o ^ÎOG TRANSILVANIA. I , F6i’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana ■ • * si cultur’a poporului romanu. -A. "C'~ Acesta foia ese de 3 ori pe luna si costa 3 fr. v. a. pe 1 anu, 1 fr. $ 50 cr. pe l/ₐ anu. — Se aboneza la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu sta prin posta sdu prin dd. colectori. J Nr. 1. Brasiovu 1. lanuariu 1868. Alllllu I. Incepemu acestu Nr. alu „ Transilvani ei “ cu lucrările adu- narei generale din a. 1867 nu numai pentruca aceleași trebue se se publice că si pana acum, ci si pentruca acea adunare a datu viatia acestei foi periodice, pentru care fapta si-a si ca- stigatu dreptulu la recunoscinti’a publica. protoc(Aulu __ Adunarei generale a Asociatiunei transilvane j^mtru cuItuFa^si literatura poporului romanu tienute in Clusiu la ²⁶/₁₄₎ ²⁷/is ²⁸/₁₆ Aug. 1867 in absenti’a presidiului ordinariu, sub presi- diulu interimale alu Dini consiliariu lacobu Bolog’a. SIEDINTTA I. tienuta la ²G/₁₄ Augustu 1867. I. Conformu programei statorite prin Comitetulu Asocia- tiunei pentru afacerile acestei adunari gener. in ²⁶/₁₄ Aug. a. c. demaneti’a la 10 <5re, membrii presenti ai Asociatiunei, dein- preuna cu unu numeru respectata de ospeti, se adunara in sal’a spatidsa a redutului, ajustata anume spre scopul® acest’a. Fa- ciele totoru straluciau de bucuria; si acăsta bucuria spunea ce dulce este fratiloru de unu sânge a se reîntâlni pre unu terenu atatu de maretiu, atatu de santu, cum e terenulu culturei na- tiunale. După manifestările împrumutate de sentieininte fratiesci, la semnulu data D lacobu Bologa Bibi. Univ. Cluj ■ TSib«u | — 2 — insarcinatu cu acest’a dein partea Comitetului Asociatiunei ia cuventulu, si intre atențiune gener. aduce la cunoscienti’a adu- . narei, că presiedintele Asociatiunei Escel. Sa Andreju b.’ de Siagun’a nepotendu conduce in persona acest’a adunare, dein . caus’a sanatatiei si urgintie oficiose; asemene nepotendu intre-, veni neci vice-presiedintele Reverend. D. Timoteiu Cipariu,' care că membrulu societatiei literarie, ce dnpa despărțire de secle pentru prima ora întruni in Bucuresci tote ramurile marei familie romane, de presente petrece afara de patria, adunarea generala se afla fara presidiu ordinariu; deci propune a se face dispositiunea necesaria pentru împlinirea scaunului presidiale. D. Dr. Ratiu propune a se incredintiâ presidiulu Dlui consiliariu lacobu Bolog’a. „Vivate“-le, ce resunara la ac£- st’a propunere, anuntiau, că aceea fd scosa dein animalele to- tororu membriloru presenti. D. Bolog’a surprinsu prein acesta alegere, cere a fi dispensatu. La urgitarea adunarei generale inse primesce cu multiamita, si cu cateva cuvinte potrivite de- chiara siedinti’a de descrisa. II. D. Panfiliu, protop. in Clusiu, lia cuventulu, si ac- cențpandu chiamarea acestei Asociatiuni, si salutandu pre mem- ir^ nui^gljft jtonainlm^iMn Clusiu si dein pre- jramiTdecm espresmn?vnuf jșemaenmteTSru caldurose, cu cari I?rP Jucmbrii Asociatiunei in mediloculu loru. Acest’a cuvehtaj^ se alatura la protocolu sub A*). III. Ivinduse lips’a a trei notari ad boc pentru ducerea protocolului si înregistrarea afaceriloru adunarei generale, la propunerea presidiului se achiama de atari DD. Michailu Bo- hatielu, vice-comite in cottulu Dobocei, Andreiu Francu, asesoriu in cottulu Solnocului int. si lustinu Pop fiu, pro- fesoriu in Oradea-mare, carii si-au si coprinsu loculu la mesa că notari ad hoc. IV. In intielesulu punctului 4) dein programa D. loanu V. Rusu, secret. II. cetesce raportulu seu despre lucrările si decisiunile mai însemnate ale Comitetului Asociatiunei, in de- cursulu anului Asociat. 186% , adeca dela siedinti’a lunaria a Comitetului tienuta in 4. Sept. 1866 pana la siedinti’a aceluiași dein 13. Aug. 1867. Care raportu se alatura aici sub B). In legătură cu acestu raportu si amesuratu §lui 23 lift d) dein statute D. secret. Rusu mai cetesce inca numele si ofertele acelora membri noui, carii au intratu in decursulu an. 186%, *) Cuventarea provocaiinus’a tramesu. Not’a aecr. — 3 — carii toti fura acceptati de membri intre manifestări de sim- patia; destinsa bucuria electrisă adunarea audiendu numele si ofertele fratiloru de peste Carpati, ce o face a prorumpe in strigări indelungate de „se trăiască!“ Acesta consemnare inca se adauge la protocolu sub C). Intru aceste unu mare ospetu intră in sala, onorandu adu- narea cu presenti’a sa, Esc.