TRANSILVANIA. ANALELE ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ Șl CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nr. IV. Octomvrie—Decemvrie 1908. Nr. 1029—1908. Proces verbal din 16 Octomvrie 1908. Ședința X a comitetului central al „Asociațiunii". Prezident: losif St. Șuluțu. — Notar: Octavian Goga. — Membri prezenți: Dr. V. Bologa, Ars. Bunea, Dr. A. Chețian, P. Cosma, Dr. E. M. Cristea, N. Ivan, Dr. L. Lemeny, /. F. Negruțiu, Dr. II. Pușcariu, Dr. E. Roșea, Dr. O. Russu, R. Simu, N. Togan. ₍A 940. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de astăzi se încre-Je! dințează: Dr. E. Roșea, N. Ivan și Dr. E Cristea. 911. (124-1908). Comitetul central al «Asociațiunii», la propunere secretarului a ales o comisiune constătătoare din d-nii P. Cosma, D. V. Bologa, Dr. 1. Beu, N. Ivan și Dr. L. Lemeny ca să studieze chestiunea zidirii unor nouă localități pentru școala și internatul de fete ale «Asociațiunii». 949. (1008—1908). Comisiunea aleasă (Deciz. Nr. 117—1908) penuu a stabili o normă în ce privește retribuția profesorilor dela școala civ: de fete a «Asociațiunii» și a personalului din internat face următoarele propuneri, cari se aprobă de comitetul central: a) Cu începere dela 1 Sept. a. c. se urcă salarul fundai; . ' al profesorilor și al personalului dela internat cu 10%, aȘa că sporirea întregei retribuții a personalului didactic de astăzi se urcă anual la suma de K 2462. 14 104 b) Dela norma de 10% se face abatere cu medicul școalei, care va primi în loc de K 200, K 400 anual; cassierului — până acum fără remunerație — i se dă K 200 anual; cateheții primesc un spor de K 100 anual, adecă cel gr.-or. primește K 500 în loc de K 400, iar cel gr.-cat. K 300 în loc de K 200; profesoarei provizorie suplinitoare, d-șoara Eleonora Lemeny i se stabilește o remunerație de K 1200 anual și K 200 bani de cvartir. Retribuția d-șoarei A. Fe- rențiu, în concediu, se reține. Se angajază pe anul școlar 1908/9, provizor, cu cinci ore pe săptămână d-nul Aurel Bratu, plătindu-i-se K 400 anual. c) Din întreg excedentul școalei se va face un fond pentru trebuințele școalei. 343. (878 și 944—1908). Secretarul raportează că la concursul pentru împărțirea celor două stipendii vacante din fundațiunea I. Petran, cu ter- minul de 1 Octomvrie a. c., au intrat petițiile următorilor studenți univer- sitari : Studenți în anul I.: 1. Dionisia Bena, stud. în drept din Țerețel, comit. Hunedoara, fiu de econom sărac, tată a 6 copii, progres suficient. 2. Onorlu Cismaș, stud. în drept din Orăsia, comit. Albei-inf., fiu de preot, progresul în studii nedovedit. 3. Sabin Murășan, stud. în litere, din Imbuz, comit. Cojocna, fiu de preot, progres bun. 4. Aurel luga, stud. în medicină, din Arcalia, comit. Solnoc-Dobâca, fiu de preot sărac, progresul în studii nedovedit. 5. Nicolae Mihuțiu, stud. în drept din Băița, comit. Hunedoara, fiu de băeș sărac, care e tată a 6 copii, progres bun. 6. Nicolae Sc. Ștefan, stud. în medicină, din Mercina, comit. Caraș- Severin, fiu de agronom cu 4 jug. de pământ și cu o familie număroasă, progres bun. Studenți în anul al II-lea: 7. loan Boeriu, stud. în drept din Cioara, comit. Turda-Arieș, fiu de preot sărac, tată a 3 copii, progres bun. 8. Vasile Blede, stud. în drept din Oradea-mare, fiu de cancelist, cu o avere de K 2,000 și un venit de K 1,900 anual, tată a 8 copii, pro- gres bun. 9. Coriolan Tătar, stud. în medicină din Sintireag, comit. Solnoc- Dobâca, fiu de preot sărac, cu 8 copii, progres bun. Studenți în anul al IlI-lea: 10. Aurel Moga, student în drept, din Ghiriș, comit. Cojocna, fiu de preot văduv și sărac, tată alor 8 copii, progres suficient. 11. llariu Cojocariu, stud. în drept, din Sz.-Tyukos, comit. Târnava- mare, fiu de preot văduv și sărac, tată a lor 7 copii, progres suficient. 105 Studenți în anul al iV-lea: 12. Valeriu L. Negrită, stud. în medicină, gr.-or. din Sibiiu, fiu de învățător sărac, tată alor 5 copii, progres suficient. 13. Petru Muscă, stud. în medicină, din Varviz, comit. Ciuc, fiu de țăran, progres bun. 14. Aurel Dobrescu, stud. în medicină la Budapesta, din Sebeș, fiu de protopop sărac, progres foarte bun. Comitetul central, având în vedere progresul în studii și împrejurările materiale, împarte cele 2 stipendii vacante d-lor Aurel Dobrescu, student în medicină și Nicolae Sc. Ștefan, stud. în medicină. 244. (926—1908). Secretarul raportează că la concursul publicat pentru împărțirea stipendiului din fundațiunea Padu M. Pâureanu, cu terminul de 1 Octomvrie a. c., au intrat petițiile următorilor elevi: 1. loan Crașovan, elev în cl. I. la gimnaziul din Lugoj, din Tergo- vest, comit. Caraș-Severin, fiu de văduvă săracă, progres bun. 2. Nicolae Colan, elev în cl. HI. la gimn din Brașov, din Arpătac, comit. Trei-Scaune, din părinți zileri, progres foarte bun. 3. ' Alexandru Mocan, elev în cl. III. Ia gimn. din Cluj, din Cojocna, fiu de țăran, progres bun. 4. loan Vulcuț, elev în cl. III. la gimn. din Sibiiu, fiu de țăran din Aciliu, cu avere puțină, progres suficient. 5. Traian Suciu, abs. al cl. IV. la școala reală din Brașov, fiu de ajutor de birtaș sărac din Brașov, progres bun. 6. Joe German, elev în cl. VI. la gimn. din Blaj, fiu de preot sărac din Brad, progres foarte bun. 7. Laurențiu Popescu, elev în cl VI. la gimn. din Brad, fiu de învă- țător sărac din Hălmagiu, progres foarte bun. 8. Grigorie Păltinean, elev în cl. VI. la gimn. din Szekely-Udvarhely, fiu de învățător pensionat sărac, din Țințari, progres foarte bun. 9. Valeriu Popovici, elev în cl. VI. la gimn. din Biserica-albă, fiu de preoteasă văduvă săracă, din Mercina, comit. Caraș-Severin, progres bun. 10. Simeon Borzea, elev în cl. VIII, la gimn din Brașov, fiu de vă- duvă din Viștea-de-jos, progres foarte bun. Având în vedere progresul în studii și starea materială, stipendiul se dă elevului Joe German, elev în cl. VI. la gimn. din Blaj. 245. (908—1908). Secretarul raportează că la concursul publicat pentru împărțirea stipendiului din fundațiunea Emilia Dionisiu Bașiota Dâmbul din Abrud, cu terminul de 1 Octomvrie a. c., a intrat o singură cerere a lui Victor Fetti, elev în cl. I. la gimnaziul din Năsăud, a cărui mamă este nepoată de frate a fundatorului, tatăl său e învățător pensionat în Suplaiu, comit. Bistrița-Năsăud, progresul în studii bun. 14 196 Având în vedere dispozițiile llterilor fundaționale, stipendiul se dă elevului Victor Fetti. 246. (932—1908). D-1 Tit Liviu Crișan, bursier al fundațiunii Petran, cere să i se țină bursa în suspenz până la sfârșitnl lui Noemvrie a. c., când își va justifică sporul în studii. Cererea se încuviințează. 247. (1003—1908). Secretarul raportează că elevul Nicolae Cocișiu, bursier al fundațiunii George Boieria din Vad, părăsind școala, nu-și poate, justifica sporul în studii. Bursa se declară vacantă și biroul se însărcinează cu pu- blicarea concursului. 24S. (558—1908). Alex. Măcelariu, absolvent al gimnaziului din Blaj, bursier al fundațiunii loan Qallianu, își dovedește sporul în studii. Se ia act, bursa se declară vacantă și biroul se însărci- nează cu publicarea concursului. 249. (1002—1908). Elevul loan Ignaton, în cl. VIII la gimn. român din Brașov, bursier al fundațiunii Avram lancu, își justifică sporul în studii și cere achitarea bursei de K 100 pe anul școlar 1907/8. Se ia act; bursa se achită. 250. (982—1908). Eleva Marioara Olariu dela școala civ. de fete a «Asociațiunii», bursieră a fundațiunii Dr. I. Moga, își justifică sporul în studii. Se ia act. 251. (817—1908). D-na văd. Elena Nicolae Marinovici născ. Mun- tean, cere pe seama fiiului ei, Nicolae, stipendiul din fundațiunea Ma- rinovici. Stipendiul nefiind vacant, cererea nu se încuviințează. 252. (849—1908). Secretarul raportează că biroul a publicat deja concurs pentru cel mai bun Abecedar pentru analfabeți, a studiat che- stiunea înființării cursurilor de analfabeți în cadrele «Asociațiunii» și face următoarele propuneri pe cari comitetul central le aprobă: a) Biroul să adreseze o circulară tuturor directorilor de des- părțăminte, în care să se arete importanța acestor cursuri și să-i îndemne ca din mijloacele despărțământului să facă mai multe premii pentru acei învățători și preoți, cari vor dovedi că au instruat mai mulți analfabeți în cursul iernii viitoare. b) Biroul să facă o adresă cătră toate diecezele, rugându-le să îndrume pe d-nii protopopi, preoți și învățători să aran- jeze, in cadrele «Asociațiunii», cât mai multe cursuri pentru analfabeți. 197 c) Biroul să agite interesul față de aceste cursuri și în presa românească. d) Comitetul central din budgetul prelegerilor poporale pe anul 1908, dă cinci premii de câte K 50 acelor învățători și preoți cari vor dovedi, prin directorii de despărțăminte și prin comitetele cercuale ale despărțămintelor că au in- struat mai mulți analfabeți în cursul iernii viitoare. 253. (1026—1908). Secretarul raportează că biroul, conformându-se hotărîrii comitetului central și a adunării generale din Șimleu, a adresat o circulară directorilor de despărțăminte din: 1. Abrud, 2. Beiuș, 3. Bistrița, 4. Blaj, 5. Brad, 6. Brașov, 7. Caransebeș, 8. Cluj, 9. Deva, 10. Făgăraș, 11. Hațeg, 12. Lugoj, 13. Năsăud, 14. Orade, 15 Orăștie, 16. Oravița, 17. Săliște, 18. Sibiiu, 19. Timișoara, 20. d-lui Vasile Goldiș în Arad și 21. d-lui loan Gheorghiu, canonic în Gherla, învitându-i să înainteze bi- roului, până la 1 Octomvrie a. c., numele persoanelor din despărțământ cari ar dorî să țină conferințe pentru inteligență în centrele respective. La această circulară au răspuns că vor ținea conferințe următoarele des- părțăminte: 1. Bistrița, 2. Blaj, 3. Brașov, 4. Hațeg, 5. Orade, 6. Orăștie, 7. Săliște, 8. Sibiiu, 9. d-1 V. Goldiș a răspuns că în Arad va aranja con- ferențe «Asociațiunea națională din Arad», iar despărțămintele: 1. Abrud, 2. Brad, 3. Deva, 4. Oravița au răspuns că din fel și fel de motive nu se pot ținea conferințe, 5. D-l loan Georgiu recomandă să se țină conferințe în Dej, la cari ar luâ parte și inteligența din Gherla. Șapte despărțăminte n’au dat nici un răspuns. Intenția biroului era să aranjeze conferințe sistematice alcătuind el programul și trimițând pentru fiecare centru mai mulți conferențiari din alte localități, iar venitul curat din încassările acestor conferențe să se în- trebuințeze pentru publicațiunile «Asociațiunii». In fața desinteresului ce-1 arată însă despărțămintele față de aceste conferințe și fiindcă cei mai mulți dintre d-nii directori de despărțăminte, cari au răspuns că vor ținea con- ferențe nu au indicat numele conferențiarilor și subiectele conferințelor, biroul se vede silit să stăruiască pe lângă despărțăminte să aranjeze sin- gure conferințele și dacă doresc conferențiari străini să se îngrijască de invitarea lor, purtând toate cheltuielile. Se ia act cu aprobare. 254. (865—1908). Direcțiunea despărțământului Aiud-Teiuș înaintează procesul verbal al adunării cercuale, ținută la 9 August a. c., în care d-1 loan Maior, protopop, a ținut o prelegere despre scopul «Asociațiunii», d-1 Amos Frâncu, preot, despre «Foloasele însoțirilor», d-1 Dr. Gh. Simon, advocat în Aiud, a oferit suma de K 100 pentru cea mai bună lucrare, despre cum are să-și poarte economul nostru o contabilitate ușoară. Din venitul desp. s’a decis a se abona foi pentru popor în comunele mai să- race. S’a încassat suma de K 258. Se ia act cu bucurie de activitatea mulțămitoare a acestui nou despărțământ. 198 255. (997—1908). Direcțiunea despărțământului Blaj înaintează pro- cesul verbal al ședinței comitetului cercual din 28 Septemvrie a. c. în cari s’a luat dispoziții pentru ținerea conferințelor pentru cărturari, s’a decis a se face un apel cătră toți cărturarii de pe teritorul despărțământului să se înscrie membri la «Asociațiune» și să țină în Dumineci și sărbători șeză- tori de cetit pentru popor. Se ia act. 256. (943—1908). Direcțiunea despărțământului Brașov înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 12 Sept. a. c. în care s’au rezolvat afaceri curente, s’au anunțat mai mulți conferențiari pentru conferințe, s’au luat dispoziții pentru ținerea prelegerilor poporale și s’a luat act de înființarea agenturii din Arpătac. Se ia act. 257. (907—1908). Direcțiunea despărțământului Dej înaintează: I. Procesul verbal al adunării cercuale, ținute la 30 August a. c. în Dej, în care s’au rezolvat afacerile la ordinea zilei, d-1 profesor Dr. Victor Bujor a ținut o disertație: «Chestiunea socială», adunarea cercuală a primit propunerea d-lui losif Boca de a se împărți despărțământul actual în șase despărțăminte și anume: I. Cerc. adm. al Dejului; II. Cerc. adm. al Ilenzii-mari; III. Cercul adm. al Lăpușului-unguresc; IV. Cercul adm. al Gherlei cu o parte a cer- cului adm. al Cheochișului; V. Cercul adm. al Becleanului cu o parte din cercul adm. al Cheochișului; VI. Cercul adm. al Ciachi-Gârboului. Chiar pe lângă o astfel de împărțire s’ar ținea mai mult de 50 de comune de fiecare despărțământ. S’a încassat suma de K 720 dela membri noi și vechi. II. Procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 8 Sept. a. c., în care în locul d-lui Alex. Vaida, dimisionat, s’a ales vicepreședinte d-1 loan Welle, protopop gr.-cat. în Dej, iar în locul d-lui Dr. L. Micșa, di- misionat s’a ales notar d-1 Dr. loan Cherecheș; s’au luat dispoziții pentru înființarea bibliotecilor poporale cu ajutorul volumelor primite dela comi- tetul central. Averea despărț. a crescut la suma de K 778’88, din care K 250 s’a dat ca ajutor șoalei gr.-cat. din Dej, iar K 100 școalei gr.-orient. tot de acolo. Ad. 1. și II. Se ia act cu aprobare. Biroul se încredințează să facă pașii necesari pentru înființarea despărțămintelor nouă. Comitetul cercual se învită să facă din averea despărță- mântului câteva premii pentru învățătorii cari vor instrui mai mulți analfabeți în cursul iernii viitoare. 258. (975—1908). Direcțiunea despărțământului Oravița înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 17 Sept. a. c., din care rezultă că lucrarea d-lui Dr. Lud. Meheș despre Igienă s’a tipărit în 1000 de exemplare și s’a împărțit sătenilor, din broșura d-lui losif Bălan, despre Pomărit s’au cumpărat 50 de exemplare și s’a împărțit sătenilor din des- 199 părțământ; cu ocazia adunării generale a «Societății pentru fond de teatru romârt», despărțământul a premiat cinci costume originale bănățene cu câte K 20, trei premii din fondul desp. și două dela banca «Oraviceana»; s’au mai premiat și 4 costume ardelenești cu câte K 10, din venitul petrecerii poporale. D-1 Sim. Popescu, contabil la «Plugarul» a aranjat în Cacova șase prelegeri din sfera economiei. Se ia act. 259. (808—1908). Direcțiunea despărțământului Săliște înaintează: I. Procesele verbale ale ședințelor comit, cerc, din 27 Iunie și 9 Iulie a. c., în cari s’au rezolvat afaceri curente. II. Procesul verbal al adunării cercuale din 19 Iulie a. c., ținută în Cacova, în care, pe lângă rezolvarea afacerilor la ordinea zilei, s’au ținut două prelegeri: Dr. loan Lupaș, prof. despre «Trecutul și starea de astăzi a comunei Cacova»; Dumitru Lăpădat, înv. despre «Ocupațiunile popo- rului mărginaș în trecut și viitor». Fostul director, d-1 Dr. loan Stroia, dân- du-și dimisia, din cauza schimbării domiciliului, s’a ales director al desp. d-1 Dr. Nic. Calefariu, iar vicedirector d-1 Dr. Nic. Comșa. III. Procesul verbal al ședinței comit, cercual din 2 August a. c., în care noul director a primit sigilul și actele despărțământului dela fostul director. S’au luat dispoziții să se țină prelegeri poporale. Se cer câte 3 ex. din Bibi, poporală a «Asociațiunii» pentru înființarea și augmentarea bibliotecilor poporale. Ad I., II. și III. Se ia act cu aprobare. Se dăruiesc trei exemplare din numerele Bibi, poporale a «Asociațiunii». D-lui Dr. loan Stroia se exprimă mulțămită pentru conducerea des- părțământului timp de mai mulți ani. 260. (914—1908). Inspectorul reg. de școale cere comitetului să nu- mească în locul decedatului I. Papiu alt membru în comisia pentru pen- sionarea profesorilor dela școala civilă de fete a «Asociațiunii». Pe lângă vechiul membru d-1 Dr. I. Beu, se numește d-1 N. Togan. 261. (900—1908). Secretarul cetește ordonanța Ministerului de culte și instrucțiune publică Nr. 99000 din 24 August a. c., privitoare la con- dițiile ce trebuie să le îndeplinească susținătorii de școale civile de fete. Se ia act. 262. (992—1908). Direcțiunea școalei civile defete a ''Asociațiunii» înaintează procesul verbal al consiliului profesoral din 1 Septemvrie a. c., în care s’au rezolvat afacerile curente ale școalei. Conform ordonanței ministeriale Nr. 4642/1908, în viitor se va arboră pe clădirea internatului drapelul oficial la toate serbările statului. Cererile pentru dispensarea ele- velor de taxa școlară se vor înainta numai la sfârșitul sem. I. Se ia act cu aprobare. 