TRANSILVANIA. ANALELE ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNA SI CULTURA POPORULUI ROMÂN.. Nr. II Aprilie—Iunie. 1907. Nr. 450—1907. Proces verbal din 4 Aprilie 1907. Ședința a IV-a a comitetului central al Asociațiunii. Prezident: losif Sterca Șuluțu. Notar: Octavian C. Tăslâuanu. — M e m b r i prezenți: Dr. I. Beu, Dr. V. Bologa, Ars. Bunea, P. Cosma, N. Ivan, Dr. //. Pușcariu, Dr. E. Roșea, R. Simu, N. Togan și l. Vătășan, 85. Cu verificarea procesului verbal de astăzi se încredințează d-nii: Dr. V. Bologa, N. Ivan și. N. Togan. 8(». (325 și 345— 1907). Secretarul administrativ raportează că Leontin Pop, jude de tribunal îri pensiune și Teodor Pop, protopop, ambii membri pe vieață ai Asociațiunii au încetat din vieață, primul la 14 Martie a. c. în Cluj, iar al doilea la 16 Martie a. c. în Ortelec. Comitetul central își exprimă părerile de rău prin ridicare. 87. (361—1907). Secretarul administrativ prezintă nota Ministrului ungar de culte și instrucțiune publică din 16 Martie n. a. c. Nr. 17,809, prin care acesta aproabă textul literilor fundaționale al «Fundațiunii loan Russu și soția Caterina», — stabilit în ședința comitetului central din 14 Aprilie 1904 și modificat, conform ordonanței ministeriale Nr. 70,253/1904, în ședința din 14 și 15 August 1906 — pe lângă condițiunea că Asocia- țiunea e răspunzătoare pentru menținerea neștirbită a averii fundaționale precum și pentru executarea dispozițiilor cuprinse în literile fundaționale. Se ia act. Literile fundaționale aprobate se vor adăogă la «Normativul pentru administrarea fondurilor și fundațiunilor Aso- ciațiunii». 88. (408—1907). Văduva fericitului fundator loan Russu cere libelul de depuneri dela «Crișana», pentru a-și putea ridică interesele după banii depuși. Libelul se va trimite direct institutului «Crișana», pentru a plăti interesele cuvenite văduvei. 2 22 89. (373—1907). Dl advocat Dr. Romul Boilă, din încredințarea d-nei Zâgoni nasc. Maria Pintea, nepoată o fericitului fundator loan Petran, cere pe seama acesteia o despăgubire de K 5000 din lăsământul loan Petran. Cererea d-nei Zăgoni nu poate fi împlinită, neavând, con- form testamentului, nici un drept de moștenire. 90. (307—1907). Direcțiunea despărțământului Alba-Iulia, înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercual, ținută la 22 Decemvrie 1906, în care s’au rezolvat afaceri curente. Dela petrecerea aranjată cu ocazia adunării generale, ținută în Teiuș, s’a încassat suma de K 136’70, care se va întrebuința pentru cumpărarea unui schiopticon și pentru aran- jarea de prelegeri poporale. Dela membri s’a încassat suma de K 221’61. Se ia act și comitetul cercual se învită să înainteze pro- gramul prelegerilor poporale ce se vor ținea în cursul ace- stui an. 91. (389—1907). Direcțiunea despărțământului Beiuș înaintează pro- cesul verbal al ședinței comitetului cercual, ținută la 14 Martie a. c., în care, pe lângă rezolvarea afacerilor curente, s’a ocupat de răspunsul Mi- nisterului ungar de interne, prin care acesta a refuzat aprobarea statutelor Reuniunii române de muzică, aprobate de comitetul central prin dec. Nr. 10—1906, din următoarele motive: 1. Asociațiunea, conform statutelor sale, nu e îndreptățită a înființa asemenea reuniuni. 2. Conform ordonanței Ministerului ungar de interne Nr. 1508 prez, din 1875 anexa p. II, reuniuni naționale se pot înființâ numai cu scop cultural sau literar. Se ia act. Comitetul central, referindu-se la §§. 2 și 37 din statute, decide să intervină pe lângă Ministerul ungar de interne, rugându-1 să aproabe statutele numitei reuniuni și să-i atragă atențiunea că Asociațiunea, conform §-lor de mai sus, e îndreptățită să înființeze orice fel de reuniuni legale, în vederea înaintării culturale și economice a poporului român din Ungaria. 92. (407—1907). Direcțiunea despărțământului Blaj înaintează pro- cesul verbal al ședinței comitetului cercual, ținută la 25 Maitie a. c. în care s’a statorit programul prelegerilor poporale din acest an; se cere aju- torul de K 100 pentru retribuirea conferențiarilor și înzestrarea cu cărți a agenturilor; se cer cărți din editura Asociațiunii. Se ia act; se votează ajutorul de K 100 pentru prelegerile poporale și se pun la dispoziția despărțământului exemplare din publicațiunile disponibile ale Asociațiunii. 93. (321—1907). Direcțiunea despărțământului Brad înaintează pro- cesul verbal al ședinței comitetului cercual, ținută la 12 Februarie a. c., în care s’au anunțat 12 conferențiari pentru 9 comune de pe teritorul des- părțământului. Programul special al prelegerilor poporale se va statorî mai târziu. Se ia act, în așteptarea programului prelegerilor poporale. 94. (327—1907). Direcțiunea despărțământului Deva înaintează pro- cesul verbal al ședinței comitetului cercual, ținută la 26 Ianuarie a. c., în care s’au rezolvat afaceri curente, s’a decis a se înființa o bibliotecă po- porală în comuna Hondol; s’au luat dispoziții pentru ținerea prelegerilor poporale, împărțindu-se întreg despărțământul în trei părți și anume: a) malul drept al Murășului, b} malul stâng al Murășului și c) Hunedoara și 23 jur; s’au ales de conferențiari d-nii: Petru Gabor, paroh în Certegiul-de- sus, Augustin Degan, învățător în Vețel și Vasile C. Osvadă, director de bancă și redactorul «Tovărășiei» în Huneaoara. Programul special al pre- legerilor poporale se va înainta din partea despărțământului mai târziu. Pentru răspândirea revistei «Țara noastră» s’a scris celor patru protopopi de pe teritorul despărțământului. Se ia act și se învită comitetul să înainteze programul pre- legerilor poporale. 95. (323 — 1007). Direcțiunea despărțământului Dobra înaintează pro- cesul verbal al ședinței comitetului cercual, ținută Ia 24 Februarie a. c., în care s’a luat la cunoștință procurarea unui schiopticon pe seama des- părțământului. Pentru achitarea cheltuielilor acestuia cere cele 20% din taxele membrilor dela 1902—1906. S’a decis să se țină în acest an două sau trei cicluri de prelegeri economice în șase comune. S’a decis ca adunarea cercuală viitoare să se țină în comuna Gothaia la 12 Iulie a. c. Se ia act. Cele 20% din încassările dela membri, pe cei patru ani din urmă, după registrele cassei, au fost reținute din partea despărțământului. 9<». (400—1907). Direcțiunea despărțământului Sibiiu înaintează: I. Procesul verbal al ședinței comitetului cercual, ținută la 6/19 Noem- vrie 1906, în care s’a statorit budgetul pe 1907 cu venite..............Cor. 1,080 cu eșite . . . . . . „ 1,030 Excedent . Cor. 50 s’a hotărît să înceapă o bibliotecă a despărțământului, primul număr cu- prinzând vorbirea dlui Dr M. E. Cristea, «Despre datina înjurăturilor, su- dalmelor»; dl N. Albu a fost încredințat cu înființarea unei agenturi în Ocna Sibiiului. II. Procesul verbal al adunării cercuale, ținută în comuna Tălmăcel, la 9 Decemvrie 1906, în care, pe lângă rezolvarea afacerilor la ordinea zilei, s’a înființat în Tălmăcel o agentură, pusă sub prezidenția dlui paroh loan Roman; s’a statorit un premiu de 10 cor. pentru cea mai bună gră- dină de legumărit de pe teritorul despărțământului, s’au împărțit cărți între popor și s’a îmbogățit biblioteca școlară din comună, s’a ținut o prelegere despre cultura vitelor și s’au făcut proiecțiuni cu schiopticonul despre viața mântuitorului lisus Christos. 111. Procesul verbal al ședinței comitetului, ținută la 15/28 Ianuarie a. c., în care, pe lângă rezolvarea afacerilor curente, s’a hotărît să se țină prelegeri poporale, s’au luat dispoziții pentru răspândirea revistei «Țara noastră», trimițându-se un apel tipărit la toți preoții și învățătorii de pe teritorul despărțământului. Institutul «Albina» a abonat pe seama despăr- țământului 10 ex. din «Țara noastră». Ad. I, 11, 111, se ia act; budgetul pe 1907 se aprobă. Co- mitetul cercual se învită să stăruie pentru înființarea de agenturi și biblioteci în toate comunele de pe teritorul despărțământului. 97. (391—1907). Direcțiunea despărțământului Șitnleu înaintează: I. Procesul verbal al ședinței comitetului cercual, ținută la 1 Ianuarie a. c., în care s’au rezolvat afaceri curente, s’a ales o comisiune pentru al- cătuirea literilor fundaționale ale fundațiunii G. Filip și secretarul a raportat că în Șimleu a aflat și conscris 35 de calfe și ucenici de meseriași. 2* 24 II. Procesul verbal al ședinței comitetului cercual, ținută la 24 Ianuarie a. c., din care rezultă că revista «Țara noastră» s’a abonat în mai multe exemplare și s’au luat dispoziții pentru a o răspândi; s’au angajat de con- ferențiari următorii domni învățători: George Șimonca pentru pomărit, Traian Husti pentru mătăsărit, Daniil Graur pentru vierit, loan Oegar pentru agronomie, Dimitrie Oros pentru pomărit și Valeriu Tufescu pentru cul- tivarea rațională a pământului. In acest an în Șimleu s’au ținut două con- ferințe: «Desvoltarea credinței și a dreptului până în zilele noastre» de Dr. C. Meseșian și «Despre întrebuințarea cu folos a timpului de iarnă de cătră țăranii noștri» de dl Emanuil Stoica. Dl A. Cosma prezintă proiectul de litere fundaționale ale fundațiunii G. Filip, care s’a primit și s’a decis să se înainteze comitetului central spre aprobare. III. Procesul verbal al ședinței comitetului cercual, ținută la 11 Fe- bruarie a. c., în care s’a discutat, dacă prelegerile poporale ce le aran- jază despărțămintele Asociațiunii trebuesc sau nu anunțate autorităților ad- ministrative și s’a decis ca desp. Șimleu să nu le anunțe. Ad. I, și II, se ia act. Ad. III. Deciziunea comitetului central Nr. 76 din 1907 să servească de îndreptar numai în acele despărțăminte, în cari ți- nerea prelegerilor poporale ar fi condiționată de anunțarea lor la autoritățile administrative. 98. (375—1907). Direcțiunea despărțământului Torac înaintează: I. Procesul verbal al adunării cercuale, ținută în comuna lancahid, la 20 August st. n. 1905, în care secretarul despărțământului, dl Valeriu Magdu, a vorbit despre importanța Asociațiunii, iar dl Dr. Dimitrie Chiroi «despre lăsământ și testament»; cu ocazia adunării cercuale s’a înscris un membru ordinar și 26 membri ajutători; despărțământul are trei agenturi în To- racul-mic, Ecica-română și lancahid; averea despărțământului e de K 98'36. II. Procesul verbal al adunării cercuale, ținută în comuna Toracul- mare, la 27 Decemvrie v. 1906, din care rezultă că comitetul cercual, în cursul anului 1906, a ținut 2 ședințe, dl secretar Valeriu Magdu, arată din nou importanța Asociațiunii; în Toracul-mare se înființează o agentură; cu ocazia adunării cercuale s’a înscris un membru ordinar și 35 membri ajutători; s’a ales de vice-prezident al despărțământului dl Dr. Dimitrie Chiroi, iar de secretar dl Dr. Pavel Obădeanu, ambii advocați în Beci- cherecul-mare; la propunerea prezidentului adunarea cercuală a decis ca sediul despărțământului să fie strămutat în Becicherecul-mare, care oraș e centrul acelui ținut, și despărțământul să poarte numele de «despărțământul Becicherecul-mare». Ad. I, II se ia act, strămutarea sediului și noua numire a despărțământului se aprobă 99. (364, 421—1907). Direcțiunea institutului «Albina» comunică co- mitetului central: I. că adunarea generală a institutului, ținută la 23 Martie a. c., a prelungit cu 10 ani, adecă până la 1917, terminul fixat în 1897 pentru înființarea din partea Asociațiunii a internatului de băieți în Sibiiu (vezi deciz. comit, central Nr. 254/1906). II. că aceeaș adunare generală a votat Asociațiunii: la fondul muzeului etnografic................K 1000 la fondul G. Barițiu pentru «Țara noastră« „ 500 la fondul internatului de băieți .... „ 1000 25 Se ia act și se mulțămește institutului. Sumele votate pentru fondul muzeului și pentru fondul O. Barițiu s’au încassat deja de Asociațiune, iar suma votată pentru fondul institutului de băieți se administrează de «Albina». 