TRANSILVANIA. Foia Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultura poporului romanu. -- a /V . J Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. — Se abonâza la { t> Comitetulu asociatiunei in Sibiiu s6u prin posta s6u prin dd. colectori. O -—V----v~--V—--V--------v⁻ Xl‘. 3. Brasiovu 20. lanuariu 1868. Amilii I. PROTOCOLULU Adunatei generale a Asociatiunei transilvane pentru cultura si literatura poporului romanu, tienute in Clusiu la ²⁶/ᵢ₄, ²⁷/₁₅ si ²⁸/ie Augustu 1867. (Continuare.) SIEDINTI’A III. tienuta la ⁸⁸/₁₆ Augustu 1867. XXII. Deschidienduse siedinti’a a III. a adunatei gene- rale in ²⁸/ₗ₇ Aug. demaneti’a la 9 <5re, se cetesce prein nota- riulu ad hoc Iustinu Popfiu protocolulu siedintiei trecute, ^carele cu unele modificări neînsemnate se aproba si verifica. XXIII. înainte de a trece la ordinea dilei, cere cuventu D. Samuila Vajda, si premitiendu că a auditu pertractanduse multe bune si folositorie in siedintiele trecute, intona lips’a mare de bani, ce’a ce ne impedeca in efeptuirea multora în- treprinderi salutarie pentru națiune. Spre delaturarea acestei lipse prea sentite propune a se face colecte generali. In totu anulu la l-a lanuariu se contribudsca fiacare romanu celu pu- cinu 3 cr. v. a., ceea ce ar’ potd face usioru si comodu inca si cei mai miseri, era cei mai benecuventati de sorte — se intie- lege de sine — ar’ potă concurge si cu o suma mai marisiora; prein care modalitate s’ar’ câștigă pre anu la 20,000 fr. v. a. Dreptu acea Asosiatiunea se se intorca catra archireii noștri cu acea rogare, că se esmita in privinti’a acăsta cer- cularie catra cleru si poporu; ăr’ banii ce voru incurge, se se — 34 — depună in manele arcliiereiloru, despre cari avemu tota securi- tatea, ca i voru intrebuinti’a spre scopuri salutarie. D. Vasiliu Popu opintea, ca acest’a propunere se nu se iea acum la desbatere; ci D. Vajda se se indrepte cu propu- nerea sa Ia comisinnca incredintiata cu preliminarea bugetului pre anulu venitoriu si se se iee la pertractare cu ocasiunea desbatcrci raportului comisiunei amentite. Se primesce. Intr’aceste D. Chifa capelanii, insinua presidiului diser- tatiunea Dlui Drag eseu ascultătorii! de medicina in Pest’a, k strapusa prein autoriulu numai acum, care porta titlulu: „Despre educatiunea morala a poporului?¹ Se iea spre cunoscientia, cu acea insemnare, că acest’a s’a luatu indereptu. XXIV. După aceste trecunduse la ordinea dilei, după ce votisarea pentru presiedinte si vice-presiedinte pre următorii trei ani se intemplă in siedinti’a trecuta, D. presiedinte pune intrebarea, deca se invoiesce ore adunarea a se procede nu- mai decatu la alegerea celoru alalti oficiali si la alegerea membri- loru comitetului Asociatiunei? si deca se conovoi^sce, cu ce modalitate se se face acest’a? D. Vasiliu Popu partinindu, câ adunarea gener. se treca indata la alegere, in privint’a modalitatiei doresce că alegerea se se faca prein siedule. D. loanu Hanea prot. partinindu propunerea Dlui ante- vorbitoriu in privinti’a modalitatiei, adauge ca votisarea pentru oficialii Asociatiunei se se intemple pre siedula destinsa; &■’ pen- tru membrii comitetului pre alta siedula. D. canonicii Negrutiu e de aceaasi părere incatu pentru oficiali; er’ incatu pentru membrii comitetului observa, că in privinti’a acelora s’au cointielesu cu mai multi in consfătuire privata; doresce dar că pentru membrii Comitetului se se faca dein partea presidiului propunere in intielesulu aceleiași con- sfătuiri, si apoi se se alega prein acliiamatiune. D. Dr. Ratiu poftesce a se luă in consideratiune, că ale- gerea secretariloru sta in legătură strinsa cu defigerea buge- tului pe anulu venitoriu, si cu aceea impregiurare, ore voi^sce । adunarea gener. a redică la valore de conclusu edarea unei | foi, ce scie că se va propune prein comisiunea bugetaria?; ¹ căci atunci vine intrebarea, ore secretarii si respeptive secreta- riulu II. potere-aru primi asupra sa o sarcina atâtu de grea?! — 35 — Elu intr’o convorbire privata cu D. Rusu intielese, că acesta in casulu susu amintitu, nu pote se primesca de nou secreta- riatulu, dein caus’a multeloru agende ce lu oblega sub alte titluri. Dr. Nemeș iu reflecta la descoperirea dein urma a Dlui Dr. Ratiu, că numai atunci se pote dechiară cineva despre primirea seu neprimirea cutarui oficiu, deca i-se oferesce, er’ inainte neci de catu. Continuara mai departe disput’a Dd. Dr. Tincu, Gaetanu, Dr. Ratiu, Maioru, Antoneli, Vis. Romanu si secret. Rusu, carele conformu convorbirei sale avute cu Dr. Ratiu dechiara de nou, că in casulu, candu adunarea generala va decide edarea foiei prescrise si prein statute, elu nu mai pote primi secretariatulu; ca-ci fiendu secretariulu primariu coprinsu cu alte lucruri de cea mai mare importantia pentru națiune, in