200 263. (1011—1908). Direcțiunea școalei civile de fete a «Asociațiunib aduce la cunoștința comitetului central că d-l lulius Schăffer, profesor de muzică instrumentală, fiind numit profesor de muzică la conservatorul din Hanovra (Germania), cu data de 1 Octomvrie a. c., se retrage din acest post. Direcțiunea înaintează cererea d-lui Aug. Bena, ca să fie numit pe lângă aceleaș condifiuni, în postul vacant de profesor de pian. Se ia act de retragerea d-lui lulius Schăffer și i se exprimă mulțămită pentru bunele servicii aduse școalei timp de 18 ani. In locul vacant se numește, în mod provizor, d-l Augustin Bena, deocamdată pe lângă onorarul celorlalte profesoare de pian. 264. (1001—1908). Direcțiunea școalei civile de fete a «Asociațiunib raportează că manualul «Istoria literaturii maghiare» pentru cl. IV-a a școalei civile de fete de Dr. V. Bologa a fost aprobată de ministerul de culte sub Nr. 90617 din 31 Iulie a. c. Direcțiunea prezintă și următoarele chi- tanțe spre achitare: 1. Cheltuielile de tipar . . K 226 90 2. Cheltuielile de aprobare „ 120⁻— 3. Onorarul autorului . . „ 180⁻— Total . K 52690 Se ia act și se decide achitarea sumei de K 526'90 în contul budgetului școalei, invitând direcțiunea să vândă exemplarul cu K 1'20 în loc de K 1. 265. (950—1908). «Reuniunea de agricultură din comitatul Sibiiului» cere să se cumpere mai multe exemplare din broșura «Cartea stuparilor săteni» de d-l Romul Simu. Se decide a se cumpără 100 de exemplare (ă 70 bani), în preț de K 70. D-l Simu se invită să pregătească o broșură, despre albinărit și pentru biblioteca poporală a «Asociațiunii». 266. (903—1908). D-l Octavian Goga raportează că d-lui II. Chendi s’a achitat suma de K 100 în contul broșurii V. Alexandri, Poezii alese, din Biblioteca poporală a «Asociațiunii». Se ia act cu aprobare. 267. (741—1908). Secretarul raportează că în New-York (America) s’a deschis un depozit de cărți și ziare, numit «Biblioteca Română» care cere informațiuni asupra publicațiilor «Asociațiunii». Dl bibliotecar se îndrumă să trimită catalogul publicațiu- nilor «Asociațiunii» și să se pună în legătură cu depozitul pentru desfacerea publicațiunilor «Asociațiunii». 268. (962—1908). Em. Petruțiu, Sibiiu, prezintă chitanța de K 500 pentru facerea unui dulap de sticlă pe seama păpușilor Junilor din Muzeu. Suma s’a achitat. D-l T. Nica, donatorul grupului de Juni din Muzeu a promis că supoartă jumătate din aceste cheltuieli. Se ia act cu aprobare. 201 269. (824—1908). D-1 Dr. At. Marienescu recomandă spre cumpă- rare H. Friedjung, Oesterreich von 1848—1860, 2 tomuri; Zsilinszky M., Az 1848-iki vallâstigyi torvenyczikk tortenete, Budapesta 1908. Domnul bibliotecar se îndrumă să comande pe seama bi- bliotecii cele două lucrări. 270, (948—1908). D-1 preot Septimiu S.-Popa, Sânpaul (comit. Târ- nava-mică) cere cărți pentru înființarea unei biblioteci poporale. Se dăruiește câte un exemplar din publicațiunile poporale de cari dispune «Asociațiunea». După aceste ședința s’a închis. D. u. s. losif Sterca Șuluțu. m. p., prezident. — Octavian Qoga m. p., notar. — Cetit și verificat: Dr. E. Miron Cristea m. p., Dr. Eusebiu Roșea m. p., Nicolau Ivan m- p. Nr, 1150-1908. Proces verbal din 28 Noemvrie 1908- Ședința XI. a comitetului central al „Asociațiunii". Prezident: losif Sterca Șuluțu. — Notar: Octavian C. Tăslăuanu. — Membri prezenți: Dr. V. Bologa, Ars. Bunea, P Cosma, N. Ivan, Dr. L. Lemeny, Dr. II. Pușcariu, Dr. E. Roșea, Dr. O. Russu, R. Sima, N. Togan și I. Vătășan. 271. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de astăzi se încredințează d-nii: Dr. II. Pușcariu, N. Togan și Dr. V. Bologa. 272. (1008—1908). D-1 N. Ivan referentul comisiunii încredințată cu revizuirea socotelilor Școalei civile de fete pe anul 1907/8 și cu stabilirea budgetului pe anul 1908/9, raportează că comisiunea a găsit socotelile cassierului în cea mai deplină ordine și le recomandă spre aprobare, dân- du-i-se cassierului absolutorul pe anul școlar 1907/8. Totodată recomandă spre primire proiectul de budget pe anul școlar 1908/9. Se aprobă și se primește. 273. (1098 1908). D-1 Tit Liviu Crișan, bursier al fundațiunii I. Petran își justifică sporul în studii și cere bursa și pe anul școlar 1908/9. Se ia act. Bursa i se votează și pe anul școlar viitor, cu condiția să ia parte la masa studenților academici din Cluj. 274. (1043—1908). Direcțiunea despărțământului Bistrița înaintează: I. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 20 Iunie a. c., în care s’au luat dispoziții pentru ținerea adunării generale; II. procesul verbal al adunării cercuale, ținute în Lechința, la 21 Iunie a. c., în care s’au re- 202 zolvat afacerile curente; d-1 Dr. V. Onișor a cetit o conferență despre «Nuveliștii români din zilele noastre»; s’a ales pe doi ani directorul și comitetul cercual. Se ia act. 275. (1044—1908). Direcțiunea despărțământului Bistrița înaintează procesul verbal al ședinței -comitetului cercual din 19 Septemvrie a. c., în care s’au luat dispoziții pentru aranjarea conferințelor pentru inteligență. Se ia act. 276. (1031—1908). Direcțiunea despărțământului Blaj înaintează câte un exemplar din apelurile ce le-a trimis fruntașilor din fiecare comună de pe teritorul despărțământului pentru a înscrie membri noi la «Asocia- țiune» și pentru a țineă șezători literare cu țăranii. Se ia act. 277. (1132—1908). Direcțiunea despărțământului Blaj înaintează pro- cesul verbal al ședinței comitetului cercual din 23 Noemvrie a. c., în care s’au luat dispoziții pentru înființarea cursurilor de analfabeți, publicând două premii de câte K 30 și s’a hotărît ca despărțământul să înceapă con- ferințele pentru inteligință în postul Crăciunului. Se ia act. 27S. (1018—1908). Direcțiunea despărțământului Cluj înaintează: I. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 6 Septemvrie a. c., din care rezultă, că d-1 Eugen Pop Păcurariu, preot, a ținut trei prelegeri cu schiopticonul despre R.oma în comunele Feleac, Feneș și Tic. In aceasta din urmă s'a pus. bază unei bănci sistem Raiffeisen și s’a inițiat înființarea unei tovărășii pentru asigurarea vitelor, d-1 Dr. Amos Frâncu a oferit des- părțământului K 100 pentru instruirea analfabeților, iar căpitanul Ladislau Popa K 50 pentru acelaș scop. Comitetul despărțământului cere o cvotă anuală pentru acoperirea cheltuelilor împreunate cu administrarea realită- ților Petran și o subvenție mai mare pentru prelegerile poporale; II. pro- cesul verbal al ședinței comitetului cercual din 29 Septemvrie a. c., în care s’a stabilit textul unui regulament pentru conducerea internatului din partea despărțământului și textul unui regulament disciplinar pentru stu- denții primiți în internat. In urma concursului publicat, cu data 8 Septem- vrie a. c. și cu terminul de 20 Septemvrie a. c., din partea d-lui Eugen Pop Păcurariu, rectorul internatului Petran, au înaintat 16 studenți petiții pentru 16 locuri vacante în internat. S’au primit următorii studenți: Aurel Blaga, student în drept, loan luga, stud. în drept, Victor Motogna, stud. în litere, Mihai Novac, stud. în matematici, loan Rișca, student în drept, David Rus, stud. în drept, Vasilie Suciu, stud. în litere, Sabin Murășan, stud. în litere, losif Comes, stud. în med., Demetriu Lupu, stud. în med., Horațiu Deac, stud. în litere, Laurențiu Vancea, stud. în drept, P. Muscă, stud. în med., Vasilie Blegye, stud. în drept, Ilariu Cojocariu, student în drept și Onoriu Cismaș, stud. în drept. S’a ales o comisiune în persoa- 203 nele d-lor Eugen Pop Păcurariu, Dr. Victor Poruțiu și Leontin Pușcariu ca să studieze chestiunea edificării unui internat nou. Ad I. Se ia act. Cheltuelile pentru administrarea realită- ților fundațiunii Petran se vor plăti din averea acestei funda- țiuni, fără a se fixă o cvotă anumită. Ajutor pentru ținerea pre- legerilor poporale să ceară în cursul lunei Ianuarie, conform circularei pentru ținerea acestora, ce se trimite anual fiecărui despărțământ. Ad II. Se stabilește textul regulamentului pentru condu- cerea internatului din partea despărțământului. Cu conducerea internatului se încredințează d-1 director al despărțământului Eugen Pop Păcurariu. Se aprobă primirea celor 16 studenți în internat. 279. (1060—1908). D-1 Eugen Pop Păcurariu, rectorul mesei stu- denților academici din Cluj raportează că dintre bursierii fundațiunii Pe- tran numai trei inși iau parte la masa studenților și cere să se oblige și ceilalți a se supune dispozițiilor cuprinse în concursul publicat pentru obținerea burselor. Pentru încunjurarea eventualelor neregularități la achi- tarea plății pentru masa studenților cere ca ratele burselor să se trimită de-a dreptul institutului de credit «Economul» din Cluj, care după scă- derea taxei cuvenite va preda restul, pe lângă o chitanță, bursierilor res- pectivi. Comitetul central decide a obliga pe bursierii din Cluj să ia parte la masa studenților academici de acolo și a trimite ratele pentru acești bursieri la administrația mesei studenților, care va înainta oficiului de cassă chitanțele semnate de bursieri. 2SO. (1126—1908). Direcțiunea despărțământului Cluj al «Asocia- țiunii» înaintează: I. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 7 Noemvrie a. c., din care rezultă că pretorul cercului administrativ al Nă dășelului, căruia aparține comuna Berind, nu a voit să permită ținerea adunării cercuale în această comună, până nu i s’au plătit cheltuelile de călătorie și diurnele în sumă de K 38’50. Totodată a declarat directorului despărțământului că în viitor nu va permite ținerea adunărilor cercuale și a prelegerilor poporale înainte de a se plăti la perceptorat cheltuelile exmisului oficial. Despărțământul Cluj a înaintat recurs la Alișpan împo- triva abuzului săvârșit de pretore. In internatul Petran s’au mai primit doi studenți universitari. S’au luat dispoziții pentru ținerea conferințelor pentru inteligință și înființarea cursurilor pentru analfabeți; II. procesul verbal al adunării cercuale, ținute în comuna Berind, la 8 Noemvrie a. c., din care rezultă că s’a desvălit cu mare solemnitate piatra comemora- tivă așezată pe păretele casei în care s’a născut Baronul Vasilie Ladislau Pop. Piatra are următoarea inscripție: «Aici s’a născut Vasile Lad. Baron Popp». S’au împărțit poporului mai multe broșuri, între cari și biografia Baronului Popp, apărută în biblioteca despărțământului Cluj. Directorul 204 despărțământului cere să se cumpere mai multe exemplare din această broșură pe seama despărțămintelor «Asociațiunii». Venitul acestei broșuri e destinat pentru școala din Berind, care în lipsa de mijloace materiale a fost închisă de autorități. Ad I și II. Se ia act de activitatea îmbucurătoare a acestui despărțământ. Biroul central se încredințează a arătă ministrului de interne abuzul pretorului din Nădășel, cerându-i-se să in- tervină pentru înapoierea sumei de K 38’50. Din broșura Va- sile L. Baron Popp se cumpără 100 exemplare în sumă totală de K 40. 281. (1125—1908). Direcțiunea despărțământului Cluj raportează că la 1 Noemvrie a. c. s’a așezat cu solemnitatea cuvenită piatra pe mor- mântul fericitului fundator I. Petran. Se ia act. 282. (1030—1908). Direcțiunea despărțământului Dicio-Sân-Mărtin înaintează procesul verbal al adunării cercuale, ținute în Boian, la 9 Au- gust a. c., în care s’au rezolvat afacerile curente, s’au ținut următoarele prelegeri: Dr. loan Radeș, contabil, despre «împrumuturi și foloasele lor;» d-l loan Duma, student în științele naturale, despre «Beuturile spirtoase și stricăciunile cășunate de ele»; d-l Emil Sămărghițan cetește despre «Ne- chibzuință» din broșura «Păcatele noastre», de Petru Suciu, iar elevul loan Scumpu declamă poezia «Oltul» de Oct. Goga. S’a decis a se cumpără cărți în sumă de K 23779; s’au înființat două agenturi în Boian și Basna. S’au împărțit gratuit cărți între popor. Dela membri noi și vechi s’a înaintat cassei centrale suma de K 194’80. Se ia act. 283. (1116—1908). Direcțiunea despărțământului Dej înaintează pro- cesul verbal al ședinței comitetului cercual din 22 Noemvrie a. c., în care s’au luat dispoziții pentru noua arondare a despărțământului, pentru înfiin- țarea cursurilor de analfabeți și de biblioteci poporale. Se ia act. 284. (928—1908). D-l Dr. Gavril Buzura înaintează procesul verbal al adunării de constituire al despărțământului Lăpușul-unguresc, ținută în Lăpușul-unguresc la 8/21 Septemvrie a. c., din care rezultă că, înscriindu-se 1 membru fundator, 1 membru pe vieață, 17 membri ordinari și 27 membri ajutători, despărțământul Lăpușul-unguresc, compus din comunele româ- nești aparținătoare cercurilor administrative Lăpușul-unguresc și C.-Mănă- ștur, s’a declarat de înființat, alegându-se — sub prezidenția d-lui Dr. I. Cherecheș, adv. în Dej, în calitate de delegat al comitetului central — director al despărțământului d-l Dr. G. Buzura, advocat, iar membri în co- mitetul cercual d-nii: Vasile Duma, protopop gr.-or. în Lăpușul-ung., Ni- colae Avram, protopop gr.-cat. în C.-Mănăștur, loan Oltean, preot gr.-cat. în Suciul-de-sus și Alex. Pap, preot gr.-cat. în Cernești. 205 Se ia act cu aprobare și comitetul cercual se îndrumă să se constitue și să-și înceapă activitatea, învitându-se fiecare membru din comitetul cercual să înființeze câte o agentură și o bibliotecă poporală în comuna în care domiciliază. Spre acest scop se trimit câte cinci exemplare din toate publicațiunile po- porale de cari dispune «Asociațiunea». 285. (978—1908). Direcțiunea despărțământului Mociu înaintează procesul verbal al adunării eercuale, ținute în Mociu, la 23 August a. c., în care s’au rezolvat afacerile curente, s’a ales director al despărțământului d-l Basiliu Hopârtean, preot în Gădălin. Dela membri vechi s’a trimis suma de K 96. Se ia act. 286. (1051—1908). Direcțiunea despărțământului Panciova înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 26 Octomvrie a. c., în care s’a ales vicepreședinte d-l Dr. Alex. Bireescu și s’au luat dispoziții pentru ținerea adunării eercuale în Petrovoselo la 8 Noemvrie a. c. Se ia act. 287. (1050—1908). Direcțiunea despărțământului Reghin. înaintează procesul verbal al adunării eercuale, ținute în Deda, la 21 Septemvrie a. c., în care s’au rezolvat afacerile curente, s’au ținut două prelegeri: Simion Zăhan, preot, despre «Istoria Românilor din Ungaria și Transilvania», Gri- gore Ciontea, învățător, despre «Stupărit»; s’au înscris 9 membri ordinari noi și 18 membri ajutători; dela membri vechi și noi s’a incassat suma de K 316. Despărțământul și-a comandat un schiopticon. Se ia act. 288. (1019—1908). Direcțiunea despărțământului Sătmar-Ugocia înain- tează procesul verbal al adunării eercuale, ținute în Gidani (comit. Sătmar) la 30 August a. c., în care s’au rezolvat afacerile curente, adunarea gene- rală a primit propunerea d-lui Constantin Lucaciu: a) «comitetul central să facă apel printr’un cercular la toți cărturarii din toate ținuturile și prin comunele locuite'de Români, ca aceștia să facă colecte.pentru înființarea bibliotecilor poporale», b) despărțământul să aranjeze prelegeri poporale. Directorul despărțământului raportează că a invitat pe toți preoții și în- vățătorii din protopopiatul Borlești să țină în iarna viitoare cursuri pentru analfabeți. Se ia act. Comitetul central pune la dispoziția despărță- mântului câte 10 exemplare din toate publicațiile poporale de cari dispune «Asociațiunea», însărcinând biroul să roage pe d-l preot Constantin Lucaciu să se angajeze d-sa cu înființarea alor zece biblioteci poporale pe teritorul despărțământului Sătmar- Ugocia. Totodată învită comitetul cercual să facă un apel cătră preoții, învățătorii și alți fruntași de pe teritorul despărțămân- tului să țină prelegeri poporale. Dacă despărțământul va înainta 206 lista conferențiarilor, poate cere dela comitetul central și aju- torul de K 100 din budgetul prelegerilor poporale. 