1OO. (406—1907). Direcțiunea institutului de credit și economii «Aurora» din Năsăud a votat, din venitul anului 1906, suma de 100 cor. pentru muzeul istoric și etnografic al Asociațiunii. Se ia act și se mulțămește institutului. 1O1. (347—1907). Casina română din Brașov dăruiește muzeului ta- bloul lui Mihaiu Viteazul pictat și brodat pe pânză. Se ia act, mulțămindu-se casinei. 102. (328—1907). Dl Emil A. Chiffa, contabilul băncii «Coroana» din Bistrița, dăruiește pe seama bibliotecilor din despărțăminte 25 exem- plare din volumul dsale de poezii întitulat «Din primăvara vieții». Se ia act, mulțămindu-se autorului. IO». (243—1907). Secretarul administrativ propune să se cumpere pentru «Biblioteca poporală a Asociațiunii» și pentru revista «Țara noa- stră» șapte povești de loan Pop Reteganul, plătindu-se văduvei acestuia suma de K 200 odată pentru totdeauna. Propunerea se primește. Suma de K 200 să se mandateze în contul budgetului statorit pentru Biblioteca poporală a Aso- ciațiunii. 104. (348—1907). La cererea dlui Dr. Sachsenheim, prezidiul a dispus să se dăruiască pentru bolnavii din spitalul «Francisc losif» din loc ur- mătoarele cărți: 46 exemplare din Biblioteca poporală a Asociațiunii, câte 2 exemplare din: In școală, de Gh. Tulbure; Deprinderi păgubitoare, de Bănățeanul; Cetatea neamțului, de V. Alexandri; Povești din popor, de loan Pop Reteganul; Biserica română, de T. Scorobeț; Biblioteca copiilor voi. I., de A. O. Maior; Un capitol din istoria ziaristicei, de I. Lupaș; Nr. 2 și 4 a Bibliotecii despărțământului Cluj; Nr. 1 și 2 din Biblioteca săteanului român; «Țara noastră» Nrii 1—10. In total s’au dăruit 68 bro- șuri și 20 numeri din «Țara noastră», cari s’au predat dlui Dr. Sachsenheim. Se ia act cu aprobare. 105. (374—1907). «Reuniunea poporală de lectură și cânt» din Satul- nou-de-sus și Teuții-de-sus, comitatul Sătmar, cere să i-se dăruiască câte un exemplar din Biblioteca poporală a Asociațiunii. Cererea se împlinește. 106. (409—1907). Domnul Dr. Teofil Dragoș, advocat în Baia-mare, membru fundator al Asociațiunii, dorește să-și răscumpere o acție «Săt- măreana» — primită dela tatăl său și cedată Asociațiunii cu ocazia în- scrierii de membru fundator — în valoare de K 200, fie prin numărar fie prin o nouă acție dela «Sătmăreana». Acția veche se cedează în schimbul unei acții nouă. IO7. . (414—1907). Direcțiunea institutului de creditași economii scrisă de membrul ei Nicolae losif, rugându-se să cumpere mai multe exem- plare pe seama bibliotecilor poporale ale Asociațiunii. Se decide a se cumpără 100 exemplare în preț de K 70. 155. (562—1907.) Domnul învățător luliu Vuia trimite broșura «Curs practic de economie rațională», rugându-se să i se cumpere mai multe exemplare pe seama bibliotecilor poporale ale Asociațiunii. Având în vedere folosul practic al acestei broșuri se de- cide a se cumpără 50 exemplare în preț de K 28. 156. (606—1907.) Secretarul administrativ Octavian C. Tăslăuanu cere un concediu de o lună cu începere dela 1 Iulie a. c. Se acordă. 157. (602—1907.) losif Marcu prezintă o chitanță despre K 18*40 pentru reparaturi la internat. Cassierul se autorizează să achite suma de K 18*40 din fondul școalei de fete. După aceste ședința s’a închis. losif Sterca Șuluțiu m. p., prezident, Octavian C. Tăslăuanu m. p., notar. — Cetit și verificat. Dr. Liviu Lemeny m. p. Arseniu Bunea m. p. Dr. Beu m. p. DIN DESPĂRȚĂMINTE. Asociațiunea numai atunci își va răscumpăra marea ei che- mare, când înrâurirea ei culturală va fi simțită de toate straturile poporului nostru. Atât cărturărimea cât și țărănimea noastră trebue să fie mereu înstrunată de puternice îndemnuri spre o nouă vieață, care să se întemeieze pe o hărnicie statornică și o organizație conștientă. In sinul Asociațiunii despărțămintele sunt acelea cari au în- datorirea să desfășure o stăruitoare propagandă culturală prin răspândirea cărților și foilor bune, prin prelegeri poporale, prin înființare de biblioteci, prin inițieri de însoțiri economice, prielnice 36 țărănimii și prin toate acele mijloace cari pot trezi și întări con- știința unei culturi naționale. Adevărata activitate a Asociațiunii, ca răspânditoare a cul- turii, se rezumă în hărnicia despărțămintelor. Asupra lor cade responsabilitatea morală, dacă pe teritorul încredințat lor, ea n’a reușit să contribue la deșteptarea poporului, precum tot vrednicia lor este și dacă a izbutit să fie binefăcătoare. E deci firesc ca în viitor activitatea despărțămintelor să fie supusă unui control mai conștiențios, să se stăruiască mai serios pe lângă d-nii directori ai despărțămintelor ca să-și îndeplinească, în marginile posibilității, îndatoririle la cari s’au obligat prin pri- mirea locului de cinste. Cele câteva procese verbale înaintate co- mitetului central sunt o mângâiere slabă pentru noi cari înțelegem altfel interpretarea datoriilor. Multe despărțăminte nu trimit însă nici obligatoarele rapoarte generale, cari sunt oglinda activității sau neactivității lor. Unele din aceste rapoarte sunt făcute la voia întâmplării, fără să se observe un sistem, care să înlesnească întregimea și gruparea datelor, necesare rapoartelor comitetului central cătră adunarea generală. In viitor va trebui să se îndrepte și acest neajuns. Din cele ce urmează publicul românesc se poate încred ințâ de hărnicia acelor despărțăminte cari își înțeleg chemarea — și tot- odată de activitatea Asociațiunii în afară. Desp. Abrud-Câmpeni (raportul dlui Dr. B. Preda, dir. desp.) — La recercarea Onor, comitet central dto 19 Martie a. c. Nr. 1131/1906, cu privire la cele espuse de d-1 advocat și deputat Dr. St. C. Pop din Arad, în ședințele adunării generale din anul trecut, despre starea econo- mică-culturală a locuitorilor din despărțământul nostru, îmi permit a ra- portă următoarele: Mainainte de toate, ca să aibă Onor, comitet central o idee clară despre situația poporului de aici, premit că despărțământului Abrud-Câm- peni aparțin: I. Abrud-Oraș, ai cărui locuitori sunt parte oameni inteligenți: pro- topop, preoți, notar public, advocați, neguțători, învățători etc., parte me- seriași, parte popor de rând, care în mare parte se ocupă cu băișagu de aur, cu economia de vite și de câmp. II. Cercul Roșiei cu opt comune, în mare parte economi, băieși de mine de aur, în parte neînsemnată și meseriași. III. Cercul Câmpenilor cu 10 comune, ai căror locuitori se ocupă cu economia de câmp și de vite, cu pregătirea și vinderea de lemne de clădit, vase de lemn: doniți, ciubere etc., cu diferite meserii, în fine IV. O parte din cercul Trăscăului, anume 8 comune. Locuitorii sunt economi de pământ și de vite, special în Ofenbaia se ocupă poporul și cu băișagu de aur și puțini sunt și meseriași. Considerând, că locurile de pe teritorul despărțământului nostru sunt muntoase și în parte și sterile și, natural lucru, că locuitorii, când s’au așezat aici și-au ales soartea cu toate consecuențele ei și cu toate greu- 37 tățile locurilor muntoase, nu ar fi nici o mirare, dacă ar sta din punct de vedere material și cultural ceva mai slab. Cu toate aceste nu stă lucru tocmai așa, pentrucă dacă comparăm starea peste tot a locuitorilor de aici cu a celor din alte despărțăminte din Transilvania — poate că cei din Ungaria și special din Bănat vor sta mai bine, — atunci vedem, că starea locuitorilor de aici nu este tocmai desperată, pentrucă oameni să- raci și rămași analfabeți sunt peste tot locul. Ba chiar și în orașele prin- cipale partea cea mai mare sunt oameni de aceștia. Considerând, că în urma terenului de aici, comunele — afară de centre — nu sunt și nu pot fi compacte, ci o parte însemnată a comu- nelor este împrăștiată pe dealuri, dacă vom aveă în vedere numai extremul, dacă privim numai la locuitorii din casele situate pe cele mai îndepărtate crânguri sau chiar de tot în munte, atunci adevărat că ajungem la părerea că soartea acelora este amară, că sărăcia acolo este la culme, că acei oameni fiind departe de școală, nu pot fi părtași de cultură, că cultura acelor oameni este primitivă și că foarte cu greu s’ar puteă face ceva pentru ameliorarea culturii lor. Dacă considerăm însă, că din extrem și din excepție nu se formează regula, atunci fără de exagerare putem zice, că în proporțiune cu întreg poporul din Transilvania, poporul de aici, în genere nu stă mai rău din punct de vedere material și cultural, pentrucă este un popor harnic, mun- citor și se ocupă cu tot soiul de negoțuri etc., adună mult pentru traiul vieții. Ba fără mustrare de conștiință pot afirma, că dacă poporul de aici ar avea și pământ, precum are dragostea de agonisit, și dacă nu ar aveă râvna, care pare a fi înăscută în muntean, de a purtă cu ușurință procese destul de coștisitoare și, după cum se adeverește la sfârșit, adeseori destul de nebazate, atunci nici pe departe nu ar stă așa de slab, precum se pare a sta. Cu încetul cred însă că și aceste scăderi vor încetă. Acum revenind la cele afirmate de d-1 advocat și deputat Dr. St. C. Pop, hotărît nu pot ști, că pe care parte a muntenilor a avut-o dânsul în vedere, când a vorbit de locuitorii Români din părțile «dincolo de Arieș?» Nu o pot ștî hotărît, pentrucă multe comune, începând dela Scărișoara până la Ofenbaia — sunt situate pe ambii țărmuri ai «Arieșului». Consi- derând însă, că în parlament dl deputat Pop și-a ridicat glasul pentru Muntenii din cercul Câmpenilor, trebue să ajung la concluziunea, că sub numirea «părțile dincolo de Arieș» a înțeles pe locuitorii din cercul Câm- penilor, deși oamenii tocmai din acest cerc stau mai bine dintre toți Mun- tenii, pe când cei din cercul Roșiei și cei din Abrud se ocupă în mare parte cu băișagu, iar minele de aur fiind de sute de ani exploatate, nu au mai nici un izvor de venit, așă încât mulți au trebuit să-și caute în- tr’alte părți traiul vieții. Adevărat lucru, că și în cercul Câmpenilor au mai secat ceva izvoa- rele abundante de venit, pentrucă locuitorii din munții apuseni, prin ur- mare și cei din cercul Câmpenilor, înainte de 1848 fiind iobagii erarului și având erarul tocmai în cercul Câmpenilor munți întregi cu pădure de brad și cu pășunate extinse, locuitorii din cercul Câmpenilor, atât înainte de 1848 cât și după aceea, pe lângă taxe stabile și destul de moderate, au primit dela erar lemne de clădit și pentru fabricarea de vase de lemn: donițe, ciubere etc., și, tot pe lângă taxe stabile și moderate, au primit și locuri de pășunat extinse spre folosire; iar din acestea aveau mare venit. înainte de acestea cu vre-o 25 ani s’a făcut segregarea pădurilor și locurilor de pășunat și toate comunele au încheiat cu erarul împăciuiri 3 38 judecătorești, cari în urmă s’au arătat că nu sunt tocmai favorabile; dară poate că nici nu ar fi putut încheia împăciuiri mai favorabile. Erarul dupăce a devenit pe pădurile și pășunatele, ce i s’au venit în parte, singurul stăpân, îndată a mărit taxele atât la lemnul de lucru, cât și la locurile de pășunat. Ba unele păduri, cu totala eschidere a locuitorilor, le-a dat spre exploatare la întreprinzători străini. Prin urmare venitul poporului a scăzut, soartea lui a devenit ceva mai amară și de a deveni cândva «in stătu quo», cu greu va mai putea fi vorba, ci numai de o ameliorare a stării de azi. Calea aleasă de dl deputat Dr. St. C. Pop, care a intervenit la ministru pentru ameliorarea sorții poporului, este cea adevărată și toți Muntenii îi sunt mult deobligați pentru aceasta; pentrucă este notorie, că fiind încredințată chivernisirea averei erariale însuș ministerului, acesta arătând bunăvoință, va putea afla un modus vivendi și pentru