TRANSILVANIA.





            Fdi’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana
            si cultura poporului romanu.



     --X- a-n.—JO-        X--r\-q-<V-r\--(•

0 AcAsta f6ia ese cate 3 c61e pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia- 8
J tiunei, Ara pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poștei. V
| Abonamentul» se face numai pe cate 1 anu intregu. — Se abonAza la j
o Comitetulu asociatiunei in Sibiiu sAu prin posta sAu prin dd. colectori. y

4—V—O——V----V——"V--V      V---V---iz-'Zj-


        Nr. 2. Brasîovu 10. lanuariu 1868. Aliulll 1.


        PROTOCOLULU

Adunarei generale a Asociatiunei transilvane pentru cultura si
literatur’a poporului romanu, tienute in Clusiu la ²fⁱ/ₗ₄, ²⁷/ₗ₅
si ²⁸/ᵢ₆ Augustu 1867.

(Continuare.)

SIEDINTI’A II.

tienuta la ²⁷/₁₅ Augustu 1867.

      X. In ²⁷/ₗ₃ Aug. serbatorea de S. Maria in baseric’a no-
stra adunanduse erasi membrii presinti ai Asociatiunei, dein-
preuna ca unu numeru frumosu de ospeti, după celebrarea S.
Liturgie in basericele romane la ’/₂ 11 dre in sal’a redutului,
pentru de a luă parte la a ddu’a siedintia a adunarei generale,
la dispunerea presidiului se cetdsce înainte de tote protocolulu
siedintiei precedinte prein notariulu ad boc lustinu Popfiu,
carele cu unele modificări neînsemnate se aproba si verifica.

      XII.       înainte de a trece la ordinea dilei D. presiedinte a-
trage atențiunea adunarei la doue telegrame sosite Asociatiunei
in diu’a de dri din Bucuresci, carii ordza lucrariloru acestei
adunari generale succesu si reusire fericita.

      Unulu, adresatu presidiului adunarei generale in Clusiu,
 dela v. presiedintele Asociatiunei. D. Timoteiu Cipariu, ca-
 rele de si se afla in depărtare, se vede totuși că cu anim’a, cu
 sufletulu este in mediloculu nostru.

      Altulu dela societatea literaria adunata in Bucuresci, adre-
 satu DIui Pamfiliu protop. in Clusiu, subsemnatu de Eliade

— 18 —


  presiedintele si Sbiera secretariulu numitei societăți si inain-
tatu preia Urechia Alesandrescu si Dr. Hodosiu membrii
aceleiași societăți.

       Ambe aceste telegrame semne invederate despre solidari-
tatea, ce intrunesce astadi pre toti romanii sub flamur’a cul-
turei natiunale, electrisara animele membriloru si ale asculta-
toriloru presenti, cari la cetirea loru prorupsera in cele mai
entusiastice strigări de „se trăiască!“ ce pareau că nu mai
voru se incete.

       Abia se compuse liniștea, candu D. Dr. Ratiu lia cuven-
tulu si inca sub impresiunea bucuriei generali propune, că
adunarea se grabesca a respunde la acele felicitări fratiesci cu
asemene resalutari cordiali; spre care scopu se se alega o co-
misiune de 3 insarcinata cu compunerea testului acelui respunsu,
si cu efeptuirea inaintarei lui la loculu menitu.

       Care propunere redicanduse la valore de conclusu, se a-
legu prein achiamatiune DD. Dr. Ratiu, Balintu prot. Roșiei
si Coroianu vicariu Selagiului.

       XII. După acZst’a D. presiedinte presenta adunarei gen,
doue recursuri, unulu alu lui loanu Feiurdeanu dein Clusiu.
care cere unu ajutoriu de 60 fr. pentru terminarea studialoru
sale chirurgi ce; altulu alu lui lacobu Tulbureanu, maestru
papucariu dein Alba-Iuli’a, care asemene cere vreunu ajutoriu
dela Asociatiune.

       Acâste recursuri la propunerea Dlui Antoneli se dau co-
misiunei bugetarie, că se-si d<i opiniunea meritoria la tempulu seu.

       XIII.       D. .presiedinte pune la ordine — conforma progra-
mei — cetirea disertatiuniloru restante si pune întrebarea,
care se se cetâsca mai antaiu, a Dlui Vajda, seu cea a Dlui
Dr. Tincu?

       Pan’ a nu decide adunarea in privinti’a ac^st’a, D. Huza
not. consist, dein Gherla, propune a se ceti numele membri-
loru intrati de nou; care propunere inse cade prein acea de-
chiaratiune a Dlui Chifa, că comisiunea respectiva inca nu
si-a inchiatu lucrările sale.

       Reluanduse caus’a disertatiuniloru se decide a se ceti an-
taiu disertatiunea Dlui Vajda.

       D. Vajda cere indulginti’a adunarei, că fiendu densulu im-
pedecatu dein caus’a sanatatiei, se se pota ceti disertatiunea sa
prein D. losifu Popu jude cerc, si Mihailu Bohetielu; ceea
ce acceptanduse, D. losifu Popu pasiesce pre tribuna si ce-
tesce disertatiunea Dlui Vajda intitulata: „Meditatiune asupra

— 19 —


crescerei tenerimei si asupra intrebarei, cum s’ar pot6 impe-
decă saraci’a poporului si mediloci, că se capete stare mai
bunisioara, etc.“ După D. losifu Popu continuă cetirea di-
sertatiunei D. Mihailu Bohetielu. Fiendu inse acesta diser-
tatiune, care adunarea o ascultă cu plăcere si atențiune, prea
lunga si fiendu tăma, că nu cumva absorbenduse tempulu, se
nu remana tempu indestulitoriu pentru alte afaceri ale adunarei
generale, D. Vajda se convoiăsce a se face prein D. losifu
Popu numai unu prospectu dein ceea ce mai restă dein diser-
tatiunea sa, carea se alatura aici sub H).*)

       XIV.       Inca sub decursulu cetirei acestei disertatiuni se
infaciasiă comisiunea esmisa pentru compunerea respunsului
tramitiendu societatiei literarie dein Bucuresci, care cetinduse
prein D. Dr. Ratiu cu o mica modificare se aproba intre ma-
nifestări de bucuria si se dispune a se rnediloci numai decatu
înaintarea aceluia la loculu menitu.