ducerea afaceriloru curinti ale Asociatiunei in intielesulu statu- teloru ilu suplinesce acum de 5 ani elu ensusi; dar totu in intielesulu acelorași statute ar’ fi detoiiu a-lu suplini in casu de lipsa si in redigerea foiei, ce’a ce nu pote face dein caus’a sanetatiei si altoru agende ale sale. După cari la dorinti’a generala de a se trece la ordinea dilei, D. presiedinte propune de nou întrebarea: au primesce adunarea a se face numai decatu alegerea si a se face aceea prein siedule, un’a pentru oficiali, alt’a pentru membrii comi- tetului ? Se primesce, si siedinti’a se suspinde pre catva tempu pentru cointielegere preliminaria in privinti’a celoru ce ar’ fi de a se alege si pentru confacerea sieduleloru. XXV. Reluanduse erasi firulu desbateriloru, se culesera voturile in urna; si D. presiedinte pune intrebarea: deca se convoiesce adunarea gen. cu modalitatea observata si la alte cașuri analoge, de a se esmite adeca o comisiune pentru esa- minarea si nmnerarea voturiloru? Ceea ce priminduse, la propunerea Dlui presiedinte se alegu in numit’a comisiune DD. can. Mihali, protop. Rosiescu, Dr. Mihali, Leontinu Popu si Nicolae Siandoru, carea după finirea lucrului are a raportă despre resultatu. XXVI. D. presiedinte pune la ordine continuarea rapor- tului comisiunei, esmise pentru cercetarea socoteleloru, intre- ruptu in siedinti’a precedenta dein caus’a absentarei unui membru al’ comisiunei. 3* — 36 — D. Orosu referințele aceleiași comisiuni cetesce punctările nedesbatute inca si anume: Pusetiunea 3) pentru evidinti’a averei Asociatiunei si usio- rarea portărei socoteleloru, comisiunea propune, că pre veni- toriu lenga diurnalulu dusu pan’ aici, se se introducă si o alta carte de socotele, care se coprinda in sine tote catego- riele perceptiuniloru si erogatiuniloru, s. a. La provocarea D. presiedinte, D. Piposiu, membrulu acestei comisiuni, dă pre scurtu deslucire in privinti’a cârtii propuse, usuate la tote oficiolatele de ast’a specie. D. Vasiliu Popu provoca pre D. Piposiu a se dechiară, deca cărțile socoteleloru portate pan’ acum de D. cassariu. Stezar iu, au ore, seu nu au destula securitate pentru averea Asociatiunei? In casulu candu acele au destula securitate, f elu este de parerea, a nu se ingreună cassariulu cu sarcine noue, numai că se se faca mai evidinte, cea ce si altcum e evidinte; cu atat’a mai vertosu, ca-ci precum se scie de co- munu, D. cassariu porta acdst’a sarcina nu prea usiora numai gratuitu, fora neci o remuneratiune dein partea Asociatiunei. D. Piposiu respunde, că dein partea sa nu afla in acele cârti destula securitate; apoi manualulu propusu nu numai că nu ar’ fi spre greutatea cassariului, ci dein contra i-ar de- sierbi spre usiorare la inchiaiarea ratiuniloru. D. cassariu Stezariu esplica modalitatea observata pan’ acum in ducerea ratiuniloru, in care afla destula securitate pentru averea Asociatiunei. D. Elia Macelariu luandu in consideratiune, că precum se vede chiaru si dein vorbele Dlui Piposiu, acea carte ar’ ** fi se fia mai multu numai spre usiorarea cassariului, propune a se lasă in liber’a volia a cassariului, se iea scientia de pro- punerea comisiunei, si deca voiesce se se folosdsca de dens’a. Acest’a se prhnesce de adunare, cu acea întregire făcută de D. protop. Hanea, ca D. Piposiu se d£ spre dispositiunea comitetului Asociatiunei unu fonnulariu de acelu manualu, că de va află de lipsa, se se pota folosi de elu. La ce D. Piposiu respunde, strapunendu formulariulu cerutu. Puset. 4). Observanduse, că documintele de erogatiuni nu suntu vidimate de presiedintele comitetului, comisiunea pro- pune, că de. aici inainte erogatele se nu se solvesca fora vi- dimarea acăst’a. La deslucirile date in privinti’a acăst’a de D. cassariu — 37 — Stezariu, adunarea respinge propunerea comisiunei si de- cide a se observă si mai departe modalitatea de pan’ acum. Puset. 5). Dein lips’a manualului susu pomenitu si in casulu presinte dein lips’a chartieloru de stătu aflatorie actu in Sibiiu, se afla comisiunea censuratoria silita a lasă unele documente sunatorie despre interesele incurse după obligațiu- nile de stătu, necensurateț si propune: că censurarea acelora, si după aceea si absolvarea ratiotinantiloru se se concreda co- mitetului Asociatiunei. Propunerea se respinge, liotarinduse a se dă absolutoriulu ratiotinantiloru inca acum. Puset. 6). Comisiunea propune, ca lenga documentele de perceptiuni se se alature la socotele totu de odata si proto- colele respective ale comitetului. Nu se primăsce; remanendu lenga modalitatea de pan’ acum. Puset. 