__§a J). Comite Păchy, comisariulu regescu pentru Transilvania, salutatu dein partea adunarei cu aclamatiuni de „se traidsca!" V. D. presiedinte observa, că se afla in referad’a Dlui secret, unele pusetiuni, cari receru desbaterea si decisiunea adu- narei generale, deci intreba, că voicsce adunarea a le luă aceste numai decatu la pertractare; său va fi pote mai consultu a alege o comisiune, care se susterna despre acele in siedinti’a venitoria unu raportu informativa si opinativu. D. Gavrilu Mânu e de părere că se se alega comisiune, si anume de 9 membri. D. Macelariu si D. Maioru sustienu, că ar fi de ajunsu si 4—5 membri. In urma statorinduse nu- merulu de 5, la propunerea presidiului se alesera că atari DD. Dr. Ratiu, Gavrilu Mânu, Dr. Tincu, can. Mihali si con- cip. gub. Nemesiu. . , , VI. D. casariu alu Asociatiunei capitanulu Stejariu ce- tesce raportulu seu despre veniturile si spesele anuali, precum si despre starea averei intrege a Asociat. Totu de odata raporta si despre fondulu destinatu pentru eternisarea memoriei laureatului poetu Andreiu Muresianu, care raportu se adauge aici sub D). D. bibliotecariu alu Asociatiunei Nicolae Cristea rapor- tăza~ clespre’starea bibliotecei Asociat, trans., care raportu se aclude aici sub E). In legătură cu acăst’a D. Macelariu propune a se pro- cede numai decatu la alegerea unei comisiuni de 5, spre a cercetă sopptelele, si a raportă in siedinti’a venitoria; ceea ce priminduse la propunerea presidiului se alegu DD. Piposiu, Siandoru, Orosu, Molnaru si Chifa. VII. Veniendu acum la ordine alegerea celoru alalte co- rtiisiuni, si anume: ¹ A) a unei comisiuni de 3 pentru conscrierea membrilpru noui si incasarea tacseloru. b) a unei comisiuni de 5 pentru preliminarea bugetului pre anulu venitoriu, s’au alesu ad a) DD. Panfilîn prot., RașifiȘfîujprQt,si G. Popu pro£ 1*. — 4 — Apoi siedinti’a se suspinse pe cateva minute pentru con- sultare preliminaria in privinti’a membriloru, carii aru fi de a se alege in comisiunea de sub b). Reluanduse erasi firulu des- bateriloru, la propunerea presidiului se alesera DD. Bohatielu cap. supr., Lazaru cons., Vlas’a can., Vis. Romanu propriet., N. Gaetanu ases., Georgiu Filepu adv., Dr. Borcea, Dr. Maioru si prof. Moldovanu, carii se insarcina a raporta de- spre resultatu in siedinti’a venitoria. VIII. D. presiedinte impartasi^sce adunarei o scrisoria a Dlui lacobu Muresianu, redact. „ Gazet. Transilvaniei, “ care se cetesce prein D. secret. Rusu. In ac^st’a scrisdre a sa D. Muresianu pre lenga orarile cele mai devotate pentru pro- speritatea Asociat, vine a face maretiulu ofertu de 1000 fr. v. a.f in favorea culturei literaturei juridice romane si pentru cultur’aj poporului romanu in ramulu acest’a si in latirea cunoscientie- loru agronomice, cu acea conditiune, că acestu capitalii se se manipuleze separatu; că Asociatiunea se emită o provocare la contribuiri maranimose pentru înaintarea acestui scopu, si se se ingrigâsca pentru infiintiarea unei academie romane de dre- pturi s. a. Acest’a epistola, care se alatura aici sub F), pro- duse o mișcare mare si bucuria generala, si adunarea prorupse in „se trăiască!“ repetitu âe multe ori. Acum lia cuventulu D. Dr. Ratiu opinandu, că cu pri- vire la importanti’a .acestui ofertu maretiu, scrisorea Dlui Mu- resianu se se de lă o comisiune de 5 membri, care se re- feresca in siedinti’a urmatoria despre cele ce ar av6 adunarea gener. a întreprinde in lucrulu de sub întrebare. D. Dr. Tincu se încerca a sustiene, că nu se pote alege comisiunea, nefiendu inca detiermuritu nemicu de adunare; si cere a se hotari mai antaiu, deca este acea scrisoria o suplica sdu ce?! Cari cuvente inse neaflandu resunetu la membrii a- dunati, D. Gaetanu vorbesce pentru propunerea D. Dr. Ratîu; D. Mac el ari u opin^za, că acest’a s’ar tiend dara mai multu de bugetu; D. I. Romanu inca pled^za pre lenga propunerea Dlui Dr. Ratiu, care in urma priminduse siedinti’a se susu- pinde pre cateva minute pentru o consfătuire previa in pri- vinti’a membriloru, carii aru fi de a se alege in acea comisiune. Reapucanduse £rasi firulu lucrariloru, la propunerea pre- sidiului se alegu următorii: Ilust. sa Vanci’a, Giorgiu Popa propr. dein Selagiu, Porutiu secret, gub., Servianu Popo- viciu secret, curții supr. si losifu Romanu adv. Cerendu cuventu D. Gavrilu Mânu roga adunarea in — 5 — numele Ilust. sale Dr. Van ci’a, a se alege inca unu membru suplente, care in casulu candu Ilust. sa ar fi impedecatu prein impregiurari neprevediute a luă parte la siedinti’a acelei comi- siuni, se-lu pota supleni. Adunarea primesce si alege de membru suplente pre D. canon. Negrutiu. IX. Veniendu acum in intielesulu programei ordinea la cetirea disertatiuniloru, D. presiedinte descopere adunarei, că s’au insinuatu la presidiu 3 disertatiuni scientifice si anume un’a a Dlui secret, gub. Lad. Vajda despre crescerea tenerimei si despre medilocele, prein cari s’ar pot6 impedecă saracirea po- porului romanu, alta a D. Dr. Tincu despre economi’a natiu- nala, si a treia a Dlui lustinu Popfiu despre literatur’a ro- mana, face dar intrebarea, ore se se cetăsca acdste tote intrege si in ce ordine?! D. Dr. Ratiu e de părere că se se cetăsca tote si intrege; că se nu se mai repetiasca casulu observatu la adunarea gener. dein anulu trecutu, candu-adeca doue disertatiuni. insinuate- re- masesa—CLL^totulu janpetite; ceea ce neci decatu nu pote fi in- curagiatoriu pentru aceia, carii se cuprindu cu asemene lucrări. Ce se atinge de ordinea in care se urme acele după olalta, D. Rusu opinăza, că ar fi mai bine se se cetăsca după ordinea insinuarei loru la presidiu; cu tote acăste in urma adunarea cede cuventulu pentru astadata Dlui Popfiu. D. lustinu Popfiu pasindu pre tribuna, rostesce discur- sulu seu intitulata: „O privire fugitiva preste literatur’a ro- mana si lips’a unei istorie critice a literaturei romane," care fii ascultatu