locuitorii de aici. Făcutu-s’au destule plânsori și până acuma de aici din partea in- teliginții în numele poporului, ba intervenit-a și o deputațiune înainte de asta cu doi ani la ministru, dară toate au fost înzadar. Ne-am bucură mult dacă ar fi mai norocos în această privință dl deputat Dr. St. C. Pop. Din punct de vedere economic și cultural, — considerând cercul de activitate al Asociații mii și modestele mijloace materiale de cari dispune ea și din cari, firește, trebue să fie împărtășite și celelalte despărță- minte, — îmi este foarte greu de a face propuneri directe și pozitive, parte pentrucă și cumpănirea adevărată a chestiunei este foarte dificilă, parte pentrucă îmi lipsesc și însușirile speciale ale unui adevărat expert în această chestiune. Considerând însă că noi toți, cari suntem grupați în jurul Asocia- țiunii, avem datorința morală de a ajutoră după putință promovarea idea- lului scop al Asociațiunii, — fără de a avea pretențiunea de a fi și ne- condiționat aplicate și urmate propunerile mele, îmi iau voie de a le formulă în următorul mod: I. In ședința comitetului cercual, din 8 Aprilie a. c., s’a angajat un număr mai mare din cărturarii de pe teritorul despărțământului nostru, să țină conferințe practice. Viitorul va arătă, dacă se vor și anunță ulterior cu prezintarea temelor și dacă vor și ținea conferințele cu rezul- tatul dorit. De multeori dela angajare până la ținerea conferințelor să mai cugetă oamenii și de multeori din mult, te pomenești cu de tot puțin. Mai departe viitorul va arătă, dacă temele ce se vor prezintă și respective conferințele ce se vor ținea, ajung nivoul recerut pentru în- dreptarea economică și culturală? In orice caz însă, după modesta mea părere, ar fi foarte salutar, ca din când în când, la timp oportun și după pregătirea prealabilă a terenului, să se trimită din centru conferențiari di- baci, cu pregătire specială, cari să țină prelegeri economice și în genere de conținut acomodat, însă cu demonstrațiuni practice, pentrucă de popor numai ceeace vede în praxă să leagă mai bine și mai cu rezultat. La oca- ziuni de acestea va fi bine să se împartă și cărți acomodate. Acești conferențiari, prealabil, ar trebui să studieze împrejurările și neajunsurile locale, calitatea pământului, clima etc. ca să poată ținea con- ferințele în mod de tot practic și cu rezultat practic; spre acest scop ar trebui să se pună în conțelegere cu protopresbiterii tractuali, ca să le ser- vească cu deslușirile necesare și să le fie și de ajutor la ținerea confe- rințelor, că dânșii cunosc mai bine lipsurile poporului încredințat condu- cerii lor. II. In tot cazul este neapărat necesar, ca Onor, comitet central să se pună în înțelegere cu Vener. consistor arhidiecezan gr.-or. din Sibiiu și 39 cu Vener. capitlu gr.-cat. din Blaj, ca să înființeze școli ambulante în crân- gurile mai departe de comune, de unde nu pot frecventă copiii școala, ca să stărue pe lângă protopopi, preoți și învățători, ca nu numai să le dea deslușirile necesari și mână de ajutor conferențiarilor, ci să se și în- grijească de aceea, ca să participe cât se poate mai mult popor Ia confe- rințe și să aplice în praxă cele auzite atât ei înșiși, cât și poporul, pen- trucă prelegerile practice numai atunci vor avea rezultat favorabil, dacă cele auzite vor și prinde rădăcină bună în popor. Mai departe să stărue Vener. consistor și resp. capitlu pe lângă organele lor inferioare, ca la ocaziuni binevenite din nou să le aducă oamenilor aminte de învățăturile practice auzite dela conferențiari, iară preoții în predicile lor oficioase să accentueze, îndeosebi și mult, învățăturile practice. III. Ar fi bine, ca și în foaia «Țara noastră» să se publice prin scri- itorii experți scurte tractate scrise în limba poporului despre comerciu, industrie, meserii și despre lucrările economice, ce trebue să le săvâr- șească economii în fieștecare lună, anume să se publice în Ianuarie ce are de isprăvit în Februarie, în Februarie referitor la Martie etc., așă ca economul cu o lună înainte să fie orientat, despre ce are de isprăvit în luna viitoare. In fine, după putință, să se pună la dispoziție, gratuit, fiește- cărei comune bisericești, spre a le distribui între popor, mai multe exem- plare din «Țara noastră». Natural lucru că întreaga clasă inteligentă și cei ce stau în fruntea despărțământului, după putință, se vor îngriji să promoveze cultura, ceeace de altcum și până acum au făcut, și dacă roadele nu sunt până acum mulțămitoare, aceasta nu se poate arunca în sarcina inteligenții, pentrucă a ridica un popor pe o treaptă mai înaltă culturală nu este lucru așă de ușor, ci dacă vom pune umăr la umăr ne va ajută și Dumnezeu de vom înainta. Câmpeni, 13 Aprilie 1907. Desp. Brad. — Despre activitatea comitetului cercual din desp. Brad (X) în decursuranului 1906 avem onoare a prezintă următorul raport: 1. Comitetul cercual în decursul anului a ținut 5 ședințe. In ședința dela 20 Iulie s’a decis înființarea de agenturi în comunele: Halmagiu, Cristior, Cebea, Curechiu, June și Vaca precum și biblioteci poporale cu câte 37 ex. din cărțile donate de Asociațiune. 2. Adunarea cercuală s’a ținut la 29 Iulie 1906 în Halmagiu. 3. Comitetul a ținut prelegeri poporale economice, prin membri aleși din sinul său în 11 comune despre diferite obiecte culturale și economice. 4. Comitetul a incassat și administrat în decursul anului taxe dela 29 membri ordinari în suma de 232 cor. 5. Cu ocaziunea adunării generale s’a ținut în comuna Halmagiu o producțiune teatrală împreunată cu dans, pentru muzeul Asoeiațiunii, a cărei venit curat, circa 200 cor., s’a administrat direct la cassa comitetului central. 6. Prelegerile poporale, dupăcum se vede din raportul nostru Nr. 30/906 dto 24 Iunie 1906, s’au ținut pretutindenea neconturbate și au fost ascul- tate de un număr mare de popor. 7. Agenturile sunt la începutul activității lor, sperăm că în anul 1907 își vor începe activitatea și vom putea spori numărul lor. Bibliotecile lor sunt în organizare. Brad, 1 Martie 1907. 3 40 Desp. Bran. — I. Cu provocare la recercarea Onor, comitet central dto 4 Martie a. c. Nr. 283, am onoare a înainta despre activitatea despăr- țământului Bran al Asociațiunei în decursul anului trecut, următorul Raport. Teritorul despărțământului Bran, al Asociațiunii, se extinde numai asupra celor 10 comune politice brănene. Deși avem aici vr’o 14 preoți și 16 învățători, apoi o seamă de inte- ligință și mulți oameni cu dare de mână, — totuș dragostea, alipirea și sprijinirea Asociațiunii și a mărețului ei scop cultural ce-1 urmărește, lasă foarte mult de dorit. Acest despărțământ, în privința numărului membrilor ordinari, este cel din urmă dintre toate despărțămintele câte le are Asociațiunea, căci numără numai 7 membri ordinari. Intre aceștia se află un singur preot, nici un învățător, doi comercianți, banca »Parsimonia« și 4 membri ai familiei de Pușcariu, dintre cari numai d-1 loan Cav. de Pușcariu are locuința stabilă aici. Astfel stând lucrul, e foarte greu a înjghebă chiar și comitetul cer- cual, din lipsă de membri. Biroul a făcut în nenumărate rânduri apel la preoțime și dăscălime să se înscrie ca membri ordinari, tot asemenea a recercat și comunele politice, dar toate opintirile au fost zadarnice. Nepăsarea e cu mult mai tare, ca să o poată sparge câteva apeluri, fie acelea cât de călduroase. Se înțelege că între astfel de împrejurări, nici nu a putut desvoltă acest despărțământ vr’o rodnică activitate. Agenturi nu avem în nici o comună. Am cercat să mă pun în legă- tură în privința aceasta cu mai mulți preoți, dar toți mi-au răspuns «să-mi văd de treabă». Prelegeri economice nu s’au ținut, și e și greu a aranja astfel de pre- legeri aici, unde comunele sunt tare împrăștiate. Bibliotecă avem în centrul Branului și e făcută din contribuiri bene- vole, numără la 140 volume. Numărul celorce cer cărți din bibliotecă e foarte restrâns. Cauza poate fi că mulți nu știu de existența acestei biblioteci și iarăș, fiind cărțile bibliotecii dăruite, sunt cărți de puțină valoare și de puțin interes pentru popor. Comitetul a ținut 3 ședințe în anul trecut în cari s’au rezolvat afaceri curente, s’a decis lansarea de apeluri pentru aquirarea de membri pentru despărțământ și de cărți pentru bibliotecă; și a pus la cale trimiterea a 70 de țărani și țărance la adunarea generală a Asociațiunii dela Brașov. Adunarea generală cercuală a despărțământului Bran s’a ținut în Bran la 21 August. Cu această ocaziune d-1 profesor din Brașov, Aurel Ciortea a ținut o prelegere poporală din domeniul istoriei universale și naționale cu ajutorul aparatului de proiecțiune Incassările cu această ocaziune au fost în sumă de 150 cor., spesele de cor. 112*70. Sohodol-Bran, în 8 Martie n. 1907. II. Raportul d-nului V. C. Osvadă. — Sfatul dela Bran s’a ținut în localitățile băncii «Parsimonia» dela orele 1 d. a. până la 6 oare seara în Joia primă după Paști. Deschiderea sfatului a făcut-o părintele George Babeș, iar cu conducerea procesului verbal a fost încredințat părintele Pușcariu din Sohodol. Eu am început cu arătarea foloaselor, ce se pot ajunge prin tovără- șiile de lăptărit. Pentru argumentare m’am folosit mai ales de datele, ce 41 mi le-am câștigat dela tovărășia românească de lăptărit din Săliște, unde dela Aprilie 1906 până la 30 Aprilie 1907 s’au prelucrat aproape 120,000 litri lapte, pentru care s’a plătit poporațiunii din Săliște și Vale, mai ales, suma de aproape 11,000 coroane— și pe lângă aceste tovărășia din Săliște o să-și încheie primul bilanț cu profit, foarte mulțămitor, Dupăce am descris întreg organismul intern al unei lăptării și dupăce s’au făcut combinații practice despre felul cum ar succede o lăptărie în comunele brănene, le-am pus la dispoziție formulare de prospecte, declarații de membru și statute pentru tovărășia de lăptărit; tot asemenea le-am pus la dispoziție și unele din formularele pentru tipăriturile și registrele necesare. In principiu s’a hoărît apoi, că în comunele brănene să se înființeze o tovărășie pentru lăptărit. Atunci, în sfat s’a constituit un comitet de ini- țiativă în frunte cu d-1 luliu Pușcariu, jude reg. de curie în pens. și M. on. domn părintele George Babeș, directorul desp. Astrei, din care fac parte aproape toți fruntașii conducători ai comunelor brănene. Acest co- mitet și-a luat îndatorirea să pregătească totul, dar mai ales să adune membri și să fixeze locul centralei de lucru al tovărășiei de lăptărit. Eu mi-am luat îndatorirea, că având lista membrilor și proiectul de statute, întocmit pentru trebuințele locale, o să instruez toate actele așă fel, ca acele să poată fi transpuse pentru înregistrarea firmei la tribunalul com- petent. înjghebarea tovărășiei, întrucât nizuința și entuziasmul adeverit la acest sfat vor fi dăinuitoare, ar putea fi asigurată, dupăce materiale brute (vaci cu lapte) sunt îndeajuns, râvnitori pentru înjghebare asemenea sunt în număr îndestulilor, iar mai pe sus de toate s’au făcut asigurări, că banca «Parsimonia» va putea fi câștigată să anticipe în condiții favorabile suma de 2—3000 coroane, trebuincioasă pentru cumpărarea trebuincioaselor unelte la instalarea tovărășiei de lăptărit. Trecând apoi la chestiunea tovărășiei pentru valorizarea poamelor, din motive de cruțare în spese, dar mai ales din motive locale s’a adoptat propunerea, ca această tovărășie să se facă în legătură cu tovărășia de lăptărit și anume așă, ca să se alcătuiască deocamdată o singură tovărășie și adecă aceea să aibă două secții, una pentiu lăptărit și alta pentru valo- rizarea poamelor. Fiecare din aceste secții lucrează pentru sine separat sub conducerea câte unui grup format dintre membri direcțiunii