, fara neei o remuperatiune •
pentru concertulu datu in folosulu fondului Asociatiunei; apoi
Domnului C. r. colonelu.....................pentru music’a mi-

litară, si cei doui inși, ce se voru insarcină a telcui votulu
adunarei la D. primariu al’ cetatiei, se se deputeze a impleni
acăst’a si la acești Domni.

     Adunarea primesce aceste propuneri intre manifestări de
bucuria si alege spre scopulu susu amentitu o deputatiune
in personele DDloru Macelariu si Vasiciu.

     D. Visarionu Romanii poftesce a se dă spresiune in
protocolu si multiumitei si recunoscientiei adunce, ce o de-
torescu membrii Asociatiunei in deosebi cetatianiloru romani
dein Clusiu pentru primirea cea atatu de cordiala, cu care i
salutara in mediloculu loru. Asemene propune a se perenă —-
in protocolu multiamit’a si recunoscienti’a adunarei catra acele
domnisiore si acei domni diletanti, carii ne fecera atatu de plă-
cută ser’a dein ²⁷/ₗă Aug. prein productiunile loru artistice,
întreprinse in folosulu fondului Asociatiunei.

     Adunarea primesce ambele aceste propuneri intre cele
mai sincere si mai insufletite aclamatiuni; si candu vine a-si
descoperi aici votulu seu de multiamita profunda totororu lo-
cuitoriloru romani dein Clusiu, precum si Dloru diletanti, ce
luara parte in conccrtu; cu bucuria rapesce ocasiunea a în-
semnă pe aceste pagine mai vertosu doue nume, numele gra-
tioseloru domnisiore Aureli’a Popu si Isabcl’a Vasiciu,
deintre cari cea de antaiu ne încântă prein joculu seu pre
fortepianu, esecutatu cu desteritatea unei artiste, er’ cest’alalta
ne farmecă prein frumosetiele melodielorn, produse cu unu

— 55 —


versu sonoru si delicata, orandu-le unu „se traăsca"! cordialu
si dorindu natiunei dulce multe asemene fiice!

      XXXV.          In urma Dlu Macelariu propune a se aduce
protocolminte multiamita fostiloru presiedinti ai Asociaciunei,
precum si presiedintelui dela acăsta adunare gener. Dlui la-
cobu Bolog’a pentru conducerea intielepta.

      Acest’a propunere se primesce, ăr’ D. lacobu Bolog’a
multiamindu adunarei pentru partcciparea caldurosa si sprigi-
nulu datu in ducerea presidiului, — siedinti’a se inchiă la
4 fire dup’amiadi, si membrii adunati se departara sub cele
mai viue si mai insufletite impresiuni.

      Datulu că mai susu.


lacobu Bologa,
presiedinte inter.

I. v. Rusu,
secret. II. Asociat.


Notari ad lioc:

Micliaele Bohetielu m. p.
Andreiu Francu m. pr.
lustinu Popfiu m. p.


S’a cetitu si verificatu in Clusiu 29 Aug. (10. Sept.) 1867


prein subscrisii membrii:
Elia Macelariu m. p.

     Dr. Vasiciu m. p.

    S. Popoviciu m. p.


Porutiu m. p.

Gregoriu Chif’a m. p.

Petru Nemesiu m. p.


        0 privire fugitiva preste literatur’a romana si lips’a unei istorie
        critice a Jiteraturei romane.

(Continuare).

IV.

       Sî acum se ne intorcemu privirea intr’alta parte . . . l£ca
act unu altu siru de morminte! Acolo jacu venerandii părinți
ai besericei, umiliti servi ai lui Christosu, cari cu iubirea na-
țiunii in pieptu, cu ochii pe S. Cruce, lucrau a deșteptă si a
lumină poporulu prin invetiaturele măreție ale Evangeliei.

\ Doue sute de ani sună limb’a slavica in besericele ro-
mane. Doue sute de ani trech de strainu romanulu chiaru si
in cas’a lui Ddieu. Doue sute de ani:

(           „Popi de alta limba, in templele sânte,

i           Insultau poporulu ce le sta nainte.“

  ț Panace in urma Provedinti’a domnedieesca scăse națiunea
lin acăsta stare ticalosa, intr’unu modu demnu de mirare. Pu-

— 56 —


bliculu, naintea caruia vorbescu, me va dispensa de a repetî aci ;
fapte istorice totoror’a cunoscute.                                   ș

     Dar unde sunt Apostolii, cari se telcuesca poporului j
invetiaturele dieesci in limb’a parintiloru sei?! Apostolii
nu lipsescu la unu poporu, ce iubesce Ddieu! Ba Apostolii
nu lipsiră la romani nici chiaru pe tempulu candu limb’a sla- i’
vica usurpă pe la altarie dreptulu si loculu celei romane. |

     Priviti acolo la acele patru morminte părăsite! Acolo            |

jacu patru capete incoronate, patru archierei romani: Mihailu I
Tordasi, Episcopulu Transilvaniei din sec. 16., candu inca            1

totulu eră nedusîtu de slavismu, carele cu alti conlucratori          1

ai sei, vediendu cu dorere — precum dîce intr’unu locu—               |

cum tote limbele au si inflorescu intru cuvintele ma-                 ]

retie ale lui Ddieu, numai romanii nu au pe limb’a loru               !

acele cuvinte, a tradusu Bibli’a de Orastia (1581). Teo-
dorii Vestemianu metrop. României din seci. 17., carele
esplica cele siepte taine, si prefige o precuventare inaltia-
toria de anima la Liturgi’a de Bucuresci din 1680. Bar-
laam metrop. Moldovei din seci. 17., carele rapesce pen’a spre a
scuti turm’a credintiosa de veninulu calvinismului, ce o ame-
nintiă prin catechismulu Racoltianu; si Dositeiu metrop. Mol-
dovei totu din seci. 17., unulu din cei mai inflacarati na-
tiunalisti si din cei mai mari scrietori, carele daruindu limbei
romane multe cârti besericesci, mai apuca lir’a si face a sună
la urechiele nepotiloru lui Traianu, in viersuri dulci, armoniose,
divinii psalmi ai marelui profetu Da vi du. Viersuri, care le
cetimu după atat’a tempu si astadi cu plăcere.

     In giurulu acestora mari archierei, că fiii in giurulu pa- I
rintiloru sei, jace Coresi diaconulu cu socii sei transilvani,        1

scrietori din seci. 16. si 17. numiti si nenumiti, despre cari        ?

are se tracteze mai pe largu istori’a literaturei, toti preoți ze- )
losi, toti natiunalisti mari, cari convinși cum dîce Popa Ioane
in „Sicriiulu seu de auru“ (1683), că e lipsa de cuventulu
lui Ddieu, că si de lumina in casa in tempu de nopte, si ve-
diendu, că lips’a acăst’a in poporulu nostru pana intru atat’a
a ajunsu, catu cele mandate de Ddieu mai tote au venitu intra
uitare, — prin traducerea cartiloru besericesci si prin lucrares
altora opuri religiose tienteau a nobilită animele si a lumină
mințile romane cu doctrinele mantuitorie si sânte ale Evan-
geliei lui Christosu.