de adunare cu cea mai mare plăcere, si care se alatura aici sub G*). După cari fiendu tempulu inaintatu, siedinti’a se incliiă la 2 6re după amiadi, statorinduse tempulu siodintiei II. pre 10—11 de demanetia a dilei urmatorie după finirea servitiului dumne- diescu. Datu că mai susu. lacobu Bolog’a m. p., presied. inter. loanu V. Rusu, secret. II. alu Asociat. Notari ad hoc: Mihailu Bohetielu. Andreiu Francu. lustinu Popfiu. ■*) După o provocare nu s’a tramesn. Not’a secr. 6 - - Ideile fundamentali ale economiei natiunale. Renumitulu oratoru romanu Cicerone dice in opulu seu de republica: Discendae sunt eae artes, quae efficiunt, ut usui civitatis simus, id enim praeclarissimum sapientiae maximumque virtutis vel documentam, vel officium puto. Lipsele omului pentru a putd vietiui in lume ’lu făcu a- ternatoriu dela productele naturei si prein acest’a dela natura dein afara, care i versa in abundantia producte cu cari pdte trai; inse aceste producte după inprejurari de multe ori totu nu ajungu spre acoperirea trebuintieloru, de mai multe ori productele naturei nu au insusirea spre a le pute intrebuintia, ci omulu trebue se le dd alta forma, se le mai prefaca spre scopulu de intrebuintiare. Deci urmdza, ca pe langa tdte ca natur’a nu se pdte numi mama vitrega, totuși nu e ertatu omului a trai fara lucru; si asia omulu trebue se ’si pună tdte puterile sale fisice si spiri- tuali in lucrare spre a’si castiga cele trebuincidse pentru sus- tienerea vietiei, trebue acolo unde nu ajungu productele cari le da natur’a a da ajutoriu puteriloru naturei spre a inmulti pro- ductiunea. Instinctulu de a vietiui e destulu motivu pentru omu de a fi activu in castigarea celoru trebuincidse spre sustienerea vietiei. Multi, ba mai toti dmenii cu mintea sanetdsa nu se indestulescu numai a trai, ci voescu a trai si bine, a trai in- destuliti si a’si asicura indestulirea si pre venitoriu: dar inde- stulirea e relativa si fara margini; trebuintiele nu numai se repetiescu — pentru ca nu e destula deca omulu in vietia numai odata ’si implinesce trebuintiele sale, — ci se si inmul- tiescu, si asia se vede omulu silitu a fi activu in castigarea mediuldceloru apte spre acoperirea si împlinirea lipseloru sale. Acea activitate prein care se castiga mediuldcele spre acope- rirea trebuintieloru, se numesce economia in genere. Acea activitate a unei națiuni, a unui poporu, prein care acest’a ’si castiga cele trebuincidse, se numesce economi’a poporului ace- luia, economia natiunala. Er productele acele cari servescu spre implinirea trebuintieloru omenesci se numescu bunu, avere, însemnătatea acestoru doue obiecte, adeca a averei si a activitatiei omului spre castigarea averei sunt intru atatu de evidente, incatu nime nu se va mai putd indoi, ca nu merita că scienti’a se se ocupe cu densele. — { .— Istori’a economiei natiunale. Nesuinti’a după o stare buna materiala, nesuinti’a de a’si inmulti omulu plăcerile si ale multiumi fiindu basata in na- tur’a omenăsca, e asia de vechia că si genuin omenescu. In starea cea primitiva inca a intrebuintiatu, a indreptatu omulu activitatea sa spre a produce, respective a’si castiga avere; dar resultatele sunt forte diferite, si de regula averea a crescutu după cum a fostu serguinti’a omului ajutata de puterile naturei si cu deosebire după cum a fostu puterea fisica ajutata de desvoltarea facultatiloru spirituali. Asia sunt popdra cari se ocupa sute de ani cu pescaritulu, cu venatulu, si starea loru materiale nu s’a inbunetatitu, ci se pute numi miserabila, dein causa ca lea lipsitu desvoltarea facultatiloru spirituali, pe candu alte popore sub aceleași imprejurari climatice au ajunsu la a- veri însemnate, dein causa ca nu au lucratu numai cu puterea fisica, ci au desvoltatu si facultățile spiritului, prein acest’a au maritu puterile fisice si au facutu productiunea si castigarea mai usiora si mai mare. Nu se p3tc dice ca unu individu, unu poporu, o națiune saraca d3r nu ar avea trebuintia de avere, d<5r nu ar avea lipsa si dorintia de a’si coperi lipsele. nu, pentruca lipsele unui saracu sunt intru adevefu totudăun’a mai ardiende că ale unui avutu, pentruca lipsele săracului a- tingu mai apropo conditiunile sustienerei vietiei că le acelui a- vutu. Dăca de ecs. unu avutu nu are pinteni de auru, său alte lucruri de lucsu la o preamblare unde ar dori că se le aiba, la elu ă acest’a lipsa; dar deca unu saracu aștepta ărn’a si nu are cu ce se imbraca, acest’a inca 6 o lipsa; dar cu multu mai ardienda că acelui dintaiu. Asia dar se vede ca unu individu, unu poporu, o națiune saraca are intru adeveru lipsa si nu’i lipsesce voi’a si dorinti a a le împlini, ci Ifpsesce desvoltarea spiritului pentru a pută cu usioratate inmulti averea care servesce spre împlinirea dorintieloru si lipseloru omului. In timpurile vechi credeau unii, ca calea spre a'si castiga avere e rapirea. — Durere ca si in diu’a de astadi se închina unii acestui principiu. Dar dăca privimu lucru asia după cum e intru adeveru, prein răpire nu se produce nimicu, ci se ia numai dela cei ce intru adeveru au produsa prein activitatea loru ajutati de puterile natiunei. Inse aceste