       XV.        D. Dr. Maioru face întrebarea: au tiene-se-va sie-
dintia si dup’ amiadi? In care casu propune a se luă acum
la desbatere numai obiectele mai scurte si de mai mica în-
semnătate, fiendu atențiunea membriloru acum prea fatigata.

       La care întrebare se respunde deocamdată dein partea
presidiului negativu; ca adeca dup’ amiadi nu se pote ticnă
siedintia dein caus’a scurtiemei tempului.                            \

       XVI.       Presidiulu pune la ordinea dilei cetirea raporteloru
 comisiuniloru esmise in siedinti’a precedinte.

       Mai antaiu se da locu comisiunei de 5 însărcinate cu esa-
 minarea raportului secretariului II. despre lucrările anuali ale
 Comitetului.

       D. Nemesiu că referințe raporta, că comisiunea a aflatu
 lucrările Comitetului corespundiatorie pe deplinu hotarirei adu-
 narei gen. si inchiaia propunendu, a se vota Comitetului pentru
 acuratatea si ostenelele-i puse in ducerea afaceriloru Asocia-
 tiunei multiamita protocolarminte.

       Adunarea iea raportulu spre cunoscienti’a plăcută; ăr’ pro-
 punerea o primesce cu „se traiăsca!“

      Acestu raportu se alatura aici sub I.)

       XVII.       D. O roșu referințele comisiunei esmise pentru cer-
 cetarea socoteleloru, cetesce raportulu acestei comisiuni.

       Dr. Maioru observandu dein cetirea raportului amintitu,
 că unele pusetiuni ar fi dificultate dein partea comisiunei, pro-


        *) Nu s’a tramesu pan’ acum.


Not’a secr.

2*

— 20 —


pune a se luă acelu raporta dein pusetiune in pusetiune la 1
esaminare, că se se pota astfeliu dă mai usioru deslucirile ne-
cesarie.                                                            i

îl

      Care propunere aceptanduse, D. Orosu incepe a ceti ra- 1
portulu de nou, dein pusetiune in pusetiune.

      Pusetiunea 1) Comisiunea afla, că in cass'a Asociatiunei i
pentru 10 esemplaria dein actele adunariloru generali au in-
cursu cu 45 cr. mai pucinu; deci propune a se incasă sum’a |
acest’a pre calea sa.                                               :

      La deslucirea data prein D. cassariu adunarea trece preste
acăsta pusetiune.

      Puset. 2) Comisiunea observandu, că cassariulu Asocia-
tiunei D. Stezariu a compusa socotelele cu cea mai mare
acuratate si ostenăla, propune a i se aduce pentru acăst’a mul- ।
tiamita in scrisu.

      Acest’a propunere afla resunetu viu in animile membriloru,
si se redică la valore de conclusu intre aplaude.

      Se mai cetiră inca si alte doue pusetiuni; absentandu inse
unulu dintre membrii acelei comisiuni anume D. Piposiu, ver-
satil in ducerea ratiotiniului, se decide a se amenă desbaterea
acestora, precum si acelora alalte pusetiuni pana la infaciasiarea
lui la siedintia.

      XVIII.       D. presiedinte dă locu comisiunei de 3 însărcinate
cu verificarea membriloru vecin si conscrierea celoru noui.

      D. Gavrilu Popu că referințe cetesce numele si ofertele
membriloru vechi, carii au solvitu restantiele de pre anii tre-
cuti; asemene si numele si ofertele membriloru intrati de nou
in Asociatiune, pre cari adunarea i acceptă intre orari de „se
trai6sca!“

      XIX. Ne mai potenduse continuă siedinti’a, pentru că tem-
pulu eră acum prea înaintata si observanduse, că unii deîntre
membri chiamati prein afaceri urginti familiari său oficiose,
au de cugeta se plece alta di demanetia catra casa, dupace
după amiadi abiă ar fi posibile tienerea siedintiei, că se pota
totuși participa si ei la actulu prea însemnata alu alegerei oficia-
liloru, D. presiedinte propune a se face alegerea in siedinti’a
de mane indata la inceputu, că asia aceia, pre carii i chiama
impregiurarile catra casa, se se pota departă indata după fini-
rea actului de alegere.

      Acăst’a propunere provoca o disensiune mai îndelungata,
la care luara parte mai vertosu DD. Dr. Ratiu, Dr. Maioru, j
Rusu, Servianu Popoviciu, Nemesiu s. a.; unii spriginindu

— 21


propunerea, ceialalti doriendu a se continua siedinti a după
amiadi.

      In urma adunarea dein respectu catra acei membri,. cari
suntu necesitați a se departă, decide a se continuă siedinti’a
dup’ amiadi, anumitu pentru actulu de alegerea oficialiloru.

      Cu acăst’a siedinti’a se disolve la 3 ore dup’amiadi, pro-
vocanduse membrii dein partea presidiului a se adună ărasi
pentru continuarea siedintiei dup’amiadi la 5 fire.

      Continuarea siedintiei II. in ²⁷/₁₅ Aug. 1867 după amiadi
la 5 ore.

      Nepotenduse găti protocolulu siedintiei de demanetia dein
eaus’a angustiemei tempului, se trece la ordinea dilei; si la
ordinea dilei e umflu dein acturile cele mai însemnate, cele
mai aduncu taiatorie in vieti’a Asociatiunei, adeca alegerea de
presiedinte si v. presiedinte, amenanduse alegerea celoru alalti
oficiali pre diu’a urmatoria.