tovără- șiei — urmând apoi ca rezultatele acestor două feluri de operații, să fie arătate ca rezultatele tovărășiei. Tovărășia pentru valorizarea poamelor își ia ca țântă scăparea popo- rului brănean de precupeții, ce-i năpădesc, înainte de formarea roadei și care le cumpără roada, mai ales per grădină, cu prețuri păgubitoare pentru cultivatorii de poame. Ajungerea acestei ținte se nizuește prin acordarea de anticipații pe roada poamelor și apoi prin valorizarea în comun a poa- melor, făcută mai ales prin sortarea rațională, prin prelucrarea în comun și prin introducerea vânzărilor de poame — special pachetate și sortate. In privința aceasta le-am dat îndrumările trebuincioase. Acest fel de tovărășie poate să fie o mare binefacere pentru comu- nele brănene, dupăce se găsesc săteni, mai ales în comuna Sohodol, care și până acum au putut obținea din poame anual, sume între 800 și 2500 coroane — câte unul. După hotărîrea de a înființa prin o singură tovărășie un așezământ pentru lăptărit și pentru valorizarea poamelor, eu mi-am permis să le atrag atenția și apoi să le dau informațiile trebuincioase pentru asigurarea îm- prumutată în cazuri de perdere în vite. Primită fiind și această propunere 42 le-am pus la îndemână exemplare (formular) de contracte pentru asigu- rarea vitelor și formulare pentru declarații de membri, ce doresc să între în o astfel de tovărășie ocazională. Din Bran m’am reîntors cu impresia, că Onoratul comitet a] Asocia- ciațiunii în curând o să fie în plăcuta situație să poată constată, că încre- dințarea, ce mi-a dat a ajutat mult la alcătuirea unor așezăminte econo- mice de mare folos pentru poporațiunea no s râ din părțile brănene. Desp. Brașov. (Raportul d-lui A. Bârseanu). — Imi iau libertate a înainta următorul raport despre situația și lucrările desp. (Brașov) al Asociațiunii în cursul anului 1906: 1. Numărul membrilor Asociațiunii a crescut în anul trecut în mod îmbucurător, înscriindu-se mai mulți membri noi de diferite categorii parte în cursul anului, parte cu prilejul adunării generale a Asociațiunii, ținute în Brașov în zilele de 8 și 9 Septemvrie v. 1906. Astfel pe când în anul 1905 desp. avea: 2 membri fundatori, 10 „ pe vieață, 79 „ ordinari, 25 „ ajutători, la încheierea anului 1906 el are: 4 membri fundatori, 13 „ pe vieață, 97 „ ordinari, 65 „ ajutători. Dintre membri vechi au răposat în cursul anului: Dr. N. Lemeny (membru ord.), Petru Nemeș, Toma Bârsan (membri pe vieață) și loan Axente Severu (membru fundator). Taxele și le-au achitat prin despărțământ: 1 membru fundator, 1 membru pe vieață, 74 membri ordinari și 56 membri ajutători (12 din Satulung bis. veche, 5 Dârste, 8 Vulcan, 10 Purcăreni, 8 Codlea, 2 Țân- țari, 6 Feldioara, 2 Măieruș, 3 Rotbav). 2. Agenturile comunale s’au înmulțit în anul trecut cu 2, înființându-se agenturi nouă în Purcăreni și în Tărlungeni. Agentura din Feldioara a fost reorganizată. Astfel de prezent despărțământul nostru are cu totul 21 agenturi, dintre cari cele mai multe au dat mână de ajutor comitetului despărț. în lucrările sale, mai ales cu prilejul adunării generale a Asocia- țiunii din 8 și 9 Septemvrie v. 1906. Aceste agenturi sunt: Bod, Brașov- Tocile, Brașovul-vechiu, Codlea, Cristian, Dârstele Brașovului, Feldioara, Ghimbav, Hălchiu, Herman, Măieruș, Preșmer, Purcăreni, Râșnov, Rotbav, Sân-Petru, Satulung bis. sf. Arhangeli, Tărlungeni, Țânțari, Vlădeni și Vulcan. 3. Cele 17 biblioteci poporale ambulante ale desp., cu un cuprins de 1576 volume în preț de 2,701 cor. 98 b. au rămas distribuite și în cursul anului trecut tot în comunele, în care se aflau la încheierea anului 1905. Precum s’a constatat în rapoartele prezintate cu prilejul adunării generale a despărțământului, dintre cărțile cuprinse în aceste biblioteci mai mult s’au cetit poveștile, snoavele, istorioarele, cărțile de cuprins religios și istoric, precum și poeziile, iar mai puțin au fost cetite scrierile economice și cele pedagogice. Cătră finea anului 1906 comitetul despărțământului a luat dispozi- țiunea, să se formeze două biblioteci nouă de câte 109 volume, ceeace s’a 43 și executat, așa că de prezent despărțământul nostru dispune de 19 bi- blioteci poporale. Pentru aceste biblioteci s’au făcut în anul trecut următoarele contri- buiri în bani: 1. Dela învățătorii din Preșmer.............................K IO⁻— 2. „ agentura Dârste......................................„ 4⁻— 3. „ dl Z. Bârsan.........................................„ 50.— 4. „ Reuniunea femeilor din Feldioara.....................„ 13⁻— 5. „ agentura Feldioara......................................„ 15’10 6. Prin d-1 I. O. B. dela mai mulți doritori ai înaintării poporului....................................................„ 211’10 7. Venitul curat al sărbătorilor din Septemvrie .... „ 163’11 8. Din vânzarea mărcilor cult.................... . ■ . „ 10’— Suma . K 476’31 Daruri în cărți: dela Preaonor. comitet central 155 broșuri din Bi- blioteca poporală a Asociațiunii. 4. La inițiativa comitetului despărțământului s’au ținut în cursul anului prelegeri poporale în următoarele comune: 1. In 2 Februarie v. în Feldi- oara, unde s’a vorbit despre «Primejdiile alcoholismului» și «Tablouri din Italia», ambele împreunate cu proiecțiuni (prelegători: d-nii G. Vătășanu și I. Petrovici). 2. In 12 Martie v. în Vulcan, unde d-1 înv. Ananie Boldor a ținut prelegerea economică «Importanța culturii pomilor în genere, în- grijirea și curățirea lor», iar d-nii G. Vătășan și 1. Petrovici au vorbit «De- spre alcoholism» (proiecțiuni cu schiopticonul). 3. In 19 Martie în Purcăreni dl An. Boldor: «Importanța pomăritului și plantarea pomilor» cu demon- strațiuni practice, iar în 9 Aprilie dl G. Vătășan: «îngrijirea pomilor și a poamelor» și «Tablouri geografice», ambele cu proiecțiuni. 4. In 16 Aprilie în Dârste d-1 An. Boldor «Pomăritul în genere și îndeosebi altoitul po- milor» cu demonstrațiuni practice, și «îngrijirea pomilor și a poamelor» (prel. cu proiecțiuni). 5. In 23 Aprilie în Tărlungeni dl An. Boldor: «Im- portanța legumelor și cultura lor» și «Îngrijirea pomilor și a poamelor» (cu proiecțiuni). 6. In 26 Noemvrie în Codlea dl Sofroniu Roșea a vorbit despre «Starea poporului nostru și unele probleme, cari ar trebui rezol- vate spre ajutorarea lui». 7. In 26 Decemvrie în Feldioara d-1 Sofroniu Roșea a ținut aceeaș prelegere și A. Bârseanu a vorbit despre «Foloasele învățăturii». La prelegerile acestea de obiceiu prelegătorii au fost însoțiți de 2—3 din membri comitetului, cari încă n’au pregetat a adresă cuvinte de în- vățătură poporului adunat. Cu ocaziunea prelegerii din 2 Februarie s’a reorganizat agentura din Feldioara, iară în legătură cu prelegerile din 19 Martie și 23 Aprilie s’au înființat agenturi nouă în Purcăreni și în Tărlun- geni. întrunirea din 26 Decemvrie ținută în Feldioara a fost foarte mult înălțată prin participarea societății de cântări a tinerilor Români din Brașov < Acordul», care a executat cu prilejul acesta mai multe cântări melodioase și ai cărei membri au binevoit a promite și pentru viitor sprijinul lor pe seama despărțământului. O însemnătate deosebită atribuim celor 4 prelegeri economice din ra- mura grădinăritului (pomărit și legumărit), ținute la invitarea comitetului de dl învățător An. Boldor din Codlea. Prelegerile acestea au fost urmă- rite cu mult interes din partea ascultătorilor și însoțite fiind și de demon- strațiuni practice (plantare de pomi, altoire, proiecțiuni cu schiopticonul), credem, că vor servi multora ca îndemn și îndreptare pentru viitor. 44 Pentru întimpinarea cheltuielilor împreunate cu aceste prelegeri Prea onor, comitet central a binevoit a ne pune la dispoziție suma de 100 cor. din care 60 cor. s’au dat ca remunerațiune dlui An. Boldor (40 cor. pentru cele 4 prelegeri ținute, iar 20 cor. ca avans pentru 2 prelegeri, ce s’a obligat, că le va ținea în cursul anului 1007), iară 14 cor. s’au cheltuit cu transportul prelegătorului. In anul acesta (1907) comitetul va continuă cu aceste folositoare pre- legeri, având deocamdată în vedere comunele: Rotbav, Măieruș, Crisbav, Sân-Petru, Herman și Bod, unde spre a întări și mai mult povețele eco- nomice, a decis a distribui gratuit un număr oarecare de pomișori de soiu nobil și o cantitate oarecare de semințe bune de legume și de nutrețuri artificiale. Totodată comitetul s’a pus în înțelegere cu dl director școlar în penziune loan Aron din Brașov, ca in cursul verei să țină sub egida despărțământului un curs de albinărit pe seama învățătorilor și a econo- milor noștri din ținutul Brașovului. In fine pentru a îndemnă pe învățătorii din comunele ținătoare de desp. nostru, ca să dea toată atențiunea culturii grădinilor școlare, adu- narea generală a des'p. din vara trecută a hotărît a se distribui și anul acesta un premiu de 30 cor. pentru grădina școlară cea mai bine îngrijită de pe teritorul acestui despărțământ. Nu pot încheia punctul acesta, fără a constată greutatea, cu care se află persoane cu pregătire specială, capabile a ținea prelegeri în adevăr folositoare din economia rurală. De aceea îmi iau libertatea a atrage atențiunea Preaonor. comitet central asupra întrebării, dacă nu ar fi bine a se angaja permanent din partea Asociațiunii un bărbat cu cunoștințe speciale în ramura economiei rurale, care să meargă ca conferențiar din despărțământ în despărțământ și pe baza observațiunilor făcute la fața lo- cului să dea povețele trebuincioase și totodată să inițieze tovărășii agri- cole și alte însoțiri, ce le-ar crede de folos. 5. O parte însemnată a activității comitetului în cursul anului trecut a fost folosită pentru primirea corespunzătoare a adunării generale a Aso- ciațiunii, adunare ținută în 8 21 și 9/22 Sept. 1906 în Brașov. Cu prilejul acestei adunări și la sărbările împreunate cu această adunare s’au făcut încassări în sumă de K 1,976'07 și cheltuieli de K 1.812 96, rămânând astfel un venit curat de K 163'11. Venitul acesta s’a adaus la suma destinată pentru bibliotecile poporale ale desp. Din incidentul adunării, despre care e vorba, Preaonor. comitet cen- tral a binevoit a trimite un număr de 1200 cărți și broșuri din biblioteca poporală a Asociațiunii, care să se distribue între poporenii, ce vor luă parte la adunare. Sosind însă cărțile acestea prea târziu, ca să poată fi distribuite în timpul adunării, comitetul desp. a hotărît să le distribue prin agenturi între aceia, cari au luat parte la petrecerea poporală din 8 Sep- tembrie, iar restul să se depună în biblioteca despărțământului spre com- pletarea bibliotecilor poporale și spre a fi distribuite cu prilejul adunărilor generale ale desp. și la prelegerile poporale, ce se vor ținea în viitor. Până acuma s’au distribuit din aceste cărți: 1. La agentura din Codlea.............................70 exemplare 2. „ „ „ Dârste............................ 70 „ 3. „ „ „ Herman.............................70 „ 4. „ „ „ Stupim'........................... 70 „ 5. „ „ „ Feldioara ........ 70 „ Suma , 350 exemplare 45 Transport 350 exemplare 6. * La agentura din Râșnov.....................70 „ 7. „ „ „ Tohanul-vechiu....................70 „ 8. „ despărțământul Bran..........................115 „ 9. „ „ Zernești.........................115 10. In comuna Topârcea prin d-1 Dr. N. Vecerdea 23 743 exemplare. Restul de 457 exemplare s’a depus în biblioteca despărțământului. 