ABALELE ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNA ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nr. I. Sibiiu, Ianuarie—Februarie. 1906. Nr. 157—1906. APEL. Vă este cunoscut, că palatul Muzeului istoric și etnografic al Românilor din această țară este terminat întru toate și predat destinațiunii sale. înzestrarea Muzeului cu colecțiunile și instalațiunile trebuin- cioase, fiind împreunată cu cheltuieli cari au întrecut suma în- casată din colectele de pănă acum, se reclamă necesitatea unor nouă contribuiri în folosul acestui așezământ cultural al nostru. Deoarece pănă astăzi, o parte foarte însemnată a publicului românesc încă nu și-a împlinit datoria față de această instituțiune și îndeosebi băncile noastre, — cari ca persoane colective erau în primul rând datoare a spriginî acțiunea noastră, — numai în parte disparentă au dat ajutoare mai considerabile, comitetul cen- tral al »Asociațiunii«, având în vedere că autorizarea colectei ob- ținută prin ordinul dlui Ministru de interne Nr. 22280 III. c. 1905 expiră, în 2 Iunie n. a. e., apelează din nou la sentimentul de jertfă al publicului nostru. »Asociațiunea» se adresează cătră toți, cari simțind necesitate inaugurării unei rodnice mișcări culturale, se cred datori a ajutora trebuințele neamului, și-i roagă să mijlocească donațiuni de bani și obiecte pentru colecțiunile Muzeului. Lista contribuirilor în bani pănă astăzi e următoarea: I. Contribuirile fundatorilor. 1. Particulari: Alexandru Mocsonyi, mare proprietar, Birchis................1 Zeno Mocsonyi de Foen, mare proprietar, (f), Bulei . • | ²⁴UUU Constantin cav. de Steriu (f), Brașov............................. 2200’— Emanuil Ungurean, adv., Timișoara............................. „ 2200’— Transport C. 28400⁻— 2 Transport C. 28400’ — D-na Ioana Bădilă n. Moldovan (f), Sibiiu...................... „ 2000’— Nicolau Garoiu, adv., Zernești................................. „ 2000’— Alexandru Lebu, proprietar, Sibiiu ......... „ 2000’— Patriciu Barbu, advocat (ț), Reghin............................ „ 2000’— Stroe Beloescu, inginer din Săcele............................. „ 2000’— Dr. Nic. Vecerdea, dir. de bancă, Brașov....................... „ 2000’— loan Oncescu, not. pens., Sebeșul-Săsesc....................... „ 2000’— George Szerb, deputat diet., Budapesta......................... „ 2000’— Dr. Demetriu Radu, episcop, Orade.................., . . . „ 2000⁻— Dr. losif Gali, mare propriet., Budapesta...................... „ 2000’— D-na Elena A. Popovici, Brașov................................. „ 2000’— Sever de Barbu, Reghin......................................... „ 2000’— N. Mircea, proprietar, Cața.................................... „ 2000’— Dr. loan Mihu, proprietar, Vinerea............................. „ 2000’— 2. Societăți : Societatea pentru crearea unui fond de teatru român, Brașov C. 6000’— 3. Institute de credit: »Albina«, Sibiiu................................................C. 2000’— »Oraviciana«, Oravița....................................... . „ 2000’— »Crișana«, Brad ,................................................„ 2000’— »Auraria«, Abrud.................................................„ 2050’— »Doina«, Câmpeni.................................................„ 2000’— »Cassa de păstrare*, Săliște.....................................„ 2000’— »Hațegana«, Hațeg................................................„ 2000’— »Furnica«, Făgăraș...............................................„ 2000’— »Făgețana«, Făget...................................... . . . „ 2000’— »Sentinela«, Satul nou ..........................................„ 2000’— C. 82450’— II. Din venitul loteriei. Profit realizat.................................................C. 2115919 III. Alte contribuiri. 7. Dela particulari: Avesalon, Panțu și soții..........................................C. 952’— loan Mețianu, metropolit, Sibiiu.................................„ 500’— Venitul curat dela balul și concertul dela adunarea generală din Timișoara (1904)..........................................„ 343’63 Beneficiu realizat dela Matineu! muzical literar, aranjat de despărț. Brașov al Asociațiunii în 13/26 Martie 1905 . . „ 335’77 loan 1. Papp, episcop Arad ......................................„ 300’— Andreiu Bârseanu, prof., Brașov..................................„ 246’— Transport C. 2677’40 3 Transport C. 2677’40 losif Sterca Șuluțu, Sibiiu.....................................„ 200’— Part. Cosma, dir. de bancă, și d-na soție.......................„ 200’— Dr. Octavian Russu, adv., Sibiiu................................„ 200’— loan F. Negruțiu, prof., Blaj...................................„ 200’— Dr. Aurel Cosma, adv., Timișoara și d-na soție Lucia Cosma „ 200’— Ilia Trăilă, advocat, Oravița ..................................„ 200’— Pantaleon Lucuța, căpitan în pens., Sibiiu......................„ 200’— loan Teodorovici, căpitan, Timișoara............................