      XX. D. presiedinte propune a se ceti protocolulu mem-
briloru că se se veda, carii suntu indreptatiti la alegere!

      Dr. Ratiu inter peluza pre secretariu, au aflase acel’a in
stare a ceti numele toturoru membriloru, si ddca se afla, atunci
propune a se face alegerea prein votu nominale, dandusi unuia
fiacare votulu in ordinea, după cum se voru ceti numele dein
lista.

      D. Gaetanu reflecta, că după cum isi aduce aminte, vo-
tulu nominale e opritu prein statute.

      Cetinduse §lu respectiva dein statute, apare eh acel’a nu
contiene nimicu, de unde se se pota deduce oprirea alegerei
prein votu nominale.

      Acum se încinge o disensiune scurta, dar vina pentru
alegerea nominala si in contra.

      D. Nemesiu propune se se traga de oparte cei carii suntu
membri.

      Se primesce si se efeptuesce. D. Vis. Ronianu partinesce
votisarea nominala, ar dori inse a se face cu acea modalitate,
că fiacare la cetirea numelui seu se si pună siedul’a pre mesa
cu însemnarea aceloru, pre carii i doresce de presiedinte si
vice-presiedinte, că astfeliu alegerea se fia scutita de orice pre-
siune si de orice banuăla.

      Dr. Maioru partinesce votisarea nominala orala.

      D. Puscariu e pentru propunerea Dlui Romanu dein
motivulu adusa de același.

      In urma pentru de a curmă disputele fara folosii la do-

— 22 —


rinti’a generala, D. presiedinte resumandu inca odata propu-
nerile făcute, acele se punu la votisare; votisarea se face prein
siedere si școlare, si maioritatea primesce a se face alegerea
prein votisare nominala orala.

     Presidiulu anuncia acestu condusa ale adunarei cu acelu
adausu poftitu dein mai multe parti, ca votisarea se se intemple
odata pentru ambii presiedinti.

     XXL După aceste se procese numai decatu la alegere.
Numele membriloru se cetescu prein DD. Stezariu si Pam-
filiu. Resultatulu fu, că deintre 82 membrii presinti, 73 votisara
pentru D. Vasiliu L. Popu de presiedinte, ăra 72 pentru D.
loanu Hanea de vice-presiedinte; 6 se retienura dela votisare,
6r ceialalti isi dedera voturile Dlui Cipariu.

     Enunciandu D. presiedinte acestu resultatu, adunarea prea
multiumita prorupe in aplause însuflețite.

     Redicanduse acum D. Vasiliu L. Popu inainte de tote
isi descopere convingerea, care crede că e a toturoru membri-
loru, că intre toti barbatii natiunei nostre dein Transilvani’a
doui suntu, carii după meritele loru nevescediatorie pre cam-
pulu literaturei si alu culturei natiunale, si după activitatea loru
dovedita la atate ocasiuni ar fi mai demni a stă in frunte si
mai abili a conduce acest’a Asociatiune la înflorire. Acești doui
barbati suntu DD. Cipariu si Baritiu, la cari nume membrii
plini de deliciu isi esprima recunoscienti’a si respectulu catra
marii barbati cu aplausele cele mai entusiastice.

     Cu tote aceste D. Vasiliu L. Popu mândru de încrederea,
cu care ’lu onoră florea intelegintiei romane se supune voin-
tiei adunarei, primesce presidiulu oferitu asia dicendu cu una-
nimitate, in care privesce nu numai o onore, ci si o sarcina
promitiendu in termini aleși, că ’si va dă tota silinti’a de a
inaîntă in nou’a sa pusetiune scopulu maretiu, scopulu nobilu
alu Asociatiunei, si că elu nu va lipsi necî odata dela adună-
rile generali.

     Noue vivate i vestescu simpatiele adunarei.

     Asemene iea cuventulu D. loanu Hanea si dechiaranduse
cu modestia, că nu’si cunosce meritele, pentru cari se fia demnu
de unu oficiu atatu de onorificu, primesce totuși cu multiamita
pentru încrederea adunarei, si primesce si pentru aceea, că ne-
primindu se nu cugete cineva, că pentru aceea nu primesce,
pentru ca s’ar teme, că primirea iar causa dora unele neplă-
ceri dein partea principalului seu, care e unu barbatu cu nmltu
mai loiala, cu multu mai umana, decatu se se pota presupune

23


asia ceva despre densulu, si care si altucum scie, ck alegerile
au de a se reinoi la fiecare alu treilea anu. In urma pro-
mite a conlucra si elu după poteri la prosperarea Asociatiunei,
si fini salutata de orarile adunarei.

      Cu aceste fininduse actulu alegerei, pentru care fii con-
chiamata acesta siedintia, adunarea se disolve. hotarinduse a
se tiene siedinti’a a III. alta di in î⁸/₁₆ Aug. la 8—9 <5re de-
maneti’a:

lacobu Bolog’a ni. p.
presied. inter.

loanu V. Rusu,
secret- II. alu Asociat.


Notarii ad hoc:

Mihailu Bohetielu.

Andreiu Francu.

Iustina Popfiu.


        Ideile fundamentali ale economiei natiunale.

(Continuare.)