     De si aceste opere sunt de unu cercu mai restrinsu, do Ș
catu operile cronicariloru noștri, ele sternescn totuși „superbă

— 57 —


sacra in anim’a fiacarui romanu, convingundu-lu că limb’a ce
o vorbimu astadi, e limb’a stramosiloru noștri, limb’a roma-
nesca, care — ce e dreptu — pe atunci amblă numai in su-
manu, ăra astadi in vestminte de salone! La acesta culti-
vare si polire a limbei natiunali si ei au conferitu si au con-
ferita multu, forte multu. Deci binecuventata se fia cenusi’a
loru! Binecuventata se fia memori’a loru din generatiune in
generatiune!

V.

     Enache Cogalniceanu, eroldulu de pe urma alu cetatii
natiunali in Moldo-Romania, a depusu trompet’a sa .... Fa-
nariotii prefacusera pamentulu moldo-romanu in vetra de suspine
si doreri. Numele de romanu deveni unu nume de batjocura,
aruncata in faci’a tieranului impilatu. Patricii romani, afora
de pucini, intreceau in infamia pre fanariotii străini. Națiunea
jacea adun cita in abisulu nefericirii; musele se imbracara in
doliu — si amortîra de dorere!

     Ci pen’a cadiuta din manele scrietoriloru moldo-romani
o iea Ardealulu, acesta frumosa dar nefericita patria romana,
unde romanii pe acelu tempu erau inca numai tolerati usque
ad beneplacitum usurpatoriloru nedrepți. Aristocratii noștri
lipindu-se de sistem’a guvernamentale ce domniă, si castigan-
du-si diregatorie, ranguri si titluri strălucite, se rușinau de
poporulu din care s’au născuta si se lapedau de datinele si
limb’a stramosiesca a națiunii. — Dar unde e periclulu mai
mare, acolo e mai aprope Ddieu, — si potinte e Ddieu a
sterni si din petre fii de ai lui Traianu! . . .

     Ddieu a dîsu: se fia! — si s’a făcuta! Ce s’a facutu? S’a
facutu Ardealulu isvoru de lumine si cultura pentru tota ro-
manimea, s’a facutu lăganulu literaturei romane moderne . . .
„Dar fratiloru romani!⁴⁴ — eschiama veteranulu Eliade in
precuventarea la Fabulele lui Cichindealu — mari băr-
bați au esitu dintre voi din colo deCarpati... Maioru,
Sincai, Clein, toti au fosta sierf’a inchinarii loru intru
sierbirea națiunii, si mortea loru pote fi o vecinica
doveda a naltei loru misiuni!⁴⁴

     Asia este Dloru! Candu eră intunereculu mai mare in
tota romanimea, candu parea ca suna acum or’a fatale a mor-
tii , după sfatulu prea santu alu intieleptiunii domnedieesci,
Rom’a, lăganulu nostru, chiamă si primi cu bucuria pre cati-
va teneri romani ardeleni in braciele sale, că se i cresca, se

— 58 —


i cultiveze in folosulu natiunei. — Privirea maretieloru monu-
minte ale stramosiloru au sternitu in ei suvenirele străbune si
au desteptatu in ei consciinti’a demnității natiunali; si rentor-
nandu-se la vetrele parintiesci, au luminatu prin operele loru
nemoritorie națiunea intrega si au pusu fundamentulu litera-
turei nostre mai noue. Invetiaceii acestor’a sau impresciatu
că Apostolii, predicandu inviarea in tote părțile; ba au trecutu
si la frații noștri de peste Carpati, că se arunce si acolo se-
menti’a natiunalitatii.

      Cine se nu gacesca, Dloru! că vorbescu aci despre Sin-
cai, Clein si Maioru? Acești trei mari Apostoli, a caroru
voce potinte provocă la vietia noua o națiune, ce parea amor-
țita pentru totu de un’a.

      Sincai, nemoritoriulu Sincai! De teneru inca, elu in-
cepti gigantic’a idea de a scrie „Cronic’a toturoru romani-
loru.“ Treidieci de ani, in midiloculu persecutiuniloru amare,
lucră elu necontenitu la marea sa opera, cercetandu tote biblio-
tecelc din Rom’a, cele mai multe bibliotece publice si private
din Austri’a, si adunandu cu diligintia neobosita documentele
privitorie la intemplarile natiunei sale. Altulu cadea pote uste-
nitu, descuragiatu la midiloculu călii, dar marele seu sufletu
nu se spariă de stavilele ce-lu intempină. Anii trecu, ma-
retiulu opu e gat’a... „Opus igne, autor patibulo dignus!“
(Opulu e demnu de focu, autoriulu de spendiuratori!) — suna
sentinti’a teribile a censoriului magiaru. — Sincai nici acum
nu despera. — A pierdutu tote, patroni, amici, avere,... dar
mai are inca doi desagi; chiaru destulu, că se i scutesca ne-
moritoriulu opu pana la tempuri mai fericite. In acești de-
sagi portă elu pe umerii sei glori’a națiunii, avendu datina a
dîce cu consciinti’a deplina a marelui lucru ce a facutu: „In
hoc fetus meus est, in quo post fata glorificabor; si
non pudet fecisse, nec portasse pudebit¹¹ (In acești de-
sagi e opulu mieu, in care voiu fi prea maritu după morte,
deca nu mi-e rușine că l’am facutu, nu mi-va fi rușine nici
că l’am portatu). Presentiulu seu profetica s’a implinitu; cro-
nic’a lui e celu mai pretîosu opu a tota literatur’a romana, si
numele Sincai adoratu de tota națiunea. Nu mai pucinu pre-
tiu are sî colectiunea sa de documinte, ce se pastreza in
bibliotec’a diecesei Rom. de Oradea-mare, carea pusa in ordine
si edata ar face unu servitiu mare istoriei romane. — Mare
meritu si-a castigatu Sincai si că filologii, ca-ci prin opulu

— 59 —


seu: „Elementa Linguae Daco-Romanae“ (Budae 1805).
puse fundamentulu filologiei romane moderne.

      Cu elu a sudatu si cu alu dorme acum amiculu seu,
consodalulu seu, fecundulu, nefatigabilulu Clein, calugarulu,
care cu ingeniulu seu raru imbracisiă mai tote ramurile sciin-
tieloru, teologi’a, filosofi’a, istori’a, filologi’a. „Bibli’a santa“,
tradusa tote din ovrecsce si grecesce (Blasiu 1795). „Teo-
logia morale" (1796). „Brevis notitia istoriae valacho-
rum ab origine gentis usque sec. XVII." „Istori’a din
Ardealu, tier’a romanesca si Moldova," si cele lalte, din
cari multe nici pana astadi n’au vediutu lumin’a, sunt totu
atate documente ale inaltei sale eruditiuni, ale zelului seu neobosita,
si ale iubirii sale catra națiune. — Elu a inceputu si Dictîo-
nariulu de Bud’a, primulu opu de felulu acest’a in literatur’a
romana.