„ 200’— L. Bistrițan din Binținți.......................................„ 200’— Dr. Victor Mihâlyi, metropolit, Blaj............................„ 200’— Junimea academică rom. din Sibiiu, venitul petrecerii aranjate în 2 Martie 1905 ............................................„ 127’16 Trifon Miclea, protopop, Uzdin..................................„ 100’— Dr. Ilarion Pușcariu, arhim., Sibiiu............................„ 100’— loan Papiu, protopop, Sibiiu....................................„ 100’— Dr. Eusebiu R. Roșea, protosincel, dir. seminarial, Sibiiu . . „ 100’— Dr. llie Beu, medic, Sibiiu.....................................„ 100’— Dr. Corneliu Diaconovich, Sibiiu................................„ 100’— Dr. loan Hosanu, medic, Brașov .................................„ 100’— Nicolae Florescu, proprietar, Ighiu.............................„ 100⁻— George loanovici, Budapesta....................................... 100⁻— Augustin Hamsea, arhimandrit, Arad..............................„ 100’— Alexandru Lupu, colonel, Viena..................................„ 100’— D-șoara Elena Petrașcu, directoara intern., »Asociațiunii«, Sibiiu „ 91-—• Dr. Nestor Oprean și soții, Sân-Miclăușul-mare..................„ 73’35 loan Săbădean, comerciant, Brașov...............................„ 68⁻— Dr. P. Țegle, adv., Timișoara...................................„ 60⁻— Elevii gimnaziului român din Brașov.............................„ 58’84 Nicolau Ivan, ases. cons., Sibiiu...............................„ 50’— Dr. Atan. M. Marienescu, Sibiiu.................................„ 50’— Dr. Vas. Bologa, prof., Sibiiu..................................„ 50-— Dr. Mir. E. Cristea, ases. cons., Sibiiu . ........„ 50-— Dr. L. Lemeny, adv., Sibiiu.....................................„ 50’— Samuilă Poruțiu, consilier minist. î. p., Bistrița..............„ 50’— Dr. loan Marciac, advocat, Alba-Iulia...........................„ 5Q-— Dr. Nicolae Comșa, medic, Săliște...............................„ 50-— Ghenadie G. Bogoevici, ieromonah, par., Budapesta . . . . „ 50’— loan Ciocan, prof. univ., deputat dietal, Budapesta . . . . „ 50’— luniu Brut Hodoș, dir. de bancă, Blaj .........„ 50’— Cornel Aiser, cassier de bancă, Brașov..........................„ 50’ — Ionel Comșa, Săliște..............,............................„ 50’— losif Oncioiu, funcț. de bancă, Brașov..........................„ 50’— Transport C. 6955’75 1* 4 Transport C. 695575 Dr. Gavriil Suciu, advocat, și d-na soție, Hațeg............„ 50— George Romanul, protopop, și doamna soție, Deva . . . „ 50— Contribuiri mai mici........................................„ 1806'13 C. 8861'88 2. Dela Institute de credit: »Albina« (din fond, cult.), Sibiiu...........................C. 900'— »Lipovana«, Lipova..........................................„ 400'— »Dacia«, Orăștie............................................„ 400'— »Luceafărul«, Vârșeț........................................„ 370-— »Sebeșana«, S.-Sebeș........................................„ 250-— »Victoria«, Arad............................................„ 200-— »Aurora«, Năsăud............................................„ 200-— »Fortuna«, Rodna veche......................................„ 150-— »Murășana«, Reghin..........................................„ 100-— »Olteana«, Viștea inf.......................................„ 100'— »Ardeleana«, institut de credit, Orăștie....................„ 100-— »Corvineana«, Hunedoara.......................................„ 80'— »Porumbăceana«, institut de credit, Porumbacul-inferior . . „ 54'— »Dunăreana«, T.-Cubin.........................................„ 50'— »Timișana«, Timișoara ........................................„ 50'— » Economia», cassă de împrumut, Cohalm........................„ 50'— » Bihoreana», inst. de credit, Oradea-mare....................„ 50-— »Racoțana«, inst. de credit, Șeica mare.......................„ 50-— Contribuiri mai mici........................................„ 279'97 C. 3833'97 IV. Din răscumpărarea felicitărilor de Anul nou. Anii 1899—1906 ...........................................C. 6636'44 In total C. 122,941'48 Rugându-vă a urma exemplul acestor generoși donatori, ne luăm Voie a Vă alătură și o listă de subscripțiune în care se vor introduce donațiunile ce le Veți putea câștigă. Nădăjduind, că Veți da Asociațiunei noastre spriginul tre- buincios, Vă rugăm să binevoiți a înapoia coala de subscripțiune împreună cu rezultatul colectei în timp de cel mult 3 luni dela primirea acestei scrisori. Primiți, Vă rugăm, expresiunea deosebitei noastre conside- rațiuni. Sibiiu, din ședința comitetului central al »Asociațiunii», ținută în 27 Ianuarie 1906. losif Sterca Șuluțu, Octavian Goga, prezident. secretar II. 5 Nr. 160—1906. Proces verbal din 27 Ianuarie 1906. Ședința l-a a Comitetului central al Asociațiunii. Prezident: Parteniu Cosma. Notar: Octavian Qoga. Membrii pre- zenți: Dr. Corn. Diaconovich, Nicolau Ivan, I. Popia, Dr. II. Pușcariu, Dr. E. P. Poșca, N. Togan, Dr. I. Beu, Dr. V. Bologa, A. Bunea, P. Simu, I. Vătășan. 