idei false, ca prein răpire se castiga averea, au datu acea inprejurare, ca prein ră- pire intru adeveru se potu aduna averi mari, dar numai se potu aduna dela cei ce au produsa, dar nici odata nu se păte — 8 produce. Dein acea idea scalciata se ’vede cehi pucinu atatu, ca in timpurile vechi institutiunile si părerile despre activitatea productiva au fostu forte nefavoratorie pentru acest’a, dein causa de o parte, pentruca productinnea lucruriloru destinate pentru sustienerea vietiei a fostu numai sclaviloru incredintiata, de alta parte pentruca regimulu si legislatiunea s’au ingrigitu forte pu- cinu pentru înaintarea si desvoltarea intelectuala a clasei de dmeni cari se ocupa cu productinnea obiecteloru de traiu, si prein urmare s’a ingrigitu fdrte pucinu pentru activitatea pro- ductiva in genere. Grecii cei vechi (pe timpulu republiceloru) credeau, ca unu omu cu averi mari £ periculosu pentru stătu; de alta parte erau de părere, ca prein aceea ca-si castiga cineva averi mari radican- duse asia unu avutu cu starea lui materiala preste ceilalți concetatieni, va face pe aceștia aternatori dela elu, si prein a- c6st’a ar fi vetamata egalitatea tuturoru concetatieniloru, care ■ egalitate se privea de necesaria si de conditiunea ecsistentiei statului. Mai traiau grecii si in acea retacire, curnca prea mult’a ocupatiune cu economi’a rapesce cetatianului prea multu timpu, incatu nu’i remane regazu, ba nici voia nu ar prea avea a lua parte la desbaterile publice privitorie Ia politic’a statului. Credeau sărăcii greci, ca prea mult’a ocupatiune in adu- narea de avere li s’ar face cetatieniloru in patima si asia s’ar strica poporulu grecescu. Pentru aceea nu e de miratu si credu a fi numeratu destule cause, pentru ce s’au lasatu tdte ramu- rile de economia, precum agricultur’a, meseriile, comerciulu in manele sclaviloru si ale claseloru de josu ale poporului, dedrece după opiniunea publica de atunci era lucru dejositoriu pentru unu cetatianu grecescu care lua odata parte la desbaterile pu- blice, a ticne de cornele plugului, a c<5se vreunu anteriu, a vende piperiu s6u alte producte de comerciu. Nefiindu dar economi’a natiunala la greci lucru de lauda, nici literatii greciloru nu s’au ocupatu cu scienti’a numitei economii. La romani inca nu a stătu economi’a natiunala in v^dia multu mai mare, numai acea deosebire a fostu intre romani si intre greci, ca romanii nu se rușinau de doue ramuri ale economiei natiunale, adeca de agricultura si de comerciulu mare. Demnitarii de stătu nu se rușinau, ba inca Ie erau fala a cultiva pamen- — 9 — tulu italica, dein care causa si scriitorii romani amentescu cu deosebire despre agricultura in scrisorile loru; dar că scientia sistematica desvoltata nu a fostu cunoscuta scienti’a economiei natiunale nici la romani. Celelalte ramuri ale economiei natiunale au fostu că si la greci incredintiate sclaviloru si unei clase de dmeni, cari nu aveau dreptu a se mesteca in afacerile publice. (Va urma.) Culegere de documente istorice. Pe la finea lunei luliu 1846 tienenduse adunarea „Reu- niune! pentru cundscerea Transilvaniei “ la orasielulu Cinculu- mare, intre alti barbati de sciintia venise acolo cornițele lasifu K erp4»y-~rennmit.n in timpulu seu preste totu nu numai că celu mai mare si mai aprigu scrutatoriu pe campulu istoriei patriei, ci totudeodata si laudatu pentru umanitatea sa si spi- ritulu seu celu tolerantu. A ddu’a di la cfna unulu dintre lite- ratii carii se află de fatia dise catra cornițele Kemeny: ilustri- tatea ta ai o colectjune istorica atatu de bogata, in catu t<5ta lumea sciintifica crede, ca decumva nu te ai fi apucatu, ne- smintita te vei apuca de scrierea istoriei Transilvaniei. Sim- burele respunsului datu de corn. Kemăny a fosta: Adeveratu ca sunt aprdpe ani treidieci, de candu eu me ocupu cu adu- narea de documente istorice, precum si ca colectiunea mea este ordinată după unu metodu drecarc, ce ’lu invetiasemu in juniea mea dela unulu dintre cei mai renumiti profesori de istoria. Aflati inse domniloru, ca din tdta mulțimea documenteloru cate culeseiu pana acum am trasu acea invetiatura mare, cumca viati’a mea nu’mi va fi de ajunsu, pentrucă se complinescu lacunele istorice cate ’mi stau dinainte, pentrucă cu catu mi se inmultiesce colectiunea, cu atatu me spariiu de urmele do- cumenteloru cate ’mi mai lipsescu; prin urmare tema’mi este, ca destinulu meu va fi că se me indestalescu numai cu oficiulu de scrutatoriu si compilatoriu. Conversatiunea curgea in limb’a germana. Repausatii Ca- rolu Schuller dela Sibiiu si A. Kurz, locuitoriu pe atunci in Brasiovu caută argumente spre a incuragia pe c. Kemdny, că punendu la o parte condeiulu de compilatoriu se apuce pe alu istoricului, ci Kemdny ii convinse, ca ceea ce astdpta ei inca nu se pdte. De atunci trecură 21 ani. încercările celoru carii in anii mai dincdce scriseră totuși care istori’a Transilvaniei, care 10 — a Ungariei, justificară pe deplinu temerile comitelui Kemeny. Istorii si monografii istorice se scriseră, inse cum ? ... Totu in fanii din urma se mai tipăriră cateva cronice, care in ce limba se aflara; ci tocma din acelea se invederă din