      Cu Sincai, cu Clein jace acum si zelosulu P. Maioru,
care a portatu dispute invingatoria in contra totororu acelora,
cari denegau descendintia nostra de la coloniele traiane. Elu
a desteptatu si a intemeiatu intre romani mai multu decatu
ori care altulu consciinti’a despre adeverat’a loru origine, că
sunt adeverati nepoti ai vechiloru romani si limb’a loru e
limb’a poporale, ce sune odiniora pe pamentulu Italiei in gur’a
celui mai potinte poporu alu lumei. Scriptele lui de o natura
polemica provocara o adeverata revolutiune in lumea literaria
romana si sternira in romani interesulu, dorulu de cetire. —
Frumosu dîce despre elu copiosulu nostru Eliade: „Istori’a
pentru inceputulu Romaniloru a fericitului P. Maioru
a fostu unu feliu de toiagu alu lui Moise, prin care
despicandu marea de intunerecu, ce tienea pe romani,
ii facil se treca din colo de Egiptulu mintiuniloru si
se cunosca adeveratulu loru inceputu!"

      Predicele lui au fostu tempu îndelungata unicnlu ninseu
alu preotiloru romani spre cultivarea loru in artea oratorica
basericesca. „Istoria sa basericesca" pe lenga tote de-
fepturile are meritulu nedisputabile de a fi asternutu temeiulu
la o istoria mai deplina a basericei romane. -— A lucratu
multu sî la Dictionariulu de Buda inceputu prin Clein,
deducundu radecin’a cuvinteloru si prefigundu-i in frunte unu
tractatu despre limb’a romana (Ortographia romana una cum
clavi etc.), in care mai vertosu natur’a vocaliloru si a consu-
nantiloru se afla desfasiurata cu multa eruditiune; si unu Dia-
loga pentru inceputulu limbei romane, scrisu interesantu

— 60 —


si cu multu adeveru. Preste totu din scriptele lui respira pre-
todindene cele mai inflacarate sentieminte religiose sî natiunali.

      Si cine se nu se închine cu reverintia umbrei marelui
Cichindealu, care acum pe la anulu 1814 strigă romaniloru:
„Se fimu noi toti romanii un’a, nu e aci grecu său la-
tinu, unitu său neunitu, un’a treba se fia nati’a roma-
nesca!“ Dloru! urescu din adunculu sufletului indiferentis-
mulu religionariu; lașa, zelese fiacare pentru religiunea, ce i
o dicta consciinti’a de santa, mantuitoria ... Cu tote aceste
potemu fi, treba se fimu solidari, catu mai solidari in tote
acele, cari nu importa stricatiunea sufletului. Si candu se
mai afla totuși si astadi dmeni, cari sub falsulu pretestu alu
religiunei arunca schinteu’a desbinarii intre frații de unu sânge,
— ce mare, ce nobile anima a trebuitu se aiba acelu bar-
batu, care acum inainte cu 53 de ani strigă natiunei: „nu e
aici unitu său neunitu; un’a treba se fia nati’a roma-
nesca!“... Cichindealu s’a ilustratu prin diverse opere teo-
logice si pedagogice, a escelatu mai multu inse prin Fabulele
sale edate a dou’a ora de Eliade, scrise intr’o limba, pe catu
se potea pe atunci de coresa si generale, despre care cu dreptu
cuventu eschiama acel’asi Eliade și dîce: „Fabulele lui Ci-
chindealu potu fi pentru romani totu deun’a tablele
legii aduse in desiertu. — Filosofia, religiune morala,
tote le afla romanii in ele.“

      Veniti acum se punemu o floricica de recunoscintia pe
mormentulu nemoritoriului Greorgiu Lazaru, carele parasindu
patri’a sa natale, trecil la Bucuresci, pentru de a fi regenera-
toriulu României. Acolo prin boiariulu Balaceanu, care mai
sciă inca senti romanesce in acelu tempu de degenerare natiu-
nale, midilocl la guvernu a se redică in ruinele Stului Sava
o scola natiunale de Teologia si Filosofia; si Lazaru fă. nu-
mitu (1818) dascalu de bogoslovia — cum se dîcea pe
tempurile acele — si de ingineria. Elu tienea cursurile sale
in limb’a natiunale intr’unu tempu, candu totulu eră decaden-
tia, candu in baserica preoții si cantorii aveau fala a sierbf
in limba străină; candu judecatori’a, administratiunea curgea
in limba străină. — A avutu mai multe opere manuscripte,
meritulu seu adeveratu inse este, că elu creă prim’a ora la
romani o limba pentru scole, si că amestecandu in studiulu
sciintieloru suvenirea vechiei patrie si a vechiloru stramosi,
fece cunoscuta scolariloru originea loru romana, si i indemna
la iubirea si cultivarea limbei natiunali. In cursu de cati-va

— 61 —


ani elu si-formă vr’o 20 de invetiacei plini de entusiasmu, —
intre cari si Eliade, — cari se respandira in tote părțile,
latîndu lumin’a si cultur’a intre romani. — Romani’a datoresce
bravului Lazaru renascerea sa.

     Se punemu o sărutare ferbinte si pe modest’a cruce a poe-
tului loanu Vacarescu, pe care abiă inainte cu cati-va ani
lu-petrecuramu la locasiulu eternu intre lacrimele națiunii. După
nemoritoriulu Dositeiu, elu e primulu poetu romanu, care
merita atențiune si care nu fora meritu porta frumosulu nume
de părintele poesiei romane. — A cantatu amorea, pocha-
rulu, primaver’a, gloriele pierdute. — Si candu cântă natiunalis-
mulu, parea că audi umbr’a plangunda a lui Stefanu pe
ruinele mucedîte ale patriei cadiute. — Avemu de la densulu
si nesce observatiuni asupra gramaticei romane, cari au
ajunsu doue editiuni (1787 si 1804). Sufletulu seu romanescu
se reflecta frumoșii in acele viersuri simple, dar insufletîte, ce
le prefige la a dou’a editiune a gramaticei sale.

                 „Urmasiloru mei Vacaresci,
                 Lasu voa moscenire,
                 Crescerea limbei romanesci
                 Si a patriei iubire.“

     Cuvinte sânte, cari nu aru trebui se lipsesca din testa-
mentulu nici unui părinte romanu! Asia sentiă, asia scriea
Vacaresculu!