I n e v u 1 u m e d i u

său mai bine disu in unele privintie evulu intunerecului, scien-
ti’a economicei natiunale inca nu a fostu mai favorita că pe
tempulu greciloru si alu romaniloru; unele fenomene momentdse
si favoritorie pentru economi’a natiunale nu se potu trece cu
vederea, dar se potu privi numai că încercări de transactiune
dein anticitate la referintiele moderne. Astufeliu de institutiuni
au fostu corporatiunile meseriesiloru (in limb’a vulgara „tiehuri)
s. a.; dar tote institutiunile dein evulu mediu pe lunga însu-
șirea buna ce aveau ca formanduse societăți, in care indu-
striesii se ajută si califică in productiunea manufactureloru, a-
veau o parte rea, ca intrarea in astufeliu de asociatiuui era
aternatoria dela voi’a celoru ce se află odata in astufeliu de
asociatiuni, era aternatoria dela profesiunea religiunaria, dela
natiunalitate etc., ba ce e mai multu, era aternatoria si dela
referintie familiari, asia incatu unu meseriesiu capace de multe
ori nu potea intra in corporatiune fara a aduce diferite jertfe,
d. e. trebuia se ia de socia pe fet’a cutarui si cutarui maestru
cu influintia, seau se se asiedie intr’unu locu unde era priimitu
in corporatiune, dar unde nu avea destulu de larga campu de
activitate spre desvoltarea facultatiloru sale in meseri’a in care
era deprinsu. Sistem’a staturiloru dein evulu mediu adeca si-
stem’a feudala a adusu cu sene, ca unu stătu nu avea pentru
sustienerea sa asia multe trebuintie că in tempulu de facia. O
parte mare dein lipsele statului se acoperea cu servitiu natu-

— 24 —


ralu. Fondulu statului spre acoperirea trebuintieloru sale era
numerulu locuitoriloru capaci pentru servitiulu statului. Acestu
numeru de omeni pentru ca serviau se bucurau de unele pre-
rogative, incatu ei se ingrigeau de competentiele loru de multe
ori mai bine decatu candu aru fi fostu platiti dein vesteri’a sta-
tului; dar fiendu ca controla nu pre eră, asia tota greutatea
cadea pe economi, cu deosebire pe economii rurali, pentru ca
aceștia după ocupatiunea loru totudăun’a erau mai pucinu in-
teliginti că cei ce se ocupă cu alte ramuri dein economi’a na-
tiunala. Acesta stare anormala nu se intielege numai despre
cei ce facea servitiu militarescu, ci se intende si asupra justiției.

     Cumca functiunariloru de stătu nu li a mersu reu in acele
tempuri, se vede si in diu’a de astadi, ca totu se mai afla
omeni cari s’ar oferi a face servitiu statului asia dicundu
numai pentru ondre, numai se aiba privilegiu si se fia pucinu
controlati. Sub astufeliu de imprejurari standu economi’a na-
ționala in evulu mediu nădușită, scienti’a acesteia inca a tre-
buitu se remana indaraptu.

     Trecundu tempurile turburarii si incepundu a domni pacea
in staturile Europei, a inceputu se cresca si se inflordsca si
scientiele; intre aceste vedemu si pe scienti’a economiei natiu-
nale in deosebite sisteme rivalisandu cu celelalte.

     In desvoltarea scientiei natiunale deosebescu economiștii
natiunali trei peridde:

     I.      Periodulu antaiu dein secolulu alu XVI. pana iu seco-
lulu a XVIII, la Quesnay.

     II.      Periodulu alu doilea dela Quesnay 1758 pana la
Adamu Smiedt 1776.

     III.      Alu treilea periodu dela Adamu Smiedt pana in tem-
pulu de facia.

     La inceputulu desvoltarei scientiei economiei naționale lite-
ratii au intemeiatu sistemele loru pe acele fenomene, cari au
fostu mai batatore la ochi; dein aceste fenomene au dedusu
apoi principie, care mai apoi s’au aretatu a fi false. Cautandu
dar scrutătorii că cine e avutu, au gasitu ca acela care are
bani, pentru ca cu banii iti poți castiga tdte cele trebuinciose,
cu banii se potu mnltiumi tote dorintiele; mergundu mai de-
parte si cautandu si intrebandu că banii in cantitate mare de
unde vinu, au gasitu ca dein comerciu; pentru ca industri’a si
agricultura de si nu suntu de despretiuitu, dara ele nu aducu
bani că comerciulu si nu inbunatatiescu starea materiale. Cau-
tandu mai incolo, ca care poporu e mai avutu in bani, au

— 25 —


gasitu, ca poporalii italiana dein republice prein comerciala
cela estinsu in Orienta si Holandesii au cei mai multi bani,
pentru aceea au statoritu principiulu, cumca pentru că se fia
unu stătu, unu poporu avutu, trebuea se aibe bani multi, si
pentru că se’si pota castiga bani, trebue se părte comerciu catu
se pote de estinsu, pentru ca acest’a aduce bani; si anume
comerciulu esternu, pentru ca prein acest’a incurgu bani in tidra.
Economi’a rurale si alte ramuri de economia, prein cari se in-
multiescu productele crude au remasu părăsite, pentru ca'pro-
ductele crude suntu voluminose si grele de esportatu, fara de
aceea s’a cautatu că productele crude se fia in tiera catu se
pote de eftine, că industriașii se pota produce catu se pote
mai multe manufacturi de esportatu si aceste se se pota vende
catu se pote de eftinu, că prein eftinatatea loru se se păta
tienă concurinti’a cu alte tieri, cari vendu asemenea producte;
asia incatu esportulu totudeun’a se fia mai mare că importulu.
In urma si pe temeiulu acestei sisteme adoptate au inceputu
unele regimuri si anume republic’a Veneției, Angli’a, Franci’a
si Holandi’a a luă comerciulu sub scutulu loru, l’au ajutatu
crediendu ca bun’a stare a popăraloru loru vine numai si nu-
mai dein comerciu. De aici au urmatu feliurite monopole, pen-
truca staturile protegeau comerciulu avendu si ele venitu bunu
dein trensulu. Celu mai mare adoratorii! alu acestei sisteme a
fostu ministrulu Franciei Colbert, dela care se si numesce acd-
sta sistema sistem’a Colbertiana. Dara fiendu ca unu stătu
dăca voiă că esportulu totudăun’a se fia mai mare decatu impor-
tulu , trebuia se opresca că de o parte se nu vina marfa in
tiera mai multa că catu esa afara, ba a trebuitu se opresca
atatu că totudăun’a se esa mai multa decatu intra, asia a tre-
buitu se pună vama grea pe productele care intre in tiera.
Dara statele vecine inca nu dormea, ci facea asemenea, asia
incatu se vedea ca starea buna materiala numai prein comerciu
esternu nu e asicurata si sistem’a acăsta inca trebuia se cade.
De alta parte ’si dă tăta silinti’a, că starea producentiiloru dein
tiăra se fia indestulatoria, că se nu fia aternatori dela produ-
centii dein afara, lucrurile care se potu produce in launtru se
nu se aduca dein afara. Acesta sistema s’a numita dela opri-
rea marfuriloru dein afara sistem’a prohibitiva. Pentru ca fa-
vorandu unu regimu d. e. esportulu de fabricate ce avea in
abundantia si favorandu importulu de producte crude, tiăr’a
aceea unde era se’si venda acelu regimu fabricatele si de unde
voia se aduca producte crude, ingreună prein vama esportarca