28». (1100—1908). Direcțiunea despărțământului Șimleu înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 5 Noemvrie a. c., în care s’a decis să țină adunarea cercuală în 21 Noemvrie a. c., s’au luat dispoziții pentru ținerea cursurilor pentru analfabeți, spre care scop des- părțământul dă un premiu de K 50. Se ia act. 290. (1082—1908). Direcțiunea despărțământului Timișoara rapor- tează că a luat dispoziții pentru ținerea cursurilor de analfabeți și că des- părțământul a votat, spre acest scop, suma de K 300 pentru reuniunea învățătorilor de pe teritorul despărțământului. Se ia act. 291. (1017—1908). Direcțiunea școalei civile de fete a >s-Asociațiunib înaintează procesul verbal al consiliului profesoral din 9 Octomvrie a. c. din care rezultă că: prelegerile s’au început la 7 Septemvrie a. c., la 2 Sept. a. c. s’a ținut examenul de corigență cu 5 eleve, promovându-se toate cinci; pe 1908/9 s’au imatriculat în cl. 1 13 eleve, în cl Il-a 37 eleve, în cl. IlI-a 47 eleve, în cl. IV-a 16 eleve, în cursul complementar 16 eleve, în total 139 eleve; în internat sunt 106 eleve; inspectorul de școală a înaintat spre aprobare planul de învățământ, dupăce a fost redactat paralel în limba română și maghiară; s’a făcut împărțirea studiilor între profesori; taxa școlară a cursului complementar, în sumă de K 600, s’a distribuit între membri corpului profesoral din anul trecut, câte K 85'71 fiecăruia. Se ia act cu aprobare. 292. (1119— 1908). D-1 Augustin Bena, profesor de muzică la școala civilă de fete a «Asociațiunii», cere să i se urce onorarul pentru orele de pian, ce le dă particular la elevele din internat, la suma de K 16 lunar, cât a avut și antecesorul său Schăffer. Cererea nu se încuviințează. 293. (1020—1908). D-1 Elie Câmpean, protopopul Giurgeului, cere pentru biblioteca districtului protopopesc «Date istorice privitoare la fa- miliile române voi. I. și II. de loan cav. de Pușcariu, precum și alte publi- cațiuni ale «Asociațiunii». Cartea cerută împreună cu alte publicațiuni de cari dispune «Asociațiunea» se trimit gratuit oficiului protopopesc al Oiur- geului. 294. (1074—1908). D-1 loan Dăian, paroh gr.-or. în Sângătin cere publicațiunile «Asociațiunii» pentru biblioteca parohială de acolo. Se dăruiesc toate publicațiunile poporale de cari dispune «Asociațiunea», cu condiția să înființeze o agentură și o bi- bliotecă poporală. 295. (1068—1908). D-1 loan Boeriu, student în drept și cancelist în Puiu, cere să se înființeze în Puiu o agentură și o bibliotecă poporală. 207 Se încredințează directorul despărțământului Hațeg cu în- ființarea agenturii și bibliotecii, spre care scop i se pun la dispoziție publicațiunile poporale de cari dispune «Asociațiunea». 296. (1081—1908). Reuniunea învățătorilor dela școalele conf. gr.-or. române din protopopiatele Timișoara, Comloșul-mare, Lipova și Belinț cere să i-se voteze patru premii â K 100 pentru cele patru despărță- minte ale Timișoarii, Lipovei, Sânmiclăușului și Torac pe seama învăță- torilor, cari vor ținea cursuri cu analfabeții și prelegeri economice. Tot- odată cere pe seama bibliotecilor celor patru despărțăminte ale reuniunii publicațiunile «Asociațiunii». Învățătorii, cari vor țineâ cursuri cu analfabeții să-și înain- teze petițiile comitetului central, prin directorii despărțămintelor, pentru a obținea cele cinci premii de câte 50 de coroane date la concurs prin circulara biroului central Nr. 849/908. Se dau gratuit patru exemplare din toate publicațiunile «Asociațiunii» pentru cele patru biblioteci ale reuniunii. 297. (1025 — 1908). Reuniunea «Andreiană» a meseriașilor și co- mercianților din Sebeșul-săsesc cere cărți pentru biblioteca sa. Se dăruiesc toate publicațiunile de cari dispune «Aso- ciațiunea». 298. (1063—1908). Reuniunea de ajutor și cultură «Ulpia Tra- iană» din Erie, Pa (America) înaintează bilanțul încheiat la 4 Oct. a. c., cu un venit curat de 386’84 Dolari. Se ia act. 299. (853—1908). Secretarul administrativ raportează că biroul a studiat propunerea d-lui Dr. Lazar Popovici, prezintată la adunarea ge- nerală a «Asociațiunii» din Șimleu și pentru rezolvarea ei propune, iar comitetul central decide: 1. In viitor comitetul central va convoca adunarea ge- nerală prin ziare, ca și până acum, iar despărțământul pe teri- torul căruia se va ținea adunarea generală va fi obligat să trimită invitări speciale tipărite tuturor fruntașilor de pe teri- torul despărțământului, comunicându-le programul oficial al serbărilor împreunate cu adunarea generală și învitându-i să se înscrie membri ai «Asociațiunii». 2. Pentru înmulțirea membrilor «Asociațiunii» biroul cen- tral să facă un apel prin ziarele române și să trimită o circu- lară directorilor de despărțăminte, ca aceștia să îndemne pe toți cărturarii români să se înscrie membri ai «Asociațiunii». 3. Propunerea de a se face din revista «Transilvania» foaie săptămânală, nu se poate primi, deoarece adunarea ge- nerală din acest an a hotărît deja caracterul acestei reviste. 208 4. Se încuviințează biroul să trimită arhidiecezelor și diecezelor noastre câte-o adresă, rugându-le să sprijinească acțiunea culturală a «Asociațiunii». 5. Comitetul central se va îngriji ca arhiereul sau ar- hiereii în a căror dieceză se ține adunarea generală să fie in- vitați a luă parte la ședințele adunării generale. 6. Propunerile privitoare la aranjarea prelegerilor popo- rale și la încassarea taxelor mai mari dela membri în rate sunt deja rezolvate prin dispoziții anterioare. 7. Celelalte propuneri, privitoare la adunările generale parte sunt deja îndeplinite parte nu sunt practice. 300. (852—1908). Pentru studiarea chestiunii angajării unui custode al Muzeului «Asociațiunii», în urma propunerilor neprimite ale secretarului administrativ. Se alege o comisiune, în persoanele d-lor Dr. II. Pușcariu, Dr. L. Lemăny și N. Ivan, cari în ședința viitoare vor venî cu o propunere nouă. După aceste ședința s’a închis. D. u. s. losif Sterca Șuluțu m. p., prezident. — Oct. C. Tăslăuanu m. p., notar. — S’a cetit și verificat. Sibiiu, 5 Decemvrie 1908. — Dr. II. Pușcariu m. p.. Nic. Togan m. p., Dr. V. Bologa m. p. Nr. 12671008. Proces verbal din 26 Decemvrie 1908. Ședința XII a comitetului central al „Asociațiunii¹⁴. Prezident: losif Sterca Șuluțu. — Secretar: Oct. C. Tăslăuanu. — Membrii p r e z e n ț i: Dr. V. Bologa, Ars. Bunea, P. Cosma, Dr. E. M. Cristea, O. Goga, N. Ivan, Dr. L. Letneny, I. Muntean, Dr. II. Pușcariu, Dr. E. Roșea, R. Simu, N. Togan și /. Vătășan. 301. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de astăzi se încredințează d-nii: P. Cosma, I. Muntean și N. Togan. 302. (1204 și 1216—1908). Secretarul administrativ raportează că Basil Bașiotă, advocat, jude reg. în pens., membru fundator al Asociațiunii și Sabina Preda n. Andreica, soție de advocat, membră pe vieață a Aso- ciațiunii au încetat din vieață. Comitetul central își exprimă părerile de rău prin ridicare. 303. (1243—1908). Secretarul literar raportează comitetului central că, în înțelesul hotărîrii adunării generale privitoare la «Biblioteca popo- rală a Asociațiunii» au apărut în timpul din urmă broșurile: Nr. 28. Po- 209 vestiri de 1. Pop Reteganul, cu o prefață de O. Goga; Nr. 29 Poezii alese de V. Alexandri, cu o prefață de II. Chendi; Nr. 30 Ionel, principii morale și creștinești, cartea a Vl-a de V. Gr. Borgovanu; Nr. 31 O seamă de cuvinte, schițe și articole pentru popor de O. Goga; Nr. 32 Cum să trăim, povețe doctorești de Aurel R. Dobrescu. Raportează și asupra măsurilor ce a luat pentru apariția revistei «Transilvania», conform hotărîrii adunării generale din acest an și pre- zintă comitetului central o dare de seamă despre cheltuelile împreunate cu aceste două publicațiuni. Comitetul central, dându-și seama de insuficiența mijloa- celor materiale, decide ca în anul 1909 revista «Transilvania» să apară numai în 4 numere, având fiecare număr extensiunea de 3 coaie material științific-literar, iar «Biblioteca poporală» să apară în 6 broșuri pe an. 304. (1201—1908). Comisiunea aleasă pentru a studia chestiunea angajării unui custode al Muzeului «Asociațiunii» propune, iar comitetul central decide: 1. Să se facă o selecționare a obiectelor din Muzeu; 2. Să se sisteze vizitarea Muzeului pe lângă taxă, dar la intrarea Muzeului să se pună un registru în care vizitatorii își vor scrie numele și suma ce o dăruesc benevol; 3. In lipsa mijloacelor materiale ale «Asociațiunii» să nu se angajeze custode cu plată, ci Muzeul să se pună sub îngri- jirea secretarului Octavian C. Tăslăuanu, iar biblioteca sub în- grijirea secretarului Octavian Goga. 4. D-1 N. Togan, bibliotecar și d-1 I. Pamfilie, fostul cu- stode interimal, se absolvă de posturile ce le-au ocupat, expri- mându-li-se mulțămită din partea comitetului central pentru ser- viciile făcute instituțiunii noastre, în special d-lui N. Togan, care timp de 19 ani a îngrijit cu multă conștiențiozitate biblio- teca «Asociațiunii». 5. Pentru sporirea succesivă a colecțiunilor din Muzeu în fiecare an să se iee în budgetul «Asociațiunii» o sumă oarecare. Tot pentru acest scop să se întrebuințeze și suma încassată ca rescumpărarea felicitărilor de Anul nou. Bine înțeles că în acele cazuri, când vre-un obiect de cumpărat ar costă o sumă mai mare să se ceară prealabil încuviințarea Comitetului central. 6. Arhivarului Romul Simu, cu înqeperea dela 1 Ianuarie 1909, i se ridică retribuția cu K 600 pe an, în total va primi deci K 1800 anual, având să facă, pe baza referadelor, proce- sele verbale ale ședințelor și să rezolve o parte din deciziunile comitetului central. După aceste ședința se închide. losif Sterca Șuluțu m. p., prezident. Octavian C. Tăslăuanu m. p., secretar. — Cetit și verificat. Sibiiu, 31 Decemvrie 1908. — N. Togan m. p. P. Cosma m. p. /. Muntean m. p. 15 210 Nr. 19 — 1909. Proces verbal din 30 Decemvrie 1908. Ședința XIII a comitetului central al „ Asociațiunii¹¹ Prezident: losif Sterca Șuluțu. — Notar: Oct. C. Tăslăuanu. — Membri prezenți: Dr. V. Bologa, Ars. Bunea, P. Cosma, O. Qoga, Dr. II. Pușcariu, Dr. E. Roșea, R. Simu și I. Vătășan. 305. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de astăzi se încredințează "d-nii Dr. II. Pușcariu, Arseniu Bunea și O. Goga. 306. (1176—1908). Comisiunea aleasă (deciz. comit, centr. Nr. 238 din 1908) pentru a studia chestiunea cursurilor de negoț pentru țăranii din părțile Năsăudului, raportează că a studiat amănunțit această chestiune și crede că ea are o deosebită însemnătate pentru promovarea intereselor economice ale țărănimii noastre. De aceea «Asociațiunea» — în cadrele statutelor sale — este datoare a-i da atențiunea cuvenită. Comisiunea propune iar comitetul central decide: 1. Să se încredințeze despărțământului Năsăud să deschidă în cursul acestei ierni, de probă, un curs de negoț pentru ță- ranii dlrFținutul Năsăudului. Izbutind această încercare se vor luă dispoziții să se generalizeze aceste cursuri și în alte părți. 2. Suma de K 200, dăruită spre acest scop de un anonim, se pune la dispoziția despărțământului Năsăud, care va avea să se îngrijească de local, de luminat și încălzit etc. 3. Direcțiunea despărțământului Năsăud să facă înainte de toate o anchetă în parohiile din cercul pretorial al Năsăudului asupra următoarelor întrebări: a) Câte boite sunt în fiecare dintre aceste comune ? Câți români sunt boltași? b) Câte cârciumi? Câți cârciumari români? c) Câte boite împreunate cu cârciumi? Câți români au astfel de întreprinderi? d) Câte însoțiri de consum sunt în aceste comune? De unde se aprovizionează cu marfă? Cari sunt efectele acestor însoțiri? 4. Să stăruiască despărțământul Năsăud ca la acest curs să ia parte oâte un țăran din toate cele 23 de comune ale cer- cului Năsăud. 5. Biroul central să arete în liniamente generale materialul ce va trebui tratat în acest curs. 6. Să se ceară părerea și concursul d-lui loan Daniello, controlor suprem în pens. în Năsăud, rugându-1 să conducă d-sa acest curs. 211 7. Să se pregătească din partea secțiunii economice, cu concursul specialiștilor, o broșură pentru «Biblioteca poporală a Asociațiunii» despre negoț și despre însoțirile de consum. 307. (1209—1908'. Elevul loan Ignaton, bursier al fundațiunii Avram lancu, cere să i se trimită deodată întreaga sumă de K 100. Se decide a i se plăti bursa în două rate de câte K 50, una la sfârșitul anului 1908, iar alta la sfârșitul anului școlar 1908/9. 308. (1134—1908). Secretarul administrativ raportează, că la con- cursul pentru împărțirea bursei de K 200 din fundațiunea Georgiu Boeriu din Vad, cu terminul de 1 Decemvrie a. c, a intrat o singură petiție a d-nei văd. Maria Dr. Seb. Radu născ. Boeriu, protopopeasă în Făgăraș, care-1 cere pentru fiica sa Augusta Radu, elevă în cl. I civilă la școala de fete a statului din Făgăraș, care dovedește că e înrudită cu fundatorul, că e săracă și are un certificat școlar cu progres bun. Bursa se dă elevei Augusta Radu. 309. (1137—1908). Secretarul administrativ raportează că la concursul pentru împărțirea bursei de K 120 din fundațiunea loan Qallian de Kecskes, cu terminul de 1 Decemvrie a. c., a intrat o singură petiție a lui Ariton Pescăriți, elev în cl VI. la gimnaziul din Blaj, fiu de econom sărac, pro- gres eminent. Se votează bursa elevului Ariton Pescariu. 3 1 0. (1225—1908). Comitetul fundațional al fundațiunii Dr. loan Ni- chita înaintează procesul verbal al ședinței, ținute la 17 Decemvrie a. c., în care s’au luat dispoziții pentru împărțirea ajutoarelor pe anul 1909. D-l Dr. C. Meseșianu raportează că de pe realitatea cumpărată de dânsul dela fundațiune nu s’au șters încă percentuațiile erariale și, prin urmare, n’a putut plăti restul de K 4000 din prețul de cumpărare, dar se obligă a plăti interesele de 4% după această sumă. Se ia act și se aprobă următoarea distribuire a ajutoarelor prevăzute în budgetul fundațiunii pro 1909: 1. Pentru biserica din Ghirolt...... . K 66 2. n „ Cârcei...... • n 50 3. ff „ Bulgari...... 50 4. n n „ Sighet...... 50 5. •>> „ Supurul-de-sus . . . • 50 Total . K 266 6. Pentru școala din Giurtelec...... 100 7. „ Hususău ........ 100 8. J» „ Sumai....... 100 9. >> n „ Tusa........ 25 Total • K 325 Suma totală • K 591 15' 212 iar din restul de K 207 se vor da K 50 pentru școala din Șimleu, ca să-și procure hărți și recvizite școlare, iar pentru școalele de adulti se vor cumpăra 100 tăblițe de scris, 300 abecedare și cărți de cetire. Comitetul central a luat dispoziții să se șteargă percentuațiile erariale. 311. (1 190—1908). D-1 Faust Sălăgian, rigorozant în drept, bursier al fundațiunii Petran cere să i se dee deodată suma de K 300. I se dă suma de K 150, iar restul la sfârșitul anului școlar 1908/9. 313. (1256—1908). Direcțiunea despărțăm. Abrua-Câtnpeni înaintează procesul verbal al adunării cercuale, ținută în Ofenbaia la 9 August a. c., în care s’au rezolvat afacerile la ordinea zilei, s’au ținut următoarele pre- legeri: Vasile Gan, protopop despre «Computul economic ca mijloc de bunăstare materială», Avram Sârbu, înv. despre «Ce să cetim ca să ne cultivăm prin cetit». S’a înființat o bibliotecă poporală în Ofenbaia. Dela membri vechi și noi s’a încassat suma de K 340. Se ia act. 31 3. (1252—1908). Direcțiunea despărțământului Aiud-Teiuș rapor- tează că, în urma circularei comitetului central, pe teritorul despărțămân- tului s’au înființat 27 cursuri de analfabeți. D-1 Dr. G. Simon, advocat a oferit un premiu de K 100 pentru ceice vor instrui mai mulți analfabeți. S’a decis și abonarea foilor «Libertatea», «Tovărășia» și «Foaia interesantă» pentru școalele de adulți. Se ia act cu plăcere. 314. (1169—1908). Direcțiunea despărțăm. Alba-Iulia înaintează: I. Procesul verbal al adunării cercuale, ținute în Totoiu la 2 August a. c., în care s’au rezolvat afacerile curente, d-1 Enea Pop Bota, preot, a ținut o prelegere despre «Măestrii», s’a reales comitetul cercual pe timp de doi ani, s’a înființat o bibliotecă poporală în Totoiu. Cu ocazia adu- nării cercuale s’a aranjat și o expoziție de industrie casnică, pentru încu- rajarea căreia despărțământul a dat un premiu de K 20. II. Procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 8 August a. c., în care s’a constituit comitetul cercual. Se ia act. 315. (1231—1908). Direcțiunea despărțământului Bocșa înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 12 Decemvrie a. c., în care s’au rezolvat afaceri curente, s’au luat dispoziții pentru ținerea cursu- rilor de analfabeți, trimițându se o circulară învățătorilor și preoților de pe teritorul despărțământului, dând și două premii de câte K 25. Comitetul cercual a decis să nu se împartă despărțământul în două. Se ia act cu aprobare. 