     Sborulu imbucuratoriu ce lu-dedera nisce barbati că aceștia
limbei si literaturei natiunali, eră din dî in dî mai evidinte.
Literatur’a romana, care pana aci afara de opere teologice,
istorice si gramatice, cele mai necesarie la o națiune, — abiă
potea se arate alte produpturi, se faliă acum cu lucratori re-
spectati in tote ramurile, atatu in cele beletristice, catu si in
cele ale sciintieloru.----Națiunea incepîi a se interesă totu

mai tare de binele seu spirituale si a sentî, că numai prin
literatur’a natiunale pote pune fundamentulu unui venitoriu mai
fericitu, ce lu-merita cu dreptu cuventu după atate suferintie.
Da romanulu, potinte, gloriosu ordiniora in campulu lupteloru,
trebuiă se devină acum potinte, mare in literatura!....

(Va urma.)



Publicarea baniloru incursi la fondulu Asoc. trans. dela siedinti’a comit. Asoc.
lienuta in 12. Dec. 1807 pana la siedinti’a aceluia dein 14. Ian. 1868 c. n.

      1) Prein D. adm. protop. si col. Asoc. in Mediasiu Ioane Popescu s’a
tramesu la Asoc. că tacse de m. ord. pre an. trecutu 186% 10 fr. si anume:

62 —


   a)  dela D. 6a I- Popescu, b) dela D. proprietarii! in Mediasiu Teodora Mol-
   dovanu Bacsi’a 5 fr. v. a., cu totulu 10 fr. v. a. 2) Prein D. vicecapitanu
   col. Asoc. in Fogarasiu, Ioane Codru Dragusianulii s’a tramesu cd tacsa de
   ni. ord. nou pre an. cur. 186⁷/ₛ pentru D. Stefanu Emilianu, profesorii! de
   Geometria la universitatea dein Iași 1 galb. 3) D. prefectu dominale in Cricau
   Gregoriu Mezei câ tacsa de m. ord. pre an. cur. 186⁷/g 5 fr. 4) D. pa-
   rodia in Mârgâu Ales. Fodoru câ m. ord. nou tacs’a pre an. cur. 186⁷/g
   5 fr. 5) Dela Em. D. canonicii Michaele Serbanu tacs’a de m. ord. nou pre
   an. curente 18G⁷/g 5 fr. 6) Dela D. economii in Câlnicu, Georgie Munteanu
   tacs’a rest, de m. ord. pre an. 186®/₇ 5 fr. 7) Dela D. proprietarii! in
   Hatiegu, Alesandru Baiasiu tacs’a restante de m. ord. pre an. 186⁴/₅ 5. fr.
   8) Dela D. proprietariu in Sibiiu Alesandru Lebb câ tacsa de m. ord. pre
   an. 186⁴/₅, 186⁵/fᵢ, 186B/₇ si 188⁷/g s’au primitu 20 fr; 9) Prein D. col.
   in Câmpeni, Georgie loanette s’au tramesu câ tacse de m. ord. pre an. 18GB/₇
   si anume: a) dela D. preutu in Vidr’a de susu loan lancu tacs’a de m. ord.
   pre an. 186B/₇ 5 fr., b) dela D. not. comunale in Bistr’a Dionisiu Dara-
   bantu tacs’a de in. ord. pre an. 186⁶/_ 5 fr., c) dela D. jude com. in
   Vidr’a de susu Michaiu Gimbosill tacs’a de membru ord. pre an. 186s/₇ 5 fr.
   d) dela D. notariu in Câmpeni Georgie loanette tacsa de m. ord. pre au.
   186°/₇ 5 fr., e) pretiulu aloru 6 eseinpl. actele ad. gen. Asoc. tieuute le
   Alba-Julia in 1866, cu totuln 22 fr. 40 cr. 10) Prein Rm. D. vicariu in
   Simleulu Silvaniei Demetriu Coroianu s’a tramesu pentru diplome de m. ord.
   anume: a) dela D. protop. loanu Vicasiu dein Hidigu 1 fr., b) dela D. prot.
   loanu Lobontiu dein Giurtelecu 1 fr. c) dela D. Stefanu Lazaru prov. in
   Hododu 1 fr., dela Rm. D vicariu Dom. Coroianu 1 fr., cu totulu 4 fr. v. a.
   11) Dela Rm. D protopopu in Hatiegu Ioane Ratiu s’a tramesu la fondulu
   Asoc: a) Pretiulu aloru 10 esemplaria dein actele adun. gen. I. II. si HI.
   (a 1 fr. 1 esempl.), b) pretiulu aloru 5 esemplaria dein actele adun. gen.
   V. si VI. (a 92 cr. unu esempl.) 4 fr. 60 cr., cu totulu 14 fr 60 cr. v. a.
   12) Prein Rm. D. protop. si col. Asoc. Ioane Metlanu s’a tramesu la cass’a
   Asoc. tacs’a rest, de m. ord. pre an. 186⁵/₆ pentru D, parocliu in Zernesci
   loanu Comsi’a 5 fr. 13) Dela D. prof. norm. in Blasiu Georgiu Ratiu tacs’a
   de m. ord. pre an. 186B/₇ si 186⁷/g 10 fr. 14) Prein D. advocatu si col.
   Asoc. Dr. lacobu Brendusianu s’a tramesu la fondulu Asoc. câ tacse de m.
   ord. si anume: a) dela Dsa tacs’a de m. ord. pre an. cur. 186fⁱ/₇ 5 fr.,
   b) dela D. vicecomit. H. in comit Zarandu Amosu Francu tacs’a rest, de m.
   ord. pre an. 186⁵/₀ 5 fr., cu totulu 10 fr. v. a.

          Sibiiu în 14. Januariu a. 1868. Dela secret. Asoc. trans.



        Raportulu Dlui cassariu la adunarea gen. din tr.

Onorabila adunare generale!

       In intielesulu §. 18. alu statuteloru Asociatiunei trans.
  romane pentru literatur’a romana si cultura poporului romanu
  am onore a presenta prea onorabilei adunari generale ra-
  tiociniulu cassei acestei Asociatiuni despre banii intrati, chiel-
  tuiti si remasi in restu, dela adunarea generale a VI. tienuta
  in Alb’a-Julia in 28. si 29. Augusta 1866 pana la acesta adu-

63 —


  nare generale, si totu-de-una data in urm’a conclusului comi-
  tetului, care s’a facut’a in urm’a conclusului adunarei generale
  din anulu trecutu, după care tacsele platinde de Domnii membri
  ai acestei Asociatiuni, carii sunt cu acelea in restantii se se
  inprotocoleze după sirulu aniloru, — pe langa protocolulu Domni-
  loru membri asiediatu după tipărirea conspectului impartitu
  intre D. membri, -— si unu altu conspectu alu acelora purtata
  după ordinea aceea, cum au intratu acelea in cass’a Asocia-
  tiunei atatu că tacse restante, catu si pe anulu curinte, din
  care mai usioru se p<5te vede, carii Domni membri au co-
  respunsu §. 6. din statute pana in momentulu de fașia, si
  suntu dreptu aceea in intielesululu §. 22. membrii cu votu
  decisivu.