— 26


producteloru crude si oprea importulu de fabricate asia, incatu
se vedea ca unu poporu numai pana atunci pdte se speredie
o stare buna materiale prein acesta sistema prohibitiva, pana
candu altu poporu se vede insielatu, er mai multu nu. Prein
acesta frecările neplăcute intre staturi si popore era neincun-
juravere, fiendu ca unulu voi’ă a se inavuti cu daun’a celui-
laltu, si asia acesta sistema a trebuitu se cada numai prein
nepractibilitatea ei.

      Nepotenduse sub acesta sistema rădică industri’a dein le-
gaturile monopoleloru si nepotendu înflori că comerciulu, pentru
ca dein partea regimeloru nu a fostu ajutorata că comerciulu;
ăr de alta parte remanendu economi’a rurala si alte ramuri de
economia care se ocupa cu productiunea de. obiecte crude cu
totulu inderaptu, fiendu ca nu numai nu avea ajutoriu dein
partea puteriloru de stătu, ci dein contra erau apasate prein
sistem’a prohibitiva si erau jertfa comerciului, a inceputu a se
simți seraci’a in t<5te clasele poporului afara de clas’a comer-
ciantiloru mari, cari cu sumele câștigate sub sistem’a mercantila
si prohibitiva isi dau tota silinti’a a purcede pe calea carea
au pornitu. Mai simtita a fostu saraci’a la clas’a de omeni,
care se ocupau cu agricultur’a, adeca: la bieții plugari. Dar
fiendu ca numerulu de bmeni in acesta clasa e forte insemnatu,
s’au aflatu barbati de stătu, cari au venitu la ide’a, ca dăca
unu stătu voiesce se fia poternicu, trebue se ingrigăsca că starea
clasei de ămeni cari se ocupa cu economi’a rurala se fia buna.
Mai multi barbati literati cu deosebire in Franci’a au inceputu
a indreptă scrierile loru pentru inbunatatirea clasei poporului,
care se ocupa cu agricultur’a. Epoch’a o a facutu Francois
Quesnay mediculu lui Ludovicu alu XV. Acelu barbatu că
proprietariu de pamentu ocupanduse multu cu agricultur’a si
cunoscundu t<5te pedecile si greutățile cu care avea a se lupta
acestu ramu de economia natiunala după institutiunile ce erau
atunci in Franci’a, si-a datu tăta silinti’a a inbunatatf starea
proprietariloru de pamentu. Scrutările ce lea facutu in acestu
ramu de scientia l’au dusu la convingere, ca venitulu primitivu
alu unui poporu zace in productiunea pamentului. Pe temeiulu
acestei ipotese a datu elu la anulu 1758 nnu opu intitulatu
Tableau economique. Quesnay nu a datu publicității opulu
numitu pana #andu nu s’a convinsu, ca principiele desvoltate
intrensnlu voru fi bine intempinate dein partea opiniunei pu-
blice. Pregătiri pentru edarea opului numitu si încercări de-
spre primirea Ini a facutu Quesnay in Enciclopedia data de

— 27 —


d’Alambert si Diderot. Cuventulu de manecare alu lui Ques-
nay in opulu seu Tableau economique e: „pauvres paysans
pauvre royaume, pauvre royaunie pauvre souverain,"
care insemneza ca, daca suntu tieranii, lucratorii de pamentu
seraci, si regimulu e seracu, si daca e regimulu seracu, si domni-
toriulu e seracu. Cu aceste deductiuni a voitu Quesnay a trage
atențiunea regimului spre inbunatatirea clasei poporului ce cul-
tiveza pamentulu.

(Va urma.)



        0 privire fugitiva preste literatura romana si iips’a unei istorie
        critice a literaturei romane.

(Discursu rostita de Dr I«stinu Popfiu, profcsoriu. la_.archigimnasiu si
vice-rectoriu la seminariulu domesticii gr. cat, din Oradea-mare, cu ocasiunea
adunării generali a Asociatiunii transilvane, tienuta la Clusiu in ¹⁴/₂₆—’⁶/₂₈
Augustu 1867).

I.

      In faci’a adunării generali a unei Asociatiuni că a ndstra,
carea si-are maretiulu scopu de a respandi cultur’a si a naintă
literatur’a poporului romanu, mi-aducu aminte de cuvintele, ce
le inspirase marelui Cichindealu înainte cu vreo 53 ani in-
tri unu locu alu fabuleloru sale, amorea si zelulu seu natiunale:
„Mintea! mărită natîa romanica................... mintea! candu

te vei lumină cu invetiaturile............., mai alesa nația nu

va fi pre pamentu înaintea ta.“

      Prea bine, prea frumosul Nici odata o tiăra, nici odata
unu poporu n’a fostu si nu va fi mare, dăca nu a ocrotita
sciintiele, deca nu a cultivata artele, dcca nu si-a avutu lite-
ra tur’a sa natiunale!