7). Comparanduse erogatiunile diurnatului cu ero- gatiunile preliminate, a observata comisiunea, că la spesele estraordinarie se arata o crutiare de 40 fr. 84 cr. si la cele ale tipariei acteloru adunariloru generali asemene o crutiare de 41 fr. 50 cr., la olalta o crutiare de 82 fr. 34 cr. v. a. In ratiotiniulu despre spesele Cancelariei se afla unu supraerogatu de 18 fr. 93 cr., v. a. — Deci comisiunea propune, ca acestu supraerogatu se se licuideze si se se asemne dein cass’a Aso- ciatiunei. Propimerea comisiunei se primesce, supunendu că se va fi luatu in consideratiune la preliminarea bugetului pre anulu venitoriu. Cu aceste se fini raportulu comisiunei, care se alatura aici sub lit. K). D. Han ea protop. liea cuventulu si propune, ca se de- chiare adunarea gener. că afla de bunu ratiotiuniulu sustemutu adunarei gener. prein D. eassariu Stezariu, si se i se dfe ab- solutoriu. Se primesce intre strigări de „se traăsca/¹ XXVII. D. presiedinte pune la ordinea dilei raportulu comisiunei insarcinate cu esaminarea ofertului Dlui redact. al’ „Gazet. Trans.“ lacobu Muresianu, privitoriu la ramura ju- ridica si agronomica. D. losifu Romanu adv. că referințe cetcsce raportulu comisiunei numite alaturatu aici sub lit. L). După care raportu comisiunea esmisa a) recomenda adu- narei gener. primirea ofertului pre lenga administrare separata — 38 — cu cea mai caldurosa multiamita si recunoscientia; b) propune, ca onorat’a adunare gener. se insarcine pre comitetu cu elabo- rarea duoru planuri pentru infiintiarea ideeloru acestor’a; si fiendu că oferitoriulu nu respica, catu voiesce a destină dein sum’a oferita pentru ramura juridica si catu pentru cea agro- nomica, se ’lu provoce a’si descoperi vointi’a in asta privintia; c) si pana la gatirea planuriloru, carii se voru substerne pro- simei adunari gener. comitetulu se primesca sum’a oferita, pre- cum si ofertele gratuite ce voru incurge pentru scopurile amentîte. d) l£r’ incatu pentru punctulu al’ treilea dein scri- sorea D. lacobu Muresianu, de a se resolvi pentru institu-1 tele pedagogice rom. dein Blasiu si Sibiiu cate 2—300 fr.’ dein veniturile presinte ale Asociat., comisiunea l’a recomen- datu comisiunei bugetarie, că se lu iae in consideratiune la proiectarea bugetului pentru anulu venitoriu. D. Elia Macelariu propune se se primesca raportulu comisiunei in totu coprensulu seu. D. Hanea afla, că atatu ofertulu Dlui I. Muresianu, catu si raportulu comisiunei sta in contradicere cu sine insusi. Muresianu oferesce 1000 fr. v. a. pre lenga alte contribute dela confrați dein afora făcute spre scopulu amentitu; si to- tuși conditiunăza ac6st’a contribnire dela cele 2—300 fr. dande instituteloru pedagogice dein Blasiu si Sibiiu; dar’ e contra- dicere si in operatulu comisiunei; că-ci scopulu Asociatiunei este același, care lu amintesce si oferintele, si care lu intonăza de nou si comisiunea in operatulu seu, si comisiunea vine to- tuși a propune, ca acea suma oferita se se manipuleze sepa- ratu de cealalta avere a Asociatiunei. D. Porutiu, secret, guber., reflecta la observatiunile Dlui Hanea, că punctulu al’ trefle dein scrisorea Dlui Muresianu, ce suna despre ajntoriulu dandu instituteloru pedagogice dein Blasiu si Sibiiu este numai unu votu, o dorintia, inse neci decatu conditiune „sine qua non“; er’ manipularea separata o poftesce ensasi firea lucrului. De acest’a părere e si D. Jos. Romanu. Ne mai insinuanduse nimene la cuventu, D. presiedinte intrdba adunarea, deca primesce propunerea Dlui Macelariu, de a se primi operatulu comisiunei? Se primesce. In legătură cu aceste D. protop. Pamfiliu vine a aduce la cunoscienti’a adunarei, că redactoriulu foiei „Magyar Polgăr“ — 3!) — dein locu, Dn. K. Nicolan Papp, inticlcgundu despre inten- tiunea de a se redică o scula agronomica romana, a data spre acesta scopu 1 galbena. Adunarea primdsce acestu oferta cu cea mai vina bucu- ria si recunoscientia. (Va urma.) Ideile fundamentali ale economiei natiunale. (Fine). Sistem’a aedsta a lui Quesnay care avea de scopu imbu- natatirea classei tieraniloru, a fostu cu deosebire sprijinita de renumitulu Mirabeau in opulu seu l’amis des iiomes, ou trăit dela population. Contrarii acestei sisteme au fostu cu deose- bire Voltaire ii J. Jacob Mosor in opulu seu îndreptată asupra scrieriloru lui Mirabeau intitulata: „Antimirabeau, oder unpar- teiische Anmerkungen liber Mirabeau’s natlirliche Regierungs- form.