6. Intre chestiunile, cu care s’a ocupat comitetul desp. în anul trecut, a fost și procurarea unul războia de țăsut perfecționat pe seama Român- celor din Săcele, a căror ocupațiune de căpetenie e torsul și țăsutul lânei și totodată înființarea unui depozit în piața Brașovului pentru stofele de lână lucrate în Săcele. Pentru studiarea mai deaproape a acestei chestiuni comitetul a ales din sinul său o comisiune și totodată a decis a jertfi o parte din mijloacele sale materiale pentru procurarea războiului perfec- ționat, care ar puteâ înlesni munca și îmbunătăți calitatea produselor tex- tile ale populațiunii noastre din Săcele, a cărei viață s’a făcut așa de grea în timpul din urmă. 7. Pentru rezolvarea acestor chestiuni și în genere pentru îndepli- nirea lucrărilor sale comitetul desp. a ținut în anul trecut 6 ședințe. Nu- mărul corespondențelor trimise de birou a fost de 63. Adunarea generală a despărțăm. s’a ținut în 22 Maiu v. (4 Iunie n.) 1906 în Feldioara sub conducerea d-lui viceprezident Dr. N. Vecerdea. La această adunare s’a cetit și s’a discutat raportul general al comitetului despre lucrările sale în anul 1905/6, raportul special al cassarului și al bi- bliotecarului, și s’a fixat budgetul desp. pe anul 1906/7. Disertațiuni au ținut: d-1 Dr. N. Vecerdea «Despre educațiunea economică» și dl /. Sporea, învățător în Feldioara, «Despre starea economică a Românilor din patrie dela 1848 încoace». Intre hotărîrile aduse de adunare este și aceea, ca comitetul să designeze mai multe teme de interes general și economic, potrivite pentru împrejurările din ținutul nostru, cu care să se ocupe re- prezentanții agenturilor și apoi mai ales iarna să Ie desvoalte înaintea po- porului și să le consulte cu el. însemn în sfârșit, că și la această adunare s’a distribuit din partea desp. un număr de cărticele între școlarii și între școlărițele din comuna Feldioara. 8. Mișcarea cassel despărțământului în cursul anului 1906 a fost la intrări de K 1,998’59, iară la eșiri de K 1,568’64, rămânând cu 31 Decem- vrie 1906 un sald de K 429’95. Saldul acesta este destinat pentru crearea de biblioteci nouă poporale, pentru ținerea prelegerilor poporale și pentru întimpinarea celorlalte cheltuieli ale despărțământului. Brașov, 24 Martie v. 1907. Despărțământul Caransebeș n’a desvoltat nici o activitate. S’a în- ființat o agentură în leșelnița, constătătoare din 9 membri. — Biblioteci s’au înființat în : leșelnița, lablanița, Cireșa și Glâmboaca, o parte din cărțile trimise de comitetul central au rămas neîmpărțite la despărțământ. — Pre- legeri poporale nu s’au ținut. Suma de 100 cor. primite dela comitetul central, spre acest scop, s’a depus la «Sebeșana». La 10 țărani s’a trimis gratuit foaia «Lucrul». Cassa are un sald, ca depunere la «Sebeșana», de K 140’67. Adunarea cercuală nu s’a ținut. Caransebeș, 2/15 Martie 1907. 46 Despărțământul Hațeg. — In anul trecut ca și în cei premergători, ne-am nizuit a populariza înbrățișarea și sprijinirea Asociațiunii,* prin în- ființarea de agenturi și biblioteci. Referitor la înființarea agenturilor până acum, n’am fost norocoși din motivul, că preoțimea rurală încă nu este înscrisă între membri Asociațiunii, cu toatecă, pentru înscrierea lor de membri s’au făcut mai multe apeluri în cursul anilor; durere au rămas fără rezultat. Tot astfel stăm și cu învățătorii. Sperăm, că generația mai tânără a preoțimei ne va da pe viitor mai mult sprijin, și nu e eschis, că în cursul anului curent vom putea înființa vre-o două agenturi. Biblioteca despărțământului, care s’a înființat abia de câțiva ani este în stare înfloritoare, cu toate că s’a înzestrat din propriile noastre puteri. Susnumita bibliotecă cu finea anului 1905 a constat din 278 opuri, iar în cursul anului 1906 s’a augmentat cu 47 opuri, astfel că azi constă din 325 opuri (488 volume) în valoare de 813 cor. 66 fit. Avem firma speranță de a o înmulți în anul curent în mod simțitor, înființând și o bibliotecă populară ambulantă. Pentru ajungerea acestui scop, fondurile necesare le adunăm prin aranjarea diferitelor petreceri. Comitetul despărțământului se ocupă de prezent — prin colectă —, cu înființarea unui fond pentru a puteâ țineâ prelegeri populare cu subiecte din sfera economiei. Numărul membrilor în 1906 a fost 27, deci s’a sporit cu unul față de anul precedent. Comitetul în anul trecut a ținut 4 ședințe. Adunarea generală s’a ținut în Hațeg, la care a participat un public distins. La această adunare s’a ținut o disertație din partea d-lui Dr. lacob Radu cu subiect istoric. Hațeg, la 10 Martie 1907. Despărțământul Mediaș. — Dela anul 1901, de când s’a înființat acest despărțământ n’a desvoltat aproape nici o activitate. Cărturărimea de pe teritoriul despărțământului nu se interesează și nu sprijinește problemele urmărite de Asociațiune, iar adunările generale sunt foarte slab cercetate. Nădejdea de premenire a stărilor actuale o punem în generația mai tânără, care e chemată să dea viață acestui despărțământ. — In cursul anului 1906 s’au ținut 4 ședințe și s’a încasat dela membri ordinari suma de 164 cor. Mediaș, 1 Iunie 1907. Despărțământul Orăștie. — Am cerut și am tot așteptat rapoarte dela 2 agenturi despre bibliotecile lor, și aceasta a fost cauza întâr- zierii raportului meu. Rapoartele așteptate n’au sosit nici până azi, așadară cu privire la agenturile din Romos și Rapoltul mare, precum și despre starea și mișcarea bibliotecilor lor nu pot spune nimic. — A treia agentură am înființat-o subsemnatul în Geoagiu, la 16 Decemvrie 1906, și i-am dat în grije 38 broșuri din cele trimise de Onor, comitet centra), și încă vre-o 22 cărți dăruite de câțiva oameni buni (G. Todica, A. Roșu, I. Herța) așă că am înființat acea bibliotecă cu 60 cărți. Prin procurări ulterioare s’a augmentat până peste 80 cărți și sunt speranțe de spor, având promise donațiuni în bani și cărți. Cărțile din bibliotecă se caută mult și oamenii se bucură, că au ce ceti în timpul iernii când și așă nu prea au ce lucră. In ce privește activitatea despărțământului nostru aflu de prisos a înșira: câte ședințe a ținut comitetul, căci nu în numărul ședințelor sau al concluzelor rezidă activitatea unui despărțământ. 47 ln anul 1906 despărțământul nostru a aranjat o serie de prelegeri economice, ilustrate cu schiopticonul propriu. Din 10 prelegeri proiectate s’au ținut șase, în Orăștie (2), Rapoltul mare, Oeoagiu, Băcăinț și Balșa. Cu ocaziunea aceea am înființat în Rapoltul mare o agentură, dându-i în seamă o mică bibliotecă de vre-o 26 broșuri. De atunci n’am mai aflat nimic despre starea ei. Adunarea generală a despărțământului s’a ținut în Orăștie la 2 August st. n., când s’au ținut și prelegeri economice. De oare-ce cassarul nostru n’a lucrat nimic, în urmă a abzis. Cu privire la câștigarea de membri, ținerea lor în evidență, încassarea taxelor etc. nu s’a făcut nimic, afară de puținul făcut de subsemnatul în Oeoagiu. E de regretat, că în Orăștia atât de românească nu ni-a succes să gă- sim un cassier: cei mai în vârstă țin lucrul de sub demnitatea lor, cei mai tineri nu primesc slujbă fără plată. In rezumat: 1. s’au ținut 5 prelegeri economice; 2. avem 3 agenturi și biblioteci poporale; 3. agentura și biblioteca din Oeoagiu prosperează frumos, celelalte tac. O el mar, 6 Martie 1907. Desp. Săliște. — La provocarea din 4 1. c. Nr. 283, ne permitem a Vă trimite următorul raport: Prelegeri publice poporale în urma dispozițiunilor luate din partea comitetului despărțământului, s’au ținut în următoarele comune: 1. In comuna Aciliu: Din incidentul adunării generale a despărță- mântului, ținută la 4 Nov. 1906 s’a ținut: a) Despre asigurarea vitelor, ca mijloc de întărire economică, confe- rențiar Dr. loan Stroia; b) Peronospora și mijloacele de apărare a viței de vie, conferențiar loan Chirca; r) în 26 Nov. v. Vița americană și altoitul în verde, confer. Antonie Hodoș, înv. cl) în 17 Dec. v. Plantarea și îngrijirea viței altoite în primii 4 ani, con- ferențiar loan Oțoiu, preot. 2. In Alămor: a) In 12 Nov. v. Datinele sunt mai puternice decât legile, conferențiar Simion Alămorean, preot b) în 19 Nov. v. învățături folositoare pentru poporul necunoscător de legi, la judecătoria comunală, cercuală și tribunal, conferențiar loan Topârcean, notar cualif. și primar; c) în 26 Nov. v. Despre pomărit, conferențiar Nic. Lupu, înv. 3. In Amnaș: a) In 30 Nov. v. Despre concubinate, confer. loan Predovici, preot; b) în 6 Dec. v. Despre beție și urmările ei, conf. loan Mardan, înv. 4. In Armeni: Nn s’a insinuat nimeni cu prelegere și din cauza depărtării nu s’a putut esmite prelegător din centru. 5. In Cacova: a) In 10 Dec. v. Despre pomărit, confer. loan Hanzu, preot; b) în 17 Dec. v. Despre îngrășarea pământului, confer. loan Hanzu, preot. 6. In Galiș: a) In 10 Dec. v. Despre pomărit, conferențiar loan losof, preot. 48 7. Gurarâului s’a anunțat loan Manta cu o prelegere «Despre pomărit», care din unele împrejurări locale nu s’a ținut. 8. In Mag: a) In 6 Dec. v. Despre economie, conferențiar Alecsandru Vlad, paroh; b) în 31 Dec. v. Despre începutul, desvoltarea și caracterul poporului român, conferențiar Nic. Bumba, pedagog. 9. In Săliște-, a) In 19 Nov. v. Priviri asupra stărilor sociale și mate- riale din Săliște și despre asigurarea vitelor ca mijloc de întărire econo- mică, conferențiar Dr. loan Stroia; />) în 26 Nov. v. Din viața strămoșilor noștri, conf. Dr. loan Lupaș, prof. sem.; c) în 3 Dec. Despre Andreiu baron de Șaguna, confer, loan Mateiu, învățător; d) în 10 Dec. v. Cauzele mortalițății la copii în primii ani ai vieții, conferențiar Dr. Nic. Calefar, medic; e} în 17 Dec. v. Despre creșterea morală a copiilor, conferențiar loan Popa, cleric abs. învăț. 10. Sibiel: d) In 29 Oct. v. Despre pomărit, confer. Valeriu Popo- viciu, preot; b) în 3 Dec. v. Despre meserii, conferențiar loan Dobrotă, învățător. 11. In Săcel: A făcut biroul despărțământului escursiune în 24 Dec. și s’a ținut pe lângă cântări executate de învățătorii din despărțământ, disertația «Despre însemnătatea meseriilor», de Dumitru Lăpădat. 12. In Tilișca: a) In 19 Martie v. Combaterea consumărei rachiului și tutunului, disertant loan Bratu, director școl.; b) în 10 Dec. v. Despre Mihaiu Viteazul, confer. Nicolau Comăniciu, preot. 13. In Topârcea s’a ținut o prelegere despre tovărășii de loan Suciu, preot. 14. In Vale: în 30 Ian. v. Cauzele de sărăcire ale poporului și delăturarea lor, conferențiar Constantin Tipuriță, înv. 15. In Orlat: a) In 2 Dec. n. Cultura pomilor, conferențiar loan Stoia, învățător; b) în 9 Dec. n. O pagină din istoria poporului român în 1848. Câmpul lui Martie, conferențiar Dionisie Decei, paroh; c) în 16 Dec. n. Cauzele decadenței poporului din Orlat, conf. Leon Maior, înv.; d) în 23 Dec. n. Casa părintească și școala, conferențiar loan Giurgiu, director școlar. Privitor la biblioteci raportăm, că acest despărțământ dintru început nu a urmărit scopul de a înființa noauă biblioteci, ci a dorit ca din veni- tele sale, să sporească biblioteci existente, insistând, ca acestea să stee la dispoziția întregului popor din comuna respectivă. Deci bibliotecile află- toare pe teritorul acestui despărțământ, cari stau la dispoziția întregului public sunt: 1. In Aciliu: a) Biblioteca parohială cu 91 opuri; b) „ școlară „ 102 „ In 1906 s’a dăruit din incidentul adunării generale, prin despărțământ 46 opuri, cari conform dorinței fruntașilor din comună, s’au incorporat bibliotecii parohiale. 4$ 2. In Amnaș: a) Biblioteca școlară a Asoeiațiunii cu 40 tomuri, donate de despărțământ în adunarea gen. din 1905. S’au cetit de popor 8 tomuri, de elevi 24 tomuri. 3. In Cacova: a) Biblioteca parohială cu 280 tomuri. S’au cetit de popor și elevii școalei în 1906, 36 bucăți. 4. In Galiș: Biblioteca școlară a Asoeiațiunii cu 46 opuri, donată de despărțământ în anul 1904. In 1906 s’au cetit 20 opuri. 5. In Gurarâului: a) biblioteca parohială cu 248 opuri la cari sunt adăugate 45 cărți donate de Asociațiune acum 20 ani; b) biblioteca școlară cu 129 opuri. In 1906 s’au cetit de popor 81 cărți, de elevi 64 cărți. 