1. Dl prezident losif St, Șuluțu împedecat fiind a luă parte la șe- dință din motive sanitare, în înțelesul § 26 din Regulament ocupă prezi- diul dl Parteniu Cosma. Cu verificarea procesului uerbal al ședinței de astăzi se încredințează dnii: N. Ivan, Dr. Ilarion Pușcariu și Dr. E. R. Roșea. 3. (1559—1905). Secretarul I raportează, că dl Alexandru de Mocsonyi prezidentul de onoare al Asociațiunii a tipărit cu cheltuiala proprie va- loroasa sa lucrare »Religiune și știință« care s’a cetit cu ocaziunea săr- bărilor din August a. tr. și a donat întreaga edițiune de 1000 exemplare Asociațiunii noastre. Comitetul central ia act cu deosebită plăcere de această valoroasă donațiune și dă expresiune la procesul verbal mul- țămitei sale. Publicațiunea donată se va vinde în folosul fon- dului O. Barițiu cu prețul 1 cor. de exemplar. 3. (133—1906). Secretarul I raportează, că dl Dr. loan Mihu, mare proprietar din Vinerea, s’a înscris fondator al Muzeului Asociațiunii cu o donațiune de K 2000. Se ia act cu plăcere. Donațiunea se va eterniza pe tabla de marmură a Muzeului Biroul se autorizează a liberă dlui Dr. loan Mihu diploma de fondator. 4. (5—1906). Secretarul I raportează, că conform uzului adoptat în trecut, a lansat și cu ocaziunea ultimei aniversări un apel pentru rescum- părarea felicitărilor de anul nou în folosul Muzeului Asociațiunii și că sub acest titlu a intrat la fondul Muzeului suma de cor. 1163'90. Având în vedere, că după exemplul dat de Asociațiune au inițiat colecte sub acelaș titlu și numeroase alte corporațiuni din țară, între cari și mai multe despărțăminte, primsecretarul, pentru a desvoltă inte- resul publicului mare pentru noua instituțiune a Asociațiunii a editat anul acesta publicațiunea ocazională obicinuită într’o formă mai îngrijită, care va rămâneâ întreg cursul anului în mânile publicului și astfel va putea contribui la popularizarea Muzeului. Se ia act cu aprobare. 6 5. (157—1906). Secretarul I arată, că donațiunile Intrate la „fondul Muzeului*, dau — socotind și profitul loteriei — pănă astăzi în total suma de K 122,950’38, care împreună cu interesele sale din trecut este aproape suficientă pentru acoperirea cheltuielilor zidirei Muzeului ce se urcă la K 135,102’30. Afară de această sumă s’a cheltuit însă pentru instalațiuni și diferite afaceri administrative, astfel că fondul Muzeului datoreâ la anul nou suma de K 43,153’15 pentru cari trebue căutată acoperirea necesară în timpu cel mai apropiat. Având în vedere, că terminul pentru colectele concedate de Mini- sterul de interne în favorul Muzeului, expiră la 2 Iunie a. c. și pănă astăzi o parte foarte conziderabilă a publicului românesc încă nu și-a făcut datoria față cu noua instituțiune a Asociațiunii, și îndeosebi băncile noa- stre numai în număr disparent i-au dat ajutoare mai conziderabile, secre- tarul I propune, a lansă un nou apel pentru contribuiri la fondul Muzeuluil Comitetul central primind propunerea primsecretarului decide: Se va lansa un nou apel pentru contribuiri la fondul Muzeului în scopul acoperirei cheltuelilor de instalare și al procurării obiectelor necesare pentru Înzestrarea colecțiunilor Muzeului. Acest apel în care se vor înșiră donațiunile intrate pănă aci și în care se vor cere atât contribuiri în bani cât și dona- iuni de obiecte pentru Muzeu, se va publică în proximul nu- măr al organului oficial al Asociațiunii precum și în ziarele românești. Apelul se va trimite, împreună cu coaie de subscripțiune •ndeosebi la următoarele adrese: 1. Despărțămintelor Asociațiunii. 2. Episcopatului român. 3. Școalelor secundare românești cu propunerea de a in- teresă elevii lor pentru cauza Muzeului. 4. Băncilor române cu apelul de a consideră Muzeul la distribuirea cuotei de binefacere și de a-1 recomandă în aten- țiunea clientelei lor cu ocaziunea plății dividende! pentru anul trecut. <». (127- 1906.) Direcțiunea școalei civile de fete cu scrisoarea sa Nr. 126—1905 înaintează un tablou brodat și oferit Asociațiunii din inci- dentul sărbărilor din August a. tr. drept omagiu din partea elevelor ac- tuale ale școalei. Se ia act cu plăcere. Tabloul donat se va așeză în sala de ședințe a Muzeului. Direcțiunea școalei se autorizează a exprimă elevelor școalei mulțămita Comitetului central pentru frumoasa atențiune ce au arătat-o Asociațiunii. 