“ Fiinduca după sistem’a lui Quesnay averea unui poporu se privea in productiunea naturala, s’a numita aceasta sistema fisiocratica. După aceasta stistema izvorulu avuției e in pa- mentu, fiinduca pamentulu produce atatu mai multu, cu catu con- suma mai multu cei ce se ocupa cu productiunea primitiva; totu ce remane dein o atare productiune, afara de ce au consumata producentii, e averea curata a unui poporu; si cei ce se ocupa cu productiunea de obiecte crude se numescu clas’a productiva. După opiniunea fisiocratiloru negutiatorii si industriașii nu se tienu de class’a productiva, fiindu ca ei nu producă nimica de nou, ci numai impartu productele respective, straformdza aceea ce au produsa class’a productiva. Lucrulu acestora, adeca alu negutiatoriloru si industriasilorn nu face mai multu, de catu atat’a catu consuma ei pana, au strămutată productele, sdu pana le au datu alta forma producteloru crude, pentru aceea fisiocratii numiră ori ce classa de dmeni care nu se ocupa cu productiunea de obiecte crude, classa sterila (stearpa). Fisiocratii au pretiuitu incatva aceasta classa de draeni, dar numai pentru ca lucratoriulu de painentu ar perde prea multu tempu, candu ar fi constrinsu a se ocupa cu comerciu si alte ramuri de economia, care straformeza in atatea feliuri pro- ductele crude pentru a le face apte spre folosulu omului, pen- tru aceea concedii si fisiocratii, ca aceste classe de dmeni — 40 — suntu folositdre; dar nu dicu ca suntu neaparatu de lipsa. Afara de aceasta ei le numescu folositore, pentru ca consuma acea parte dein productele crude, care nu este de lipsa classei productive, lasandu in loculu acestoru producte alte obiecte de pretiu. Mai încolo fisiocratii concedu, ca fara negutiatori unele producte crude nu s’aru putea păstră tempu mai inde- lungatu, altele nu aru avea nici unu pretiu daca nu le aru cauta comerciantulu si nu ar aduce altele in locu, era pe acestea class’a productiva nu Ie ara găsi, fiindu ocupata cu productiunea de obiecte crude, seu nu si-le aru putea castiga neavendu alte mijloce afara de producte crude, care nu ara avea pretiulu cuviintiosu, daca nu le aru duce negutiatoriulu in locuri unde au acestea pretiu. — Sub astfeliu de impregiurari si pe temeiulu pareriloru desvoltate aparau fisiocratii libertatea industriei si a comerciului; dar aceaste ramuri de economia naționala le priveau numai că mijloce pentru a pote capata class’a productiva producte de industria cu pretiu mai mode- rații si asia a se pute ajuta in productiunea cea adeverata. Industri’a si comerciulu era numai mijldce pentru usiorarea starei tieraniloru. Fisiocratii au fostu fdrte consecinti, pentru ca privindu ei tdta avuția naționala numai in pamentulu productivu, au fostu de părere si au cerutu, că contribuirile pentru sustienerea re- gimului se se traga numai de pe pamentu, adeca numai dela acea classa de omeni, care se ocnpa cu productiunea de obiecte crude, adeca numai după pamentu se se platăsca dare. Principiele desvoltate de fisiocrati erau forte liberali, cu deosebire liberali pentru acea classa de dmeni, care in tem- purile de mai nainte erau cam asupriti dein partea acelora cari se bucurau de unele prerogative in urm’a sistemei feu- dale. Caus’a pentru ce nu s’a pututu susține aceasta sistema, a fostu constitutiunea staturiloru formate in evulu mediu pe temeiulu sistemei feudale. Fisiocratii neabatenduse dela sistem’a loru cea liberala pretindeau — cu deosebire Mirabeau — schim- barea formei regimului, pretindeau o forma de regimu liberala conformu cu principiele loru liberale desvoltate in privinti’a economiei naționale; pretindeau fisiocratii schimbări mari in starea sociala a dmeniloru, aratandu si combatendu abusurile cele multe moștenite dein evulu mediu, care abusuri veneau in colisiune cu sistem’a loru cea liberala, care sistema per tan- gentem recunoscea rațiunea de potestate suprema in stătu. Prin aceasta fisiocratii isi făcură multi contrari; ba. unii le - 41 aruncau, ca ei inca ar fi contribuita la erumperea revolutiunei in Franci’a. — Venindu dar sistem’a fisiocratiloru in colisiune cu sistem’a regimeloru de pe atunci, e prea firescu lucru ca nu a pututu se subsiste; fiindu ca de o parte nu a fostu sprigi- nita dein partea puterei staturiloru, precum au așteptata în- temeietorii acestei sisteme, de alta parte era persecutata de multi contrari puternici. Meritulu acestei sisteme e, ca a trasu atențiunea puteriloru de stătu, că se pună mai multu pretiu pe class’a de <5meni ce se ocupa cu productiunea de obiecte crude, a aratatu defectele sistemei mercantile si a datu nesuin- tiei in castigarea avuției naționale o direptiune mai impaca- tore de catu curau a fostu sub sistem’a mercantila. Lupt’a ce purtau fisiocratii cu numeroșii loru contrari si aparatorii sistemei feudale inca nu s’a fostu ispravitu si eata resare o sistema ndua pe campulu sciintiei economiei naționale, o sistema, care de si nu eră asiagcontraria sistemei fisiocratiloru, precum a fostu aceast’a sistemei mercantile, totuși basanduse pe alte principie, merita numele de sistema noua, si aceasta e sistem’a industriei libere. La anulu 1776 unu englezu renumita anume Adam Smith publicase unu opu intitulatu: Cercetări despre natur’a si căușele avuției națio- nale. Ide’a fundamentala in aceasta sistema moderna e, ca lucrulu e elementulu dein care vine productiunea si înmulțirea