nou, ca lacu- nele in istori’a tieriloru locuite de romani si unguri sunt ne- numerate si pe alocurea in adeveru spaimantatdre. Dn. Mich. Cogalnicdnu a disu undeva inainte cu cativa ani, ca. romanii fara cronic’a lui Georgie Sincai nu aru avea istoria. Credemu inse, ca astadi si D. Cogalnicănu va recundsce, ca acea cro- nica este unu prea bunu substratu pentru istoria, era mai multu nu. T6te publicatiunile istorice cate au esitu de cativa ani in- cdce tocma si in limb’a romandsca mai alesu in Iași, Bucuresci, Blasiu, adeverescu intru asemenea că si cele unguresci din Pestea si Clusiu sententi’a lui Kemeny. Unii tienu, ca Ungari’a isi are istori’a sa compusa cum se cade si complinită in operele mai ndua ale lui M. Horvăth si L. Szalay, era Transilvani’a in istori’a lui L. Kovăry, pre candu ăta ca ese Al. Szilăgyi in Pestea si le arata că de essemplu, ca pana acum nici ma- car istori’a din timpulu principiloru Răkoczi nu era scrisa, ci numai pastrata ici colea in fragmente., De aru fi avutu acestea tieri si popdra istori’a loru scrisa bine si după documente autentice trecute prin sit’a d^sa a cri- ticei, multe ne’ntielegeri triste aru fi disparutu dintre noi si de mai multe dile amara amu fi scapatu cu totii. Multi credu ca popdrale nu invătia din istoria. Eu inca credu asia, inse cu aplicare la poporale, de care pana acum nu a ingrigitu nimeni că se invetie istori’a si mai de aprdpe istori’a patriei loru. Sunt popdra, la care copilandriloru de 10—12 ani li se da istori’a patriei in mana, ei crescu sf inbetranescu cu ea. Pe la noi a domnitu pana acum in acestu respectu cu totulu alta sistema. Tocma pentru acesta credu ca ne suntemu datori n<5ua insine a imbratiosia cu t<5ta caldur’a ori ce producte istorice esu la lumina in timpulu nostru mai alesu cu scopu de a im- plini lacunele si a revărsă lumina binefacatdre preste Întune- cimea secoliloru. Cadrulu acestei foi este deocamdată atatu de micu, din contra campulu seu de activitate prevediutu in programulu ei din 1. Nov. publicatu de catra on. comitetu este atatu de in- tinsu, in catu nu se pdte prevedă, cam ce spațiu va remanea deschisu inca si pentru publicare de documente istorice. Sub- scrisulu din partea sa promite, ca oricandu s’ar intempla că se lipsăsca manuscripte de ale altora barbati de sciintia, carii — li- se voru fi ocupandu cu alte specialități, adica oricandu ii va remanea spațiu deschisu, totudeauna va publica documente' istorice, pericope din unele cronice necunoscute in cercuri mai mari de lectori, monografii, biografii si altele asemenea, care voru sierbi spre a ilustra o parte seu alt’a a istoriei ndstre. Toți cati se ocupa cu lectur’a istoriiloru patriei scrise pana acum in oricare limba, voru fi observatu că si noi, ca la anu- mite timpuri si locuri ti se pare că si cum poporulu romanescu ar fi disparutu de pre scena, pentruca despre elu nu se mai scrie nimicu nici de bine nici de reu. Lacunele de natura ace- stora sunt fdrte periculdse. In fati’a acestora ne remane mân- gâierea, ca scrutătorii moderni in istoria tocma asupra acelora scăderi isi concentrară mai cu deadinsulu studiulu si ostenăl’a loru si nu fara resultate dorite. Probe invederate in acestu respectu potu fi mai multe documente publicate in colectiunile mai ndua, a caroru enumerare nu incape in acestu numeru, care inse credu ca nu va fi da prisosu ale recapitula si in acesta fdia, de si numai sinoptice, nu pentru cei carii le po- sedu, ci mai alesu pentru generatiunea juna, care prin sistem’a de invetiamentu ce domnise pana acum fusese multu abatuta dela cundscerea istoriei parintiloru si strabuniloru sei. Totu sub conditiune d^ca ne va remanea spațiu liberu, vomu publica mai multe documente istorice, in a caroru po- sesiune se afla subscrisulu din bunatatea nepausatului corn. Kemăny si prin ostenâl’a dlui prepositu Stefanu Moldovanu, carele in a. 184fⁱ/₇ pre candu se află cu stațiunea in vecinătatea numitului comite nu ’si pregetase a le decopia si a le impartasi atatu dlui canonicu Cipariu, de unde inse audiu ca in a. 1849 s’au nimicitu mai t<5te, catu si mie. Colectiunea comitelui Kemăny se afla astadi in proprie- tatea museului dela Clusiu. Aceeași era ordinată după alfabetu. Noi avemu la mana unu estrasu din V. sub numele Valachi atatu ex indice codicis diplomatici, catu si ex indice supple- mentari codicTs diplomatici. Amenddua indicele se incepu din liecbhilu“ăîu⁻XI-lea si ajungu pana in sec. alu XlX-lea. In aceleași numele Blacci, Vlachi, Valachi obvinu de nenumerate ori. Acestea aratarie precum le numesce dn. St. Moldovanu, noi nu le vomu traduce, ci le vomu impartasi in limb’a^latina } in care sunt scrise. • Fiindu apoi acăsta foia ajutata de o. publicu, vomu mai impartasi in cursulu dileloru unu numeru frumosu de docu- mente parte mare oficiali vechi, decopiate totu din colectiunea — 12 comitelui Kemdny, tdte latinesci, din care inse vomu face si estrase romanesci. G. B. Istoriografiei!. Pre candu vede lumin’a Nr. 1 alu foiei Transilvani’a, i se da ocasiune de a sf incunoscintia esirea catoruva opuri istorice, alu caroru coprinsu pdte se intereseze si pe publiculu nostru mai deaprdpe, din care causa ne si luamu voia a Ie consemna incependu cu: W. Piîtz. GEOGRAFIA SI ISTORI’A EVULUI VECHIU, MEDIU SI NOU. Manualu prelucrata pentru clasele superidre gimnasiale si reale de Dr. loanu G. Mesiota, profesoru la gimnasiulu romana din Brasiovu. Volumulu prima. Evalu vechiu. Iași. Editianea si imprimeria societății lunimea. 