7 7. (1540—1905), Dl Andreiu Cosma, plenipotențiatul Asociațiunii în afacerea fundațiunei Filep raportează prin scrisoarea sa din 26 Decemvrie a. tr. că în conformitate cu deciziunea Comitetului central Nr. 183 din 31 August 1905 a escontentat pe erezii Octavian Papp și Georgiu Filep și înaintează actul notarial despre învoiala făcută; arată mai departe că mai rămâne de escontentat văduva fundatorului și advocatul Dr. O. Papp, când apoi fundațiunea va fi pe deplin limpezită și asigurată. Starea fundațiunii la 31 Decemvrie a. tr. a fost de K 46,361’46, plasați ca depozit la »Silvania«. Se ia act cu aprobare. S. (27—1906). lacob Boieriu, elev în cursul IV la pedagogia de stat din Kiskunfelegyhâza cere stipendiul de K 200’- care este a se lichidă cu începere dela anul nou 1906 din fundațiunea George Boieriu din Vad. Deoarece din fundațiunea George Boieriu în senzul dis- pozițiunilor hotărîte ale literelor fundaționale, se va puteâ lichidă un stipendiu de K 200’— numai după 5 ani dela moartea fundatorului (decedat în Martie 1901) și stipendiul este a se da prin concurs, petentul va fi învitat a-și înainta cererea după publicarea concursului. Totodată se autorizează prezidiul a publică concursul cu terminul de 1 Aprilie 1906 spre a puteă acordă stipendiul încă pe anul școlar curent. 9. (134—1906). Direcțiunea școalei c’uile de fete înaintează spre aprobare contul elevelor internatului Elena și Roza Rocsin eșite din inter- natul Asociațiunii în Noemvrie a. tr. Contul prezentat de direcțiunea școalei se aproabă în sumă de K 730’77. IO. (78—1906). Direcțiunea despărțământului Beiuș înaintează: I. Procesul uerbal al adunării cercuaie din 27 Septemvrie 1905 în care se decide înființarea unei reuniuni de muzică în cadrele despărțământului Beiuș al Asociațiunii și se emite o comisiune pentru elaborarea unui proiect de statute pe seama amintitei reuniuni. II. Procesul uerbal al adunării cercuaie din 2 Octomvrie 1905 în care se constată că în vederea înființării reuniunii de muzică s’au înscris 84 membri. III. Procesul uerbal a! ședinței comitetului cercual din 18 Octomvrie 1905, în care s’au rezolvit diferite afaceri curente și s’a aprobat proiectul de statute împreună cu dispoziția ca fondul înființândei reuniuni în caz de disolvare să treacă în posesiunea Asociațiunii. IV. Procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 31 Decemvrie 1905 în care se decide aranjarea unui concert în vederea amintitei reu- niuni sub patronarea despărțământului și se hotărește prezentarea pro- iectului de statute Comitetului central. 8 Ad I, II, III, IV se ia act. Comitetul central constată cu bucurie zelul exemplar al acestui despărțământ și invită direcțiunea comitetului cercual a face pașii necesari pentru întărirea statutelor de forurile com- petente, cu provocare la § 2 din statutele Asociațiunii. Despre hotărîrea privitoare la cazul de disolvare a reuniunei se ia act și se aproabă. 11. (1543—1905). Direcțiunea despărțământului Bran înaintează procesul uerbal al adunării cercuale din 23 Iunie 1905 în care s’au rezolvat mai multe afaceri curente, iar comitetul cercual s’a constituit din nou. Se arată starea cassei și se prezintă rațiociniul pentru anul 1905. Se anunță că mai multe obiecte trimise pe seama Muzeului s’au remis. Se ia act cu aprobarea constituirei și cu observarea că se așteaptă prezentarea bugetului pentru anul curent. Obiec- tele remise se vor cere din nou. 12. (21—1906). Dl Goriolan Brediceanu își prezintă demisia de prezi- dent al despărțământului Lugoș. Comitetul central ia act cu părere de rău de abzicerea dlui C. Brediceanu și constată cu regret că acest despărțământ nici după constituirea efeptuită cu ocazia trimiterii dlui prim- secretar ca delegat special, nu a trecut pe terenul unei activități. Înainte de a luâ unele dispozițiuni speciale, de a mutâ even- tual sediul acestui despărțământ într’alt centru apropiat, mai priincios intereselor Asociațiunii, emite pe dl Dr. Titu Hațeg, advocat, ca delegat special, rugându-1 a convocă adunarea cer- cuală și a efeptuî o nouă constituire. 13. (29 — 1906). Direcțiunea despărțământului Orade înaintează pro- cesul verbal a! adunării cercuale din 23 Decemvrie 1905 în care s’a făcut noua constituire a comitetului cercual și s’au rezolvat diferite afaceri curente. Se ia act și se aproabă noua constituire. 14. (1544—1905). Direcțiunea despărțământului Orăștie prezintă pro- cesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 15 Noemvrie 1905 în care s’au rezolvat diferite afaceri curente. Se comunică, că skiopticonul co- mandat pe seama acestui despărțământ a sosit și aflându-se bun, s’a decis achitarea ratei prime de K 164'30, iar pentru 16 broșuri dela societatea »Urania« din Budapesta K 4'50. Nefiind destui bani la dispoziție s’a inițiat o colectă în acest despărțământ, la care s’a însinuat dl Dr. Aurel Vlad cu K 20'—. Tot în acest senz s’a hotărît și răscumpărarea felicitărilor de anul nou. Se ia act și se aproabă. 15. (1560—1905.) Dl Dr. P. Zepeniag din Vârșeț avizează comitetul central cu dto 29 Decemvrie 1905, — în urma recercării de a raportă 9 asupra activității desp. Vârșeț, — că demisionând fostul prezident dl I. M. Roșu, în lipsa unei persoane potrivite pentru înlocuire, desp. Vârșeț n’a putut desvoltă activitatea cuvenită și promite că în timpul cel mai scurt, procedându-se la o nouă constituire, comitetul cercual va prezentă raportul anului 1905. Se ia act cu observarea ca noua constituire să aibă loc în timpul cel mai scurt. 