avuției naționale, fia apoi lucru intrebuintiatu in orice ramu de productiune. După aceasta sistema avuti’a unui poporu nu sta nici in bani, precum credeau mercantilistii, nici in abun- danti’a de producte crude, după cumu se sileau a demustra fisiocratii, ci in sum’a tuturora obiecteloru ce servescu spre acoperirea trebuintieloru omului. Acelu poporu, acea națiune e mai avuta si mai sigura in averea sa, care scie lucra mai multu, seu mai bine disu, care scie lucra mai bine spre a pro- duce mai multe obiecte, care simtu alese spre acoperirea lipse- loru omului. Adam Smith documenteza forte frumosu, cumu depinde pretiulu unui productu dela lucrulu care se intrebuintieza pana candu se produce, si cumu se aduna avuti’a prin producte fă- cute prin lucru. Ori ce actipitate a omului indreptata spre productiune se numesce procractiva, fia apoi acea activitate indreptata spre productiunea obiecteloru crude, său spre straformarea ori mutarea acestora obiecte. In privinti’a liber- tății industriei si a comerciulni sistem’a aceasta se unesce cu sistem’a fisiocratiloru, si amendoua combătu sistem’a mercan- — 42 — tila. După opiniunea lui Adam Smitli totu omulu care e activu pe ori ce terenu alu economiei naționale si produce obiecte necesarie, inmultiesce totudeodata si averea naționala, pentru ca avuția naționala consta dein avuțiile singurateciloru; de unde apoi urmeza, ca regimulu nu are a conduce nici unu ramu de economia precumu s’a intemplatu cu comerciulu sub sistem’a mercantila, ci are a lașa activitatea fiesce cărui pro- ducentu catu se pote de libera; regimulu are numai a asigura pe producenti inlaintru prin administratiune buna si a’i apara in afara; are a se îngriji numai de acele mijldce, pe cari pro- ducentii singurateci nu si-le potu castiga, precumu suntu dru- muri , regularea apeloru, poduri si altele. Deosebirea intre aceste dona sisteme sta si in aceea, ca sistem’a industriei li- bere, care se numesce si sistem’a moderna, nu se invoiesce cu principiele sistemei fisiocratiloru, cd unu regimu se ia in mana frenele verunui ramu de productiune, ci doresce cd rc- gimulu numai se delature pedecile, si apoi se lase pe fiesce care producentu, fiesce care ramu de economia catu se pdtc de liberu. Fia unu lucru catu de buna, fia o idea catu de salutaria, la începută se voru găsi contrari cari se o combata. Asia s’a intemplatu si cu sistem’a industriei libere; unii o combateau pentru ca ocupanduse tempu mai îndelungata cu sistem’a fisio- cratiloru erau convinși despre bunatatea aceleia, altii comba- teau aceasta sistema dein interesa privata, era aceștia erau proprietarii mari de pamentu si comerciantii, carora le venia bine cd regimulu se’i ajute; altii o combateau dein puntu-de- vedere politica, fiind u de acea părere, ca industri’a trebue se servească spre scopuri politice, si asia industria trebue se fia subordinata polititicei statului. Cei ce se închina la aceasta părere, credu in ratacirea loru, ca locuitorii unui stata traiescu numai pentru cd se servească si se sustiena puterea statului, ear nu după cuinu e intru adeveru dein contra. In fine mai suntu doi contrari ai sistemei industriei libere, cari pentru principiele loru cele sanatdse merita consideratiune. Aceștia se invoiescu cu principiele filosofice ale acestei sisteme, dar credu ca inca nu e tempu a se intruduce sistem’a industriei libere, pentru ca trebue lucru judecata asia cama e si na cum ar trebui sa fia. Daca e adeveratu ca gradulu de cultura ala poporaloru dein staturi diferite, modalii ocupatiunei, datinele, puterea de — 43 productiune, referintiele climatice si puterea statului de a ajuta unulu seu alta ramu de economia sunt diferite, atunci are dreptu Dr. Fr. List in opulu seu intitulatu „National-System der politischen Oekonomie 1841“, daca numesce sistem’a in- dustriei libere sistema cosmopolitica si daca dice, ca intro- ducunduse aceasta sistema deodata fora privire la popdrale vecine, cu care stamu in relatiuni comerciali si la care nu e in- trodusa aceasta sistema si nu voiescu vecinii a o introduce, usioru s’ar putea periclita unu ramu seu altulu de economia na- ționala; de ecs. se se introducă in Austri’a sistem’a industriei libere fara privire la statele vecine, care aru fi urmările? Dein Prusi’a, Itali’a, Franci’a, Angli’a s’aru importa atatea fabricate si manu- facturi, incatu industriașii dein Austri’a neputendu tiend cu acesti’a concurinti’a dein mai multe cause, — —, aru trebui se saraceasca, pentru ca consumentii aru cumpără mai bucu- rosu lucruri dein afara capatandule mai eftine. De catra Orienta si miedia-ndpte s’aru importa producte crude earasi mai eftine că cele ce se producă inlaintru si cu aceștia nu aru putea nenă concurintia producentii nostru de astfeliu de producte; asia aici aru trebui