6. In Mag: a) biblioteca școlară cu 71 opuri, dintre cari a donat despărțământul în 1905, 51 opuri. In 1906 s’au cetit de popor și elevi 45 opuri. 7. In Săliște: a) biblioteca despărțământului cu 46 opuri; b) biblioteca parohială școloră cu 1456 opuri în 1663 voi. S’au cetit în 1906 de popor și elevi 763 opuri. 8. In Sibiel: a) biblioteca parohială cu 252 opuri; b) biblioteca școlară cu 218 opuri. La aceasta a donat despărțământul în 1903, cu ocazia adunării generale, 14 opuri în 23 tomuri. In 1906 s’au cetit de popor și elevi 60 opuri. 9. In Tilișca: a) biblioteca parohiala cu 260 opuri în 274 volume: b) biblioteca școlară cu 322 opuri în 347 volume. S’au cetit în 1906 peste tot 102 cărți. 10. In Vale: a) Biblioteca școlară cu 220 opuri. S’au cetit 45 opuri în 1906. 11. In Topârcea: Biblioteca școlară cu 38 opuri dintre cari a donat despărțământul în 1905, cu ocazia adunărei gen. 24 opuri. 12. In Orlat: a) biblioteca poporală cu 74 tomuri, la care în 1900 a donat despărțământul 63 tomuri; b) biblioteca școlară cu 206 opuri. In 1906 s’au cetit 85 opuri. Cu privire la agenturi raportăm, ca în acest despărțământ sunt numai 3 și anume în Ourarâu, Orlat și Tilișca. In celelalte comune, din lipsa de membri în număr suficient, rolul de agenturi l-au îndeplinit oficiile paro- hiale, un mijloc care pentru despărțământul nostru ni se pare mai cores- punzător. Săliște, la 31 Martie 1907. Desp. Sibiiu. — (Raport despre activitatea din 1905/1906). I. Membrii: a) membrii fundatori 10 b) „ pe viață 26 c) „ ordinari 108 d) „ ajutători 15 159 II. Escursiuni culturale. Escursiuni culturale în sinul poporului am făcut, în cursul anului 1905, la Săcădate. Un număr considerabil de popor și de cărturari din jurul întreg, precum din comunele mai îndepărtate Rășinari, Oușterița, Bungard, Mohu, Boița, Avrig, Porumbac, Fofeldea, Topârcea, Lancrăm, s’a întrunit în bise- rică, unde după sfta liturgie: 50 1. Directorul despărțământului a ținut poporului o cuvântare (diser- tație) prin care a combătut urâta datină a înjurăturilor, sudalmelor. 2. După prânz advocatul Dr. loan Fruma a ținut o prelegere «Despre «testamente», explicând dispozițiile fundamentale ale legii testamentare, dând poporului povețe practice și de folos. 3. Alt membru a vorbit despre «învățătură și bunăstare», desvoltând ia înțeles adevărul maximei «cine are carte are parte». 4. Iară la fine directorul despărțământului despre «economia casnică», combătând în legătură cu aceasta alte păcate și patimi, îndemnând la hărnicie, cruțare și bunaînțelege». Ascultătorii au rămas muițămiți de învă- țăturile ce li s’au dat. III. Bibliotecă. Cu ocaziunea acestei escursiuni s’a întemeiat la Săcă- date și o bibliotecă, carea s’a încredințat organelor bisericești de acolo, adăogându-se ca o secție separată la biblioteca parohială. Directorul des- părțământului a donat pentru această bibliotecă cu această ocaziune 58 de cărți pentru popor, cari s’au inventariat și încredințat învățătorului Măhăra, spre a se da cetitorilor din popor. IV. Cu acea ocaziune s’a întemeiat acolo și o agentură. Observăm la acest loc, că pe lângă toate provocările ulterioare membri ajutători ai unei agenturi, înființate cu prilejul unei escursiuni, în anii viitor nu mai plătesc taxele. V. Partea materială cu acest prilej a fost peste așteptare, mare, întrucât s’au înscris membri noi cu o sumă de 824 cor. VI. Prelegeri cu schiopticonul. Escursiuni mai mici s’au făcut în mai multe locuri. Anume: am ținut mai multe prelegeri cu schiopticonul, făcân- du-ne în această privință, în 1905, cele mai bune servicii d-l profesor Aurel Bratu. Prelegeri cu schiopticonul s’au ținut despre « Viața Mânt. Christos» : 1. In Sibiiu-Cetate în fața unui număr mare de ascultători întrunit în casa meseriașilor români. 2. 3 și 4 în Sibiiu, Poarta Turnului s’au ținut 3 prelegeri: d) pentru bărbați; b) pentru femei și r) pentru elevii de școală. Suma încassată (circa 20 cor.) s’a dat comunei bisericești pentru îmbogățirea bibliotecei poporale și școlare. 5. In parohia gr.-cat. din Sibiiu. Din venitul prelegerii s’au cumpărat cărți pentru elevii de școală săraci. 6. In Ludoșul-mare, comună de pe teritorul despărțământului Mer- curea, din partea căreia am fost anume invitați. Prelegerea s’a ținut în fața unui public numeros cu ocaziunea sfințirii biserieei renovate. 7. La Reuniunea meseriașilor din loc despre: «Educația meseriașilor la noi și în țările din Apus» disertație cu ilustrații. Influența moralizatoare a prelegerilor cu schiopticonul asupra credincioșilor noștri țărani e netăgă- duită; și dacă am avea la dispoziție diapozitive potrivite am cutrierâ toate comunele aparținătoare despărțământului nostru. In această privință ono- ratul comitet este chemat a face pașii de lipsă pentru a se compune diapo- zitive despre momentele mai însemnate, luate din viața poporului nostru. Noi rugăm On. comitet central a grăbi compunerea unor astfel de diapozitive pentru a se pune apoi la dispoziția despărțămintelor, cari nu le pot procură, unele fiind scumpe. 5i VIL Conferențe literare. Pentru publicul inteligent din centrul des- părțământului am aranjat în cursul iernii din 1905/906 un șir de confe- rențe publice, dintre cari unele au fost lucrări de toată valoarea, încât ar fi putut face cinste oricărei corporațiuni literare, fiind atât ca concepțiune cât și ca formă de o valoare netăgăduită; altele au fost ținute de tineri admiși la conferențe spre ai încuraja și a le dâ prilej, de a-și câștigă cuvenite experiențe în asemenea chestiuni. Cu ocaziunea acestor conferențe, ținute în sala cea mare a Casei naționale, și-a dat întâlnire toată clasa inteligentă a societății române din loc, carea — întrucât ne-am putut informă — a rămas mulțămită de presta- țiunile conferențiarilor. Unele din aceste conferențe au apărut în revista «Transilvania» iară celelalte s’au publicat în «Telegraful Român». Prelegerile au fost următoarele: 1. Profesorul seminarial: Dr. loan Lupaș. «O pagină din istoria ziaristicei române ardelene, George Barițiu ca ziarist.» 2. Emanuil Comșa, cassier la Transilvania: «Londra din diferite puncte de vedere», împreunate cu arătări de schiopticon. 3. Clericul curs. III. loan Duma-, «Eminescuși Romanii din Ardeal.» 4. Ziaristul Silvestru Moldovan: «Clujul, trecutul și prezentul.» 5. Oficiantul consistorial loan Baptist Boia: «Martin Opitzși Românii». 6. Ziaristul Sebastian Stanca: «Pastelele lui V. Alexandri.» Din taxele de câte 20 fii. de persoană au incurs la conferențe suma de Cor. 106’90. Cheltueli cu ocaziunea acestor conferențe au fost cor. 13.14. Venit curat cor. 93.76. In 1906 asemenea am făcut o escursiune mai mare, împreunată cu ținerea adunării generale în Tălmăcel. 1. Mai întâiu s’a făcut slujba bisericească. Un cor de număroși clerici a cântat. Apoi a urmat o predică de dl M. Jantea. 2. Parohul loan Oțoiu a ținut o prelegere economică «Despre creșterea rațională a vitelor.» 3. Prelegere despre vieața lui Christos de directorul despărțământului cu proiecțiuni de schiopticon. 4. S’au împărțit poporului gratuit preste 100 broșuri din biblioteca Asociațiunii și alte scrieri poporale, dăruite de directorul despărțământului. 5. S’a înmulțit biblioteca poporală existentă și alăturată la biblioteca parohială. 6. S’a însărcinat cărturarii a țineâ în cursul iernii șezători poporale, în cari să se cetească sau să se vorbească despre lucrări de folos pentru popor. Fiind la popor colectarea de bani și taxe odioasă, am instituit pentru înscrierea de membri o comisie, care să conscrie membri pentru Asocia- țiune. Au și înscris la începutul anului prezent mai mulți fruntași, despre ce vom raportă pentru anul 1907. Sibiiu, 11 Martie 1907. Despărțământul Torac. — Despărțământul Torac, și-a ținut adu- narea cercuală în comuna Toracul-mare, la 27 Decemvrie v. 1906. Cu ocaziunea adunării s’a înființat acolo a 5-a agentură din despărțământ sub conducerea preotului loan Popesc & Agenturi mai sunt: Ecica-română sub conducerea preotului Valeriu Magdu. Foeni sub conducerea preotului Nicolae Popa. lancahid sub con- ducerea preotului Nicolae Raichici. Toracul-mic sub conducerea preotului Vichentie Petrovici. Dintre agenturi numai cea din Toracul-mic dispune de o bibliotecă de 35 exemplare, necetită nici aceea din cauza neinteresării membrilor. In cauza conferințelor am ținut atât anul trecut cât și anul curent, la 1/14 Februarie, ședință de comitet, dară fără vre-un rezultat pozitiv, căci în lipsa de conferențiari destoinici, — cari ar dispune de timp, dedicân- du-se cu trup cu suflet, ca să poată produce ceva pe acest teren, - co- mitetul, nu s’a putut decide pentru inactivarea lor. Tot în ședința din 1907 Februarie 1 s’a discutat și asupra răspân- dirii revistei «Țara noastră» și în lipsa bibliotecilor bogate cu cărți de conținut potrivit priceperii și gustului poporului, a cabinetelor de lectură, prin cari s’ar ținea legătură între Asociațiune și popor, comitetul a căzut de acord, ca fiecărui membru să i se trimită foaia poporală a «Astrei» pentru taxa de 2 cor. Astfel membri ajutători dela fiecare agentură ar plăti regulat în fiecare an taxa de 2 cor., nu ca și până acum, în fiecare agentură, înființată cu ocaziunea adunărilor cercuale, numai în anul prim, când s’a ținut acolo adunarea și-au achitat toți taxa de 2 cor., iar de aci încolo am rămas numai cu taxele membrilor ordinari, ba nici aceia nu au solvit toți taxele regulat. După o calculare aproximativă numărul membrilor în despărțământul nostru ar putea să ajungă cifra de 500 cor., dacă li s’ar oferi pentru taxa de 2 cor. și foaia. In cazul acesta am avea cel puțin mângâierea, că ar intră în 500 de case conferențiarul cel mai bun al poporului, având mândria de a numără într’un despărțământ 500 membri, ceeace cred că cu venitul de 1000 cor. dela dânșii se poate face. Toracul-mic, 11 Martie 1907. Desp. Zernești. Comitetul cercual a ținut în decursul anului 1906 3 ședințe. Toate 3 s’au ținut în Zernești, și anume în 14 Ianuarie, în 30 Maiu și în 11 August. Despărțământul a avut: 1 membru pe vieață, 22 ordinari și 21 aju- tători. Agenturi au existat trei: în Zernești, Tohanul-vechiu și Poiana-Mă- rului. In comunele Tohanul-nou, unde a fost numai 1 membru, și Holbav unde n’a fost nici un membru, n’au putut există nici agenturi. Dintre agenturi a desvoltat activitate cea din Zernești, și întrucâtva și cea din Tohanul-vechiu. In celelalte 3 comune nu s’a desvoltat nici o activitate culturală sau literară, din cauza neînțelegerilor între preoți și învățători și din cauza negiigenței acestor factori conducători ai poporului. Bibliotecă proprie a despărțământului este numai una în Tohanul- vechiu, și aceea necercetată de cetitori. încolo mai este în Zernești biblio- teca bisericii și a școalei. Prelegeri poporale s’au ținut numai în Zernești și anume următoa- rele șase : 1. Despre acte private și publice, de adv N. Garoiu. 2. Despre originea, felul și scopul băncilor, de Dr. lancu Mețianu. 3. Despre însușirile bunilor economi și bunelor econoame, de înv. dir. Vart. Bude. 4. Despre grădina de legume, de ing. silv. I. Ionică. 53 5. Despre tovărășia pentru asigurarea vitelor, de adv. N. Garoiu. 6. Despre trebuința înființării unei reuniuni de pompieri, de învăț. Pompiliu Dan. Zernești, 9 Martie 1907. Rapoarte generale am mai primit dela următoarele despărțăminte: 1. Abrud-Câmpeni, publicat în extras în «Transilvania» a. c. Nr. I, pag. 7, deciziunea 24. 2. Beiuș, publicat în extras în «Transilvania» a. c. Nr. I, pag. 16, dec. 69. 3. Dobra, publicat în «Transilvania» a. c. Nr. I, p. 17, dec. 73. 4. Mociu, publicat în extras în «Transilvania» a. c. Nr. I, pag. 18, dec. 74. 