16. (28—1906.) Direcțiunea despărțământului Bocșa prezintă: I. Raportul comitetului cercual despre activitatea sa în anul 1904/5. II. Rațiociniul anului 1904/5. 111. Bugetul pentru anul 1905/6. IV. Consemnarea membrilor cari și-au achitat taxele din prilejul adunării. V. Procesul verbal al adunării cercuale din 19 Noemvrie 1905 în care s’au rezolvat diferite afaceri curente. Ad I. Se ia act și se va publică în extras în organul ofi- cial al Asociațiunii. Ad II, III, IV, V. Se ia act și se aproabă. 17. (20—1906.) Direcțiunea despărțământului Brad înaintează raport despre activitatea desvoltată în anul 1905. ' Se ia act și se va publică în extras în revista »Transilvania«. ÎS. (59—1906.) Direcțiunea despărțământului Orâștie prezintă raport asupra activității desvoltate în anul 1905. Se ia act și se va publică în extras în revista »Transilvania«. 19. (109—1906.) Direcțiunea despărțământului „Sâtmar-Ugocia" pre- zintă raportul despre activitatea din anul 1905. Se ia act și se va publică în extras în organul oficial al Asociațiunii. 20. (111—1906.) Direcțiunea școalei ciuile de fete înaintează cererea dlui Dr. loan Borcia, profesor, pentru a i se încuviință concediu de 1 lună cu începere dela 20 Ianuarie a. c. spre a puteă face încă unele studii la Budapesta. Se prezintă și dispozițiile luate de direcțiune pentru suplinire. Se ia act și se aproabă. 21. (1555 — 1905.) Direcțiunea școalei ciuile de fete înaintează comi- tetului central, recomandând o rezolvire favorabilă, cererile pentru dispen- zare de taxa școlară pro 1905/6 ale elevelor: 1. Victoria Bărdaș clasa I. 2. Cornelia Simu 3. Maria Olariu „ 4. OHuia Sârbu „ II. 5. Victoria Predouici , „ 10 6. Elena Șut clasa III. 7. Valeria Predovici „ 8. Iustina Aleman , IV. Dintre aceste Maria Olariu cere să fie dispenzată și de taxa de în- scriere, iar Olivia Sârbu numai pe jumătate de taxa școlară. Având în vedere, că suma ce se propune pentru dispen- zare e de K 264, aproximativ ca și în trecut, Comitetul central încuviințează cererile elevelor amintite — excepționând taxa de înscriere, care totdeauna a fost solvită. 22. (49—1906.) Direcțiunea școalei civile de fete comunică Comite- tului central că institutul tipografic »Athenaeum« din Budapesta, a trimis pe lângă recomandația insp. reg. de școale, 2 volume din opul ce edi- tează »A miiveltseg konyvtâra« cu prețul K 24 exemplarul. Bugetul școalei neputând suportă astfel de cheltueli se cere procurarea acestui op pe seama bibliotecii Asoeiațiunii. Având în vedere prețul urcat al acestui op Comitetul cen- tral decide retrimiterea celor două volume. 2». (1554—1905.) Direcțiunea școalei civile de fete înaintează procesul verbal al ședinței corpului profesoral din 25 Decemvrie 1905 în care s’au discutat diferite afaceri curente. Se constată încetarea epidemiei tifoide și însănătoșarea elevelor bolnave. Se ia act. 24. (24—1906.) Direcțiunea școalei civile de fete, cere reducerea nu- mărului abonamentelor făcute la revista »Amicul tinerimei» dela 5 la 2 — fiind acest număr de exemplare satisfăcător trebuințelor școlare. Cere în schimb abonarea altor reviste folositoare institutului. Comitetul decide ca în viitor să se reducă numărul la 2 abonamente - procurându-se în schimb revistele „Comoara Tinerimei^ din București și „Luceafărul". 25. (1504 — 1905.) Referentul secțiunii școlare dl Dr. loan Stroia pre- zintă raportul său asupra celor două broșuri, dăruite Asoeiațiunii de dl Dr. E. Dăianu cu rugarea de a se comandă un număr mai mare de exem- plare. Dl referent constată valoarea literară și practică a acestor broșuri. Se decide a se comandă pe seama bibliotecilor din des- părțăminte câte 100 exemplare din fiecare broșură. 26. (1508-1905.) I. Reuniunea de cetire și cântări din Romuli. II. Corpul învățătoresc din dina. III. Corpul învățătoresc din Fefdioara cer pentru bibliotecile de cari dispun donarea publicațiunilor Asoeiațiunii. Se decide a li se trimite câte un exemplar din broșurile «Bibliotecii poporale» asemenea și din alte publicațiuni dispo- nibile. 11 27. (113 — 1906.) Dl George VintUă din Năsăud trimite cu dtto 16 Ianuarie 1906 — 103 exemplare din opul său Manual popular de agri- cultură practică", cu destinație de a fi distribuit bibliotecilor poporale. Se ia act cu mulțămită și se va procedă conform dorinței donatorului. 28 (1519 — 1905.) Dl Mihail Costescu, preot din Eșelnita avizează Comitetul central despre intenția sa, de a înființa o agentură în această localitate și cere din publicațiunile Asociațiunii pe seama acestei agenturi. Se ia act cu deciziunea, ca înființându-se noua agentură să i-se trimită din publicațiunile disponibile. 