se saraceasca class’a tieraniloru, cari nu suntu in stare a vende productele loru asia eftine că producentii dein staturile vecine dein mai multe cause, intre care e cea deintaia, pentru ca aici greutățile publice suntu mai mari că la vecini; asia aru trebui se saraceasca o classa de producenti după alt’a, aru scadea averea naționala (si s’aru implini cu- ventulu lui Quesnay pauvre paisans, pauvre royaum, pauvre royaum pauvre souverain) inavutinduse străinii cu saracirea producentiloru dein laintru; in loca de a ajuta producentiloru prein introducerea sistemei industriei libere, iai aduce la sapa fie lemnu. Pentru aceea e de lipsa că statuia se pună vama moderata pe productele care se importeza, daca aceste se potu produce si inlaintrulu statului, a favora prein aceasta si a si ajuta inlaintru productiunea aceloru producte care ne vinu dein afara; a usiora esportulu si a îngreuna moderatu importulu strainu, că asia se se pregătească introducerea sistemei indu- striei libere. Dar inlaintrulu statului e de lipsa, că se se intro- ducă odata sistem’a moderna a industriei libere fara privire la impregiurarea, ca visteri’a statului pote are mai multa venitu dein unele monopdle cari suntu in genere neplăcute, său ca intra venitulu mai siguru in visteri’a statului si mai usioru că candu aru fi productiunea libera in ori ce ramu de economia; pentruca numai asia se pdte aștepta o stare buna materiala — 44 — a poporului, care ar trebui se fia cea deintaia problema a puterei statului. Orasti’a in '/₆ 1867.*) Dr. Tincu, advocata in Sabesiu. 0 privire fugitiva preste literatura romana si lips’a unei istorie critice a litcraturei romane. (Continuare). III. Ci se lasamu la o parte lamentările tardîc, se privimu in giuru. Eca aci mormentulu betranului Hurulu. Cine a fostu acestu Hurulu? voru întrebă multi dintre on. mei ascultători. Hurulu a fostu cancelariulu lui Dragosiu, domnului Mol- dovei, carele a scrisu in seci. 14. o cronica, că se arate eve- nimentele si modulu, cum se potti tiene si cum se luptă tiăr’a in contr’a gintiloru, cari o indundara dupace se rupse de ca- tra Rom’a cea tare. Elu a scrisu latinesce, dar cu inima, cu sentieminte romane. Veni apoi Petru Clanau, secretariulu lui Ștefanu celu mare, carele cum insemna insusi la cal- caiulu acelei cronice, a scosu acelu isvodu de pe latinia si l’a scriptu cu man’a sa in tergu in Vasluiu la 13 apr. 1494. Hurulu este acel’a, dela care datdza literatura ndstra in intielesulu mai strinsu. Dar cum! veți întreba pdte cu mirare si nu fara cuventu; cum! se nu fia cultivata romanii si mai nainte literele!? Mu- sele se nu fia aflata 6re intre romani adoratori si înainte de Hurulu?! Dloru! ve marturisescu, eram pregatitu la acăsta refle- siune. Da! romanii au cultivata literele si musele au avutu închinătorii sei pre pamentulu romanu si inainte de Hurulu. Insusi Hurulu adeveresce in introducerea cronicei sale, că o scrise acea asia, cum o află scrisa din dîlele betrane de Ar- *) Acesta disertatiune interesanta este un’a din cele trei infatiosiate adunarei generale din Aug. 1867; ea se pote lua prea bine c;i introductiune la o serie de articuli nationalu-economici, a earoru trebuintia se simte in publieu si carii speramn ca voru aparea din mai multe condeie de specia- litate. Ked. — 45 — bure, ducele campestru. Gregoriu Urechia, marele croni- cariu din capetulu sec. 16. scrie in precuventarea sa la vieti’a domniloru Moldovei, că „nu numai isvodele ndstre, ci si cărțile străine am cercatu, că se potemu află adeverulu." Cari isvode, adeca isvodele ndstre moldo-romane, scrise pe scurtu, însemnau cele intemplate dela inceputu pana la domni’a lui Petru Raresiu (1527—1538 si 1540—1546) „si s’au stinsu — dîce Urechia — că de aici înainte nu a mai scrisu nimene." Asia dara romanii au avntu scrietorii sei si nainte de Hurulu, cari au scrisu unii pdte latinesce ca Hurulu, dra altii romanesce ca Urechia, insemnandu faptele națiunii pen- tru de a le lasă eredîre posterității. Ca-ci unde sunt eroi, unde sunt fapte eroice — si aceste la noi nu au lipsitu — acolo trebue se fia si barbati, carii se le eterniseze! Ce mirare inse, deca in mediloculu lupteloru continue, romanii nu potura cugetă la pastrarea acestora documente pretiose, si astufeliu cadiura si ele viptima nimicirii, ca multe alte reminiscintie ale gloriei ndstre străbune. Chiaru operele scrietoriloru noștri din sec. 16—18, au nu jacura ele necunoscute, uitate in pulberea biblioteceloru pana mai alaltaeri, candu prin fatigele si scru- tările unoru bravi ai noștri devenira erasi averea, proprietatea publica a națiunii?! Lenga Hurulu jacu dsele lui Luca Stroici, numitu de comunu „Lupulu," părintelui filologiei latine-romane, cum lu numesce neobositulu nostru Hajdeu. Barbatu nascutu cam pre la 1533—34 din