5. Sătmar-Ugocia, publicat în extras in «Transilvania» a. c. Nr. 1, pag. 10, dec. 36. Activitatea unor despărțăminte rezultă din procesele verbale ale adu- nărilor cercuale și-ale ședințelor comitetului cercual, ținute în cursul anului 1906. EXPOZIȚIUNEA GENERALĂ ROMÂNĂ. Anunț. Se aduce la cunoștința tuturor d-lor expozanți din Transilvania, că listele celor cari au obținut diferite distincțiuni pentru expunerile cu cari au participat la Expoziția generală română din 1906, sunt publicate în Monitorul oficial al României, începând dela Nr. 194,1906—216/1907 in- clusiv și în buletinul Expoziției Nr. 14 1907 expediat deja. Costul distincțiunilor, in urina scăzământului de 50",',, acordat, este următorul: Lei 50'— Hors concours, „ 40’— Medalia de aur cu diplomă de onoare „ 25— „ „ „ „ „ specială „ 12'50 „ „ argint „ „ 5'— „ „ bronz „ „ 1'— Mențiune onorabilă. Deosebit de aceasta, orice expozant, căruia i s’a decernut vre-una din distincțiunile de mai sus, trebue să mai primească obligator, plaqueta de colaborator care costă Lei 7'50, și medalia jubilară care costă Lei 2, plus Lei 4 spesele de transport. Pentru obținerea distincțiunilor, expozantul adresează odată cu trimi- terea costului, o cerere, comisariatului generai al expoziției la București, în care arată distincțiunea ce a obținut obiectele expuse, precum și: anul, luna, ziua și locul nașterii, pentru completarea brevetului medaliei iubilare. îndată după primirea costului, medaliele cu diplomele lor, se vor expedia expozantului la adresa indicată. Comisar general: Dr. C. 1. Istrate. 4 54 RECOMPENSELE ACORDATE ESPOZANȚILOR Șt COLABORATORILOR. Medalie de aur cu diplomă specială. Expozanți. 1. Apa minerală Hebe, Transilvania (distric- tul Bistrița Năsăudului), Sângeorgiu! ro- mân, apă gazoasă naturală. 2. Nichifor Frățilă și George Pop, Tran- silvania, Ghirbomul român, apă minerală amară. 3. Gimnaziului român din Brașov, Transilv. 4. Gimnaziului român din Blaj, Transilv. 5. Gimnaziului român din Beiuș, Transilv. 6. Școalei de fete a Asociațiunii din Sibiiu, Transilvania. 7. Școalei gr.-or. române din Săliște, Trans. 8. Andreiu Bârsean, Brașov, Transilvania. 9. Dr. Const. Lacea, Brașov, Transilvania. 10. Dr. Ambroziu Chețianu, Blaj, Transilv. 11. Frații Cioflec, Transilvania, Brașov, har- monium și piane. Medalie de argint cu diplomă spe- cială. Expozanți. 1. Școalei de menaj a Reuniunei femeilor române din Sibiiu, Transilvania. Hors-Concours. Expozanți. 1. D-na M. Cosma, lucrări de mână, albu- muri, etc. 2. D-ra M. Cosma, lucrări de mână, al- btimuri. Diploma de onoare cu medalia de aur. Expozanți 1. Asociațiunea pentru literatura și cultura pop. român, Transilvania. 2. Muzeul istoric și etnografic al Asocia- țiunei, Transilvania. 3. Reuniunea femeilor române din Sibiiu. 4. Reuniunea de agricultură din Sibiiu. Medalie de aur cu diplomă specială. Expozanți. (Lucrări de mână). • 1. Floarea I. Sârbu, Banat. 2. Maria Dan, Făgăraș. 3. Elisabeta Faur, Chisatău. 4. Maria Pepa, Buziași. 5. Anica Urdăreanu, Banloc. 6. Aurelia Goga, Rășinari. 7. Romul Verzea, Satu-Lung Săcele. 8. N. Runceanu, Bran. 9. Victoria Erdelyi, Orăstia. 10. Veturia Popp, Sibiiu. 11. Elisabeta Butean, Sibiiu. 12. Reuniunea femeilor române, Deva. 13. Ana Filip, Abrud. 14. Ana Furdui, Câmpeni. 15. Eliseu Dan, Borgo-Suseni. 16. Ion Bercan, Merchiașa. 17. Cornelia Bredican, Merchiașa. 18. Maria Botis Cioban, Arad. 19. Voicu Hamza, Lipova. 20. Elena Hosszu Longin, Deva. 21. loan Pinciu, Ciacova. 22. Lucia A. Cosma, Timișoara. 23. Hortense Goga n. Cosma, Sibiiu. 24. Maria Ciuta, Bistrița. 25. Raveca Pop n. Ciuta, Rodna-Veche. 26. Angela Pletos, Năsăud. 27. P. Cornean, Oravița. 28. Maria Cosma n. Dragoș, Șimleul Sil- vaniei. 29. Ana Mureșan, Sebeșul săsesc. 30. Maria P. Comșa, Săliște. 31. Dr. Emil Dan, advocat, Brașov. 32. Valeriu Magdu, Ecica română. 33. Dr. Ilie Beu, Sibiiu. 34. Elvira Cristea, Toplița română. 35. Reuniunea femeilor selagiene. 36. luliana Câmpianti, G. St. Micloș. 37. Ana Dobian, Corbii. 38. Casa țărănească din Rășinari. 39. Casa țărănească din Săliște. 40. Paraschiva Stinghe, Brașov. 41. ludita Secula, Arad, 2 tablouri. Medalie de argint cu diplomă spe- cială. Expozanți. (Lucrări de mână). 1. I. Chiroiu, Becicherecul-Mai e. 2. Albu, notar, Fladia. 3. Ana Druhora, Boița. 4. Virginia Podoabă, Cluj. 5. Maria Dan, Micăsasa. 6. Claudia Goga, Rășinari. 7. Elena Munteanu, Sibiiu. 8. Aurelia Moga, „ 9. Dora Ștefan, „ 10. Traian Achim, „ 11. Aurel Milea, „ 12. lulia Dancăș, Rășinari. 13. Ion Alexandru, paroh, Ilimbav. 14. Elisabeta Pioraș, Rodna-Veche. 15. Maria de Leme'ny, Sibiiu. 16. Maria Sârbu, ’ „ 17. 1. Pop, preoteasă, Ghiroda. 18. Georgiță, llva-Mare. 19. Țărancele din Chișeteu. 20. Maria Bota, Sibiiu. 55 21. Ana Sasu, Nadășul-Român. 22. Maria B. Dancăș, Rășinari. 23. Maria Stăneasă, Gușteriță. 24. Lucreția Milea, Sibiiu. 25. Șerb. Hoadrea, Rășinari. 26. Dobre B. Lungii, „ 27. Emilia Avramescu, Lugoș 28. Maria Bălan. 29. Constanța Broșu, Brașov. 30. Silvia El. Ceaclan. 31. Aurelia A. Comanici. 32. Laura L. Cruceu. 33. Ella loanovici, Lugoș. 34. Marioara Măcelar, Ourarâului. 35. Ecaterina Nichiforescu. 36. Elvira Petric. 37. Elisabeta Podea. 38. Valeria Popovici. 39. Melania Țintorescu. 40. Elisabeta Vlad. 41. Elisa Vucu. 42. Angelina Zăgăiceanu. 43. Eugenia lovescu, Sibiiu. 44. Nicu Popovici, Alibunari. 45. Paraschiva și Petru Roman. 46. Dr. Victor Bontescu, adv., Hațeg. 47. Ester Baican, Dej. 48. Lucreția și Claudia Cotuțin, Dej. 49. Nicolae losef Ban, Poiana-Sibiiu. 50. Despărțământul Asociațiunii, Oravița. 51. losef Murgii, paroh, Sasca-Montană. 52. Valeria P. Pop, Sălagiu-Seiuleni. 53. Lucreția Sima, Sig. 54. Sofia ’Băiaș, Magyar Szakos. 55. Octavia Verzea, Satu-Lung. 56. Paraschiva Necula, „ 57. Maria Beșleagă, „ 58. Maria Gh. Popa, „ 59. Paraschiva Ilie Floaș, Mercurea. 60. Marioara Dr. David, Abrud. 61. Elisabeta Crasovan, Rabsa. 62. I. Alexandru, preot, Ilimbav. 63. Sanda Munteanu, Pricaz. 64. losef Anca, paroh, Ilădia. 65. Școala de meserii din Săliște. 66. Maria P. Medean, Satu-Lung. 67. Țăranca din Sebeș.'-' 68. Irodion Negoț, Brașov. 69. Dumitru Haller, „ 70. Dumitru Platoș, „ 71. Efrosina Vilii, „ 72. Eugen Premp, „ 73. A Meșotă, pălărier, „ Medalie de bronz cu diplomă spe- cială. Expozanți. (Lucrări de mână). 1. Țărancele din Banloc și jur. 2. „ „ Nădașul Român. 3. „ „ Ghiroda. 4. „ „ Buziaș. 5. „ „ llitiaș. 6. „ „ Utvin. 7. Țărancele din Chișoda. 8. „ „ Ohiroc. 9. „ „ Ecica Română. 10. „ „ lladia. 11. „ „ Ghilad. 12. „ „ Buzias. 13. „ „ Broșteni. 14. „ „ Gherliște. 15. „ „ Ticvanul-Mare. 16. „ „ Greovați. 17. „ „ Răcașdiâ. 18. O țărancă din Șasea. 19. Maria Boboescu, Oravița. 20. Elena Raciu, Arad-Gai. 21. Țărancele române din Jebel. 22. Laura Țandrău, Bucium-Poeni. 23. Salomia Stănuleț, Ilimbav. 24. Eugenia Alexandru, „ 25. Ana Stanciu, „ 26. Maria Stanciu, „ 27. Ana Tărchilă, „ 28. Ana Antimia, „ 29. Ana Goia, preoteasă, Sohodol. 30. Jeta Roșul, Satul Nou. 31. Marta Tărîță, „ 32. Țărancele din Sebeș. 33. Mama Marița Tărîță, Satul nou. 34. Țărancele din Satul Nou. 35. Marioara Constantinescu, Boița. 36. Ana Brătilescu, Boița. 37. Ioana Manuil, Fofeldea. 38. Maria Maniu, „ 39. Paraschiva Lupu, Nocrich. 40. Lazar Stroia, Săliște. 41. Elisabeta Nariță, Câmpeni. 42. Sofia Corches,’ „ 43. Rafilia Bendea, „ 44. Rafila N. Cusuta, Sebeșul Săsesc. 45. Nicolae losef Ban, Poiana. 46. Dimitrie Rasovean, Satul-Nou. 47. I. Ardelean, „ 48. luliana Percosan, „ 49. Reveca Teodor, Turdaș. 50. Paraschiva Molan, Vaideei. 51. Elisabeta Popa, „ 52. Maria llisie Borcan, „ 53. Țărancele din Mercheasa. 54. Ana Adam Ghigu, Vaideei. 55. Ioana Vochit, Romos. 56. Sofia Lupu lui Avram, Beriu. 57. Mariuța Dumitru, „ 58. Mariuța lonașcu, ,, 59. Ioana Ciumaș, „ 60. Maria lui George Oprea, Caștău. 61. Maria lui Dănilă, „ 62. Maria Grames, Boțea. 63. Salomia Daniil. 64. Sofia Romasan, Orăstia. 65. Sora Maniu Pitariu, Rășinari. 66. Ana Răspop, „ 67. Stana Vidrighin, „ 68. Ana Himbășian, „ 69. Moise Frățilă, „ 70. Serbau Cruciat, „ 71. Maria Vidrighin, „ 72. Maria 1. Bucurel, „ 4 56 73. Maria L. Sas, Rășinari 74. Sora Dan Cruciat, „ 75. Dobra Albu, „ 76. Stanca N. Băncilă, ,, 77. Aleman Moga, Săliște. 78. Ana Dădârlaț, „ 79. Maria Samuila, „ 80. Ana Arsenie, „ 81. Maria Coma, „ 82. Paraschiva Rășioiu, „ 83. Maria Lupaș, „ 84. Ana Popa Băroiu, „ 85. Comana Moga, „ 86. Maria Moldovan, „ 87. Paraschiva Herța, „ 88. Ana Domnariti,’ „ 89. Paraschiva Cruțe, „ 90. Maria Cristiu, ’ „ 91. Maria Cărătuș, „ 92. Ana Ciucur, „ 93. Ana Rodean, „ 94. Maria N. Martin, „ 95. Maria Vârvoarea, „ 96. Ana Popa Romanescu, „ 97. Maria 1. Schitea, „ 98. Maria Hașiu, „ 99. Maria Sora Băroiu, „ 100. Nicolae Sora Băroiu „ 101. Stana Miclăuș, „ 102. Dumitru Herța, „ 103. Maria Peligra’d, „ 104. Dionisie Preda, „ 105. loan Munteanu, „ 106. Maria O. Popa, „ 107. Nuța Moisin, „ 108. Emilia Butii, Satu-Lung. 109. Maria 1. Țețeiu, „ 110. Maria R. N.’ Butii, „ 111. Maria 1. Dorea, „ 112. Stana Gh. Țolea, „ 113. Ana I. Mandai, „ 114. Reveca V. Bodean, „ 115. Efrosina Jinga, „ 116. Maria Cavăt Moroianu, „ 117. Maria St. Boroș, „ 118. Susana V. Tăraș, „ 119. Domnica Qiuglea, „ 120. loan Bertene, „ 121. Susana Parșoiu, „ 122. Paraschiva Lupu, „ 123. N. Vestemian, „ 124. Efrosina Bereștene, „ 125. Ana Trandaburu, „ 126. Susana E. Jarnea, „ 127. Maria Moldovan, „ 128. Paraschiva St. Bulgărea, „ 129. Ana Bleagu, „ 130. Inliana Dogariu, „ 131. Petru Aldea, „ 132. Maria I. Paltănea, „ 133. Nicolae Droc, „ 134. Savu Lungu, „ 135. Efrosina Moțoiu, „ 136. Aurel Bufariu, Oravița. 137. Alex. Perianu, Brașov, croitor. 138. Ion Brănzeia, „ cisme, 139. Reveica 1. Sibian, Feldioara, ie și stofe de bumbac. 140. Paraschiva I. Micu, Feldioara, ie și stofe de bumbac. 141. Maria Popescu, Brașov, ie. 142. Mihail Furnică, „ pieptar. 143. lacob Grindu, „ „ 144. George Cioflea, „ „ 145. Petru Scurtu, ,, „ 146. Ion Arvu, „ ceară și miere. Diplomă de onoare cu medalie de aur. 1. Reiiniunei române de cântări din Lugoș, Banat, Lugoș. 2. Reiiniunei române de cântări și muzică, Banat, Reșița-Montană. 3. Reiiniunei române de cântări și muzică, Banat, Bogșa. 4. Reiiniunei române de cântări, Banat, Bo- zovici. 5. Reiiniunei române de cântări, Banat, Dalboșeț. 6. Corului român, Banat, Cacova. 7. Reiiniunei române de cântări, Ungaria, Beiuș. 8. Reiiniunei române de cântări, Ungaria, Oradea-Mare. 9. Reiiniunei rom. de cântări, „Concordia", Banat, Oravița-Romftnâ. 10. Reiiniunei române de cântări Armonia, Banat, Tigvanul-Mare. 11. Reiiniunei române de cântări din Banat, Sân-Miclăușu-Mare. 12. Reuniunea română de cânlări din Siliștea, Transilvania, Siliștea. 13. Corul bisericei din Ocna-Sibiiului, Tran- silvania, Ocna-Sibiiultii. 14. Reuniunea română de cetire și cântări, Banat, Costei. 15. Reiiniunei române de cântări, Transil- vania, Orăștie. 16. Corul moților, Transilvania, Abrud-Sat. Medalie de aur cu diplomă specială. Expozanți. 1. I. Vidu, Banat, Lugoș. 2 losif Velceanu, Banat, Reșița-Montană. 3. Ioachim Prian, Banat, Bogșa. 4. Ilie Imbrescu, preot, Banat, Bozovici. 5. Ilie Ruva, Banat, Dalboșeț. 6. Traian Lința, Banat, Cacova. 7. Ion Bușiță, Ungaria, Beiuș. 8. N. Fini, 'Ungaria, Oradea-Mare. 9. I. Bogdan, Banat, Oravița-Română. 10. luliu Birou, Banat, Ticvanul-Mare. 11. Atanase Lipovan, Banat, Sân-Miclăușul- Mare. 12. luliu Crisan, Transilvania, Săliște. 13. Miron Bibu, Transilvania, Ocna-Sibiinhii. 14. losif Micu, Banat, Costei. 15. loan Branga, Transilvania, Orăștie. 16. Octav. Șimtion, Transilvania, Abrud-Sat, 57 Medalie de argint cu diplomă spe- cială. Expozanți. 1. luliu Chitta, Transilvania, Bistrița, 4 viori fabricate de d-sa. 2. Corului Brașovti-Vechili, Transilvania. 