      Din acestu ratiociniu documentata se vede, ca sum’a pre-
liminată pe acestu anu, ce se tiene de stipendii si secretariulu
alu II. s’a data tota, dra din suma de 90 fr. pentru spese estra-
ordinarie s’au chieltuitu numai 49 fr. 16 cr., remanendu asia-
dara crutiati 40 fr. 86 cr.; așișderea s’au chieltuitu pentru ti-
părirea acteloru adunarei generale a VI. cu 41 fr. 50 cr. mai
putienu din suma preliminată, si asiadara remanu din prelimi-
nariu pastrati 82 fr. 34 cr.

      Mai încolo arata bilantiulu acestui ratiociniu unu cresca-
mentu alu cassei Asociatiunei de 3726 fl. 94⁻5 cr. v. a., care
crescamentu nu a resultatu atatu din tacsele intrate, catu mai
multu prin interesele obligatiuniloru si ale asemnatiuniloru ipo-
tecarie, prin agio, colecte si oferte, pentru acte vendute, pentru
manufacturi de ale espusetiunei din anulu 1862 si prin ridi-
carea obligatiuniloru din metalu conv. la valdre de val. austr.

      Ce se tiene de depositele care se afla in cass’a Asocia-
tiunei spre îngrijire si fructificare prin cassariulu Asociatiunei
si anume depositulu pentru eternisarea memoriei laureatului
nostru poetu Andreiu Muresianu prin ridicarea unui monu-
mente, si altuia ala comitetului natiunala permanente, am
onore a pune pe m£s’a onorabilei adunari generale respectivele
jurnale din cassa.

      Sibiiu, 25. Augusta 1867.

Const. Stezariu,

          capitanu in pensiune si cassariu alu Asoc. trans. rom.

Intrate






    1 La adunarea generale din anulu „trecutu tienuta in Alba-Julia in 28 si

           29. Augustu 1866 au remasu in restu..............................


Pro anno cur. 186% <U¹ intrata.


2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13


14

15

16


17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27


Tacse dela membrii fundatori si ordinari pe anulu curente...................

Tacse restante din anii trecuti dela membrii ordinari.......................

Dela D. secretariu II. suma crutiata din spesele cancelariei preliminate
    pro 186⁵/fᵢ         ........................................................

Interese după obligațiunile împrumutului de stătu...........................

    „       „         „     metaliques si de loterie........................

    „       „         „     urbariale transilvane...........................

    „       „         „     urbariale unguriine.............................

    „      „ asemnatiuni de ale bancei ipotecarie ..........................

Pentru diplome..............................................................

Schimbandu argintulu si aurulu aflatoriu in cassa au intratu in bancnote
Colecte si oferte...........................................................

Pentru actele adun. gen. vendute si anume: 15 esempl. din I., 49 esempl.

    din II., 16. esempl. din III., 43 esempl. din IV., 175 esempl. din

    V., 155 esempl. din VI. si 1 conspectu..................................

Pentru manufacturi vendute de ale espusctiunei din anulu 1861

Obligațiunile de stătu sunatore in metalu eonv. s’au ridicatu in valore de v. a.

S’au cumperatu obligațiuni urbariale trans. in pretiu nominalu de . . .


                                                              Suma intrateloru


E r o g a t e.

Sccretariului II. onorariulu anuale............................................

       „       „ ajutoriu pentru unu scriitoriu stabilu........................

       „       „ pentru spesele cancelariei....................................

Stipendii pentru juriști: G. Gerasimu Rusu in Viena, AndreiuCosma si Ioane
    Nichita in Pest’a a 100 fr. = 300 fr. si Ioane Piso in Sibiiu 80 fr. cu totulu

Stipendii pentru ascultatoriulu de technica Dionisiu Radesiu in Viena

    „ pentru ascultat, de pedag. Stef. Torpanu si G. Munteanu in Praga 350 fr.

Pentru tipărirea acteloru adunarei gen. a VI. in 500 de esemplare

    „          ,, inserateloru public, din part, comit. | din spes. estr. fr. 14T6

Pentru una teca de cârti pentru biblioteca asociatiunei j ord. prelim. „ 35-—
Argintulu si aurulu schimbata ad Nr. cur. 11...................................

Banii gata, cu carii s’au cumperatu obligațiunile urb. tranns. ad Nr. cur. 16

                                                                 Sum’a crogateloru

       Subtragendu erogatelc remane la adunarea generale a VII, unu restu
                                                                                            
                              1 ii t            r     a <           e                       
                                                        Asemna.,                            
                                                    tiuni ci    a ale  Obli  ga-             
Bancnote        Argontu       Auru                   bnnr.i           tiuni  de   Suma       
                                                        tecarie         stătu               
                           i  i v a    I 11 t a a ii s t         r i a c a                  
fr.  cr.        fr.       cr. bucăți   fr.     cr.  fr.      cr.       fr.  cr.   fr.   cr. 
597  10 7g 42             75  9        49     ---   18100    ---      5520  _     24308 85’A
500                           146      678                            305         1483      
880  ---   ---            --- îl       55      ---  ---        ---      ---  ---  935   --- 
23   80    ---            --- _        __       _   _        ._______     _          23 80  
 --- 81    68             50  ---      ---    __             _          ___ __       69 31  
19   6     ---            --- ---      ---    ---   ITT      _          --- _        19 Ml  
195  29'A  ---            --- ---      ---    ---   --       ---        --- ---   195   29’A
39   6     ---            ---    F-    ---    .---  __       _______.  ---- _        39 6   
971  92    ---            ---   ---    ---    ---   ---      ---        ---   --- 971   92  
   9 ---   ---            --- ---      .---   ---   ~---     ---          _ ---       9     
1045 98    ---            ---   ---    ---     ---  ---      ---          _ _     1045  98  
239  33    ---            --- ---      ---    ---   ---        ---    105    ---  344   33  
203  15    ---            --- */2 Nap. 4      _     .....    __           _       207   15  
490  25    ---            ---                  ---  ---      ---        --- ---   490   25  
---  ---   ---            --- ---              ---  ---      ---      276   ---   276   --- 
---  ---   ---            ---   ---    ---     ---  ---      ---      1680   ---  1680  --- 
5214 76    111            25  167      7'86   __ •  18100    .---     7886  ---   32098 1   
200                                                                               200       
100  ---   ---            ---   ---    ---    ■ --- ---      _          --- --- ■ 100   --- 
150  ---   ---            --- ---      ---    ---   ---      ---        ---  ---  150   --- 
380  ---                                                                          380   __  
300  ---   ---            --- ---      ---    ---   ---      ---        --- ---   300   _   
700  ---   ---            ---   ---    ---    ---   ___               -     _     700   _   
158  50    ____________ '                                                         158   50  
49   16                                                                              49 16  
■--- ---   100            --- 163      766    ---   ____     ---          _ _     866   --- 
1158 55    ---            --- ---      ---     ---  ---      ---        --- ---   1158  55  
3196|21    100            --- 163      766    ---   ---      ---        ---  ---  4062  21  
2018|55    11             25     4     20      ---  18100      ---    .7886 ---   28035 80  




5




H
g

1^
Ig
,îa


Intrate


Translature


Spccificatiinjea acestui restu.

a) Bani gata.