1867. Sciutu este, ca geografi’a si istori’a generala se propanu pana acum in gimnasiale ro- manesci după W. Piîtz in limb’a germana. D. profesoriu Dr. Mesiota satisface cu prelucrarea istoricului Piîtz in limb’a nd- stra natiunala unei dorintie manifestate de multe ori din mai multe parti. — Din istori’a patriei esira mai de curendu in limb’a ma- giara : A Răkocziak kora Erddlyben. Irta Szilăgyi Săndor. I. kbt. Pest 1868. 3 frt. 60 kr. Adică: Timpulu Răkoczi-loru in Transilvani’a. Scrisu de Alecsandru Szilăgyi. Tom. I. Dn. Szilăgyi este cunoscutu că unulu dintre cei mai renumiti scrutători ai istoriei. Acestu opu alu lui inca este lucratu mai totu după fantane necunoscute pana acum. Romanii sciu catu este de interesantu timpulu Răkoczi-loru pentru ei. II. Jdzsef Csăszăr kora Magyar Orszăgban, Vas Gereben- tdl 1867. Pesten. Adică: Timpulu imperatului losifu II. in Ungari’a de G Vas. Cine nu scie, ce a fostu losifu II. pentru națiunea romandsca ? Okmănytăr Magyar Orszăg fuggetlensdgi harezănak tor- tdnetebol. Kozli Pap Denes. I. kotet. 424 lap. 3 frt. Adică: Archivu de documente din resboiulu de independentia alu Ungariei. Comunica Dionisiu Pap. Tom. I. A magyar szabadsăg harez tortdnete. Irta Vargyas Endre. II. fiizet 1867. Adică: 13 — Istori’a resboiului de libertate alu Ungariei. Mai nainte esise fascidr’a I. Ambele costa 2 fr. In limb’a germana ese acum aici la loanu Grott & fiiu fascibr’a II. din tomulu alu 8-lea alu archivului Reuniunii pentru cundscerea Transilvaniei.*) In același se afla si o disertatiune istorica a Dn. Ferd. Zieglaner, profesoru de istoria la academi’a juridica din Sibiiu titulata: Drei Jahre aus der Geschichte der Râkoczy’schen Revolution in Siebenburgen, vom Ausbruche der Bewegung bis zur Schlacht bei Sibd. Adică: Trei ani din istori’a revolutiunei Râkoczyane in Transil- vania dela proruperea miscarei pana la batali’a dela Jibâu. Din sfera instructiunei publice avemu a înregistra impre- giurarea, cumca D. br. Oetvos ministrulu culteloru si alu in- strucțiunii publice in Ungari’a face a se publica fdi’a pentru docenții scdleloru comunali in siepte limbi si in 16 mii ecs., cum si ca acea fdia se va imparti mai multu gratis, pentruca ea se publica pe spesele statului, adica din sum’a de 13 mii fiorini incuviintiata mai deunadi de catra Maiestatea, Sa c. r. — Speramu ca in Nrii următori vomu fi in plăcută pusetiune de a insciintia esirea mai multora producte literarie ndua in limb’a ndstra natiunala. Red. Publicarea baniloru incursi Ia fondulu Asociat, trans. cu ocasiunea adu- narei gener. a Asociat. tienuta la Clusiu in 26. 27. 28. Augusta a. c. si după aceea pana la sie- dinti’a Comitetului Asociat, dein 17. Septembre c. n. a. c. A. Ioane--caval-:-de. Puscajin, capitanu supr. in Fagarasiu că membru ord. pre^an. 186% 5 Jr._ Ioane Drocu, parochu in Resinariu că membru ord. nou pre an. 156% 5 fr. Harianu Mutiu, jurista absoluta si notariu in Re- sinariu că membru ord. nou pre an. 186⁶/₇ 5 fr. Dr. Pavelu Vasiciu, con- silariu de scola in Clusiu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. D. Dr. Ioane Maioru, consilariu de scola in Clusiu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Mihaila Dobo de Rusca, secret, magistr. in Graseia că membru ord. pre an. 186% 5 fr. D. Dr. Dumitru Racuciu, advocata in Sibiiu că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. Gabriele Jliesi^ propriei. in_.Clusiu că membru fundatoriu nou pre an. 186%~210 fr. Dem. Coroianu, vicariu in Selagiu că membru nou ord. si pentru diploma pre an. 186% 6 fr. Dr. Ioane Mânu, asesoriu sedriale in Hadadu că membru nou ord. pre an. % 5 fr. Stefanu Lazaru, provis. dom. in Szilăgy-Somlyd că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. Ipane Argyalu, advocata in Szilăgy-Somlyă că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. Ioane Lobontiu, protopopu in Giurtelecu că membru nou *) Verein ftir siebenbiirgisebe Landeakunde. — 14 — ord. pre an. 186% 5 fr. Ales. Badescu, parochu in Almasiu că membru nou ord. pre an. 186⁶/₇ 5 fr. D. Ioane Vicasiu, protopopu in Hidig com. Crasn’a că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr- Gabr. Vajdi», parochu si admin. protop. in Siomusiu comit. Solnoc. med. că membru nou ord. pre an. 186⁶/₇ 5 fr. Basil. Popu, protop. in Santou com. Solnoc. med. că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. Ilustr. D. Georgiu Angyalu, cons. aulicu in Clusiu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Gregoriu Chifa, cap. gr. cat. in Clusiu că membru ord. pre an. 186®/₇ 5 fr. Georgiu Selinga, of. la com. de desdaun. in Clusiu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Aug. Munteanu, vicefiscalu in Gherl’a că membru nou ord. pre an. 186®/₇ 5 fr. Ioane Mu- resianu, propriet. in Gherl’a că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. Dr. Victoru