familia inalta aristocratica, adapatu din teneretie la isvorulu sciintieloru, portă sub siese domni ai Moldovei onoroficulu postu de mare logofetu. Ni-a remasu dela densulu „Oratiunea Domnului" (Tatalu nostru), scrisa cu litere latine si purificata de barbarisme, carea o descoperi mai anu nefatigabilulu Hajdeu intr’o carte polona, intitulata: „Corpulu legiloru polone, adunate de Stanislau Sar- nicki" in Cracovia 1597. Facundu adeca Luca Stroici cu- noscintia cu acestu enciclopedistu polonu si dorindu a i dă o idea despre originea limbei .ndstre, i impartasi rogatiunea Do- mnului in limb’a romana, scrisa cu vechiele litere romane si coresa in cuvintele, cari i se pareau străine. Celu mai vechiu monumentu alu purismului limbei ndstre si alu scrierii ei cu litere latine romane, insemnatu atatu in privinti’a ortogra- fiei, carea si-o formă elu insusi pre bas’a etimologica, cu adanca petrundere in firea limbei romane, si carea petrece in — 46 deplinătatea sa multe pretinse sisteme ortografice de astadi, p. e. elu scrie: ceriu, se fia voia ta etc., catu si in privin- ti’a stilului, ca-ci aflămu in densulu si in densulu mai intaiu nesuinti’a nobila de a șterge din limb’a romana elementele străine, verite in ea prin usulu liturgica alu limbei slavice. Asia cetimu in densulu: pane, ispita, mântuire etc. in locu de pita, nepaste, isbavesce etc., cuvinte, ce le aflămu inca in rogatiunile dominicali contempurane. E micu acestu docu- menta, ce e dreptu, sta abia din cateva sire; dar asia catu e de micu, ajunge cehi pucinu cu unu dominiu mare si e de ajunsu a face numele lui Luca Stroici venerata la tdta po- steritatea romana. Sosimu acum la monnentulu lui Grregoriu Urechia, cro- nicariu moldavii din capetulu sec. 16., caruia, după cumu es- chiama după elu Mironu Costinu, singura i-a fostu mila de acea tiera, se nu remana intru intunereculu nesciintiei, si ca- rele — după mărturisirea sa — cetindu isvodele si ale ndstre ci cele străine, a aflatu capetulu si incepetur’a mosiloru, de unde au isvoritu in tiera si s’au inmultitu si s’au latitu „ca se nu se innece anii cei trecuti a t<5ta tier’a si apoi se nu se păta sci ce s’au facutu." Cronic’a lui respira din tdte șirele cela mai curatu patriotismu si zelulu cela mai inflaca- ratu pentru națiune. Acolo jace si marea inhna a lui Mironu Costinu, cro- nicariu din seci. 17. Elu eră p<5te primulu latinista alu soclu- lui seu; patriotu infocatu, carele vediendu cu dorere cum se impilă si se storcia tiăr’a prin biruri necmnpetate, adeseori strigă catra domnulu Cantemiru la mdsa: „Mai desu cu po- charele Mari’a Ta si mai raru cu orenduelele (de dare); că-i vre se-ti dai Mari’a Ta sâma odata si nu-i potă.“ Elu apucă păn’a, se înfrunte ocarele si basnele lui Eustatie logofetulu, lui Simeonu dascalulu si Misailu calugarulu, scrie- tori contemporani, cari denegrisera originea romana. Se spa- ria a incepe ostenel’a acest’a după atatea vicari dela descale- catulu de antaiu, dela Traianu, imperatulu Romului; a lasă drasi nescrisu, cu mare ocara infundatu poporulu romanu dela o sama de scrietori — dîce — că este inimei dorere! — Si elu a scrisa asia precum s’a intemplatu, gata a „da sama despre cele ce a scrisu.“ E caracteristic^, că. precum Hurulu, Urechia, asia si Mironu Costinu si altii după ei, accentueza cu totu adinsulu in opurile loru descendinti’a nostra latina. Pare că aru fi sentitu, că va veni tempulu, candu nu va _ 47 — fi vr’unu adeverii istoricii atacata cu mai multa amaretiune, de catu cliiaru acest’a. Atunci nepotii se sc pota provocă la consciinti’a parintiloru, cari li-au premersu. „Cauta-te dar acum cetitoriule! eschiama M. Costinu, mândru de originea sa, si privesce de unde esci, lapedandu dela tine tote celealte basne, cate au insemnatu unii de tine .... Nu numai numele acest’a (adeca vlacli-latinu) ci si dintr’altele te vei cunosce, obiceiurile, firea, si graiulu pana astadi, că esci dreptu voloh, adeca italiana si romlcana.¹¹ Asia serieau strămoșii noștri; asia sustieneau ei in poporu suvenirile descendintiei sale gloriose de la cuceritorii lumii. Si care fă resplat’a ma- relui patriotul! Acusatu fara vina, fu silitu a-si plecă capulu sub palosiulu călăului si a mori fara nici o sentintia premergatoria ■— ca martirulu patriei. Lenga elu jace fiiulu seu Nicolau Costinu, bravulu fiiu alu bravu- lui părinte (f 1712), care prin operile sale din mai multe ronduri si-castigă unu dreptu titlu la recunoscinti’a națiunii. Se nu uitămu a cercetă mormentulu zelosului natiunalistu, eruditului literatoriu si principe Demetriu Cantemiru (f 1723). Ei! că panace domnii si aristocratii altoiu popora, îndestuliti cu glori’a ce le dede nascerea, resipiau tempulu in jocuri si deprinderi nefolositorie, — la noi infloriau Cantemirii, Stroicii si Costinescii! Cantemiru