      Ferice dar de acelu poporu, la care s’au desvoltatu si se
nutrescu trebuintiele intielesuali; acel’a va deveni, trebue se
devină mare; acel’a are dreptu la vietia, la rola istorica; are
dreptu la laurulu nevesceditoriu alu nemoririi. Ferice de acelu
poporu, care are Shakespeari si Corneilli, Schilleri si
Petrarci, cari si atunci, candu trupurile loru putredira de
multu in sinulu gerosu alu pamentului, vestescu cu limba ne-
peritoria marirea națiunii loru; cari si atunci, candu insa’si
națiunea loru si-terminh rol’a activa pre scen’a lumii, — o
pereneza in sferele loru nemoritdrie!

     După atatea sccle no inchinâmu si adî cu rcvcrintia su-

— 28 -■


venirii vechiloru romani, nu pentruca au gubernatu lumea de
pe siepte coline, ci pentruca au avutu Orati si Ciceroni.
Incununămu cu nimbulu gloriei pre anticii elini, nu pentruca
au sciutu reportă triumfuri pe campulu lupteloru sangerdse, ci
pentruca au creatu si cultivatu scientiele si artea si an redi-
catu monuminte eterne geniului.

     Si ddca acest’a e asia, apoi Dloru! e chiaru la locu în-
trebarea: cum stămu dre noi cu sciintiele, cum stămu cu lite-
ratur’a natiunale?! Ore acea vitia, ce pdrta cu mandria numele
de „romanu,“ viti’a latina, plantata de provedintia că o in-
sula in mediloculu oceanului eleminteloru străine, are ea dreptu,
are ea titlu a cuprinde locu la mes’a popdraloru mari?! Are
ea dreptu a speră vietia si rola istorica; are ea titlu a pre-
tinde parte din nemorire?!

     Respundu Dloru: da!

     Numerdsele ndstre organe de publicitate, cari respandescu
lumin’a in tdte părțile locuite de romani, multele produpturi
literarie, ce le vedemu aparendu nnnlu după altulu in tdte
ramurile sciintieloru; institutele ndstre de cultura, cari se redica
superbe pre locurile mai nainte desierte; cele trei Asociatiuni
ale ndstre cu sororile loru din Romani’a, cari porta înainte
flamur’a civilisatiunii, societatea literaria din Bucuresci, carea
după despărțire de secle intr’unf pentru prim’a ora tdte ramu-
rile națiunii romane pre langa altariulu culturei natiunali; au
nu vestescu aceste mai potinte decatu ori-ce cuvinte elocinti,
că națiunea care facea se falfaia odinidra triumfatoriu sten-
dardulu de lupta la Valea-Alba si Calugareni, astadi se
închina si ea ideeloru epocei none si jetfesce sciintieloru!

     Ei Dloru! dar pana ce ajunse ide’a la triumfu, pana ce
se incaldîra tdte inimele si se luminară tdte mințile romane
de radiele noue ale sdrelui, pana atunci vai! cate pitidre au
sangeratu de petrele călii neamblate, cate frunți s’au scaldatu
in valuri de sudori, si ah! cate bracie au cadiutu obosite sub
sarcin’a operei grele!

     Ca-ci romanulu, de si tractata cu asprime de sdrte, de si
trebuia se veghieze vdeuri intrege cu fruntea sangeranda si cu
palosiulu in mana la hotarele tierei sale, că se-si apere mosi’a,
că se-si scape esistinti’a politica natiunale; totuși langa Mi hai
si Ștefani erau si Cantemiri si Dositei, cari prin lucrările
loru literarie intretieneau suvenirile străbune si perenau na-
țiunea iubita. Asia e! candu natiunalitatea romana parea pier-
duta in lupte cu dusimanii. — ea renascii in literatura!

— 29


II.

     Dati-mi voia, Dloru! a aruncă o privire preste latulu
campu ce se numesce: literatura romana. Nu-mi e sco-
pulu a face pe acestu campu o escursiune lunga, ostenitoria,
ca-ci nu me iărta nici tempulu, de care dispunu, nici loculu,
unde me aflu. Voiu numai a indegetă că prin trăcatu la băr-
bații, cari asudara din tempu in tempu in cultivarea limbei
natiunali, ci si dintre aceștia mai vertosu la aceia, cari csce-
lăza mai multu prin anticitatea loru, seu cari contribuira mai
multu la înflorirea literaturei si se naltiara mai susu preste
contempuranii loru, lasandu de astadata la o parte său abia
amintindu pre ceialalti, cari curseră pre aceeași cale, cu ase-
mene zelu, dar cu mai pucinu succesu.

     Dloru! inim’a romana petrece bucurosu cu suvenirea stra-
mosiloru iubiti. Inimele năstre sunt romane, si se nu iubăsca
ele a petrece cu memori’a aceloru bravi, cari au celu mai
demnu titlu la recunoscinti’a posterității?!

     Dar cine ar sci <5re enară istori’a aceloru inime înfrânte,
cari aruncate de pred’a flacarei nestinse, ce le rodea in tem-
puri critice, candu totulu parea amortiela, si-au jertfitu dî si
năpte, si-au jertfitu sanetatea si odichn’a intru cultivarea lim-
bei, intru invetiarea si luminarea națiunii?! . . .

     Deschideți-ve morminte intunecăse! lasati se ăsa inca o-
data la vietia acei bravi, cari ne-au datu primele cârti romane,
cari au pusu fundamentulu la maretiulu edificiu natiunale, că
se ne desfatămu in trasurele loru nobile, că se le schimbămu
cu flori none cununile vestedîfe ce le adorna frunțile măreție.