3 16. (1153—1908). Direcțiunea despărțământului Brad înaintează procesul verbal al adunării cercuale, ținute în Blăjeni, la 18 Octomvrie 213 a. c., în care, pe lângă rezolvirea afacerilor curente, s’au ținut următoarele trei prelegeri: D-1 P. Oprișa, profesor, «Românul are șapte vieți în pieptu-i de aramă»; loan Perian, preot, despre «Beție și Lux»; P. Rusu, înv. despre «întocmirea casei țărănești și îmbrăcămintea țăranului român». S’au luat dispoziții pentru viitoarea activitate a despărțământului, s’au înscris 2 membri fundatori, 6 membri ordinari și 50 de membri ajutători. S’au luat dispoziții pentru ținerea cursurilor de analfabeți, spre care scop membrul Dr. loan Popp dă un premiu de K 20. Dela d-1 Dr. Victor Nemeș, ad- vocat, s’a primit suma de K 40, iar dela d-1 Dr. Nerva Oncu, adv., suma de K 30 pentru înființarea bibliotecilor poporale. Se ia act. 3 1 7. (1244—1908). Direcți triea despărământului Brașov înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 5/18 Noemvrie a. c., în care s’au luat dispoziții pentru ținerea conferențelor și prelegerilor popo- rale. S’a publicat concurs pentru două premii de câte K 50 pentru in struarea analfabeților. Se ia act. 3 1 8. (1206—1908). Direcțiunea despărțământului Dobra înaintează procesul verbal al adunării cercuale, ținute în Briznic, la 27 Septemvrie a. c., în care s’au rezolvat afacerile curente; Vasile Șerban, înv., a ținut o prelegere despre «Simțul de jertfă și cruțare», iar losif Mircea, teolog, de- spre «Ce e vieața»; s’a ales directorul și comitetul cercual pe un nou pe- riod de 3 ani. Se ia act. 3 1 9. (1166—1908). Direcțiunea despărțământului Lăpușul-unguresc înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 13/26 Noem- vrie a. c., în care s’a constituit comitetul, s’au luat dispoziții pentru înfiin- țarea cursurilor de analfabeți, spre care scop despărțământul dă două premii de câte K 50 și două premii de câte K 25. Totodată s’a decis a se ținea prelegeri poporale la sate și a se înființa agenturi și biblioteci poporale. Se ia act. 320. (1235—1908). Direcțiunea despărțământului Lugoj raportează că pe teritorul despărțământului nu se află nici un specialist care ar voi să țină prelegeri publice. Direcțiunea se îndrumă să facă un apel cătră toți învăță- torii și preoții de pe teritorul despărțământului și desigur se vor afla între ei cari să se angajeze cu ținerea prelegerilor poporale. 321. (1234—1908). D-1 Dr. Dionisie Roman, advocat, încredințat cu reorganizarea despărțământului Mediaș, înaintează procesul verbal al adu- nării generale extraordinare, ținute la 17 Decemvrie a. c., în care, după cuvântarea de deschidere a d-lui Dr. D. Roman, s’au înscris 41 de membri ordinari și 5 membri ajutători; s’a ales director al despărțământului d-1 214 Dr. Dionisie Roman și următorii membri în comitet: loan Moldovan, pro- topop gr .-cat., Mediaș, Romul Mircea, protopop gr.-or., Mediaș, Dionisie Chendi, preot gr.-or., Șaroșul-săsesc și Gavriil Bozoșan, înv. Bertan. S’au luat dispoziții pentru înscrierea de membri și pentru inaugurarea unei ac- tivități exemplare a despărțământului. Se ia act cu plăcere și se mulțămește d-lui Dr. Dionisie Roman pentru frumoasele rezultate obținute. 323. (1242—1908). Direcțiunea despărțământului Mociu înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 19 Dec. a. c., în care s’au luat dispoziții pentru ținerea cursurilor de analfabeți. Se ia act. 323. (1185—1908). Direcțiunea despărțământului Oravița înaintează procesul verbal al adunării cercuaie, ținute la 11 Octomvrie a. c., în co- muna Ticvanul-mare, în care s’au rezolvat afacerile curente, s’au ținut ur- mătoarele prelegeri: Dr. P. Cornean, adv. «Despre morală», domnișoara Alexandrina Țieran, despre «Portul original românesc» și d-1 Dr. L. Mehes, despre «Unele rele din popor». Se ia act. 324. (1172—1908). Direcțiunea despărțământului Sătmar-Ugocia ra- portează că în Borlești s’a înființat un curs pentru analfabeți cu 32 de ascultători. Cere unul dintre premiile de K 50 dat la concurs din partea comitetului central. Totodată raportează că împreună cu d-1 Const. Lu- caciu, preot, vor înființa biblioteci poporale cu broșurile primite. Prele- geri poporale, în lipsa conferențiarilor, nu se pot ținea. Se ia act. Premiile se vor împărți numai după terminarea cursurilor. 325. (1238—1908). Direcțiunea despărțământului Sibiiu înaintează procesul verbal al excursiei culturale la Șura-mare, în 4 Iunie a. c., cu care ocazie d-1 Dr. E. M. Cristea a ținut o prelegere despre «Sudalme și blăsteme», A. Cosciuc, agronom, despre «Nutrețurile artificiale și alegerea semințelor și a uneltelor de lucru», d-1 A. Bratu, profesor, despre «Aso- ciațiune» și despre «Beție și urmările ei», ambele cu proiecțiuni. S’a în- ființat o agentură și o bibliotecă poporală în Șura-mare; s’au împărțit între țărani vre-o 100 de broșuri, s’au înscris 5 membri ajutători. Se ia act. 326. (1257—1908). Direcțiunea despărțământului Sibiiu înaintează procesul-verbal al ședinței comitetului cercual din 24 Decemvrie a. c., în care s’au luat dispoziții: pentru a se procură diapozitive dela «Urania» din Budapesta, pentru a se țineă cursuri de analfabeți, dând patru premii de câte 25 cor., și pentru aranjarea prelegerilor poporale. S’a ales vice- prezident d-1 L. Triteanu. Se ia act. 215 327. (1237—1908). Direcțiunea despărțământului Sibiiu dăruește, pe seama bibliotecilor despărțămintelor «Asociațiunii», 100 de exemplare din broșura «Predică despre sudalme» de Dr. E. M. Cristea. Se ia act cu mulțumită. 32S. (1260—1908). Direcțiunea despărțământului Șitnleu înaintează procesul-verbal al ședinței comitetului cercual din 2 Decemvrie a. c., din care rezultă că s’a înființat o bibliotecă poporalăJn Doh și s’a decis să se înființeze biblioteci poporale în toate comunele în cari se țin cursuri pentru instrucția analfabeților. Despărțământul a încredințat pe dl Dr. Dionisie Stoica să cutreere satele din Sălagiu pentru a înființă biblioteci poporale și pentru a organiza prelegeri poporale. Se cer mai multe bilete de legitimare pentru a le rambursa membrilor restanțieri ai despărță- mântului. Se ia act și se pun la dispoziția despărțământului 50 de bilete de legitimare. 329. (1173—1908). Secretarul administrativ raportează că la 4 Decem- vrie n. a. c. R. D. Alimpiu Barbolovici, vicarul Silvaniei și directorul despărțământului Șimleu și-a serbat jubileul de 50 de ani al preoției. In numele «Asociațiunii» l-a salutat dl Vasiliu Pop, asesor orf. în pens. din Șimleu, iar prezidiul i-a trimis o telegramă de felicitare. Se ia act. 330. (1184—1908). Direcțiunea despărțământului Turda cere cărți din «Biblioteca poporală a Asociațiunii» ca să le împartă între popor la adunarea cereuală, cere abecedare pentru instruirea analfabeților și ajutor ca să cumpere un schiopticon. Se trimit câte 3 ex. din numerile Bibliotecii poporale. De abecedare nu dispune încă «Asociațiunea». Schiopticonul se poate comandă, plătindu-se în rate. 331. (1165—1908). Direcțiunea despărțământului Vârșeț înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 16/29 Octomvrie a. c.< în care s’a constituit comitetul cercual, s’au luat dispoziții pentru înfiin- țarea de biblioteci poporale și agenturi în cinci comune. Se ia act. 332. (1193—1908). Direcțiunea școalei civile de fete a «Asociațiunii* înaintează procesul verbal al consiliului profesoral din 11 Decemvrie a. c., în care, pe lângă rezolvarea afacerilor curente, se aduce la cunoștința comi- tetului central că urcarea salarelor personalului didactic nu s’a făcut în proporție dreaptă, mai ales sunt neîndreptățite d-șoarele Elena Petrașcu și Elisaveta Buteanu, la cari nu s’a luat în considerare salarul fundamental pentru stabilirea %. Corpul profesoral roagă comitetul să revină asupra hotărîrii sale. Din cauza epidemiei de febră tifoidă, consiliul profesoral, la cererea magistratului orășenesc, a decis să sisteze prelegerile pentru elevele externe, cu ziua de 12 Decemvrie n. Cu elevele interne se vor 216 continuă prelegerile. Părinții au fost avizați despre epidemia de tifos, ca ceice doresc să le poată duce acasă. Vacanța de Crăciun va dură până în 19 Ianuarie 1909. Se ia act cu aprobare. Salarul d-șoarei E. Petrașcu se urcă în loc de 140 cor. cu 200 cor., iar salarul d-șoarei E. Buteanu în loc de 80 cor. cu 140 cor., astfel salarul fundamental al d-șoarei Petrașcu în total e de 2200 cor., iar al d-șoarei E. Butean de 1540 cor. 333. (1104—1908). Direcțiunea școalei civile de fete a 'Asoeiațiunii,> înaintează rugarea d-șoarei Elisabeta Buteanu, profesoară suplentă defi- nitivă la școală, de 5 ani, pentru a i-se da primul cvincvenal în sumă de 140 cor. anual. Cererea se încuviințează. 334. (1205—1908). Reuniunea femeilor române din Hunedoara cere un ajutor pentru atelierul său de țesături și cusături din Orăștie din suma de 1000 cor. destinată spre acest scop de adunarea generală a «Asocia- țiunii». In lipsa mijloacelor materiale ale «Asoeiațiunii», cererea nu se poate încuviință. 335. (1255—1908). Dl Octavian C. Tăslăuanu dăruește patru scrisori ale lui T. Cipariu pentru «Muzeul Asoeiațiunii». Se primesc cu mulțumită. 336. (1181—1908). Dl preot Pompiliu Morușca din Șeica-mare cere publicațiunile poporale de cari dispune «Asociațiunea», promițând Că îndată după reorganizarea despărțământului Mediaș va înființa o agentură. Se dau gratuit toate publicațiunile poporale de cari dispune «Asociațiunea», cu condiție să înființeze o agentură în Șeica- mare. 337. (1236—1908). Dl Dr. At. Marienescu cere să se completeze colecțiile revistei «Transilvania» din Biblioteca Bruckenthal. Se va completă, întrucât «Asociațiunea» dispune de nume- rile reclamate. 338. (1200—1908). Dl preot loan Dăian din Sângătin mulțumește pentru cărțile dăruite de «Asociațiune» și promite că va înființă o agentură. Se ia act și se comunică desp. Miercurea. 339. (1196—1908). Dl preot Aurel Nestor din Arpătac, dorind să țină o serie de prelegeri economice în Țara Oltului, cere un ajutor de 250 cor. pentru acoperirea cheltuelilor de călătorie. Se votează un ajutor de 200 cor. din budgetul prelege- rilor poporale pe 1908, invitând pe dl Nistor să facă un raport amănunțit despre rezultatul prelegerilor economice, pe cari va avea să le repete la primăvară în toate comunele cercetate în cursul iernii. 217 340. (1249—1908). Arhitectul Maetz prezintă socotelile pentru lucră- rile făcute la Muzeu și la internat în anii 1907 și 1908, în sumă totală de 242 cor. 97 fii. Oficiul de cassă se autorizează a plăti d-lui Maetz suma de 242 cor. 97 fii. și anume: 58 cor. 30 fii. în contul fondului Muzeului, iar 184 cor. 67 fii. în contul fondului școalei civile de fete. 341. 1273—1908). Cassierul raportează că s’au înscris și au achitat taxa următorii: a) membru fundatori: Eleftera Dr. Mihali, soție de deputat Dej; Dr. Petru Mladin, medic, Prebul; b) membri pe viață: Alexandru Niculescu, preot, Meșterhaza; r) membri ordinari: Dr. Victor Bujor, prof. de teologie, Gherla; Teodor Morariu, prof. de teologie, Gherla; loan Boca, director de bancă, Căjanul-mic; David Deac, preot gr.-cat. Pâglișa; Victor Cupșa, preot gr.-or., Măgoaia; George Gradoviciu, adv. Dej; Dr. Aurel luga, când, de adv. Dej; loan Rednic, proprietar, Urișor; loan Pocol, preot gr.-cat., Buzaș; Ieronim Marian, înv., Gârbova de jos; Augustin Ognean, înv., Cacova; Cornel Domșia, înv., Poiana; Vasilie Dancea, preot, Gârbovita; loan VI. Enescu, econom, Moeciul-inf.; lacob Popa, notar, Bran; Ilariu Reit, paroh, Poarta; Nic. Popoviciu, comerciant, Bran; George Guiman, comerciant, Poiana-mărului; Nic. Grozea, proprietar, Tohanul- vechiu; loan Cențu, paroh, Șirnea; George Tișca, paroh, Moeciul-sup.; Toma Vasinca, adv. Puiu; Petru Chețian, preot, Dânsuș; Victor Maior, preot, Sânmartin; Nicolae Avram, protopresbiter, Capolnoc-Mănăștur; Alexiu Stupariu, cont, Cap.-Mănăștur; loan Oltean, preot, Suciul de sus; Georgiu Petrovan, preot, Rușor; loan Dragomir, preot, Cernești; Georgiu Gheție, preot, Berința; Ștefan Gheție, preot, Cărpiniș; Alex. Marica preot, Preluca; Vasiliu Muște, protopresb., Lăpușul-ung.; Teodor Medan, contabil, C. Mănăștur; Alex. Herman, preot, Rogoz; luliu Moldovan, jude corn., Totoi; Teodor Bogdan, înv., Totoi; loan Bogdan, paroh gr.-or., Maxim Giurca, preot gr.-cat, Totoi; Moise Coman, proprietar, Totoi; Sever Bran, paroh, Ilimbav; Zaharie. Mihălțian, paroh, Limba; Antoniu Filipescu, paroh, Hepria; Aurel Dumbravă, preot, Habic; Dr. Livius Tilea, medic, Toplița; Nic. Moldovan, comerc., Toplița; George Maier, preot, To- ' plița; loan Vodă, preot, Toplița; loan Pop, înv. Cașva; Vasile Harșa, preot, Milașel; Oct. Man, înv., Milașel; Nicolau Gliga, preot, Râpa-sup., Dr. Nic. Olariu, adv. Petroșeni; Alimpiu Suciu, preot, Iseroni; loan Bocanici, paroh, Puiu; Mihail Muntean, paroh, Feger; Dimitrie Sgăvârdia, contabil, Puiu; loan Boeriu, student în drept, Puiu; Alexandru Cristea, cassier comunal, Toplița-rom.; loan Mazere, măcelar, Toplița; Alex. Bucur, croitor, Toplița; Aurel Nistor, preot, Arpătac; Dr. Const. Moga, adv., Brașov; Simeon Popa, luliu Birou, ambii din desp. Oravița; Romul Constantinescu, paroh, Ighiș- dorful-rom.; luliu Jurca, proprietar, Rovășel; Toma Roșu, director școlar, Dobra; Octavian Fulea, contabil, Dobra; loan Morariu, preot, Lăpușul de sus; Ștefan Chirilovici, când, de adv., Ilia; luliu Hațegan, primar corn.. Cosești; losif Vețian, primar corn. Fintoag. 218 Se declară membri și se decide a li se liberă diplomele și biletele de legitimare. După aceste ședința s’a închis. D. u. s. losif Sterca Șuluțu m. p., prezident. — Oct. C. Tăslăuanu m. p., notar. — S’a cetit și verificat: Dr. II. Pușcariu m. p., Arseniu Bunea m. p., Octavian Goga m. p. DELA „ASOCIAȚIUNE". Conform programului fixat în raportul general al comitetului central cătră adunarea generală, ținută în Șimleu, biroul central al «Asociațiunii» a luat dispoziții să se aranjeze în toate despărțămintele conferențe pentru inteligenți și cursuri pentru analfabeți. Pentru aranjarea acestora a adresat directorilor de despărțăminte următoarele circulare: /. Cursuri pentru analfabeți. Nr. 849/1908. Domnule director! Una dintre problemele cele mai însemnate ale «Asociațiunii» e răspândirea culturei la sate. Cei grupați în jurul acestei instituțiuni să și străduesc de multă vreme să lumineze țără- nimea, să o împrietinească cu cunoștințe, cari să-i poată înlesni o vieață mai ușoară, mai fericită. Cu toate străduințele frumoase ale «Asociațiunii» și ale altor instituțiuni culturale de a veni în ajutorul țărănimii, vedem că ea se află și astăzi pe o treaptă culturală foarte inferioară. Poporul român are cei mai mulți analfabeți și se socotește ca cel mai înapoiat în cultură dintre toate popoarele Ungariei. Țărănimea noastră trăește și astăzi o viață primitivă, necăjită și patriarhală, aproape ca în vremile când eră lipsită de școale și de conducători luminați. Această întârziere culturală a țărănimii e o mare primejdie pentru însaș existența noastră națională. l)e aceea trebue să ne dăm seama de cauzele acestei înapoieri și să ne dăm silința a găsi mijloacele de îndreptare. Una dintre cauzele principale ale inferiorității noastre culturale, e necunoștința de carte a țărănimii. Mai ales astăzi această scădere a țără- nimii poate avea urmări foarte păgubitoare pentru interesele naționale din viitor ale poporului românesc. E timpul suprem deci să ne încordăm toate puterile pentru a împrietinî țărănimea noastră cu cetitul și scrisul, înles- nindu-i prin aceasta posibilitatea de a-și câștigă cunoștințe folositoare în lupta pentru vieață. In urma deciziunii adunării generale din Șimleu și a comitetulu central, vă rugăm, ca în cursul iernilor viitoare să invitați preoțimea și învățătorimea să țină în fiecare comună de pe teritorul despărțământului dvoastre cursuri cu țăranii, în cari să-i învețe cetitul și scrisul. 