intielegea a portă chiaru asia de bine pen’a, ca frenele gu- vernului. Primulu eruditu a tota tier’a si potc a tota Enrop’a pe acelu tempu, elu escelă in mai multe ramuri ale sciintieloru, dar mai multu de catu in tote in ramulu istoricii. A scrisu romanesce, latinesce, grecesce, ru- sesce si turcesce, dar anim’a lui cea nobile a sentitu totu romanesce. Ni- mene nu a scrisu cu mai mare iubire pentru romani, decatu densulu, cum dovedesce: „Istori’a Daciei vechie si noue,“ „Descrierea Moldovei¹¹ si alte opuri ale sale. Dar alu cui e. acelu monumentu fora semnu, fara nume?! Acolo jace esemplariulu vorbirii retorice, necrologistulu lui Stefanu celu mare, alu cărui nume, dorere, ni-lu retace istori’a, carele cu multu după mortea a celui Domnu erou ilu plânge cu anim’a unui adeveratu patriotu, si vediendu cum se rarescu, cum pierit datinele sacre ale strabuniloru, bagu sama sub domnirea fanariotiloru — eschiama in necrologulu seu cu gura de auru: „Oh obiceie de auru! ore-ti mai veni vre odata?! Ore ati fostu numai si ati trecutu, lasandu-ne noue numai o amara adu- cere aminte de voi?! Atat’a-e de dulce dreptatea la o stepanire, si atat’a-e strembatatea de amara, incatu noi după atate văcuri plânge mu pre unu domnu dreptu.¹¹ Pucinele cuvinte, ce le producemu aci, au nu sunt ele de ajunsu a spune, ce fiiu a avutu națiunea in numitulu necrologistu?! Si acum versandu o lacrima de pietate pre mormintele, unde jacu AcsentiuUricariulu, Nicolau Mustea, loanu Neculcea, Ioane Canta, Radu Greceanu, Radu Popescu si altii renumiti cronicari si istorici moldo-romani din seci. 18. se ne oprimu pentru o clipita la mormentulu, ce acopere cenusi’a lui Enache Cogalniceanu (1777) eroldulu de pe urma alu cetatii natiunali in Moldo-Romauia, cum lu numesce eruditulu nostru Urechia Alesandrescu in clasiculu seu discursu despre „cronicarii re- ni ani.¹¹ Candu elu va depune trombet’a sa, — aceste elocinti cuvinte le imprumutămu din amintitnlu discursu — cetatea va fi devastata; dar sunetulu seu va fi desteptatu ecourile carpatice, unde se voru redică noui eroldi. — 48 — Dloru! a fostu tempu, tempu idelungatu, candu istori’a romana traiă numai in gur’a lautariloru noștri, cari, cum ne marturisesce M. Costinu — pana si pre tempulu seu erau ,,la mesele domniloru, cantandu cânte- cele domniloru trecuti, cu nume bunu si cu laud’a celoru buni, 6ra cu ocar’a celoru rei si cumpliti.¹¹ Lăutarii sustienura faptele stramosiloru, panace veniră tramisii prove- dintiei, se le consemne iutr’unu modu mai demnu, si consemnate se le lase drepta eredîre unnatoriloru. Acești tramisi ai provedintiei au foștii: cro- nicarii romani. Petru Clanau, secretariulu lui Stefanu celu mare, traducundu cro- nic’a lui Hurulu, in epilogulu ce lu face la acelu opu, esebiama plinu de recunoscintia catra Hurulu: „I)omned'<"j pominesca-ltiț eh ne lasâ scire de betranele datine ale moșiei nostre!¹¹ Nainte de a ne desparți Dloru! de umbrele sacre ale cronicariloru noștri, se le orâmu si noi din adunculu animei fericire si odichna eterna, suspinandu cu P. Clanau: „Domnedieu pomenesca-i, câ ne lasara scire de datinele vechie ale patriei, ale națiunii nostre!¹¹ — — Da! Pomenesca-i, pomenesca-i Ddieu! si oh! sânte, oh! binecuventate se fia la tota posteritatea acele pagine, cari au descinsu la noi peste atate secle, ca marturiele gloriei si ale suferintieloru nostre; sânte, binecuventate se fia cărțile, cari sunt limb’a, sunt scrisorea stramosiloru noștri. (Va nrma). Ese de sub tîpariu: Croniculu lui Urechia cu ilustratiuni etc. Editiunea lui Vasilie Ale- csandrescu Urechia, directoru alu departamentului culteloru si alu instructiu- nei publice. Alte producte literar ie. Animalele antediluviane de Grigorie Stefanescu, profesoru de geo- logia si mineralogia la facultatea de sciintia din Bucuresci, licenciatu in sciintiele naturale, membru alu societății geologice din Franci’a, directoru alu museului de istori’a naturala din Bucuresci. Lectura publica tienuta la lanuariu 1866 in sal’a Ateneului romanu; cu 35 figuri litografice. 1867. 2 sfanți. Dela același auctoru mai avemu si: r Elemente de zoologia. Sciintiele naturali începu a’si lua si la noi rangnlu cuvenitu loru cu totu dreptnlu. Fia că se vedemu catu mai curendu si istori’a naturala elaborata pentru gimnasia si licea, inse cu ilustratiuni numerose. Stefanu Vodă celu berbantu. Drama in 4 acte de Dimitrie Bo- lintinânu. Bucuresci 1867. Mesterulu Manole său fundarea monastirei Argesiului. Drama isto- rica in 1 actu cu cântece. Unitatea latina, s6u caus’a romana in procesulu nationalitatiloru din punctu de.vedete istoricu, juridicu si politicu, de D. V. Maniu. 1867. l’/₂ sf. Editorlu si provedietoriu: Comitetulu, redactoriu secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipo- grafl'a Romer & Kamuer.