21). (1512 — 1905.) Dl Anastasiu Baiu din Sibiiu achită taxa de membiu pe uiață al Asociațiunii prin o acțiune »Transilvania« în valoare nominală de K 200--. Se ia act. Se introduce în lista membrilor pe viață ai Asociațiunii și i-se eliberează bilet de legitimare și diplomă. D. u. s. P. Cosma m. p., prezident substitut. Octavian Goga m. p., secretar II. Cetit și verificat Dr. Ilarion Pușcariu m. p. Dr. Eusebiu R. Roșea m. p. Nicolau Ivan m. p. Nr. 263-1906. Proces verbal din 22 Februarie 1906. Ședința a II a a comitetului central al Asociațiunii. Prezident: losif St. Șuluțu. Notar: Octavian Ooga. Membrii pre- zenți: Dr. I. Beu, Dr. V. Bologa, Ars. Burtea, Part. Cosma, Dr. Corn. Diaconovich, Dr. L. Lemeny, Dr. II. Pușcariu, Dr. Eus. R. Roșea, R. Simu, N. Togan și /. Vătâșan. 30. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de azi se încredințează Dnii: Ars. Bunea, Dr. I. Pușcariu și N. Togan. 31 (259—1906.) Primsecretarul »Asociațiunii« prezintă raportul său asupra »Expozițiunii etnografice și istorice-culturale« și a celorlalte serbări aranjate cu ocaziunea inaugurării Muzeului; înaintează mai departe pro- punerea comisiunii încredințate cu aranjarea expozițiunii pentru distribuirea diplomelor de recunoștință și de colaboratori. Comitetul central exprimând viile sale mulțămiri primse- cretarului »Asociațiunii« pentru deosebitul zel desvoltat în ca- litate de director al expozițiunii, ia act de raportul prezentat și-l alătură la acest proces verbal sub 1); primește propunerea îna- intată de comisiunea expozițiunii pentru distribuirea diplomelor de recunoștință și de colaboratori și o anexează la procesul verbal prezent sub 2); aproabă dispozițiunile prezidiului prin 12 cari s’a dat expresiune multămitei și recunoștinței »Asociațiunii« față cu comitetul de dame, care a conlucrat la aranjarea ex- pozițiunii; ia act de darea de seamă despre rezultatul financiar al ex- pozițiunii și al serbărilor aranjate și dispune ca venitul curat de cor. 3475’70 să se adaugă la fondul Muzeului având a se aco- peri din acest fond cheltuielile procurării și distribuirii diplo- melor precum și spesele ce eventual se vor mai ivi în legătură cu expoziția aranjată; ia act cu mulțămită de donațiunile în obiecte ce le-au oferit expozanții și aproabă cumpărările obiectelor expuse ce s’au câștigat pentru colecțiunile Muzeului; dispune ca colecțiunea rapoartelor publicate în organele presei române despre expozițiune și despre serbările aranjate să se păstreze în arhiva Muzeului; în sfârșit mulțămește membrilor comitetului aranjator pentru activitatea zeloasă și plină de abnegațiune ce au desvoltat și constatând că învinuirile ce li-s’au adus în multe organe de publicitate au fost cu totul neîntemeiate și nejustificate, aproabă întru toate dispozițiunile luate pentru reușita serbărilor aranjate. 32. (255—1906) Primsecretarul înaintează hârtia dlui comite suprem O. Thalmann dtto 20 Febr. a. c. Nr. 19/906, adresată comitetului central al »Asociațiunii« prin care se cere justificarea acțiunii inițiate de »Asocia- țiune« cu privire la participarea Românilor din statul ungar la Expoziția generală din București. Comitetul central decide a se da în această privință lămu- ririle necesare, în senzul proiectului de răspuns prezentat de primsecretarul. D. u. s. losif Sterca Șuluțu. m. p., prezident. Octavian Goga m. p., secretar 11. S’a cetit și verificat Dr. Ilarion Pușcariu m. p. Arseniu Bunea m. p. Nicolau Togan m. p. Nr. 272-1906 Proces verbal din 24 Februarie 1906. Ședința a IlI-a a Comitetului central al Asociațiunii. Prezident: losif St. Șuluțu. Notar: Octavian Goga. Membrii pre- zenți: Dr. I. Beu, Dr. V. Bologa, Part. Cosma, Dr. Corn. Diaconovich, Dr. Liviu Lemeny, I. Muntean, I. Papiu, Dr. II. Pușcariu, Dr. Eusebiu R. Roșea, R. Simu și /. Vătășan. 33 Cu verificarea procesului verbal al ședinței de azi se încredin- țează domnii: Dr. I. Beu, Dr. V. Bologa și Dr. L. Lemeny. 13 £4. (252—906.) Secretarul 1. prezintă procesul verbal despre cotau- darea lucrărilor de piatră, sculptură, Rabitz și asbest, la zidirea Muzeului, care s’a făcut la 13 Febr. a. c.; prezintă mai departe cererea antrepreno- rului acestor lucrări Adolf Schneider pentrucă să i-se lichideze rata de co- laudare K 3781'89 împreună cu cauțiunea reținută în aceeaș sumă. Referentul arată că la cererea lui s’a constatat în procesul verbal: a) că lucrările de asbest, cari au fost calculate cu K 2466'52 nu au fost executate conform mostrelor prezentate și în parte s’au și deteriorat, apoi b) că antreprenorul nu și-a terminat lucrările pănă la terminul sti- pulat în Contract (1 Sept. 1904), nici pănă la terminul prelungit prin de- ciziunea comitetului central Nr. 217 din 24 Nov. 1904 (1 Dec. 1904.), ci abia în luna Aprile 1905; din această cauză secretarul I. a subscris pro- cesul verbal al colaudării numai cu rezerva, că susține Comitetului cen- tral dreptul de a escepționâ calitatea lucrărilor de asbest și de a cere despăgubire pentru terminarea lor întârziată. Se ia act de procesul verbal dresat asupra colaudării. Ce privește cererea dlui A. Schneider, de a-i liberă atât rata de colaudare cât și cauțiunea cu suma totală de K 7563'78 minus pozițiunea de K 188'48 plătită din greșeală de douăori. — Comitetul central deci ar avea dreptul: a) de-a refuză lucrările de asbest, necorespunzătoare