     Ci dăca viersumi debilu nu străbate in aduncimea mor-
minteloru, nu ve fia greu, nu ve fia frica Dloru! a veni insii-
ve cu mine si a caută pucinu in giuru in lumea mortiloru,
in marele cimiteriu, unde jace cenusi’a recita a anteluptatori-
loru literaturei natiunali.

     Veniti, nu ve fia greu! Acolo jacu iubitii noștri. Veniti,
nu ve fia frica! Ei dormu somnulu eternu; nu i voru conturbă,
nu i voru deșteptă nici sioptele, nici suspinele năstre.

     Dar ah! ce locu e acest’a?! Voiamu se ve conducu Dloru!
la loculu glorieloru năstre; asteptamu se ve aratu maretiele
monuminte, cari le eternisăza numele si vestescu posterității
meritele loru neuitate. Si ăca! că nu dămu decatu de nisce
glie, formate din cenusi’a inimeloru înfrânte; nu dămu decatu
de nisce cruciulitie simple, cadiute si ele sub poterea nimici-
toria a tempului. Nu ve mirati! ve rogn. Chiaru de pe a că-

— 30 —


st’a i cuiiosccmu, că sunt bravii noștri. Pre Omeni mari si
destinși, pre lucratorii literaturei mai aceeași sOrte i aștepta la
tdte popdrele. Unu Camoens, unu Moreau, unu Gilbert,
sunt o trista adeverintia a cuvinteloru mele. Si lucratorii spi-
retului secerară si la noi mai multa miseria decatu cunune.
Costinu more sub palosiulu călăului, Scavinu se învenina
desperatu de traiu, si ceialalti moru mai toti necunoscuti, ui-
tati, de multe ori persecutati.

          „Trista resplatire celoru cari jertfescu
          „ViOti’a si odichn’a ginții, ce iubescu!“

     Dar in lips’a monuminteloru măreție, fiecare cruciulitia de
pe mormintele loru ne aduce aminte cate o istoria; fiecare
glia ne vorbesce de gloria.

(Va urma).




Producte din specialitatea juridica si din cea istorica in limb’a romanesca.

     Spre a indestula si la loculu aeest’a interesulu mai multora din pu-
blicu, carii voiescu a cundsce ineai cele mai ndua producte juridice si isto-
rice esite in anii din urma in limb’a nostra, nu facemu mai multu, decatu
reproducemu unu estrasu din catalogele unoru librarii, lasandu apoi in voi’a
fiacaruia a se folosi de servitiulu mai alesu alu librăriei Sam. Filtsch din
Sibiiu, alu lui Enricu Zeidner si loanu Persioiu din Brasiovu spre a’si castiga
unele s6u altele din aceleași.

     Publiculu nostru celu luminatu cere intre altele terminologi’a juri-
dica bine alcsa si precisata. Pentru câ dmenii de specialitate se scia de
unde au se inc6pa, trebue se afle neaparatu totu ce s’a facutu pana acum
in cutare specialitate nu numai din vechime si stravechime, precum voiescu
unii, ci si din secolulu nostru.

Din unu catalogu dela 1864.

     Condica civila, adica legiuirile civile inpreuna cu condic’a lui Cara-
gea, editata de C. N. Brailoiu. Pretiulu 7 sfanți esemplariulu.

     Condica de comerciu după cea a Franciei si adaogata de C. N.
Brailoiu, Pretiulu 7 sfanți espl.

     Condica penala, edit. noua cu modificări din cea noua, editata de
Stefanu Burchi. Pretiulu 5 sfanți.

     Codulu judiciariu complecta alu Moldaviei (Iași 1862). Preț. 22 sf.

     Codulu civilu romanu. Iași 1862. Pretiulu 7 sfanți.

     Dreptulu comercialu romanu de Scarlatu Ghica, 2 voi. 10 sfanți.

     Esplicarea condicei de comerciu de B. Boerescu. 9 sfanți.

     Codulu Procuroriloru de C. N. Brailoiu. 2 sfanți.

     Legiuire pentru infiintiarea curții de casație. 1 sfantiu.

     Regulamentu organicu, edit. a doua din 1847. Bucuresci.

     Regulamentu organicu alu Moldaviei, edit. a doua. Iași 1840.

     Manualu administrativu alu Principatului Moldaviei. Iași 1854.

— 31 —


      Dreptu civilu romanu, de Barbatescu. 14 sfanți espl.

      Dreptu comercialu de C. Poppovici. 2 sfanți espl.

      Manualu de pravil’a bisericăsca. 3 sfanți espl.

Din anulu 1866.

      Codicele civile, numitu Alecsandru loanu I. Editiune oficiala. Bu-
curesci 1865. Pag. 325 8° mare.

      Codicele penale si procedur’a criminale, totu Alecsandru loanu I.
Pag. 235. 8° mare. Bucuresci 1866.

      Codice de procedur’a civile, totu Alecsandru loanu I. Bucuresci
1865. Pag. 149. 8° mare.

      Tote acestea cârti de legi elaborate atatu cu respectu la legile si da-
tinele vechi ale tierei, catu si la coprinsulu codiciloru francesci remase dela
Napoleonu I. au fostu confirmate si sanctiunate de Domnulu tierei după ascul-
tarea opiniunei consiliului de stătu si alu ministeriului, după care apoi s’au
si introdusu preste totu.

      In a. 1867 au vediutu lumin’a:

      Alu Il-lea apendice la codicile romanesci coprindiendu con-
stitutiunea, legea electorala, legea gardei cetatiene, legea lucrariloru
agricole, legea desfiintiarei monopolului de tutunu, legea impositeloru pe
beuturile spirituose, legea asupra monetei naționale, legea servitiului
de percepere si tote legile, decretele si regulamentele dela Nov.
1865 pana la Nov. 1867 cu adnotatiuni, trimeteri si coordinarea testuriloru.
De dr. B. Boerescu, advocatu. Bucuresci 1867. 4 sfanți.