219 Comitetul central al«Asociațiunii» dă cinci premii de câte 50 coroane acelor învățători și preoți, cari vor dovedi, prin directorii și comitetele cercuale ale despărțămintelor, că au instruat mai mulți analfabeți în cursul iernii viitoare. Vă rugăm să dați și dvoastră din averea despărțământului mai multe premii, ca să îndemnați și prin acest mijloc ținerea cursurilor de analfabeți. Ați putea solicită ajutoare și dela băncile de pe teritorul despărțământului dvoastre. Invitându-vă să binevoiți a aduce chestiunea ținerii acestor cursuri în una din ședințele mai apropiate ale comitetului cercual și să ne comu- nicați dispozițiile ce le-ați luat, vă rugăm să primiți asigurarea deosebitei noastre stime. II. Conferințele «Asociațiunii». Nr. 1026—1908. Domnule director, Fiindcă la circulara noastră Nr. 830/1908 din 1 Septemvrie a. c., în chestiunea aranjării conferințelor pentru inteli- genți din partea biroului central al «Asociațiunii», n’am primit răspuns decât abia dela jumătate dintre domnii directori ai despărțămintelor, cărora ne-am adresat, și fiindcă cei mai mulți dintre domnii directori, cari au răspuns, că vor ținea conferințe, nu au indicat nici subiectele conferințelor, nici numele conferențiarilor, sau au trimis un program necomplet, — comitetul central, în ședința sa ținută la 16 Octomvrie a. c., a îndrumat biroul central să stă- ruiască pe lângă despărțăminte să aranjeze singure conferințe pentru inte- ligență și, dacă doresc conferențiari străini, să se îngrijească de invitarea lor, suportând toate cheltuelile. Conform acestei deriziuni a comitetului central, vă rugăm să bine- voiți a vă îngriji, ca în sediul despărțământului Dvoastre, — eventual și în alte centre mai însemnate de pe teritorul despărțământului, — să se țină cât mai multe conferințe pentru pătura cultă și să binevoiți a ne înainta la timp un raport amănunțit despre rezultatul acestora, sau despre cauzele cari v’au împiedecat să aranjați asemenea conferințe. Conferințele ținute în cursul anului 1908 veți binevoi a le trece și în blancheta ce vi se va trimite în curând, pentru raportul general despre activitatea despărțămintelor în cursul anului 1908. Primiți, vă rugăm, domnule director, asigurarea deoseb tei noastre stime. Sibiiu, 26 Octomvrie 1908. Prezidiul Asociațiunii: losif Sterca Șuluțu. * Comitetul central a încredințat biroul să mai facă câte o adresă cătră toate diecezele, rugându-le să îndrume pe d-nii protopopi, preoți și învă- țători, să aranjeze cât mai multe cursuri pentru analfabeți. însuflețirea cu care e primită ideea cursurilor nădăjduim că va avea cele mai frumoase rezultate. Desigur că și băncile noastre se vor întrece în a da premii pentru ceice vor ținea asemenea cursuri. 220 In curând se va trimite din partea biroului central al Asociațiunii o circulară cătră directorii despărțămintelor pentru aranjarea prelegerilor poporale la sate, și un apel cătră toți fruntașii români să se înscrie membri ai «Asociațiunii». Rugăm și pe această cale pe toți voitorii de bine ai insti- tuțiunii noastre culturale să lucreze din răsputeri pentru popularizarea ei. «Biroul Asociațiunii^. Nr. 1168/1908. CIRCULARA. Onor. Direcțiuni ale despărțămintelor „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român”. Domnule Director, E de prisos să mai accentuăm importanța ce-o au prelegerile po- porale pentru înaintarea culturală și întărirea economică a țărănimii dela sate. Cu ajutorul lor putem îndeplini una dintre cele mai importante probleme ale instituțiunii noastre culturale: răspândirea culturii la sate. Experiențele de până acum dovedesc că poporul arată cel mai mare interes față de sfaturile și îndrumările pe cari i le dă cărturărimea cu ocazia prelegerilor. în despărțămintele, în cari comitetele cercuale s’au îngrijit să se țină prelegeri sistematice și practice, se pot constată rezultate concrete îmbucurătoare. Și atunci când țăranii se vor convinge că «domnii» se îngrijesc din toată inima de soartea lor năcăjită, când vor vedeă că domnii dela orașe vin în mijlocul lor să le arete, cu vorba și cu fapta, căile și mijloacele cari le pot înlesni traiul, îi vor primi cu dragoste fră- țească și se va întări și mai mult încrederea țărănimii în conducătorii săi. Având în vedere importanța națională a acestor prelegeri, nădăjduim că toate despărțămintele noastre își vor da silința să aranjeze în toate comunele de pe teritorul lor asemenea prelegeri poporale. Comitetul central, în ședința sa ținută la 20 Iulie 1908, pentru a înlesni ținerea prelegerilor poporale, mai ales în despărțămintele lipsite de mijloace materiale, a votat, spre acest scop, pe anul 1909 suma de 2000 coroane care se va distribui, în părți egale de câte 100 coroane, între 20 de despărțăminte ale «Asociațiunii». Pentru orientarea On. direcțiuni ale despărțămintelor, ne permitem a înșira principiile călăuzitoare la aranjarea prelegerilor poporale și con- dițiunile ce trebuia să le îndeplinească despărțămintele pentru a puteă fi împărtășite de ajutorul de 100 cor. ce-1 dă comitetul central: 1. Comitetele cercuale să stabilească de mai înainte comunele, în cari se vor ținea prelegeri poporale, având mai ales în vedere acele comune, unde până acum nu s’au ținut nici prelegeri poporale și nici adunări cercuale și prin urmare «Asociațiunea» e mai puțin cunoscută. 221 Se va mai avea în vedere situația scăpătată a comunelor și neapărata trebuință de a se face ceva pentru povățuirea locuitorilor spre a înainta în cele economice. 2. Comitetele cercuale vor face apel Ia întreagă cărturărimea de pe teritorul despărțământului să țină prelegeri și să aranjeze șezători la sate, în Dumineci și serbători. Dacă pe teritorul despărțământului se găsesc specialiști în ale economiei, de exemplu preoți și învățători, cari în timpul din urmă s’au cvalificat în pomărit, vierit, stupărit etc., precum și medici, advocați, funcționari de bancă ș. a. m. d., trebue invitați să se angajeze să țină prelegeri în diferite comune, tratând subiecte din specialitatea lor. 3. E de dorit ca prelegerile poporale să fie de mai înainte pre- gătite, dar să se țină liber — nu cetite — și cu demonstrațiuni practice. Tot ce se poate arăta și experimentă, să se arete și să se experimenteze, așa de exemplu: a) Referitor la cultura pământului, se vor arătă diferitele soiuri de mașini și recvizite agricole, și unde se poate, se vor pune și în lucrare, ca cei prezenți să se poată convinge de avantagele lor. b) Tot așa se va procedă la prelegerile despre pomărit, arătând cum se face în practică semănatul pomilor, strămutarea, altoirea și formarea coroanei lor, etc. c) La cultura viei, se vor arătă de ex. cum se face rigolarea pă- mântului, altoirea viței, etc. d) La cultura legumelor, se vor arătă diferitele soiuri de semințe mai alese și specii din legumele cele mai frumoase și mai renta- bile, etc. e) La stupărit, se vor arătă spre ex. coșnițele sistematice, diferitele soiuri de recvizite și mașini practice, și așa mai departe se va procedă și la alte ramuri ale agriculturii. Despărțămintele cari au schiopticoane le vor întrebuință la prele- gerile poporale, fiindcă s’au dovedit a fi foarte potrivite pentru a deșteptă interesul țărănimii față de prelegeri. Cele mai bune dintre prelegeri se vor înaintă comitetului central, care le va censură prin organele sale și eventual le va publică în foaia «Asociațiunii» sau în «Biblioteca poporală a Asociațiunii». 4. Cu ocazia prelegerilor poporale se vor înființa agenturi și bi- blioteci poporale, spre care scop despărțămintele noastre primesc gratuit toate publicațiunile poporale de cari dispune «Asociațiunea». 5. Toate prelegerile se vor ținea sub conducerea unui delegat al comitetelor cercuale. Spre acest scop membri comitetelor cercuale vor veă să-și împartă conducerea și prezidenția prelegerilor, ca toți să lu- creze deopotrivă la reușita acestora. Se va face propagandă ca la pre- legeri să ia parte și poporul din comunele învecinate. 222 6. Comitetele cercuaie vor aveâ să alcătuiască, în luna Ianuarie 1909, lista prelegerilor, pe cari au de gând să le țină în cursul anului, indicând atât comunele cât și numele conferențiarilor, precum și numele membrilor din comitet cari le vor prezida. Listele aceste se vor înainta comitetului central cel mult până la i Februarie igog arătând, dacă doresc să fie împărtășite de ajutorul de ioo cor. Acele dintre despărțăminte cari nu vor înainta lista prelegerilor poporale până la terminul indicat mai sus, nu vor puteă fi împărtășite de ajutorul de ioo cor. O prelegere economică nu se va puteâ remunera cu mai mult de 10 cor. din partea despărțămintelor. Așa încât despărțămintele cari primesc, ajutorul de 100 cor. vor aveâ să țină cel puțin 10 prelegeri economice. Deodată cu înaintarea acestor liste comitetului central, se va arătă și câte agenturi și biblioteci poporale vor să înființeze, cerând numărul corăspunzător de exemplare din publicațiunile poporale ale «Asociațiunii». Totodată atragem atențiunea On. direcțiuni asupra Tovărășiilor sătești, învitându-le să stăruiască să se înființeze cât mai multe în comunele de pe teritoriul despărțămintelor. Cei-ce vor izbuti să înființeze tovărășii de credit, de producțiune, de valorizare etc. să fie împărtășiți de premii, ca încurajare. Deasemenea se vor da premii și cărturarilor, cari vor înfiinfâ pepiniere de viță americană, grădini de pomi, gospodării model etc. In părțile, unde e teren prielnic pentru negoț, despărțămintele se vor îngriji să angajeze un specialist — eventual mai mulți —, ca să țină cursuri de negoț pentru țărani, în cari să lise spună: 1. Folosul nego- țului la sate; 2. întocmirea unei prăvălii; 3. Marfa cu care trebue să înceapă negoțul; de unde se poate procura această marfă; 4. Părți mai de căpetenie din legea comercială; 5. Pregătirea hârtiilor trebuincioase pentru cererea dreptului de a deschide prăvălie; 6. Îndrumări pentru purtarea socotelilor; 7. Despre însoțirile de consum etc. Comunicând onoratelor direcțiuni acest program de acțiune, le atragem atențiunea să iee cu ajutorul comitetelor cercuaie dispozițiuni, ca să câștige ajutoare materiale și din alte părți (averea proprie, venitul petrecerilor, donațiuni dela bănci etc.) ca să se poată țineă cât mai multe prelegeri economice la sate. în așteptarea răspunsului D-Voastră, Vă rugăm, Domnule Director, să primiți încredințarea deosebitei noastre stime. Sibiiu, în 10 Decemvrie 1908. losif St. Șuluțu m. p., Oct. C. Tăslăuanu m. p., prezident. secretar. 223 ADRESĂ CĂTRĂ CONSISTOARE. Biserica a fost întotdeauna ocrotitoarea culturii noastre naționale. Sub aripile ei s’a trezit la conștiință neamul românesc din această țară și în lăcașurile dumnezeiești s’a oțelit veacuri de-arândul dragostea lui de lege, limbă și moșie. Crucea a fost în toate vremurile steaua călăuzitoare, care ne-a luminat cărările în vremuri de grea încercare; crucea a fost semnul, care ne-a învățat să credem în izbânda idealurilor noastre. Și credința în biserică e atât de înrădăcinată în sufletul poporului românesc, încât oricari ar fi ideile noue revărsate din oceanul civilizației apusene asupra vieții noastre culturale, ea va rămâneă și trebue să rămână și în viitor adăpostitoarea ființei noastre naționale. Biserica trebue să fie și pentru generațiile viitoare, ceeace a fost pentru cele din trecut: o cetățue puternică a existenței noastre naționale în toate manifestațiunile ei. Și fruntașii bisericii din zilele noastre au poate o îndatorire mai mare și mai grea, ca în trecut, de a păzî neatinsă credința ce o are poporul în misiunea națională a bisericii. De aceea credem a nu greși când rugăm pe Preaveneratul Consistor să binevoiască a sprijini, cu toate mijloacele de care dispune, acțiunea culturală a instituțiunii noastre, care a fost întemeiată pentru luminarea poporului de cătră spiritul larg și înțelegător al mitropoliților Șaguna și Șuluțu. Vă rugăm, în special, să binevoiți a îndemnă într’o circulară pe d-nii protopopi, preoți și învățători să se facă membri ai «Asociațiunii», să aranjeze în fiecare comună cursuri pentru țăranii analfabeți și să ia parte activă la mișcarea culturală pornită de «Asociațiune», înființând biblioteci poporale și ținând prelegeri și șezători poporale în Dumineci și sărbători. Făcându-vă această rugăminte, din încredințarea comitetului nostru central, sperăm că veți binevoi a ni-o împlini și a ne comunică și nouă dispozițiile, ce le-ați luat. Sprijinul ce ni-1 va da clerul, luând parte activă, în cadrele «Asociațiunii», la răspândirea culturii în popor, desigur va întări și mai mult credința obștei românești că biserica e și astăzi, ca întotdeauna, ocrotitoarea vieții noastre naționale. Primiți, Vă rugăm, încredințarea distinsei noastre venerațiuni. Sibiiu, 12 Decemvrie 1908. losif Sterca Șuluțu m. p., Oct. C. Tăslăuanu m. p., prezident. secretar. * In urma acestei adrese a comitetului central, unele dintre Consistoare au dat deja circularele solicitate. Pe cele pe cari le-am primit până acum le publicăm mai jos: 224 Nr. 8608-1908. CERCULAR CATRA CLERUL ÎNTREG ARHIDIECEZAN. XCV. Sfânta Maică Biserică, potrivit cu misiunea, ce a primit-o dela înte- meietorul său dumnezeesc, a învățat totdeauna popoarele creștine, nu numai în sfintele locașuri, unde se ține cultul dumnezeesc și se predică cuvântul lui Dumnezeu, care luminează mințile și nobilitează inimile și arată tuturor calea, ce duce la fericirea pământească și cea cerească, ci și în alte institute, pe cari ea le-a înființat pentru binele material și spiritual al cre- dincioșilor săi. Tot asemenea a urmat și biserica noastră particulară unită cu sfântul Scaun Apostolic al Romei. Îndată după proclamarea sfintei uniri a în- ființat, încă pe la mijlocul veacului al XVIlI-lea, cele dintâi școale primare și cele dintâi școale secundare și cel dintâi seminar teologic în mijlocul poporului românesc. Aceste institute de instrucțiune și educațiune le-a destinat și înmulțit necontenit și dacă astăzi ar mai fi încă mult de făcut pe acest teren, vina nu o poartă biserica noastră, care totdeauna a pro- movat cultura religioasă, intelectuală și morală potrivit cu firea poporului nostru credincios și cu modestele ei puteri materiale, — ci vitregitatea timpurilor. Cât de zeloasă este biserica noastră întru luminarea poporului, se vede și din împrejurarea, că în anul 1872, când încă nu erau organizate în patria noastră școalele repetiționale, Conciliul nostru provincial I. în Titl. IX. cap. VI. a obligat «pe toți parohii și docenții, ca în toate Dumi- necile și sărbătorile obligate să adune tineretul de ambe sexele la prele- gerile repetiționale și în propunere astfel să se acomodeze, încât feciorii să umble la școala repetițională după cultul divin de dimineața, iar fetele înainte de însărat, ținându-le docențele prelegeri din obiectele prescrise pentru școalele elementare. Iară la însărat să se afle cu toții la catechi- zarea ținândă prin paroh, amăsurat statutelor diecezane, și numai după însărat să fie iertat a-și petrece, însă fără periclitarea moralității». Dacă însă afară de cadrele organismului bisericesc, s’a înființat vre-o instituțiune culturală potrivită cu firea poporului credincios și cu vieața lui creștinească, biserica noastră totdeauna a sprijinit-o și recomandat-o atențiunei publice. Așa d. e. cu cerculara de datul 5 Septemvrie 1873 Nr. 2507. Consistorul Arhiepiscopesc a dispus, ca toți preoții și credin- cioșii să îmbrățișeze cu căldură nisuințele culturale ale «Asociațiunii ro- mâne pentru cultura și literatura poporului român», să se facă cât mai mulți membri ai acestei instituțiuni, să înființeze biblioteci și agenturi în înțelesul regulamentului aceleiași Asociațiuni. Cu toate acestea, fie că starea economică a poporului nostru a fost de veacuri prea înapoiată, încât nu i-a îngăduit să-și înființeze pretutin- denea școale poporale, fie că în satele resfirate prin munți, văi și prin câmpii largi școala nu a putut fi accesibilă pentru toți, fie că unii preoți 225 și învățători nu și-au făcut datoria impusă de chemarea lor înaltă, fie din alte multe cauze independente de sfânta Biserică, sunt încă foarte mulți credincioși, cari necum să se fi ridicat pe treapta aceea de cultură, ce o cer timpurile de azi, ei nu știu nici măcar ceti și scrie, spre cea mai mare daună a lor. Celce nu știe ceti și scrie și nu are măcar cunoștințele ele- mentare, ce și le poate câștigă prin cetit, astăzi nu-și poate asigura nici cea mai primitivă bunăstare economică, căci va fi adeseori exploatat de ceice au învățătură mai multă și pot țineâ seamă de toate mișcările eco- nomice din patrie și din lume. Nici cea mai mică gospodărie sau eco- nomie casnică nu se poate desvoltâ, dacă femeia nu știe purta socoți despre toate veniturile și cheltuelile casei, astfel încât în toată clipa să-și poată da seamă de mersul acelei economii. Țăranul dacă nu cunoaște prin cetit prețurile din lume a productelor sale, și le va vinde adeseori cu pagubă și tot cu pagubă va cumpără aceea, de ce are trebuință pentru casa sa. Un popor însă, care oarbecă în întunerec și este sărăcit de alții, nu poate asigură existența comunităților noastre parohiale și prin urmare nici a bisericei, care există numai prin acele comunități. De aceea se impune tuturor preoților, învățătorilor, și celorlalți credincioși luminați, datoria sfântă