3. Dirigintelui Corului, Brașovu-Vechiu, Transilvania. Hors concours. Expozant și membru în juriu. 1. Dr. Cornel Diaconovich Transilvania. Diplomă de onoare cu medalie de aur. 1. Asociațiunei Transilvane, Transilvania, pentru publicațiunile sale și insti t nți ii ni le culturale ce întreține. 2. Mitropoliei rom. gr.-ort., Sibiiu. 3. Mitropoliei române un. din Blaj. 4. Episcopiei române din Oradea. 5. Episcopiei române din Lugoj. Medalie de aur cu diplomă specială. Expozanți 1. Comitetul administrativ al fundați unei „Gozsdu“. 2. Institutului de credit „Albina" din Si- biul, pentru fnndațiunile școlare ce a în- ființat și întreține. 3. W.’ Kr'afft din Sibiiu, pentru publica- țiunile sale. 4. Tipografia seminarului arhidiecezan, în Blaj, pentru publicațiunile sale. 5. Revistei literare „Luceafărul" din Bu- dapesta. 6. Emil Fischer, Sibiiu, pentru operile sale artistice. 7. Dr. Diaconovich, pentru Enciclopedia Română. 8. Dr. Augustin Bunea, pentru publicațiunile istorice. Medalie de argint cu diplomă spe- cială. Expozanți. 1. Reuniunei române de agricultură din Si- biiu, Sibiiu, pentru colecțiunile sale in- stru ctive. 2. Reuniunei femeilor române din Sibiiu. pentru instituininile de învățământ ce susține. 3. Muzeului istoric și arheologic din Blaj. Medalie de bronz cu diplomă spe- cială. Expozanți. 1. Reuniunei femeilor române din Abrud. 2. Reuniunei femeilor române din Deva. 3. Reuniunei femeilor române din Brașov. 4. Reuniunei femeilor române „Sălăgene" din Șimleu, pentru acțiunea lor culturală, dovedită prin colecțiunile expuse. 5. Tipografia „Poporul Român" din Bu- dapesta. 6. Institutul tipografic „Victoi ia“ din Șimleu. Diploma cu mențiune onorabilă Expozant 1. Tudticescu, pentru mașina sa de cetire și socoteală. Medalie de argint cu diplomă spe- cială. Expozant 1. Alexandru Roșu. Bistrița. Diplomă de onoare cu medalie de aur. Expozanți. 1. Asociațiunea pentru literatura și cnitura poporului român, Transilvania, tablouri grafice. 2. Delegațiunea băncilor române din Un- garia, Sibiiu, Transilvania, darea de seamă. 3. Societatea „Albina", Sibiiu, dare de seamă. 4. Societatea Ardeleana, Orăștie, daie de seamă. Medalie de aur cu diplomă specială. Expozanți. t. Corneliu Diaconovich, secretarul delega- ținnii băncilor din Transilvania, dir. Re vistei Economice, organizat, exp. banc, la București. Dări de seamă: 2. Soc. Bihoreana, Oradea-Mare. 3. „ Detunata, Bucium. 4. „ Făgețana, Făget. 5. „ Lugoșana, Lugoș. 6. „ Mureșana, R. Săsesc. 7. „ Oraviceana, Oravița. 8. „ Timișana, Temișoara. 9. „ Victoria, Arad. Medalie de argint cu diplomă spe- cială. Expozanți. Dări de seamă: 1. Soc. Economul, Cluj. 2. , Hațiegana, Hațeg. 3. „ Luceafărul, Vârșeț. 4. 1. I. Lăpedatu, secretar de bancă în Orăștie. 5. Const. Pop, funcționar, Sibiiu. 6. Soc. Agricola, Ecska (Torontal). 7. „ Arieșana, Turda. 58 8. Soc. Armonia, Cincul-mare. 9. „ Asociațiunea de ec. și ajutor, Ghiroc. 10. „ Auraria, Abrud. 11. „ Aurora, Năsăud. 12. „ Avrigeana, Avrig. 13. „ Corvineana, Hunedoara. 14. „ Creditul, Zernești. 15. „ Crișana, Brad. 16. „ Cugiereana, Cugir. 17. „ Dacia, Orăștie. 18. „ Doina, Câmpeni. 19. „ Dunăreană, Timiș-Cuvin. 20. „ Economia, Cohalm. 21. „ Economia, Lugoș. 22. „ Fortuna, Rodna-Veche. 23. „ Furnica, Făgăraș. 24. „ Gavosdiana, Gavosdia. 25. „ Granițerul, Huniad Dobra. 26. „ Hondoleana, Hondol. 27. „ Hunedoara. Deva. 28. „ lulia, Alba-Iulia. 29. „ Jebeleana, Jebel. 30. „ Jiana, Petroșeui. 31. „ Ligedeana, Liget. 32. „ Lipovana, Lipova. 33. „ Mercur, Năsăud. 34. „ Mielul, Poiana. 35. „ Monoreana, Monor. 36. „ Munteana, Ofenbaia. 37. „ Mureșeanul, M.-Radna. 38. „ Nădlăcana, Nădlac. 39. „ Nera, Bozovici. 40. „ Olteana, Viștea inferioară. 41. „ Pădureana, Liget. 42. „ Parsimonia, Bran. 43. „ Păstorul, Timișoara. 44. „ Patria, Blaj. 45. „ Plugariu, Săcădate. 46. „ Poporul, Lugoș. 47. „ Bănățana, Bucovăț. 48. „ Bancă Poporală, Dees. 49. „ Beregsana, Beregseu. 50. „ Berlișteana, Berlistye. 51. „ Berzovia, Jidovin. 52. „ Bistrițeana, Bistrița. 53. „ Bocșana, Bocșa mont. 54. „ Brădetul, Orlat. 55. „ Buciutnana, Bucium Poeni, 56. „ Buna, Feleacul săsesc. 57. Cassa de împrumut, Bicaz. 58. „ „ păstrare în Mercurea. 59. „ „ „ Săliște. 60. „ „ „ soc. pe acțiuni, Șasea montană. 61. Soc. Ciacovana, Ciacova. 62. „ Chiorana, Șomcuta mare. 63. „ Chiseteana, Chiseteu. 64. „ Concordia, Uzdin-Ozora. 65. „ Cordiana, Fofeldea. 66. „ Coroana, Bistrița. 67. „ Coroana, Timișoara. 68. „ Porumbăceana, Porumbacul inf. 69. „ Racoțana, Șeica-mare. 70. „ Rășnoveana, Rășnov. 71. „ Reuniunea de împr., Ilva-mare. 72. „ Râureana, Capolnoc-Mănăștur. 73. Soc. Săcana, Szacul. 74. „ Sătmăreana, Seini. 75. „ Scânteia, Tăure. 76. „ Sebeșana, Caransebeș. 77. „ Sebeșana, Sas-Șebeș. 78. „ Sălăgeana, Jiboul. 79. „ Sentinela, Satul nou. 80. „ Șercăiana, Sărcany. 81. „ Silvania, Șimleu. 82. „ Șoimușana, Șoimuș. 83. „ Someșana, Dej. 84. „ Speranța, Borgo-Prund. 85. „ Steaua,’ Roman-Petre. 86. „ Țibleșana, Caianul mic. 87. „ Turmi-Roșu, Boița. 88. „ Ulpiana, Grădiștea. 89. „ Unirea, Vad. 90. „ Veneteana, Veneția inferioară. 91. „ Vlăde’asa, B. Huedin. 92. „ Voileana, Voila. 93. „ Zărăndeana, Boița. 94. „ Zlăgniana, Zlagna. 95. „ Târnăveana, Sighișoara. 96. Dr. A. Bunea, Transilvania, Sibiiu, sta- tistica Românilor din Transilvania în 1750. Medalie de bronz cu diplomă spe- cială. Expozant. 1. N. Stoica, Transilvania, Tohanul-vechiu. Medalie de aur cu diplomă specială. Expozant 1. Preotul Verzea, Transilvania, Săcele, un epitaf brodat cu fir și mătase. Diploma de onoare cu medalie de aur. Expozanți. 1. Mitropolia din Sibiiu, 1) 27 antimise, în- cepând dela anul 1682 și până la 1864; 2) bederniță, epitrahil, rucavițe, mantie, cârjă, poală de cârjă, toate ale mitropol. Șaguna; 3) potir de lemn din anul 1673; 4) potir de cositor; 5) potir de argint; 6) potir de aur; 7) mai multe cruci și obiecte bisericești; 8) macheta mitrop. din Sibiiu și alte vederi de biserici; 9) mai multe cărți de ritual. 2. Mitropolia ortodoxă, Sibiiu, manuscripte vechi. 3. Mitropolia gr.-cat. Blaj, manuscripte și imprimate vechi. 4. Episcopia gr.-cat., Oradea-Mare, manu- scripte, etc. Medalie de aur cu diplomă specială. Expozanți. 1. Asociațiunea din Sibiiu, Sibiiu, 38 foto- grafii cu diferite vederi de biserici și in- teriorul lor. 50 2. Mitropolia unită din Blaj, Blaj, 12antimise. 3. Muzeul arheologic și istoric, Blaj, mai multe acte vechi bisericești, 5 hărți bise- ricești, cărți și manuscripte vechi.’ 4. Dieceza gr.-cat. a Lugoșului, Lugoș, al- bum cu vederi ale bis. catedrale, biografia primului episcop al Lugoșului Alexandru Dobra, cărți vechi bisericești, antimise. 5. Ion Boroș, canonic gr.-cat., istoria proto- papiatuhu din Mediaș manuscris, istoria episcopului Valatin manuscript, istoria m-iei Prislopul, manuscript. 6. Biblioteca din Blaj, manuscripte și impri- mate vechi. 7. Episcopia-unită din Oradea, cărți biseri- cești și istorice. 8. Veniamin Densușanu canonic, Lugoj, di- ferite cărți. 9. Dieceza Lugoșului, Lugoș, manuscripte și im rimate vechi. 10. Muzeul Arheol. și istoric, Blaj, idem. 11. Asoc. română, Sibiiu, idem. 12. DI loan Boroș, canonic în Lugoș, idem. Medalie de argint cu diploma spe- cială. Expozanți. 1. Ion M. Moldovan, Blaj, un potir de lemn. 2. Tipografia sem. arhid., Blaj, cărți de ritual. 3. I. Kerekes Dees, Blaj, icoană veche. 4. Biserica gr.-cat., Hunedoara, o evanghe- lie slavonă, foile din table de lemn pic- tate și alte manuscripte și cărți. 5. Bis. gr.-cat. din Valea-Lupului’, chiriaco- dromu din 1644. 6. Bis. gr.-cat. din Prachisa, n. testament 1638. 7. Aurel Cotârlă, Oravița, uși de altar. 8. Școala ortodoxă din Săliște, diferite cărți și cruce. 0. Bis. gr.-or. din Săliște, cărți bisericești. 10. Dr. C. Lacea, profesor, vestminte și cărți bisericești. Medalie de bronz cu diplomă spe- cială. Expozanți 1. Adrian Oțoiu, teolog, Blaj, psaltire veche. 2. Liviu Costea, Blaj, acatister vechiu. 3. A. Meșotă, Brașov, difeiite pălării de preot. 4. Dr. Vas. Suciu, cartea veche. 5. Nic. Togan, Sibiiu, disc de lemn. 6. Bis. gr.-cat. din Orăștie, Dâjdiile Vlă- dicești. 7. Bis. gr.-cat. din Turdaș, document și cazanie. 8. Grig. Popescu, Brașov, Ind. sfeșnic vechiu de aramă. Colaboratori. 1. I. P. S. Mitropolit Sibiiu, Sibiiu. 2. P. S. Episcop de Arad. 3. P. S. „ Caransebeș, Caransebeș. 4. Consistorul mitropolitan, Sibiiu. 5. „ diecesan, Arad. 6. ,, „ Caransebeș. 7. 1. P. S. Mitropolit unit, Blaj. 8. P. S. Episcop unit, Oradea. 9- „ „ „ Lugoș. 10. Consistorul mitropolitan unit, Blaj. 11. ,, diecesan unit, Oradea. 12. „ „ „ Lugoș. Medalie de aur cu diplomă specială. Expozanți. 1. Asoc. românilor, Sibiiu, publicații. 2. A. Bunea, scrieri istorice. 3. Fischer, fotograf, Sibiiu, tipuri românești din Transilvania. Nr. 614 -1907. Convocare. în înțelesul §-lui 17 al «Regulamentului general al Secțiunilor știin- țifice literare ale Asociațiunii» convoc prin aceasta pe Ono’rații membri ai Secțiunilor pe 1/14 Iulie a. c. la 10 ore a. m. la Ședința plenară ordinară, care se va ținea în sala de ședințe a biroului Asociațiunii cu următoarea ordine de zi: 1. Deschiderea ședinței plenare la orele 10 a. ni. 2. Raportul secretarului literar cătră ședința plenară. 3. Stabilirea ordinei de zi. 4. După amiazi ședințele singuraticelor secțiuni. Sibiiu, în 19 Iunie 1907. Prezidiul Asociațiunii: losif Sterca Sulutu. 9 9 60 Cărți primite gratuit pentru Biblioteca Asoeiațiunii. — Notițe bibliografice. — Massillon, Cuvântări bisericești, traduse din originalul francez de loan Genț, protopop gr. cat. în Oradea-mare. Tom. II. Oradea-mare, 1906. 1 voi 8“ 304 pp. Prețul: 3 cor. 40 bani. George Maican, Multe și de toate într'un singur sat aflate (poezii, cântece poporale vechi și versuri religioase). Editura librăriei Ciurcu, Brașov, 1907. 1 broșură 8' mic 64 pp. Prețul: 24 bani. George Maican, Glume din lume adunate și în lume date; Rogoz, Adam și Ev a, poveste; Teodore seu S. Kirileanu. Cine dă un ban, Dumnezeu îi dă doi, poveste. Editura librăriei Ciurcu, Brașov, 1907. 1 broșură în 8’ mic 64 pp. Prețul: 24 bani. Dumitru Roșea, Cinematograful, comedie într’un act. Biblioteca teatrală. Editura librăriei Ciurcu, Brașov, 1907. 1 broș. 8° mic 22 pp. Prețul: 30 bani. Dumitru Roșea, Două Nebunii, icoană familiară în 2 tablouri, prelucrată după N. Gane. Biblioteca teatrală. Editura librăriei Ciurcu, Brașov, 1907. 1 broșură 8° mic 23 pp. Prețul: 30 bani. George Stoica, O ședință comunală, comedie în două acte. Bi- blioteca teatrală a Societății pentru crearea unui fond de teatru român, Nr. 12. Editura librăriei Ciurcu, Brașov, 1907. 1 broșură 8" mic 80 pp. Prețul: 80 bani. Goethe, Dragoste cu toane, pastorală într’un act și în versuri, tradusă de Șt. O. losif. Biblioteca teatrală a societății pentru crearea unui fond de teatru român. Editura librăriei Ciurcu, Brașov, 1 broșură 8” mic 47 pp. Prețul : 50 bani. Emil Chiffa, Din primăvara vieții. — poezii — Bistrița, 1906. Alex. Lăpedatu, O nouă narațiune a luptelor dintre Movilești — 1606—1607 — și Sigiliile Romanului și Câmpulungului muntean (Extras din Conv. Lit.) București, 1907. 1 broșură în 8° 13 pp. Alex. LăpSdatu, O nouă publicație de Documente Slavo-române — recenziune — (Extras din Conv. Lit.) București, 1907. 1 broșură în 8° 45 pp. Oscar Wilde, Salomea, dramă într’un act, traducere de Z a h a r i e Bârsan. Biblioteca pentru toți Nr. 261. Prețul: 30 bani. Raportul anual al societății academice social-literarc «România Jună» din Viena. Anul administrativ 1905—1906. Proprietatea societății «România Jună» Viena, 1907, 1 broșură în 8° 41 pp. Victor Hugo, Regele Petrece, dramă în cinci acte, tradusă în versuri de Ludovic Dauș. Biblioteca pentru toți Nr. 264—265. Prețul: 60 bani. Redactor: Oct. C. Tăslăuanu. Tiparul tipografiei arhidiecezane,