Mihâlyi, prof. de teol. în Gherl’a că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. Ioane Mihâlyi, v. notariu de com. in Marmatia că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. Ioane Busitia, profesoru de prepar, in Siget Marm. că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. Sam. Porutiu, secr. guv. in Clusiu că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. Ioane Pamfilie, protop. gr. cath. in Clusiu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. D. Lazaru Baldi, propriet. că membru nou fund, pre an. 186% 210 fr. Nicolau Popu, parochu in Fe- nesiu-satu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Demetriu Cosm’a, parochu in Feurdu că membru nou ord. pre an. 186®/₇ 5 fr. Alimp. Barboloviciu, protop. in Borsi’a că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Sun- Bocsi’a, prot in Iclodu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Clemente Hosszu, asesoriu in Desiu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Ilie Lungu, parochu gr. or. in Siebesiulu mare că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. Vas. Porutiu, adm. protop. in Almasiulu mare că membru nou ord. pre an. 186% cu di- ploma cu totu 6 fr. Nic. Tamasiu, parochu gr. cath. in Grindu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Georgiu FUepu, advocatu in Ercavasiu că membru ord. pre an. 186%, 186% si 186% 15 fr. Georgiu.JEojuijle_Basescd,_jude orfaju4xtl^sesm ^ _aa*.18£%, 186% si 186% (â 10 fr. pe anu) 30 fr. Mjhailu Popu de Basesci, subjude in Basesci că membru ord. pre an. 186%, 1^6% si 186%'15 fr. Ioane Popu, juratu in Domninu că membru ord. pre an. 186%, 186% si 186% 15 fr. los. Popu, subjude in Hob’a com. Satmaru că membru nou ord. pre an. 186% 10 fr. D. Mih. Vajd’a de Sosmezo, adj. de prot. r. guv. că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. Sim. Mateiu Popu, archivariu metr, in Blasiu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Nic. Solomonu, profes. in Blasiu că membru ord. pre an. 186⁶/₇ 5 fr. Ioane Popu, posesoru in Cristoltiulu mare că membru nou ord. pre an. 186% si pentru diploma cu totulu 6 fr. Stefanu Hiesiu, parochu in Cristoltiulu mare că membru nou ord. pre an. 186% si pentru diploma cu totulu 6 fr. Vas. Hosszu, capei, gr. cath. M.-Usiorheiu că membru nou ord. pre an. 186®/₇ 5 fr. Ioane Czicze, asesoriu in Desiu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. D, Ales. Bohetielu, cap- supr^-in- Nasendu că membru ord. pre an. 186% si 186% 20 fr. Leone Pavelca, prof. in Naseudu că membru Ord. pre an. 186% 5 fr. Avramu Dragosiu, protop. in Chisfaleu că membru ord. nou pre an. 186% 5 fr. Ioane Ramontiai, parochu gr. cath. in Scardu că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. los. Grindeanu, jude sing. in S. Reginu că membru ord. pre an. 186% si 186% 10 fr. D. Petru Nemesiu, concip. guv. in Clusiu că membru noii ord. pre aii. 186% 5 fr. lacobu Orosu, not. supr. magistr. in Orastia că membru ord. pre ân. 186% 5 fr. Ioane Balomiri, senat, in Orastia că membru ord. pre an. 186 ®/₇ 5 fr. 15 — Ioane Tulbasiu, com. cerc. fin. in Orastia că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Nic. Zacharia, eeon. in Orastia că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Macs. JjâaiiK., .«dm. protop. si parochu gr. or. in Apahid’a că membru ord. pre an. 186% si 186% 10 fr. Gejjigiu Moldovanu, v. protop. in Reteagu că membru nou ord. pre an. 186% si pentru 'diplomă, cu totulu 6 fr. Rev. D. Ioane Antoneli, vicariu in Fagarasiu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Hie Macelariu, cons. gub. in Clusiu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Ioane G. Macelariu, secret, in Miercurea că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Mas. Acsente^—ases, in Naseudu că membru ord. pre an. 186% si 186% 10 fr. Vas. Popu, adm. protop. in Deij’a că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. Ales. Nemesiu, ases. in Gherla că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Leone Baritiu, propr. in Turd’a că membru ord. pre an. 186%, 186%, 186% si 186% 20 fr. los. Balintu, parochu in Petridu înf. că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. D. Simione Balintu, protop. in Rosi’a mont, că membru ord. pre an. 186% in moneta sunatoria 5 fr. Teod. T. Ciurcu, negotiatoriu in Brasiovu că membru ord. pre an. 186%, 186%, 186% si 186% 20 fr. los. Puseariu, asesoriu in Zernesci că membru ord. pre an. 186%, 186% si 186% 15 fr. Ioane Boieriu, parochu in Lechinti’a că membru nou ord. pre an. 186% si pentru diploma cu totulu 6 fr. Simione Anceanu, protop. in Surducu că membru nou ord. pre an. 186% si pentru diploma cu totulu 6 fr. Ioane Chisieli, protop. in Babeni că membru nou ord. pre an. 186% si pentru diploma cu totulu 6 fr. Victoru Piposîu, consultorîu in Clusiu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Octaviu Baritiu, prof. in Naseudu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Stef. Biltiu, profes. in Satu-mare că membru ord. pre an. 186% si 186% 10 fr. Sim. Caianu, medicu in Rosi’a că membru nou ord. j>re an. 186% 5 fr. Ales. Casianu, adm. protop. in Astileulu mare că mem- bru