de a îmbrățișa cu râvnă mare toate instituțiunile noastre culturale, a le griji și desvoltâ potrivit cu cerințele de astăzi și cu firea popo- rului nostru, de a cărui existență și bunăstare este legată și existența sfintei biserice. Dar și afară de școală, preoții, învățătorii, și alți cărturari pot face mult pentru luminarea poporului, și pot lucra, ca să scadă nu- mărul prea mare a celorce nu știu măcar să cetească și să scrie. Este aceasta și o datorință de caritate, căci dacă, după legea firei și după legea dumnezeiască, sărim într’ajutor celuice sufere de vreun rău fizic, cu atât mai vârtos trebue să nu ne întoarcem fața de cătră aceia, cari vin la noi să-i scoatem din întunerecul neștiinței și să le facem cu putință de a se bucură și ei de lumina minții. Deci preoții împreună cu curatoratele bise- ricești și cu senatele școlare să chibzuiască, după împrejurările locale, ce ar puteâ face, și afară de școală, pentru luminarea poporului și mai ales pentru răspândirea învățăturii cetitului și scrisului între toți credincioșii noștri fără deosebire de sex și vârstă, folosind spre acest scop, fie casele lor private, fie localul școalei, fie chiar sfânta biserică, unde nu se află alt local, și îndemnând pe toți cari știu sau vor învăță a ceti, să-și câștige cărți de rugăciuni scrise în limba bisericei noastre și alte cărți folositoare, de cari acum se găsesc în număr destul de mare. Îndeosebi recomandăm învățătorilor răspândirea învățăturii cetitului și scrisului, cu atât mai vârtos, că din mai multe părți se dau și premii celorce ar face aceasta, iar adu- narea generală a învățătorilor din arhidieceză ținută la 6 Noemvrie 1908 a creat 10 premii de câte 30 cor. pentru învățătorii, cari ar dovedi, că au învățat a scrie și ceti în iarna anului 1908/9 mai mulți analfabeți. Tot aceasta se poate face și în cadrele statutelor și regulamentelor «Asociațiunii pentru literatura și cultura poporului român», dela al cărei 16 226 comitet se pot cere toate îndrumările, de cari a-ți avea trebuință. în scopul acesta și potrivit și cu scrisoarea, ce ne-a adresat-o comitetul «Asoeiațiunii», cu datul 12 Decemvrie 1908, Nr. 853, îndemnăm pe toți protopopii, preoții și învățătorii noștri, să deschidă și așeze în fiecare comună cursuri pentru țăranii analfabeți și să iâ parte activă la mișcarea culturală pornită de «Asociațiune», înființând biblioteci poporale și ținând prelegeri poporale în Dumineci și sărbători. Răsăritul cel de sus, Domnul nostru lisus Christos, a cărui naștere nu peste multe zile avem să o sărbăm, să ne lumineze mințile și să ne trimită ajutorul său ceresc spre a puteă lucră tot ce este bun și folositor pentru sfânta lui Biserică 1 Blaj, din ședința consistorială, ținută în 15 Decemvrie n. 1908. Dr. Victor Mihâlyi m. p., arhiepiscop și mitropolit de Alba- lulia și Făgăraș. Nr. 1240/908. CIRCULAR cătră toate oficiile protopresbiterale și parohiale, precum și cătră învățătorii din districtul consistorului Arădan. In timpurile grele, ce străbatem, lumina învățăturii este mijlocul cel mai puternic, care poate întări popoarele în concurența luptelor pentru existență. Biserica noastră dreptmăritoare răsăriteană a fost întotdeauna ocrotitoarea culturii noastre naționale. Ea a adus și aduce și acum jertfe mari pentru susținerea școalelor sale confesionale. Am ajuns însă vremuri, când școala singură nu mai este suficientă pentru întărirea culturală a poporului, toate neamurile, afară de școli, susțin tot felul de societăți culturale, aranjează prelegeri publice, cursuri pentru adulți și societatea întreagă în tot chipul se nizuește a vărsă lumina cunoștinții în pături tot mai largi ale poporațiunii. Este deci de datorința noastră a face și noi asemenea. Avem și noi mai multe societăți culturale, cum sunt mai ales: «Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român», «Societatea pentru crearea unui fond de teatru român», «Asociațiunea aradană pentru cultura poporului român». Deci, preoțimea și învățătorimea noastră este în primul rând chemată să sprijinească aceste societăți, făcându-se membri la aceste societăți culturale și îndemnând la aceasta și pe credincioșii din comu- nele lor. Preoțimea și învățătorimea noastră este chemată să se folosească de toate ocaziunile pentru luminarea poporului, ținându-i mai ales acum în timpul de iarnă, în Dumineci și sărbători prelegeri publice de tot soiul, prin care să-i lumineze mintea și să-i nobiliteze sufletul. Și mai vârtos îndemnăm preoțimea și învățătorimea noastră a aranjă fără întârziere cursuri de scris și cetit pentru analfabeți, căci chiar interesele cele mai vitale ale 227 poporului reclamă acum imperios stârpirea analfabetismului din mijlocul poporului nostru. Lucrarea neobosită și izvorîtă din însuflețire, ce trebue să ne inspire pentru înaintarea credincioșilor sfintei noastre biserici, fără îndoială va aduce rezultatele sale îmbucurătoare și binecuvântarea Tatălui Ceresc. Arad la 4/17 Decemvrie 1908. loan I. Papp m. p. ___ ____ Episcop. Nr. 1247/908. CERCULARIU¹) cătră toate oficiile protopresbiterale și parohiale, precum și cătră toți învă- țătorii noștri confesionali din arhidieceza Transilvaniei. O jumătate de secol și mai bine, a trecut de când în patria noastră aflăm organizate și recunoscute prin lege școalele poporale confesionale. După însemnările istoriei fericitul episcop și mitropolit Andrei baron de Șaguna a înființat 600 școale confesionale pe teritorul arhidiecezei noastre. Incontestabil, că aceste școale, cu toate greutățile câte li s’au pus în calea înaintării lor, s’au desvoltat și numărul lor a crescut aproape la o mie. Comunele noastre bisericești, ca susținătoare de școale confesionale, au adus jertfe însemnate atât pentru edificiile școlare și înzestrarea lor cu cele necesare, cât și pentru dotarea învățătorilor confesionali. Jertfele aceste cu timpul au crescut în mod simțitor. Nu putem zice cumcă școala con- fesională, respective corpul nostru didactic, nu și-ar fi îndeplinit chemarea cu scumpătate, dar nu ne putem suprimă nici durerea, când din datele biroului statistic reiese, că în poporul nostru sunt cei mai mulți analfabeți că dintre popoarele conlocuitoare în patria noastră tocmai în poporul nostru sunt mai mulți de aceia, cari nu știu scrie și ceti. Astfel ajungem apoi, ca dintre toate popoarele conlocuitoare noi să fim clasificați în cele culturale, la locul cel din urmă. Până acum s’a adus ca scuză, încâtva justificată, modesta dotațiune a preoțimei și învățătorimei noastre; pe viitor însă nici aceasta scuză nu se mai poate invocă, dupăce e îndeobște cunoscut, că dotațiunea preo- țimei și învățătorimei noastre s’a ameliorat în mod îmbucurător. Ne incumbă deci tuturora datorința sfântă, ca în schimbul jertfelor pe cari le aduce poporul pentru întărirea bisericei și a școalei confesionale, și noi, conducătorii firești ai poporului, să ne dăm toată silința, ca să ridicăm poporul la nivoul cultural al celorlalte popoare conlocuitoare. In zilele noastre problema de căpetenie a fiecărui preot și învățător trebue să fie deci, ca în comuna în care încrederea obștească i-a pus în frunte, să nu fie un singur credincios, care să nu știe ceti și scrie. In l) Trimis înainte de a primi adresa „Asociațiunii". 16* 228 scopul acesta poftim preoțimea și învățătorimea noastră, ca înființarea de cursuri pentru instruarea adulților în scris și cetit, să și-o considere de cea mai sfântă datorință. Cursurile vor ținea pe durata lunilor de iarnă, iar învățătorilor, cari se vor distinge pe acest teren, Consistorul le pune în vedere acordarea unei remunerațiuni. Dupăce în conferențele învățătorești din anul acesta s’a-discutat tema fixată din partea Consistorului: «Care este metodul cel mai potrivit pentru instruarea adulților» și părerile învățătorilor noștri au fost diferite, lăsăm la apreciarea fiecărui învățător, ca să urmeze metodul, după care crede, că ajunge mai ușor la ținta propusă. Despre rezultatele acestor cursuri oficiile noastre protopresbiterale sunt poftite a ne relată până cel mult la 15 Martie v. 1909, ca și noi să putem raportă sinodului arhidiecezan. In aceste rapoarte să ni se arete câți dintre credincioșii analfabeți au învățat a scrie și ceti și să ni-se facă propuneri concrete pentru premiarea învățătorilor cari s’au distins. Sibiiu, din ședința consistorului arhidiecezan ca senat școlar, ținută la 20 Noemvrie 1908. loan Mețianu m. p., Dr. George Prova m. p., arhiepiscop și mitropolit. secretar consistorial. Nr. 848—1908. ONOR. DIRECȚIUNI A BĂNCILOR ASOCIATE „SOLIDA- RITATEA” IN SIBIIU. La propunerea secției economice a «Asociațiunii» și a comitetului central, adunarea generală din acest an, ținută la Șimleu, a decis angajarea unui agronom, care să stee permanent în serviciul instituțiunii noastre, cutreerând despărțămintele noastre spre a ținea prelegeri economice, spre a instruă pe conferențiarii de astăzi și spre a da îndrumări teoretice și practice la înființarea însoțirilor de tot felul. Credem că angajarea unui specialist pentru a conduce sistematic și practic educația economică a poporului, va contribui și la înflorirea și întărirea institutelor noastre financiare. Suntem chiar de credință că una dintre cele mai importante probleme naționale ale băncilor noastre e cea de a sprijini din răsputeri orice mișcare, ce țântește creșterea economică a sătenilor, căci înaintarea și întărirea acestora înseamnă înaintarea și întărirea băncilor și prin urmare a vieții naționale a poporului românesc. Ne luăm voie deci a vă ruga respectuos să binevoiți a face cu putință «Asociațiunii» să înceapă o activitate mai temeinică pentru educația eco- nomică a țărănimii, înlesnindu-i angajarea unui agronom, cu un ajutor de cel puțin 1000 (una mie) cor. anual. 229 Această sumă pentru băncile asociate e așa de neînsemnată, încât suntem siguri că se vor grăbi să ne-o voteze, având mai ales în vedere scopul atât de folositor, ce-1 urmărește instituțiunea noastră. Primiți, Vă rugăm, încredințarea deosebitei noastre stime. Sibiiu, în 15 Decemvrie 1908. losif Sterca Șuluțu m. p., Oct C. Tăslăuanu m. p., prezident. secretar. Nr. 987—1908. CONCURS. «Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român», conform deciziunii adunării generale din Șimleu, dă un premiu de K. 100 pentru cel mai bun Abecedar pentru analfabeți. Condițiile concursului sunt următoarele: 1. Manuscrisele se vor înainta până la 1 Aprilie 1909 comitetului central al «Asociațiunii» în Sibiiu (str. Morii Nr. 6). 2. Manuscrisele vor fi scrise numai pe o față a hârtiei și vor fi în- soțite de un plic închis cu numele autorului, iar pe plic motto din fruntea manuscrisului. 3. Manuscrisele intrate se vor censurâ prin secția școlară a «Aso- ciațiunii», care va recomandă comitetului central pe cel mai bun Abecedar spre a-1 premia și tipări în Biblioteca poporală a «Asociațiunii». 4. Autorul Abecedarului premiat va primi și onorarul de K 40 de coală de tipar, conform deciziunii comitetului central Nr. 45 din 1907. Manuscrisele nepremiate se vor înapoiâ autorilor. Din ședința comitetului central al «Asociațiunii pentru literatura ro- mână și cultura poporului român», ținută la 22 August 1908. losif Sterca Șuluțu m. p., Oct. C. Tăslăuanu m. p., prezident. secretar. Nr. 1211—1908. APEL. In preajma Anului-Nou ne permitem a adresa un călduros apel cătră toți iubitorii culturei poporului român să binevoiască a și răscumpără cât mai mulți felicitările de Anul-Nou în folosul Muzeului Asociațiunii. Mijloacele materiale de cari dispune Muzeul sunt așa de restrânse, încât înzestrarea lui înaintează foarte încet. Și aceasta e o mare perdere pentru noi, căci prețioasele obiecte de însemnătate etnografică, cari sunt o comoară a trecutului nostru și totatâtea mărturii ale unei vieți culturale carac- teristice, dispar neîncetat sau sunt adunate cu sârguință de străinii cari dispun de mai multe mijloace materiale și cari știu aprecia deosebita lor 230 importanță. E timpul suprem să ne îngrijim ca măcar o parte dintre aceste comori poporale să le adăpostim în Muzeul primei noastre institu- țiuni culturale. Facem deci un apel călduros cătră toți cărturarii români să contribue cu răscumpărarea felicitărilor de Anul-Nou la înzestrarea Muzeului nostru național. Numele donatorilor se vor publică în ziare și în revista „Asociațiunii¹⁴. Sibiiu, 20 Decemvrie 1908. I. St. Șuluțu, Oct. C. Tăslăuanu, prezident. secretar. Nrul 1 din 1909 va apărea la începutul lunei Februarie ve- chiu cu material știențific-literar. Sumarul Analelor. Pag. Abecedarul și cursurile pentru analfabeți: — se aduce hotărâre în aceste che- stiuni 196 Abrud- Câmpeni: — procesul verbal al ședinței comit, cerc, din 16 Dec. 1907 2 — dir. desp. cere ajutor pentru pre- legerile poporale 2 — dir. desp. înaintează taxele încas- sate dela membri în 1907 -149 — procesul verbal al adunării cerc. din 9 Aug. 1908 (prelegeri popor.) 212 Adunarea generală: — raportul general al comitet, cen- tral cătră adunarea din Șimleu 17 — membrii Asociațiunii 22 — despărțămintele 22 — agenturile 24 — bibliotecile poporale 24 — prelegerile 25 — secțiunile științifice literare 26 — publicațiunile Asociațiunii 26 — fonduri și fundațiuni 27 — averea Asociațiunii 28 — școala civilă de fete 28 — biblioteca Asociațiunii 29 — muzeul Asociațiunii 31 — ședințele comitetului central 32 — propuneri pentru adun, generală 32 — consemnarea membrilor decedați 33 — consemnarea nominală a membri- lor secțiunilor 34 — consemnarea nomin. a membrilor după despărțăminte 35—56 — conspectul sumar al membrilor după despărțăminte 57 — activitatea despărț. în anul 1907 60—80 — prelegerile popor, ținute în cursul anului 1907 , 81—87 — tabloul general despre starea și activitatea despărțămintelor în an. 1907 88 — lista bursierilor Asociațiunii 89 — raportul cassierului asupra soco- telilor Asociațiunii pe a. 1907 90 Pag- — raportul cassierului asupra budge- tului Asociațiunii pentru a. 1909 93 — bilanț la 31 Dec. 1907 94—95 — venituri și spese la 31 Dec. 1907 96—97 — evidența specială a fondurilor și fundațiunilor 98—105 — efectele fondului general la 31 De- cemvrie 1907 106—107 — efectele fondurilor și fundațiunilor la 31 Dec. 1907 ’ 108—110 — budgetul pe anul 1909 111—119 — convocarea și programul adunării generale din Șimleu 154 — convocarea adunării generale la Șimleu 167 — discursul de deschidere ținut la adunarea gen. din Șimleu de d-1 Andreiu Bârseanu 170 — proces verbal din ședința primă a adunării generale dela Șimleu 176 — proces verbal din șed. a doua a adun, generale dela Șimleu 178 Agnita: — desp. a ținut prelegeri poporale în Sighișoara 2 Aiud-Teiuș: — proces verbal al adun. cerc, din 9 Aug. 1908 (prelegeri, premii) 197 — cursuri de analfabeți, premiu, abo- narea de foi 212 Alba-Iulia : — dir. nu se învoește a se anexă anumite comune din desp. Orăștie la desp. Alba-Iulia 159 — proces verbal al adun. cerc, din 2 Aug. 1908 (prelegere popor, și expoziție de industrie casnică) 212 — proces verbal al șed. comit, cerc. din 8 Aug. 1908 212 Alexandru Ștefan, înv., Beregsău, cere o bursă pentru copiii săi 165 Antal Augustin, protopop gr.-catolic, Beiuș, a decedat 1 Pag. Barițiu, (fondul): — „Cordiana", inst. de credit în Fo- feldea dăruește fond. G. Barițiu K 20-- 14 Bașiota Basiliu, advocat, jude reg. în pens, membru fundator al Asoc., a decedat' 208 Becicherecul-mare: — proces verbal al adun. cerc, din 1 Sept. 1907 (prelegeri, agenturi) 163 Beiuș: — proces verbal al șed. comit, cerc, din 6 Nov. 1907 (organizare de agenturi și procurarea schioptico- nului) 3 Biblioteca Asociațiunii: — s’au dăruit cărți bibliotecii orfeli- natului susținut de Reun. femeilor rom. din Brașov 6 — d-na Adelina O. Maior, Sibiiu, dă- ruește cărți pentru bibliotecile des- părțămintelor 6 — Dr. At. Marienescu dărnește cărți pentru biblioteca Asociațiunii 15 — starea bibliotecii Asoc. 29 — Dr. At. Marienescu recomandă procurarea unor cărți pentru bi- bliotecă 158 — Dr. At. Marienescu, Sibiiu, dă- ruește mai multe cărți bibliotecii Asociațiunii 187 — Dr. At. Marienescu recomandă spre cumpărare 2 opuri 201 Bibliotecei Bruckenthal, Sibiiu i se dă- ruesc colecțiuni de; pe mai mulți ani din foaia „Transilvania¹' 216 Biblioteca poporală a Asociațiunii: — secretarul literar cere învoirea pen- tru editarea și tipărirea unei serii de broșuri 8 — se dăruesc cărți agenturii Asoc. din Roșia-săsească 14 — comitet, parohial din Săcalul-de- pădure cere cărți 15 — Reun. meseriașilor din Mercurea cere cărți 15 — Reun. „Mariana" din Năsăud cere cărți 15 — publicațiunile Asociațiunii 26 — raport despre bibliotecile popo- rale din despărț.: Timișoara, Cia- cova și Buziaș 147 Pag. — losif Bălan, Caransebeș, cere să • se cumpere exemplare din broșura sa „Pomăritul" pentru bibliotecile poporale 148 — loachim Pop cere să i se cumpere din disertațiile „Cătră popor¹¹ un număr mai mare de ex. 148 - d-1 O. Ooga prezintă manuscri- sul destinat pentru Bibi, pop: „V. Alexandri, Poezii alese" cu o pre- față de II. Chendi 149 — tot d-1 Goga prezintă și manu- scrisul „Cum să trăim" de Aurel R. Dobrescu 149 — desp. „Bocșa" cere cărți pentru bibliot. poporale 150 — se dăruesc cărți desp. Vârșeț 160 — se dăruesc cărți desp. Diciosân- mărtin 160 — se dăruește „Transilvania" pe mai mulți ani d-lui Dr. I. Rațiu, prof. Blaj 160 — se dăruesc cărți desp. Alba-Iulia 163 - - cărți ale prozatorilor mai tineri și alte cărți distribuite cu ocaziu- nea adun. gen. dela Șimleu 166 — se dăruesc cărți desp. Dej 184 — s’a plătit d-lui 11. Chendi K 100 în contul broșurei „Poezii alese" de V. Alexandri 200 — bibliotecarul se îndrumă a tri- mite catalogul publicațiunilor Asoc. „Bibliotecii rom." din New-York 200 - - se dăruesc cărți pentru înființarea unei bibi. pop. în Sânpaul 201 — Câmpian Elie, protopop, Oiurgeu, cere cărți pentru biblioteca trac- tului protop. 