In

In


1.


8

10


2

2

1


bancnote si arama .............................................

argintu si auru................................................

b)  Asemnatiuni de ale baneei ipotecarie.

Seria A. Nr. 4161 a 10,000 fr., 2. ser. A. Nr. 3251 a 5000 fr, 3 ser
  A. Nr. 7152, 7153 si 7154 a 1000 fr. = 3000 fr., si 4. seria B
  Nr. 6076 a 100 fr., tote dto. 21. Augustu 1867 in suma . . .

c. Obligațiuni de stătu.

buc. metaliques a 100 fr. — 200 fr. m. c.......................

  „ cu sorti de loteria Nr. 504 si 1592 a. 100 fr. v. a. ...

   „ urbariale trans. a 1000 fr., 4 buc. a 500 fr. — 2000 fr., 18 buc. a 100 fr
— 1800 fr. si 2 buc. a 50 fr. — 100 fr., in suma tot. 4900 fr. m. c. s6u in v. a
„ urbariale ungurene a 100 fr. ~ 800 m. c. seu in v. a. .

buc. imprumutulu stat, a 100 fr. =z 1000 fr. si 20. buc. a 20 fr. ~ 420 fr.

cu totulu 1420 fr. m. c. s7u...................................


Suma cea deasupra .

B i 1 a n t i n.

  In anulu trecuta 186* ¹ ² ³ ⁴ ⁵/ₜₜ au remasu in restu.........................I

  In a. acesta au intratu venitu curatu după subtrag. sumei, de sub Nr. cur. 26 si 27 1

                                    Totulu cu restulu din anulu trecutu .

   Chieltuielile pe anulu acesta 186®/₇ au fostu după subtragerea sumeloru
        de sub Nr. cur. 26 si 27.....................................................

                                    Remane restu la adunarea generale a VIL

  Alaturandu restulu din anulu trecutu cu celu de acum au crescutu fondulu cu


Colectele si ofertele de sub Nr. cur, 12 au incursu.


   1.   Dela unu baiu tienutu in anulu trecutu in Alba-Julia .     .   . fr. 24’33


   2.    ,,  comunele Sabesiu de susu 20 fr. si Sabesiu de josu   10 fr.  „  30’ —


3.   ,, D. Israilu Lovi, negutiatoriu in Alba-Julia..............,,     30’ —


   4. Prin laudabil’a staruintia a Dlui comite supremu Augustinu Ladai

        dela comunele: Hegicu 45 fr, Arapatacu 30 fr., Erosd 15 fr., Nyen

        15 fr., Bikszad 10 fr., Mikoujfalu 10 fr. si Bodila 10 cu totulu „ 135’ —


   5. Dela D. Gregoriu Elechesiu, protopopii in S. Martinu . . . „ 20’—
   Dela unu anonimu 1 obligațiune urb. trans..........................,, 105’ —


Suma ti. 344’33|'

    Conformu conclusului adusu in siedinti’a a III. adunarei gen. tienuta la Clusiti
in 28. Augustu a c. se da prein acesta dein partea presidiulu Asoc. absolutoriu
Dlui cassariu in privinti’a ratiociniului seu pre anulu 186®/₇.

    Clusiu in 28. Augustu.

                  lacobu Bologa m. p.                  I. Rusu, secretariu II. m. p.
i                                                                                                                                                                                                                                  
                                                                                                         I *                                                                                                                       
                                                                                                         j **                                                                                                                      
s                                                                                                                                                                                                                                  
i                                                                                                                                                                                                                                  
                                                                                                          1                                                                                                                        
                                                                                                          i                                                                                                                        
                                                                                                                                                          Asemna-                         Obliga-                                  
                     Bancnote                       Argentu                                            Auru                                             tiuni de ale                     țiuni de                            Suma  
                                                                                                                                                         banei ipo-                        stătu                                   
                                                                                                                                                          tecarie                                                                  
                                                                                                 in valuta austriaca                                                                                                               
fr.                       cr.                       fr. cr.  bucăți | fr.                                      cr.                                      fr.       cr. fr. | cr.                                          fr. cr.  
2018 55                                             11  25   4   20        ■---                                                                         18100         7886                     ---                     28035:80    
2018 1       1 1       1 1       1               18 11  25   4   20        1 1                                         1                      1 1 1 1 1                                                                2018  55   
                                                                                                                                                                                                                          31 25   
                                                                                                                                                                                                                       18100      
                                                                                                                                                        18100 ---      210                                             210        
                                                                                                                                                                      200                                              200        
                                                                                                                                                                      5145                                             5145       
                                                                                                                                                                      840                                              840        
                                                                                                                                                                      1491 1 1 1 I 1           1                    II 1491       
2018 55                                             11  25   4   20        -■                                                                            18100; ---   7886                                             28035 80    
                                                                                                                                                                                                                             i    
---                       ---                                ---           ---                                                                          •---           ---                                         --- 24308 85%  
                                                    _                                                                                                         __                                                       5764  60*/,
---                                                          1 1 ----                                                                                   ■---                                   ---                       30073J46  
     _                                              _   _                  _                                                                                  __      ----                                             2037,66 _   
                                                        ---                                                                                             ---            ---                     ---                     28035 80    
.--- ---                                            ---      ---           ---                                                                                   -                                                     372694*4    
                                                                                                                                                                                                                                  

Sibiiu, 25. August 1867.


Pentru Controloru                     C'onst. Stezariu,

Cristea.           capitanu in pens. si Cassariu alu Associat.

        C 1 i 0.

       Intru intielesulu promisiunei ce am datu in Nr. 1 sub
rubric’a „Culegere de documente istorice" incepcmu cu publi-
carea mai anteiu a registreloru istorice câștigate la timpulu seu
dela repaus, comite losifu Kemăny in catu acelea sunt, com-
puse, sub rubric’a Valachi in unulu său altulu din Arataria.
O facemu acăst’a cu atatu mai virtosu, cu catu alte societăți
de istoriografia intr’aceea culegu si publica barbatesce alte si
alte documente, cronice si anale, prin urmare noi inca trebue
se alergamu după ei, pentru că se ne intalnimu catu mai cu-
rendu la unu punctu, alu cărui nume este Adeveru.