mo- strelor prezentate, ₜ b) de-a cere despăgubire pentru terminarea întârziată a lucrărilor și c) de-a reținea cauțiunea de K 3781'89 încă timp de doi ani dela data colaudării (se înțelege pe lângă rebonificarea in- tereselor stipulate cu 3l/₂'7ₜ>), se declară a luă în conziderare cererea prezentată de dl A. Schneider, și anume având în vedere: a) că au fost dificultate numai lucrările de asbest, cari re- prezintă o parte neînsemnată a lucrărilor executate de numitul antreprenor (în cifre: K 2466'52 din totalul de K 37,818'93) și că toate lucrările de piatră, sculptură și Rabitz au fost executate în condițiuni pe deplin mulțămitoare; b) că întârzierea lucrărilor de asbest și insuficiența lor ca- litativă nu a urmat din vina antreprenorului, ci din cauza morții repentine a furnizorului său; c) că antreprenorul a luat angajamentul de a repară dete- riorările constatate; d) că a suferit o pagubă și în urma întârzierii de 10 luni a colaudării încât pentru acest timp a pierdut interesele de co- laudare pro K 3781'89, Comitetul central ia următoarea deciziune; 14 1. »Asociațiunea« renunță la orice despăgubire pentru terminarea întârziată a lucrărilor; 2. Prezidiul se autorizează a plăti antreprenorului Ad. Schneider rata de colaudare pro K 3781’89 (fără interese) după detragerea sumei, plătită din greșală de două ori K 188’48, deci în bani gata K 3693’41, îndată după prezentarea chitanței sale; 3. Ce privește cauțiunea recerută în suma de K 3781’89 Comitetul central renunță a o țineă încă 2 ani dela data colau- dării, ci o va plăti antreprenorului împreună cu interesele de 3'/₃'7ₒ după suma și dela data singuraticelor rețineri, îndată după terminarea reparațiunii lucrărilor de asbest, care va avea să se estindă nu numai asupra înlocuirii părților deteriorate, ci și asupra lustruire! din nou a tuturor columnelor și balustradelor, și va aveă să se constate prin o colaudare nouă. ’AH. (1296—1905.) Secretarul I. înaintează o propunere pentru exe- cutarea deriziunii 172 (p. 1.) din a. tr., referitoare la procurarea unui mare aparat de proiecțiune pentru sala Muzeului și în legătură cu acest proiect prezintă și propunerile înaintate la 16 Oct. a. tr. de dl prof. Aurel Ciortea, membru al secțiunii științifice, prin care acesta cere procurarea unei serii de diapozitive pentru aparatele de proiecțiune ale despărțămintelor. Arată totodată, că a pertractat în această chestiune cu fotograful Emil Fischer din Sibiiu, care a furnizat și pănă aci număroase diapozitive apre- ciate foarte bine în țară și în străinătate și a luat angajamentul de-a con- fecționă și pentru trebuințele »Asociațiunii« toate diapozitivele de cari aceasta va aveă trebuință pentru aparatele sale de proiecțiune (skiopticon și kinematograph.) In senzul propunerii prezentate Comitetul central autori- zează pe secretarul I: a) să comande pentru aparatele de proiecțiune ale des- părțămintelor următoarele diapozitive: 1. portretele tuturor prezidenților »Asociațiunii«.; 2. 11 vederi din expoziția aranjată la 1905.; 3. 2 vederi ale școalei civile de fete; 4. 3 vederi ale Muzeului (fațada, sala festivă și vestibulul); 5. câte o vedere a următoarelor zidiri din Sibiiu: cate- / drala, rezidența (de vară) metropolitană, casa »Albinei«. Aceste diapozitive se vor împrumută pe rând despărță- mintelor cari posed aparate de proiecțiune. b) mai departe se autorizează primsecretarul: a studiă ocazional aparatele dela »Urania« din Bpesta, și a institutelor similare din Viena și profitând de aceste experiențe să aleagă și cumpere un bun aparat de proiecțiune, (skiopticon și kinemato- graph) în cadrul sumei votate în acest scop prin deciziunea Nr. 172/1905. 15 36. (68—1006.) Secretarul I raportează, că conform deriziunii Nr. 158 din 6 Iulie a. tr. s’a introdus în cursul vacanțelor din urmă apaductul in dormitoarele internatului de fete. Aceste lucrări au costat K 1,814'50, adecă cu K 148'64 mai mult decât suma provăzută în devizele aprobate prin deriziunea amintită. Deoarece însă firma O. Ziegler a executat și unele lu- crări neprevăzute în preliminar, cari au devenit ulterior indispensabile, Prezidiul a asignat contul întreg și cere acum aprobarea Comitetului cen- tral pentru plata diferinței de K 148'64. Se ia act. Plata sumei de K 1,814'50 se aproabă. 37. (1420—1905.) Dl losif Pintye controlor la oficiul de dare din Vinga, nepot de soră al fericitului fundator loan Petran, înaintează o cerere datată din 15 Noemvrie a. tr. prin care roagă Comitetul central, ca să se învoiască, ca legatul de K 4,000'—, care va avea să i-se plătească în senzul testamentului la activarea fundațiunii loan Petran, să se urce la suma de K 9,000'—. Comitetul central declară, că deoarece succesiunea după fericitul loan Petran nici nu i-s’a predat, ci are să rămână în posesiunea văduvei fundatorului cât timp aceasta va trăi, pentru moment nu are încă nici un drept de dispozițiune asupra averii fundaționale. Dar chiar și după predarea fundațiunii, Comitetul central își va conziderâ de prima datorință executarea cu cea mai mare rigoare a tuturor dispozițiunilor fundatorului și în special nu va întrebuințâ averea ce i-s’a încredințat decât pentru sco- purile designate în testament. 