nou ord. pre an. 186% 5 fr. lustinu Popfiu, prof. in Oradea-mare că membru ord. pre an. 186% si 186% 10 fr. Sam. Popu, ofic. percept. in Clusiu că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. Petru Rosc’a, protop. in S. Petru că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. Dr. Ioane Ratiu, advo- cata in Turd’a că membru ord. pre an. 186% 5 fr. los. Mihalyi, propriet. in Hosmezeu că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. D. loachimu Dra- gescu deîn Pest’a medicinista, că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. D. Ser- vianu Popovieiu, secret, guv. in Clusiu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Dr. Stef. Popu, fisicu distr. in Naseudu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Georgiu Vestemianu, proprietariu in Clusiu că membru ord. pre an. 186%, 186% si 186% 15 fr. Dem. Szabo, protop. in Cosiogn’a că membru nou ord. pre an. 186% si pentru diploma cu totulu 6 fr. Pavelu Munzatu, in- vetiat. in Suaresiu că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. Anania Popu, protop. in Morlaca că membru ord. pre an. 186%, 186% si 186% 15 fr. Vas. Popescu, parochu gr. cat. in Jucu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Ales. Lazaru, cons. gub. in Clusiu că membru ord. pre an. 186%, 186%, 186% si 186% 20 fr. Ioane Germanu, parochu in Sombotelecude campia că membru nou ord. pre an. 186% si pentru diploma 6 fr. Sam. Vajda sen., propriet. in Somosfalau că membru nou ord. pre an. 186% 5 fr. lacobu Bolog’a, cons. gub. in Clusiu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Dr. Nic. Stoi’a, ttledicu in Resinaxiu că membru ord. pre an. 186% 5 fr. Leontinu Popu, ases. in Clusiu că membru vechiu ord. pre an. 186% 5 fr. Daniela Galu, not. in Secuia că membru ord. pre an. 186%, 186%, 186%, 186% si 186% 25 fr. Nic. Buttyăn de Nagy-Somkut, posesoru dela Eriu că mera- — 16 — bru nou ord. pre an. 186% 10 fr. losifu Lisc’a, glajara (Glashăndler) in Clusiu a daruitn semel pro semper 5 fr. Ecs. sa D. presiedinte alu Asoc. Bas. Lad. de Popu pentru cate unu esempl. act. ad. gen. I—VI. 2 fr. 25 cr. D. prof. gimnas. in Naseudu Leone Pavelca a administratu că tacse restante de m. ord. dela mai multi Domni dein Naseudu fara d^^Ji se specifică numele că tramesi dein partea Rev. D. vicariu Gr. Moisilu &O fy. Sum’a totala face 1167 fr. 25 cr., adeca un’a mile o suta siesedieci si sîepte fiorini 25 cr. val. austr. B. 1) Prein Km. D. protop. si col. Asoc. in Brasiovu loanu Petricu s'a tramesu la fondulu Asoc. 37 fr. 75 cr. v. a., si anume: a) dela D. parochu in Brescu Spiridonu Damianu că tacsa de m. ord. pre an. 186% 5 fr.; b) pretiulu aloru 33 esempl. dein act. ad. gen. V. 19 fr. 80 cr.; c) pretiulu aloru 37 esempl. act. ad. gen. VI. 12 fr. 95 cr. Sum’a 37 fr. 75 cr. — 2) Deadreptulu la cass’a Asoc. a incursu pana la siedinti’a Com. de 18. Sept, a. c. 20 fr. v. a., si anume: a) dela D. capitanu in pensiune loanu Bradu tacs’a de m. ord. nou pre an. cur. 186% 5 fr.; b) dela D. capit. in pens. Bas. Stanciu Siandoru tacs’a pre an. Asoc. 186% 5 fr.; c) dela D. jude cercualu in Dobr’a Georgie Nandr’a tacs’a de m. ord. pre an. 186% 5 fr.; d) dela D. adv. Dr. Ioane Nemesiu tacs’a de m. ord. pre an. 186% 5 fr. Sum’a 20 fr. — 3) In decursulu lunei lui Octobre a. c. pana la siedinti’a ord. a Comit. Asoc. tienuta in 5. Noembre c. n. a mai incursu la fondulu Asoc. că tacsa de m. ord. si pentru diploma urmatorele sume: a) dela D. capitanu in pens. Franciscu Mihalasiu că tacsa de m. ord. nou pre an. cur. alu Asoc. 186% s’a primitu 5 fr.; b) dela H. sa D. cons. Petru Mânu că tacsa restante pre an. 186% 5 fr.; c) dela D. Dr. losifu Hodosiu, v. corn’, in Zarandu că tacsa pre an. 186% si 186% 10 fr.; d) dela D. Alesandru Romanu, prof. de universitate in Pest’a că tacsa de m. ord. pre an. 186% 186% si pentru diploma 11 fr.; e) dela D. Dr. Ioane Popu, concepistu in Pest’a pentru diploma 1 fr.; f) dela D. Dr. Nic. Stoîa, medicu in Resinari pentru diploma 1 fr. Sum’a 33 fr. — 4) Dela D. practicante adv. Georgie Catona că tacsa de m. ord. nou pre an. 186% 5 fr. — 5) Prein D. negoț, si col. Asoc. in S. Reginu Nic. Marinoviciu tramesi la Asoc. 20 fr. că tacsa de m. ord. si anume: a) dela D. advocatu Michaile Orbonasiu tacs’a de m. ord. pre an. 186% 5 fr.; b) dela Rm. D. protop. Mich. Crisianu tacs’a de m. ord. pre an. 186% 5 fr.; c) dela D. ases. Alecsiu Onitiu tacs’a de m. ord. pre an. 186% 5 fr.; d) dela D. cancelistu Georgie Sceopulu tacs’a de m. ord. pre an. 186% 5 fr. Sum’a 20 fr. — 6) Dela D. protop. in Lipov’a Ioane Tiereanu tacs’a de m. ord. pre an. 186% 5 fr. ț D. ces. r. capitanu Teodora Stanislavu tacs’a rest, pre an. 186% 5 fr.; D. ces. r. capitanu in pens. Michaiu Poparadu tacs’a de m. ord. pre an. 186% si 186% 10 fr.; D. inspect. fond. Siulutiane in Springu Vas. Albini că tacsa de m. ord. pre an. 186% 5 fr.; D. parochu in Vizocn’a Ioane Popu tacs’a de m. ord. nou pre an. 186% 5 fr. Sum’a 30 fr. v. a. Sibiiu, in 12. Decembre n. 1867. Dela Secr. Asoc. trans. rom. Editoriu si provedietorlus Comitetulu, redactorii! secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipo- grafii RBmer & Kamner.