       Totu sub rubric’a Clio vomu publica si alte materialuri,
cate voru fi recunoscute ca ar adaoge la coregerea si ilustra-
rea istoriei ndstre.

       Premitemu că informatiune preliminaria epistola Reveren-
tiei Sale Domnului Stefanu Moldovanu adresata lui G. Baritiu.

       Aceeași suna asia:

Ar. Grhirisiu, 27. Oct. 1846.

Prăiubite Dle Frate si Prietine!

       Că dorirei Dtale, in multu pretiuit’a epistola din 9. Oct.
aratate — la carea interesele neamului nostru celea nenume-
rate te inflamăza — catu mai in graba se pociu respunde,
©celea ce din Aratariele Marii Sale prcluminatului si preinve-
tiatului bunu zelantu Dnu Conte losifu Kemeny după sirulu
aniloru leam culesu, precum: din Tom. Illlea alu cetiriloru
sale Q—Z, din Aratariele Condicei Diplomatice si ale Suple-
menteloru ei, cu dragoste prin carulu iute le trimetiu; inse
acestea numai arata, ba inca in mai multe locuri nici că se
scie la pagin’a indigitata, că despre Valaclii ce ar fi vrednicu
de insemnatu? — Ci cu ajutoriulu lui Ddieu si acestea tote
din Condicele susu numite le voiu estrage si Dtale le voiu
trimite, că precumu acelu mare barbatu pentru noi au asudatu
de leau culesu din locuri ascunse si cu tdta dragostea le im-
partasiesce, asia Dta se le poți da pe fatia; că asia cuno-
scunduse si romanii pe sine si trecutulu loru, se scape din
anii prunciei si din statulu somnurosn se se trezcsca!

       „Appendix Diplomaticus" dreptu că de lucru inii va dă,
dar cu acel’a anca nu’i capetu; o gramada de volume cuprinde
in sine statulu si istori’a tuturora oraricloru, sateloru si locu-
riloru din Transilvani’a. — Catu lucru este spre cundscerea

69 —


  deameruntulu a Keneziaturiloru, care arata o faQia ndua a'tre-
cutului, dar si unu opu nou voru dă viitorimei, asia catu in-
tieleptulu opu „Vizsgălodăs“ va remanea numai tem’a lucrului
demonstrabilu. Cate suntu colecțiile manuscriseloru „mai-mari“
si „mai-mici“ din vechime, care dau lumina n<5ua istoriei, din-
tre care mai in graba*) admanuezu „Historiam Epporum Va-
lachorum in Sclavonia,“ pe carea intdrsa in graiulu nației ndstre
mai bucurosu o asi fi espeduitu, dar naval’a lucruriloru Între-
prinse se me lase acum escusatu.

      Din condicele laudate ana estrasu inca „Seriem Vajvoda-
rum & Vice-Vajvodarum,“ carea candu va fi completa, ase-
menata cu t<5te corespundietdrele manuscrise ale acestui mare
barbatu, va fi mai deplina de catu tote celea pana acmn tipă-
rite. Am despre sasi, despre disme, despre comiții sasesci si despre
alte mai amenunte aratariulu estrasu. Si apoi daca voiu stra-
cură tote aratariele, voiu estrage documentele insusi.

      Ce mi-ai scrisu pentru plata remane acum nepretiuitu, nu-
mai se am atat’a ertare de a fi amenatu pentru pretiulu nove-
leloru; era dintre acestea comunicate ce ar fi mai interesantu in-
semnăza’mi cu prilegiulu noveleloru, că se escriu din Condica
si mai degraba de cum sirnlu aniloru m’ar pofti spre aceea.

      Pre iubite D. Frate! intre tdte acestea — adu’ti aminte
că povorile domestice, ocarmuirea duchuriloru încordate, ca-
rele nu sufere bucurosu a le arată datori’a chemării sale, cu
atat’a mai pucinu a’i strimtori la acest’a, si alergările susu in
josu, carele dintru acestea doua isvdre curgu de multe ori cu
destula amarăla, multu me impedeca dela cuprinderile acestea
spirituale pre iubite; apoi datoriea apostolicăsca nu numai intru
alu meu poporu, ci si impregiuru’mi mai cu sănia" la immor-
mentari imi cuprinde cu totu dreptulu din scumpulu tîmpu —
si apoi la acest’a trebue pregătire; „foculu se potolesce, de nu
i se va adauge materia ardietdre." — Aici vinu a se socoti
si jurstarile nu numai de a alergă pana in Grindu la prealu-
minatulu Conte, dar’ al’ si intimpină acasa, si anca ai cumpăni
plecarea de a dă scumpele sale oddre pe la casele ndstre; de
aci pentru cercetarea condiceloru si intru ele si intru altele
ale Keneziaturiloru etc., unde trebue la unu cuventu mai multe
cârti, voiu fi silitu a petrece cu septaman’a in Grindu, fiindcă
Msa n’au crntiatu a’mi deschide o casa pe a mea sănia. — Si


       *) Acestu estractu l’am facutu pentru fratele Laslu Gabriel Profes. Hist.
  Univ. in Blasiu si am socotitu se’lu decopiezu si Dtale.

— 70 —


pe langa acestea tdte eu cu ajutoriulu lui Ddieu indrasnescu,
numai copierea si espeduirea me rempinge cu neplăcere. —
Unu scriitoriu harnicu m’ar usiură multu si asia asiu put6
antaiu iubitei Dtale, apoi saraciloru Blasieni carii n’au unde
se se intinda afara de manualele sistematice, si si altor’a asiu
put6 cu tdta iutial’a fi de ajutoriu, dintru acesta „Apa vii’a“ a
nemuritoriului renumita D. Conte si alu patriei părinte.

       Cu acestea remâiu cu tdta fratidsc’a iubire alu preiubitului.

  D. Frate si pridtinu

plecatu sîerbitoriu frate

Stephanu Moldovanu,
Administr. Pppiei Beiului si Parochulu Gliirisiului.

       P. Ser. Mana sa D. losif Kemdny mâne — 28. Oct. s. v.
  pleca la Sibiiu si prin mine lub. Dtale face ondre de a se
  inchină de sanatate. Adi am adusu „Indices Regestri Archi-
  vorum.“

       Pe D. Ant. Kurcz me rogu intalnindute spune’i că’lu sa-
  lutezu si pe Frații Morosieni. —

        Extractus Memorabilium in Lexicone Rcrura Trannicarum Eruditissimi
        Viii lllustrissimi D. Comitis Josephi Kemeny sub voce Valachi
        Tomo 111. Q—Z. — contentorum.

       De romanorum in Dacia Coloniis scripsit Joannes
  Filtsch. Cibinii 1808 in 8°. Habetur apud. C. Jos. Kemdny.

       Daciae pars quam incolimus a. 1195 jam Trannia vo-
  cabatur. (Vide Pray in praefatione dissertationis de dextra S.
  Stcpbani.