206 — se dau cărți pentru o bibi. pop. în Sângătin 206 — se dau cărți pentru o bibi. pop. în Pui 206 — se dau cărți pentru bibliotecile re- uniunilor învăț, din protopopia- tele: Timișoara, Comloșu-mare, Li- pova și Belinț 207 — se dau cărți reun. „Andreiana" a meseriașilor și comercianților din Sassebeș 207 । — raport asupra broșurilor tipărite în | timpul din urmă (Nr. 28—32) 208 Pag. 216 216 151 151 156 157 157 157 158 186 3 3 147 155 201 201 202 3 149 155 159 163 163 — se dăruesc cărți pentru o bibi, po- porală în Șeica-mare — în Sângătin se va înființa o agen- tură și bibliot. popor. — se dăruesc cărți pentru bibliote- cile popor, ale desp. Năsăud — se dăruesc cărți desp. Timișoara — se dăruesc cărți desp. Halmagiu — se dăruesc cărți desp. Mercurea — se dăruesc cărți desp. Tășnad — se dăruesc cărți desp. Vârșeț — se dăruesc cărți soc. „Clubul ro- mân" din Viena Birtz Maria, învățătoare în Poiana- sărată, cere o bursă pentru a se perfecționa în desemn și pictură Bistrița: — proces, verbal al adun. cerc, din 12 Iulie 1907 (prelegeri și distri- buiri de premii) — proces, verbal al șed. comit, cerc, din 30 Nov. 1907 — proces, verb, al șed. comit, cercual din 11 Martie 1908 (conferințe pen- tru cărturari și prelegeri poporale) — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 28 Maiu 1908 (prelegeri și agenturi) — proces, verb, al șed. comit, cerc, din 20 Iunie 1908 — proces, verb, al adun. cerc, din 21 Iunie 1908 (o conferență) — proces, verb, al șed. comit, cerc, din 19 Sept. 1908 Blaj: — proces, verb, al șed. comit, cerc, din 26 Ianuarie 1908 — proces, verb, al șed. comit, cerc, din 2 Aprilie 1908 (prelegeri po- por., și recomandarea cărții: Să- direa și cultivarea viei de Nicolae Pop) — proces, verb, al șed. comit, cerc, din 9 Ian. 1908 (expoziție de lu- cruri de mână) — proces, verb, al șed. comit, cerc, din 18 Iunie 1908 — proces, verb, al șed. comit, cerc, din 11 Iulie 1908 — proces, verb, al adun. cerc, din 12 Iulie 1908 (prelegeri, expoziție, premii etc.) Pag. — proces, verb, al șed. comit, cerc, din 28 Sept. 1908 (conferențe pen- tru cărturari) 198 — apel în chestia înscrierii de mem- bri la Asoc. și a aranjării șezăto- rilor literare cu țăranii 202 Bocșa: — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 30 Dec. 1907 150 — se decide înființarea unui nou des- părț. cu centrul în Recița-mont. 155 — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 12 Dec. 1908 (cursuri de anal- fabeți, premii) 212 Brad: — proces, verb, al șed. comit, cerc, din 16 Ian. (cultura pomilor, cup- toare de uscat poame, teascuri de mere și căldări de fiert rachiu, tovărășie pentru valorizarea poa- melor, cursul de analfabeți) 9 — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 20 Martie 1908 (cursuri de analfabeți) 150 — raport despre școala de adulți din Brad etc. 155 — proces, verb, al adun. cerc, din 18 Oct. 1908 (prelegeri, cursuri de analfabeți, premii, bibliot. pop.) 212 Bran: — proces, verb, al adun. cerc, din 1 August 1908 189 Brașov: — proces, verb, al șed. comit, cerc, din 14/27 Nov. 1907 (prelegeri po- por. și procur, de diapozitive) 11 — proces, verb, al șed. comit, cerc, din 30 Ian. 1908 (cere ajutorul de K 100 pentru prelegeri, prelegeri cu cărturărimea etc.) 11 — proces, verb, al șed. comit, cerc. i din 19 Martie 1908 (conferențe) 155 । — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 27 Maiu 1908 (conferențe, pre- ' mii, cursuri de analfabeți) 156 — proces, verb, al adun. cerc, din 15 Iunie 1908 (prelegeri, premii, de- misia directorului 159 — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 25 Iunie v. 1908 184 Pag. — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 5/18 Nov. 1908 (conferințe, prelegeri, premii pentru cursuri de analfabeți) 213 — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 12 Sept. 1908 (conferențiari și prelegători poporali) 198 Bucium: — d-1 protopop Vasile L. Pop din Sângeorgiul-de-Meseș primește să organizeze un nou desp. cu se- diul în Bucium 185 Bursierii Asociațiunii: — lista bursierilor Asociațiunii pe anul 1907 89 — bursierii cari și-au justificat spo- rul în studii 183 — bursa vacantă din fund. Bașiota se dă elevului Victor Fetti 195 — bursa vacantă din fund. Rîurean s’a dat elevului Joe German din Brad 195 — cele 2 burse vacante din fund. I. Petran s’au dat studenților uni- versitari: Aurel Dobrescu și Ni- colae Sc. Ștefan 195 — I. Ignaton, bursier al fundațiunea Avram lancu, își justifică sporul în studii 196 — Elena Mărioara Olariu, bursieră a fund. Dr. I. Moga, își justifică sporul în studii 196 — bursa din fund. I. Oallianu se de- clară vacantă și se dă la concurs 196 — Nicolae Cocișiu, bursier al fund. G. Boieriu din Vad, nu-și poate justifică sporul în studii; bursa se dă la concurs 196 — Tit L. Crișan cere să i se țină în suspens bursa din fund. Petran până în Noemvrie 1908 196 — Tit L. Crișan, stud. în drept, ju- stifică sporul în studii 201 — se decide a i se plăti bursierului din fund. Avram lancu, I. Ignaton, bursa în 2 rate 211 — bursa de K 200 din fund. G. Bo- ieriu din Vad se dă d-șoarei Au- gusta Radu 211 — bursa de K 120 din fund. I. Oal- lianu se dă studentului Ariton Pescariu din Ciufud 211 Pag. — bursierului Faust Selăgeanu i se dă bursa din fund. Petran în 2 rate semestrale 212 Căiman Paul, Vârșeț, cere bursă pen- tru o fetiță a sa 189 Cassa Asociațiunii: — prezidiul dispune a se face scon- trarea cassei 7 — fonduri și fundațiuni 27 — averea Asociațiunii 28 — raportul cassierului asupra soco- telilor Asoc. pe 1907 și a budge- tului pe 1909, împreună cu soco- lile și bugetul 90—119 • — socotelile Asoc. pe anul 1907 152 — se aprobă socotelile și bugetul Asociațiunii 154 Ciacova: — adunarea de constituire a desp. Ciacova 150 — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 21 Iulie 1908 184 Cluj: — proces, verb, al șed. comit, cerc, din 12 Martie 1908 (studenții din internatul Petran, propunere să se vândă o parte din grădina Petran și să se facă unele reparaturi) 147 — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 8 Maiu 1908 156 — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 5 Iulie 1908 184 — proces, verb, al adun. cerc, din 7 Iulie 1908 184 — proces verbal al șed. comit, cerc. din 6 Sept. 1908 (prelegeri, premiu) 202 — proces verbal al șed. comit, cerc. din 29 Sept, (regulament pentru conducerea internatului Petran și regulament disciplinar pentru stu- denții primiți în internat) 202 — Comisiunea studenților primiți în internatul Petran 202 — proces verbal al șed. comit, cerc, din 7 Nov. (pretorul cerc, nu a voit să permită ținerea adunării cerc, până nu i-s’a plătit diurn și cheltuieli de călătorie) 203 — proces verbal al adun, cerc din 8 Nov. 1908 203 Comitetul central, proces verbal al șed. din 30 Ian. 1908 1 Pag. 8 11 146 149 154 159 159 160 161 161 181 181 188 193 201 208 207 210 191 197 219 197 197 190 210 15 196 196 218 184 Pag. — proces verbal al șed. din 29 Febr. — proces verb, al șed, din 12 Martie — proces verbal al șed. din 2 Aprilie — proces verbal al șed. din 21 Maiu — proces verbal al șed. din 25 Iunie — proces verbal al șed. din 16 Iulie — se primește raportul secretarului despre activitatea despărțămintelor în 1907 — proces verbal al șed. din 20 Iulie — se primește raportul general al co- mitetului central cătră adun, gen, prezentat de secret, administrativ — aprobarea hotărîrilor ședinței ple- nare a secțiun. din 14 Iulie 1908 — proces verbal al șed. din 22 Aug. — luarea la cunoștință a hotărîrilor adun, generale din Șimleu — proces verbal al șed. din 17 Sept. — proces verbal al șed. din 16 Oct. — proces verbal al șed. din 28 Nov. — proces, verb, al șed. din 26 Dec. — propunerea d-lui Dr. Lazar Po- povici în scopul sporirei număru- lui membrilor etc. — șed. din 30 Dec. 1908 Conferențele Asociațiunii: — circulară adresată direcțiunilor des- părțămintelor Asoc. — Circulară — Conferințele Asociaț. (circulară) Conferințe pentru cărturari: — circulară în această chestiune — biroul Asoc. va aranja conferințe pentru cărturărime în Sibiiu Cursuri de negoț pentru țărani: — în urma propunerii unui anonim se alege o comisie care să stu- dieze această chestiune — comitetul central decide să se aran- jeze cursuri de negoț la Năsăud Cursuri pentru analfabeți: Corbu I., Bistriță, propune să se tipărească un abecedar și o carte de cetire pentru analfabeți — Circulară — comitetul aduce hotărîre în această chestiune — Circulară Dej: — proces verbal al șed. comit, cerc, din 12 Iulie 1908 — proces verbal al adun. cerc, din 30 Aug. 1908 (împărțirea despărț. în 6 cercuri) 198 — proces verbal al șed. comit, cerc. din 22 Nov. 1908 (noua arondare a desp., cursuri de analfabeți, bi- blioteci poporale) 204 Deva: — convocarea adun, cercuale (pre- legeri poporale) 9 — adunarea cercuală se va ținea în corn. Vețel la 2 Aug. 1908 184 Dobra: — proces verbal al adun. cerc, din 12 Iulie 1907 (prelegeri) 150 — proces verbal al adun. cerc, din 27 Sept. 1908 (prelegeri) 213 Dicio-Sân-Mărtin: — adunarea cerc, se va ținea în co- muna Boian la 9 Aug. 1908 184 — proces verbal al adun. cerc, din 9 Aug. 1908 (preleg., agenturi etc.) 204 Făgăraș: — proces verbal al adun. cerc, din 1 Sept. 1907 184 Fetti Pav el, înv. pens., Suplaiu, cere o bursă pentru fiiul său 186 Hațeg: — proces verbal al șed. comit, cerc. din 11 Dec. 1907 (prelegeri cu schiopticonul și șezători literare) 4 — proces verbal al șed. comit, cerc. din 17 lan. 1908 4 — proces verbal al șed. comit, cerc. din 29 Martie 1908 (prelegeri po- porale și șezători literare) 150 — proces verbal al șed. comit, cerc. din 28 Iunie 1908 159 — proces verbal al adun. cerc, din 19 Iulie 1908 185 Internatul de băeți, Ministerul ung. de interne răspunde în chestia con- cesiunii ce i-s’a cerut pentru des- chiderea unei colecte 2 losif Nicolae, înv. în Aciliu, cere un ajutor de K 100 pentru a puteă urmă un curs economic 152 — a terminat cu succes un curs de economie de 4 săpt. în Șimleu 186 Krafft W., (tipografia) prezintă ofertă pentru tipărirea „Dicționarului nu- mirilor de localități" 187 Pag. Lăpuș : — se decide înființarea unui nou desp. cu centrul în Lăpușul-unguresc — cu organizarea desp. Lăpuș se în- credințează d-nul loan Georgiu, Gherla — d-l loan Georgiu scrie că va or- ganiză desp. Lăpuș — proces verbal al adun. cerc, din 21 Sept. 1908 (organizarea despăr- țământului) — proces verbal al șed. comit, cerc, din 13/26 Nov. 1908 (cursuri de analfabeți, premii, prelegeri, agen- turi și biblioteci) Lugoș: — proces verbal al adun. cerc, din 16 Febr. 1908 — proces verbal al adun. cerc, din corn. Făget — raport că în desp. nu se află nici un specialist care ar voi să țină prelegeri publice Marinovici născ. Muntean, d-na văd. Elena Nicolae, cere stipendiul din fund. Marinovici Marinovits Eugen, Fărăgău, cere, să se adaugă o clauzulă -de întregire la literele fundaționale ale fund. Nic. Marinovici Mediaș: — proces verbal al adun. cerc, din 26 Dec. 1907 — proces verbal al șed. comit, cerc, din 26 Ian. 1908 — proces verbal al adun. cerc, ex- traordinare din 14 Maiu 1908 (di- misia directorului și încredințarea organizării desp. d-lui Dr. Dio- nisiu Roman) — Dr. Dionisie Roman, Mediaș, pri- mește însărcinarea de a organiză desp. Mediaș — proces verbal al adun. cerc, de reorganizare din 17 Dec. 1908 Medrea Cornel, stud., Budapesta, cere o bursă Meltzer H., (tipografia), Sibiiu, pre- zintă ofertă pentru tipărirea „Dic- ționarului numirilor de localități 150 156 160 204 213 11 185 213 196 183 12 12 156 185 213 6 187 Pag. Membri fundatori noi: — Dr. Teofil Dragoș, advocat, Baia- mare, achită restul de K 100 din taxa de membru fundator 153 — „Coroana", institut de credit, Bi- strița, achită taxa de membru fun- dator 158 — d-na Eleftera Dr. Mihali, soție de deputat, Dej, se înscrie membru fundator 217 — Dr. Petru Mladin, medic, Prebul, se înscrie membru fundator 217 Membri pe vieață noi: — Teodor Lengyel, preot, Srenț 7 — Petru Pop, preot, Babța 7 — Iulian Marțian, căpitan în pens. în Năsăud a achitat taxa de membru pe vieață 15 — Demetriu Cutean, protopop în p. achită K 100 rest din taxa de membru pe vieață 153 — Comuna Românpetre achită taxa de membru pe vieață 158 — Pavel Fumor, proprietar, Nereu 166 — losif Pascu, propr., B.-Comloș 166 — Dr. Victor Nilvan, advocat, Șom- cuta-mare 180, 187 — D-na Maria Cosma născ. Dragoș, Șimleu 180, 187 — Titu Trifu, preot, Babța 180, 187 — Kormoș Emil, proprietar, Grebe- nișul-de-câmpie 187 — loan Hosszu, propr., Gherla 187 — Nicolae Vulc, propr., Pogăciaua 187 — Alexandru Niculescu, preot, Me- sterhâza 217 Membri ordinari noi: 7, 16, 253, 166, 180, 187, 190, 217 Membri decedați: — I. Crețu, Sibiiu 8 — consemnarea membrilor decedați 33 — Beșan Mihail, Lugoș 146 — Artemiu Sarkady, Oradea-mare 154 Mețianu Aldulea, student, cere o bursă 189 .4 ocan loan din Cojocna, cere o bursă pentru fiul său 186 Mociu: — proces verbal al șed. comit, cerc, din 4 Iunie 1908 157 — proces verbal al șed. comit, cerc, din 19 Dec. 1908 (cursuri de anal- fabeți) 214 Pag. Pag. --- proces verbal al adun. cerc, din --- E. Petruțiu, Sibiiu, prezintă chi- 23 Aug. 1908 205 tanță despre K 500---- pentru fa- Muzeul Asociațiunii: cerea unui dulap de sticlă pe seama --- Câlțea Ion din Șona, îmbie un pod păpușilor junilor din Muzeu 200 în miniatură, construit de dânsul 6 --- alegerea unei comisii în scopul --- Consistorul arhid., Sibiiu, va în- aranjerii chestiunii custodelui 208 lesni Asociaț. cumpărarea pentru --- îngrijirea Muzeului se încredin- Muzeu a bisericii din Ocolișul- țează d-lui secretar Oct. C. Tăs- ui are 6 lăuanu 209 --- Din răscumpărarea felicitărilor de --- îngrijirea Bibliotecii se încredin- Anul-nou au întrat pentru Muzeu țează d-lui secretar O. Goga 209 K 695-30 6 --- dispoziții noue în privința Mu- --- secretarul administrativ cere auto- zeului 209 rizația să adune manuscrise și alte --- arhivarului i-se urcă retribuția și obiecte pe seama Muzeului 6 i-se încredințează agende noue 209 --- losif I. Jikeli, Sibiiu, prezintă o --- Tăslâuanu, O. C., Sibiiu, dăruește 4 socoteală despre K 57’46 pentru scrisori originale ale lui Cipariu 216 lucrări de ferărie făcute Ia Muzeu 7 --- Socoteala arh. .Maetz pentru lucrări --- Gustav Ziegler prezintă un cont de zidărie la edificiul Muzeului 217 despre K 105-10 pentru lucrări la Năsăud: Muzeu 7 --- proces, verb, al șed. comit, cerc. --- Sulyok Zoltăn, Lugoj, transpune din 6 Ian. 1908 4 Muzeului costumul bănățenesc al --- proces, verb, al șed. comit, cerc. decedatei Persida Domaneanț 14 din 30 Martie 1908 (prelegeri po- --- loan Oros-Russu, Vidrasăii, dăru- por. și agentură) 151 ește Muzeului mai multe obiecte 15 --- proces, verb, al șed. comit, cerc. --- Nic. Firu, înv., Oradea-mare, do- din 7 Iulie 1908 (biblioteci, agen- nează Muzeului 5 manuscrise ră- turi și prelegeri) 160 mase dela L. P. Căleceanu, fost --- proces, verb, al adun. cerc, din 13 profesor 15 Iulie (prelegeri, agenturi, biblio- --- Victor Fincu, Sibiiu, dăruește Aso- teci etc.) 163 ciațiunii 78 monete și bancnote Nichita fund.: comitetul fundațional vechi 15 al fund. Dr. Nichita distribue aju- --- Custodele Muzeului nu recomandă toarele pentru școli și biserici pe cumpărarea podului oferit de I. anul 1909 211 Câlțea 15 Orade: --- Starea muzeului Asoc. 31 --- proces, verb, al șed. comit, cerc. --- „Albina", Sibiiu, dăruește pentru din 1 Dec. 1907 4 fondul Muzeului K 1000 147 --- proces, verb, al șed. comit, cerc. --- Emil Fischer, fotograf, prezintă din 29 Dec. 1907 9 cont despre K 227---- pentru foto- --- proces, verb, al șed. comit, cerc. grafii executate pe seama Muzeului 148 ; din 30 Aprilie 1908 (prelegeri po- --- E. Petruțiu prezintă un preliminar por., schiopticon) 157 de spese pentru un 'dulap de sticlă Orăștie: la grupul de juni din Muzeu 158 --- raportul despre activitatea desp. --- D-na preuteasă Boiu, Sibiiu, do- în 1907 157 nează Muzeului 13 cănceauă vechi 158 Oravița: --- Se autorizează secretarul admini- --- proces, verb, al șed. comit, cerc. strativ să cumpere obiecte din din 16 Ianuarie 1908 (desp. să se expoziția dela Șimleu 166 împartă în două) 10 --- d-l Andreiu Cosma, Șimleu, dă- --- proces, verb, al adun. cerc, din ruește Muzeului 31 monete vechi 187 11 Oct. 1908 (prelegeri) 114 Pag. — proces, verb, al șed. comit, cerc, din 17 Sept. 1908 (Igiena de Dr. Mehes și „Pomăritul" de Bălan s’au distribuit sătenilor, s’au pre- miat costume țărănești, prelegeri) 198 Oros Russu loan (fundațiune), proiec- tează o fundațiune pentru Aso- ciațiune 1 Oșorheiu: — proces, verb, al adunării cercuale din 23 Iulie 1908 (prelegeri pop.) 185 Păltinean Qrig. D., înv. în p., Țin- țari, cere o bursă pentru fiiul său 186 Panciova: — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 26 Oct. 1908 205 Petran loan (fundațiune): — Traian Petrașcu, stud. în medic., cere bursa și pe mai departe 14 — deciziune pentru parcelarea gră- dinii din Cluj aparținătoare fund. Petran 146, 147 — inginerul Păkey Lajos, Cluj, a par- celat grădina Petran 149 — „Economul" a urcat etalonul de interese pentru fund. I. Petran 152 — Faust Sălăgean cere bursa din fund. Petran și pe anul viitor 154 — hotărîre în chestia vinderii unor parcele ale fund. Petran, a repa- rării caselor fund. ș. a. 156 — socotelile despre venitul incassat din grădina Petran 184 — studenți (14) cari au petiționat la cele 2 burse vacante din fund. Petran 194 ■ — rectorul mesei studenților univer- sitari din Cluj scrie ca toți bur- sierii fund. Petran să fie obligați a participă la masa studenților 203 — s’a așezat peatra pe mormântul fer. fund. 1. Petran 204 Pop de Băsești, George, e în contra în- ființării unui desp. cu centrul în Băsești 154 Popoviciu loan, Opatița, cere cu preț redus cartea „Părți alese din isto- ria Transilvaniei" de G. Barițiu 189 Preda Sabina n. Andreica, soție de advocat, membră pe vieață a Asoc., a decedat 208 Pag. Prelegeri poporale in despărțămintele Asociațiunii: — dir. desp. Abrud-Câmpeni cere ajutor pentru ținerea prelegerilor poporale 2 — prelegeri în desp. Bistrița și cere ajutorul de K 100 3 — prelegeri în desp. Blaj; cere aju- torul de K 100 3 — desp. Brad cere ajutorul de K 100 pentru prelegeri 4 — prelegeri în desp. Hațeg; cere ajutorul de K 100 și cărți 4 — prelegeri popor, și înființare de agenturi în desp. Năsăud 4 — prelegeri popor. în desp. Orade, agenturi, bibliotece și expoziție 4 — prelegeri în desp. Orăștie și cere ajutorul de K 100 în acest scop și cărți 4 — prelegeri în desp. Sân-Miclăușul- mare 5 — prelegeri în desp. Șimleu 5 — desp. Beiuș cere suma de K 100 pentru prelegeri 9 — cursul de analfabeți în Brad 9 — prelegeri pop. în desp. Deva 9 — desp. Dobra cere suma de K 100 pentru prelegeri 9 — desp. Hida-Huedin cere suma de K 100 pentru prelegeri și cărți din Bibi, poporală 9 — prelegeri în desp. Orade 9 — prelegeri poporale în desp. Ora- vița (școală de fete în Oravița) 10 — prelegeri popor. în desp. Brașov 11 — dir. desp. Sibiiu cere suma de K 100 pentru prelegeri 12 — prelegerile poporale în despărță- mintele Asociațiunii 25, 81—87 — prelegeri poporale și conferințe pentru cărturari în desp. Bistrița 146 — prelegeri pop. în desp. Șimleu 147 — prelegeri popor. în desp. Blaj 149 — prelegeri popor. în desp. Dobra 150 — prelegeri pop. și șezători literare în desp. Hațeg 150 — prelegeri pop. în desp. Năsăud 151 — prelegeri pop. în Sân-Miclăușul- mare 151 — prelegeri în desp. Bistrița 155 — prelegeri pop. în desp. Orade 157 Pag. — prelegeri pop. în despărțământul Brașov 159 — prelegeri pop. în desp. Hațeg 159 — preleg. pop. în desp. Năsăud 160 și 163 — prelegeri pop. în desp. Beciche- recul-mare 163 — prelegeri pop. în desp. Blaj 163 — prelegeri pop. în desp. Hațeg 185 — prelegeri pop. în desp. Oșorheiu 185 — prelegeri pop. în desp. Vârșeț 185 — prelegeri în desp. Timișoara 189 — chestia unui curs de negoț pentru țărani 190 — prelegeri pop. în desp. Aiud-Teiuș 197 — prelegeri în desp. Dej 198 — prelegeri pop. în desp Oravița 198 — prelegeri pop. în desp. Săliște 199 — conferințe pentru cărturari și cur- suri pentru analfabeți în despărț. Cluj ’ ’ 203 — prelegeri pop. în despărț. Dicio- Sân-Mărtin 204 — prelegeri în desp. Reghin 205 — prelegeri pop. în desp. Sătmar 205 — d-lui Aurel Nistor, preot în Ar- pătac i-se votează un ajutor de K 200 pentru prelegeri pop. econ. în comit. Făgărașului 216 — circulară cătră despărțăminte în chestia aranjării prelegerilor po- porale 220 — adresă cătră consistorii în chestia prelegerilor poporale, a cursurilor pentru analfabeți, a înființării bi- bliotecilor poporale etc. 223 — circular cătră clerul întreg arhidie- cezan din arhidieceza gr.-cat. de Alba-lulia și Făgăraș în scopul pre- legerilor poporale etc. 224 Prezidiul Asoeiațiunii a felicitat în nu- mele comitetului pe d-l viceprezi- dent Andreiu Bârseanu din prilejul alegerii sale de membru al Aca- demiei Române 149 Recița-montană: — Dr. P. Mladin nu poate primi în- sărcinarea de a organiză un desp. cu centrul în Recița-montană 164 Reghin; — anunță ținerea adun. cerc, din a. c. 189 — proces verbal al adun. cerc, din 21 Sept. 1908 (prelegeri) 205 Pag. Reuniunea femeilor române din Bra- șov mulțămește de cărțile dăruite pentru biblioteca orfelinatului sus- ținut de ea 6 Reuniunea femeilor române din Hune- doara cere un ajutor 216 Reuniunea română de agricultură din comitatul Sibiiului; — se decide cumpărarea a 100 ex. „Cartea stuparilor săteni" de R. Simu, editată de Reuniunea agri- colă ; d-l Simu se învită a pregăti o astfel de broșură de stupărit și pentru biblioteca Asoeiațiunii 200 Rîureanu (fundațiunea): Petru Iorgo- van, stud., justifică sporul în studii 154 — consemnarea studenților (10) cari au petiționat la bursa vacantă din fund. Rîureanu 195 Săliște: — proces, verb, al șed. comit, cerc, din 27 Ian., 9 Iulie și 2 August cum și al adun. cerc, din 19 Iulie 1908 (prelegeri poporale) 199 Sân-Mi. lăușul-mare: — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 5 Oct. 1907 5 — proces, verb, al șed. comit, cerc, din 18 Nov. 1907 (prelegeri, pre- mii ucenicilor de meserii, înfiin- țare de agenturi) 5 — proces, verb, al șed. comit, cerc, din 2 Febr. 1908 (s’au dat premii pentru ucenicii de meserie și s’a înființat o agentură) 10 — proces, verb, al adun. cerc, din 1 Martie 1908 (prelegeri, se cer pu- blicațiuni din Bibi, pop., agentură) 151 Sătmar-Ugocea : — curs de analfabeți în Borlești și înființarea de bibi. pop. 114 — proces verbal al adun. cerc, din 31 August 1908 (prelegeri și bi- blioteci poporale) 205 Școala civilă de fete a Asoeiațiunii: — dir. prezintă lista încassărilor și a cheltuelilor particulare ale eleve- lor din Internat în an. șc. 1906/7 5 — petiția d-șoarei Ana Ferențiu pen- tru un concediu 5 — dir. școalei raportează despre vi- zitarea școalei 5 — A. Bena cere anticipația retribu- ției sale pe lunile Ian. și Febr. 1908 — proces, verb, al conf. profes. din 29, 30 și 31 Ian. 1908 — V. Păcală, prof., a fost primit Ia fond. regn, de pensie — ordinul minister. în chestia folo- sirei manualelor de înv. în școală — certificatele să se libereze paralel în 1. română și maghiară — clasificațiunile elevelor — proces, verb, al consiliului corp, profes. din 22 Febr. 1908 — vizitarea școalei prin comis, mi- nist. St. Oyongyosi — corpul prof. se oferă a alcătui manualele trebuincioase — s’a decis să se facă o excursiune de studii cu elevele — cererile mai multor eleve pentru a fi scutite de didactru — direcțiunea prezintă lista aparate- lor cari lipsesc din laboratorul de fizică și chimie — d-șoara Eufemia Katona dimisio- nează din postul de guvernantă — starea școalei civile de fete — se votează d-lui dir. Dr. V. Bo- loga un adaus personal de K 400 la an — Aug. Bena, profesor, cere urcarea retribuției — se alege o comisjune care să stu- dieze dacă cuartirul căpit. Van der Liihe e potrivit pentru odăi de în- vățământ — proces verbal al consiliului profe- sorilor din 14 Aprilie 1908 — oferta firmei Elges pentru furni- zarea alor 36 paturi de fier pe seama internatului — se alege o comisie pentru a sta- bili o normă în ce privește retri- buția profesorilor etc., cum și pen- tru studiarea chestiunii de a se crea un fond școlar — proces verbal al șed. consiliului profesoral din 23 Maiu 1908 (re- zultatele constatate de comisarul ministerial) — proces verbal al șed. consiliului profes. din 10 Iunie 1908 (numirea Pag. 7 13 13 13 13 13 13 13 13 13 14 14 14 28 146 148 148 152 152 152 i I ! 158 ! Pag. oficială a comunelor în certifica- tele școalei) 158 — proces verbal al consiliului profe- soral din 29 Iunie 1908 (exame- nul școalei) 164 — se votează d-rei Ana Broșteanu în contul budgetului școalei K 100 164 — raportul d-lui comisar N. Togan referitor la examenul școalei 164 — chestiunea manualelor de învăță- mânt pentru școală 164 — cererea d-nei profesoare Eugenia Tordășianu pentru a i-se urcă sa- larul 165 — cereri de-ale elevelor pentru scu- tire de didactru 165 — d-șoara Ana Ferențiu, profesoară cere un concediu pe a. șc. 1908/9 (va pregăti unele man. de școală) 186 — d-șoara Eleonora de Lemeny, Si- biiu, se angajază profesoară la școala civilă 186 — d-nului Aurel Bratu i-se încredin- țează propunerea fizicei în școala civilă 186 — dir. înaintează noul plan de învă- țământ 188 — în urma rezoluției minister, de in- strucție Nr 140490/1907 corespon- dența cu inspectorul școlar reg. de școale se va face paralel în limba română și maghiară; statutele școa- lei să fie de nou tipărite 188 — comisia aleasă, raportează în che- stia completării edificiului școalei 190 — o normă nouă în ce privește re- tribuția profesorilor dela școala civilă 193 — alegerea d-lui Nic. Togan în co- misia pentru pensionarea profeso- rilor dela școală 199 — condițiile ce trebue să le îndepli- nească susținătorii școalelor civile de fete (ord. minister, de culte Nr. 99000 din 24 Aug. 1908) 199 — proces verbal al consiliului profe- soral din 1 Sept. 1908 (arborarea drapelului oficial la sărbătorile sfa- tului pe clădirea internatului) 199 — Juiius Schăffer, profesor de mu- zică instrumentală, se retrage din acest post 200 Pag- — se numește profesor de muzică d-1 Aug. Bena 200 — istoria literaturii maghiare pentru ci. IV-a a școalei civile de Dr. V. Bologa, a fost aprobată de mini- ster, și se achită suma de K 526’90 pentru tiparul și broșatul cărții 200 — s’au aprobat socotelile școalei pe anul școl. 1907/8 și budgetul pe anul 1908 9 201 — proces verbal al consiliului profe- soral din 9 Oct. 1908 (începerea prelegerilor, examene de corigență, plan nou de învățământ etc.) 206 — Aug. Bena, prof. de muzică, cere să i-se urce salarul 206 — proces verbal al consiliului profe- soral din 11 Dec. 1908 (urcarea salarelor membrilor corpului did. și închiderea școalei din cauza ti- fosului) 115 '■ — d-șoara Elis. Butean cere primul cuincuenal 216 — socoteala arch. Maetz pentru lu- crări de zidărie la edificiul școalei 217 Sebeș: — proces verbal al șed. comit, cerc, din 14 Martie 1907 (procurarea unui schiopticon) 12 — proces verbal al șed. comit, cerc. din 30 Oct. 1907 12 — proces verbal al adunării cerc, din 25 lan. 1908 12 Secțiunile științifice-literare ale Asoc.: — raport despre activitatea lor 26 — consemnarea membrilor din secțiuni 34 — preces. verbal al șed. plenare a secțiunilor din 14 și 15 Iulie 1908 120 — raportul secretarului literar cătră ședința plenară a secțiunilor 124 — raportul secțiunii literare despre lucrările sale în cursul an. 1907/8 135 — raportul secțiunii științifice cătră șed. plenară a secțiunilor 137 — raportul secțiunii istorice cătră șed. plenară a secțiunilor 139 — raportul secțiunii școlare cătră șed. plenară a secțiunilor 141 — raportul secțiunii economice cătră șed. plenară a secțiunilor 143 ■ — la propunerea secțiunii econ. se procură 100 ex. din broșura „Po- Pag- măritul" de I. Bălan și 50 ex. „Să- direa și cultivarea viei¹* de N. Pop Sibiiu: — dir. desp. cere cărți pentru agen- tura din Roșia-săsească — proces, verb, al excursiunii din 4 Iunie 1908 (prelegeri popor, și în- ființarea unei agenturi și biblioteci poporale în Șura-mare 114 — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 24 Dec. 1908 (procurarea de diapozitive, cursuri de analfabeți, prelegeri) 114 — Dr. E. M. Cristea dăruește 100 ex. a predicei sale „Despre sudalme¹¹ 115 Sighișoara: — Ministeiul ung. de interne a anu- lat hotărîrea căpitan, de poliție din Ibașfalău, care a refuzat să ia la cunoștință ținerea adun. cerc. în Ibașfalău 12 — Dr. E. M. Cristea, nu poate pre- zida adun. cerc, din Ibașfalău 199 Șimleu: — proces, verb, al șed. comit, cerc, din 26 Nov. 1907 (bibliot. popor., abonarea unor foi, prelegeri po- por., cererea ajutorului de K 100 pentru prelegeri) 5 — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 5 Martie 1908 (prelegeri pop.) 147 — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 19 Martie 1908 (în chestia primirii adunării gen. a Asoc. la Șimleu 147 — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 21 Martie 1908- (preleg. pop.) 151 — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 22 Aprilie 1908 (nou plan de arondare a desp., desfăcându-se în 4 desp.) 151 — procesele verb, ale șed. comit. cerc, din 8 și 9 Iulie 1908 (confe- rențiari poporali și dispoziții pen- tru primirea comit, central) 164 — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 5 Nov. 1908 (cursuri pentru analfabeți și premii) 206 — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 2 Dec. 1908 (biblioteci, cur- suri de analfabeți, prelegeri pop. 215 — jubileul d-lui vicar A. Barbulovici 215 Pag. 187 „Societatea pentru fond de teatru ro- mân" învită „Asociațiunea¹' la adu- narea ei generală Stoica Petru, dir. desp. Panciova, face propuneri pentru o administrație uniformă Stoica Simeon, medic în Abrud, îmbie „Dietetica poporală" a sa spre cumpărare Suciu Ștefan, Brașov, cere o bursă pentru fiiul său Traian „Țara Noastră": — Tipografia arhid., Sibiiu, prezintă cont despre K 1741-24 pentru ti- părirea, broșarea și expediarea foii „Țara Noastră" în 1907 — comisia financiară a controlat so- cotelile revistei „Țara Noastră" pe an. 1907 Tăslăuanu, O. C., Sibiiu, cere un con- cediu de o lună Timișoara: — noua arondare a desp., desfăcân- du-se în 3 părți — proces, verb, al adunării cerc, a desp. din 23 Aug. 1908 (prelegere) — raport în chestia cursurilor de anal- fabeți, premii „ Transilvania": — revista „Transilvania" se va scoate cu material literar-științific de 4 ori pe an Turda: — cere cărți și abecedare, cum și aju- tor pentru procurarea unui schiop- ticon „Ulpia-Traiană", Erie Pa, înaintează bilanțul încheiat la 15 Aprilie 1908 157 186 165 10 11 — „Ulpia-Traiană", soc. de ajutor și cultură, Erie Pa (America) rapor- tează asupra averii sale la 1 Iulie 1908 — bilanțul încheiat la 4 Oct. 1908 „Vatra", institut de credit, Cluj, cere să se facă depuneri din fundațiu- nea Petran și Nichita Vârșeț: — dir. loan M. Roșiu își înaintează demisia din postul de director — proces, verbal al adun. cerc, din 12 Iulie 1908 (prelegeri pop. etc.l — proces, verb, al șed. comit, cerc. din 16/29 Oct. 1908 (biblioteci și agenturi) Vice-comitele comitat. Albei-inferioare, în Aiud, cere date referitoare la despărțămintele de pe teritorul acelui comitat 187 147 189 206 208 215 153 Vișag, Primăria comunală din Vișag trimite K 50 ajutor fondului Asoc. Zernești: — proces, verb, al șed. comit, cerc, din 21 Nov. 1907 (activarea agen- turilor, demisia directorului Dr. I. Mețianu) — 1. Dan nu poate primi sarcina de a conduce afacerile desp. — loan Hamsea, protopop, Zernești, se încredințează cu convocarea adunării cerc, a desp. — I. Hamsea primește însărcinarea de a convocă adunarea desp. Zer- nești Ziegler Qustav, Sibiiu, prezintă 2 con- turi pentru lucrări făcute Ia casa Nr. 6 și Nr. 8. Pag. 187 207 148 13 185 215 188 6 5 13 147 151 7