      Istori’a generala de P. Cernatescu, profesoru la academia, corec-
tata si inavutita.

      Viati’a a XII Imperatori de Caju Svetoniu Tranquillu, tradusu de
G. J. Munteanu, profesoru si directorii la gimnasiulu romanu din Brasiovu.
1867. 4 sfanți. (Va Urma).

      Aclusu la raportulu secretariului de sub lit. B.

      Conformu §-lui 23 lit. d) dein statutele Asoc., subscrisulu Secretariu
in legătură cu raportulu seu, mai are a aduce la cunoscienti’a On. adunari
gen. si numele acelora P. I. D. D. membrii ordinari noui ai Asoc., carii s’au
inscrisu că. atari in decursulu an. Asoc. 186%, cu acea rogare, că On.
adunare se benevoiesca, in sensulu mai susu indigitatului §. dein statute a
decide despre acceptarea acelor’a. Acești membrii ord. noui suntu următorii:

      Dr. Ioane A r s e ni u, medicu, m. fundatoriu, cu 52 buc. de aura a 10
franci un’a, cu totulu •’520fi-anci.

      D. Alecsandru Lupascu, consiliariu de curte apelativa in Bucuresci,
cu 2 Galb., de alta data totu in acestu anu a datu 3 Galb. (96 lei).

      D. George Missail, primu greffier al’ înaltei curți de cassatiune in
Bucuresci, cu 2 Galb.

      D. capitanu Georgie Le ca, prefectulu judetiului Bâcâu cu locuinti’a
in Bucuresci, cu 2 Galb.

      lancu Strajescu, romanu dein Bassarabia (Bălti), cu 2 Galb.

      Alacsandru Nedelcu, maestru de funii, burgesu si proprietariu de
case in Pest’a, cu 200 fi. că m. fundatoriu in obligațiuni de stătu.

      Nicolae Sus tai membru nou, asesoriu de sedria, pre an. 186% 5 A- v- a.

— 32 —


      Costinu Rosetu dein tienutulu Bâcâului, că m. ord. nou pe an. 186%
1 Galb.

      Lascar C. Catargiu presiedinte alu camerei in Iași, 4 Galb. (128 lei).

      A. Filiti, judecatoriu la curtea apelativa in Bucuresci, 2 Galb. (64 lei).

      Gh. Grigore Cantacuzinu, judecatoriu la curtea apelativa in Bu-
curesci, 3 lire (186 lei).

      Costantinu N. Brailoiu, senatoru si advocatu in Bucuresci, 2 lire
(124 lei).

      Toma Giusca, trecutu dein viatia, 4 Galb. (128 lei).

      George D. Vernescu, advocatu in Bucuresci, 4 Galb. (128 lei).

      Alecsandru Vericeanu, prof. si advocatu, 2 Galb. (64 lei).

      Constantinu Orghidanu, advocatu, 6 Galb. (192 lei).

      Vasilie Boerescu, prof. si advocatu in Bucuresci, 4 Galb. (128 lei).

      Dumitru Gianui, dein Bucuresci advocatu, 4 Galb. (128 lei).

      Theodor Veissa, advocatu, 2 Galb. (64 lei).

      Dimitru Ghiculescu, advocatu, 2 Galb. (64 lei).

      Dumitru Frunza, ingineria in Bâcâu, 2 Galb. (64 lei).

      Savastianu Zissu, judecatoriu la curt. ap. in Bucuresci, 2 Galb. (64 lei).

      G. G. Meitani, advocatu in Bucuresci, 2 Galb. (64 lei).

      Dumitru Cariagdi, advocatu in Bucuresci, 2 Galb. (64 lei).

      loanu Moscn, privatu in Bucuresci, 1 lira (62 lei).

      luonu Sachelarie, functionariu in Bucuresci, 1 lira (62 lei).

      Alecsandru Lahovari, advocatu in Bucuresci, 2 Galb. (64 lei).

      Niculae Lahovari, advocatu in Bucuresci, 2 Galb. (64 lei).

      luonu I. Palia, advocatu in Bucuresci, 2 Galb. (64 lei).

      Dumitru Orbescu, advocatu in Bucuresci, 2 Galb. (64 lei).

      luonu Le ca, agronomu in Bâcau, 1 Nap. (54 lei).

      Z. Petrescu,            dto.        1 Galb. (32 lei).

      Pompiliu Piso, advocatu in Bucuresci, 3 Galb. (96 lei).

      Aristidu Pascalu, advocatu in Bucuresci, 4 Galb. (128 lei).

      Ioane Papiu Popp de Boereni, protopopu in Ciceu-Cristuru, că membru
ord. nou, tacsa si pentru diploma cu totulu 6 fl. v. a.

      Andreiu Francu, V.-Notariulu sedriei com. in Solnoculu dein laintru
cu locuinti’a in Deesiu, tacs’a de membru ord. nou si pentru diploma cu
totulu 6 fl.

      Ioane Filipescu, spanu camerale in Deesiu, tacs’a de membru ord.
nou si pentru diploma cu totulu 6 fl.

      Ignatiu Siendrea, proprietarîu in Rip’a de susu, că membru nou si
pentru diploma 6 fl.

      Ioane Dreveu, parochu in Resinariu, membru nou pre an. 186%
cu 5 fl.

      D. Harianu Mutiu, juristu abs. si Notariu comunale, membru nou
pre an. 186% cu 5 fl. v. a.

      Dr. Dumitru Racuciu, advocatu in Sibiiu, membru nou pre an. 186%
5 fl. v. a.

      Gavrila Illyes, proprietarul in Clusiu, membru nou fundatoriu cu
210 fl. v. a. in obligațiuni urb. trans. cu couponii dela 1. Jan. 1868.



Editoriu si provediotoriu: Coraitetulu, redactorii! secretariulu 1. alu asociatlunei. — Tipo-
                                   grafia RBuier & Kamner.