       Siebenbiirgen non a 7. castris p. Saxones erectis, quia
  Equites Teutonici teste Gregor. IX. 1231 apud Fejdr C. D.
  T. III. V. II. p. 246. non nisi 5 Castra exstruxere in Trannia.
  Vide uberius C. Alex. Bethlen Gesch. der Deutsch. Orden in
  Siebenbiirgen p. 52.

       Aeneas Silvius in descriptione Tranniae (natus 1405 f 1464)
  quae habentur in Tud. Gyiijt: 1829 X. p. 82. „Siebenbiirgen
  dicit a 7 Civitatibus, quas Saxones inhabitant.“

       Romanorum Reliquias circa a. 888 jam Valachos nomi-
  natos fuisse anonimus Belae Regis Notarius — ni forsan sub-
  reptitie — adnota vi t. Venim desuper plura apud Gebhardi (Ge-
  schichte der Walachen editionis Briinnensis p. 375 in nota Z.)_
  et Untersuchung iiber das Wort „Wlach“ habetur in Hormayers
  Archiv. 1828 p. 238.

— 71 —


     Tranniam tempore ingressus Hungarorum Valachi ■et
Sclavi inhabitabant, nam anon. Belae hocce scribit „Terram
Ultrasilvanam Gelu quidam Blachus in dominatum tenebat
a Blachis et Slavis inhabitatam.“

     Valachi Tranni habuere Privilegiales a S. Stephano Rege.
Fej£r Codex Dipl. Tomo VIL Volum. 1. pagina 46. et Fejer
C. D. T. X. V. VIL p. 10 in nota.

     Anno Chr. 1137. Formale Urbarium. Fej£r C. D. T. II.
p. 89, 90.

     1138.  Formale Urbarium Fej£r C. D. T. H. p. 100, 101, 104.

     1204.       Callo JoannesRex Bulgarorum et Blachorum. Fej^r
C. D. T. II. p. 425 et 426 in nota et 428.

     1204.       Sunt Monachi Graeci in Hungaria. Fejdr C. D. T.
II. p. 429 et 447.

     1204.       Dissolutio morum inter Sacerdotes Graecos in Hunga-
ria. Fej&r C. D. T. II. p. 429.

     1205.       Episcopatus Graecus in Hungaria. Fej£r C. D. T. II.
p. 459.

     1221.       Monachi Graeci in Wisegrad. Fej£r C. D. T. III.
V. I. p. 310.

     1223.  Memoria Valachorum. Vide Kis-Disznod Sed. Cibin.

     1224.       Quinquagesima Decimarum. FejAr C. T. III. V. I.
p. 449.

     (t Valachi olim loco Decimae solvebant quinquagesimam.
Vide Szirmai Szatmăr I. p. 8 et 9.

     1225.       „Rusticus“ in Diplomate prima vice occurrit apud
Fej^r C. D. T. III. V. II. p. 11.

     1227.       Valachi vocantur Bubali, Bubaci, Gubati. Vide Fejdr
C. D. T. III. V. II. p. 485. — Vide et Fasching Nova Dacia
P. 1. p. 17.

     1234.       Valachi Graeci-Ritus ad Unionem compelli juben-
tur. Fejfr C. D. T. III. V. II. p. 399. 400.

     1234.       Valachi Disuniti in Dioecesi Cumanorum Eppi exis-
tentes (Huc et Valachi Terrae Fogaras censendi). Combina FejYr
C. D. T. III. V. II. p. 399.

     (f Ex hoc Instrumente subinferre licet Valachos nostros
Trannos ea aetate non fuisse absque proprio Eppo.

     1247.       Valachi in Cttu Zeurinensi. Vide Szeredai Series
Epporum p. 17.

     1247.       Valachi Olahi in Zeurino, eorum Vajvoda. Fejdr C.
D. T. IV. V. I. p. 448—450.

     1252.  Olachi de Kirtz. Vide Katona VI. p. 183.

— 72 —


      1260.  Valachi Fejer Cod. Dipl. Tomo IV. V. III. p. 15.

       1263.      Valacliorum Decimae Fejer C. D. T. IV. V. III.
 p. 133 et 135. — De Valacliorum Decimis. Vide Benko Mil-
 kovia I. p. 271, 272.

       1264.      Reginae possedere Bisztricium et Rodna. Fej£r C.
 D. T. IV. V. III. p. 216.

      1280.  Species Urbani. Fejer C. D. T. V. V. III. p. 54.

      1289.  Obtinent siculi ob fidelitatem Sedem Aranyas.

       1360.      ,Dragus filius Gyulae OlachusNoster de Marma-
 rosio“ Fejer Cod. Dipl. Tomo IX. Voi. III. p. 189.

       1360.      Monasterium Ruthenorum Gr. Ritus in Munkăcs
 aedificatar ibidem p. 196.

       1361.      Valachi obtinent bona in Banatu Temesiensi ibid.
 p. 253, 254.

       1366.      (f) IV. cal. Julii Ludovici Privilegiales Nobilibus
 Tranniae concessae, ut in malefactos Valachos jure Gladii
 et fori dominalis uti valeant. Copia in folio apud C. Jos.
 Kemdny.

       1374.      De tentata hoc anno Valacliorum conversione. Fejdr
 C. D. T. LX. Voi. IV. p. 587 et 589.

       1374. f) Pertinebat ad Terram Fogaras Opp. Kis Sink.

       1377.      Sub nomine Jobbagionuni intelligebantur Olachi.
 Vide Szeredai Not. Capitali alb. p. 56.

       1383.      Valachi potentialiter veniunt ad Terrena Districtas
 Cibiniensis, ibi violentei- terrena occupant, sed inde ejici man-
 dantur. Fejer C. D. T. X. V. VIII. p. 123.

      1384   Detto dto Fejfo- X. V. VIII. p. 143.

       1421. Valachi Tranni in bello Bohoemiae-Hussitico prae-
 sentes. Vide Adversaria Historica 111. C. Jos. Kenieny ad an. 1421.

       (I) Tempore beli iomnes Valachi Tranni insurgebant. Vide
 Fejer Cod. D. T. X. V. VIL p. 259.

       1425. Decretam Sigismundi quoad dilucidationem deci-
 sionis circa Decimas Valacliorum in Trannia. Vide Szich.
 Car. Ms. I. p. 402. n. 59

(Va urma).


              In consunetu cu conclusulu din urma alu on. Comitetu acdsta
  fdia va esi de aci nainte de 2 ori pe luna, la 1. si la 15. cate iy₂ sta 2 cdle.
  Acesta mesura e motivata cu temeiuri, care se voru impartasi la locuia seu.
  Nr. 5 va esi in 15 Eauru in 2 cdle.


  Edltoriu si provedietoria: Comitetulu. — Redactoriu secrctariulu I. alu asociatiunei. —
                                  Tipografi’a Romer & Kamner.