38. (198—1906.) Judecătoria cercuală din Cluj (oraș), prin deciziunea sa Nr. 276/35 O. ex 1905 provoacă pe erezii după loan Petran să justifice plata taxei de moștenire de K 2,148'68 pentrucă în caz contrar se vor luâ din oficiu dispozițiunile necesare pentru asigurarea ei. Comitetul central decide a nu achită deocamdată taxa de moștenire, neîntrând încă pănă astăzi în posesiunea lăsă- mântului. 39. (247—1906.) Dl Andrei Cosma, advocat în Șimleu, cu scrisoa- rea sa dih 16 Februarie a. c. înștiințează »Asociațiunea« că institutul pe acțiuni »Szilăgy-Cseh es Videke« din Cseh, își duplică capitalul din fon- dul de rezervă — șî oferă serviciile sale pentru procurarea acțiunilor din emisiunea nouă după cele 8 acțiuni ale fundațiunii feric. Demetriu Suciu. Având »Asociațiunea« și la fundațiunea Dr. I. Nichita 7 acțiuni dela aceeaș bancă, Comitetul central decide a se trimite toate cele 15 acțiuni dlui Andrei Cosma pentru procurarea a tot atâtea acțiuni nouă și transcrierea lor pe fundațiuni. lâ 40. (174—1906.) Direcțiunea despărțământului Agnita înaintează cu data 9 Ianuarie 1906 procesul verbal al ședinței comitetului cercual, în care s’au rezolvit diferite afaceri curente. Se decide aranjarea mai multor pre- legeri economice la sate și în vederea participării despărțământului la expoziția din București se constitue în Fofeldea un numeros comitet sub prezidiul dlui N. Petra-Petrescu. Se ia act. 41. (218—1906.) Direcțiunea despărțământului Abrud-Câmpeni înain- tează dtto 31 Ianuarie 1906 raportul asupra activității desvoltate în anul trecut Se ia act și se va publică în extras în revista »Transilvania«. 42. (151 —1906.) Direcțiunea despărțământului Abrud-Câmpeni înain- tează procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 15 Ianuarie 1906, în care s’au rezolvit diferite afaceri curente și s’au luat deciziuni privi- toare la aranjarea prelegerilor poporale-economice în diferite comune. Se ia act. 43 (255—1906.) Direcțiunea despărțământului Beiuș înaintează pro- cesul uerbal al adunării cercuaie extraordinare din 13 Ianuarie 1906 în care s’au rezolvit diferite afaceri curente și s’au luat dispoziții referitoare la înființarea reuniunei de muzică și cântări, — decizându-se lansarea unui apel la adresa preoțimei și învățătorimei din acest despărțământ pentru sprijinirea proiectatei reuniuni. Se ia act. 44. (173—1906.) Direcțiunea despărțământului Bistrița înaintează procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 27 Ianuarie 1906 în care pe lângă alte afaceri curente, s’a făcut constituirea unui comitet local în chestia expoziției din București și s’au primit petițiile mai multor învățători doritori a aranja prelegeri economice în comunele din acest despărțământ. Se ia act. 45. (107—1906). Direcțiunea despărțământului Caransebeș înaintează procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 26 Noemvrie 1905, în care s’au rezolvit diferite afaceri curente — și procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 2 Ianuarie 1906, în care s’au adus mai multe ho- tărîri referitoare la aranjarea prelegerilor economice. Se ia act. 40. (57—1906). Direcțiunea despărțământului Deva înaintează procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 1 Ianuarie 1906, în care s’au re- zolvit afaceri curente și s’au adus hotărîri privitoare la aranjarea prelege- rilor economice. Se ia act. 17 47. (169—1906). Direcțiunea despărțământului D.-Sânmărtin înaintează raportul asupra activității din anul trecut. Se ia act și se va publică în estras în organul »Asociațiunii«. 48. (1542—1906). Direcțiunea despărțământului Mediaș înaintează procesul uerbal al adunării cercuale din 3 Decemvrie 1905 în care s’au rezolvit diferite afaceri curente. Din acest prilej s’au înscris membri or- dinari noui domnii: Mihail Popovici, Marius Peculea și Dr. Alex. Mo- rariu. Se constată că a întrat dela membrii noui și ajutători suma de K 94'20. Se prezintă raportul de cassă asupra anului trecut, constatându-se că din partea despărțământului Mediaș dela înființarea lui (1891) pănă astăzi s’a administrat Comitetului central suma de K 1456'66. Se ia act cu aprobare. 40. (58—1401). Direcțiunea despărțământului Orăștie înaintează pro- cesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 2 Ianuarie 1906, în care s’au luat hotărîri privitoare la aranjarea prelegerilor economice. Comitetul cercual având în vedere împrejurarea, că de timp mai îndelungat s’a în- grijit de aranjarea prelegerilor poporale și a comandat pentru skiopticonul de care dispune mai multe serii de diapozitive, — comunică Comitetului central, că a angajat de conferențiari pe dnii I. I. LăpSdatu, I. Moța și C. Baicu, rugându-se a fi împărtășiți și acest despărțământ de ajutoriul de K 100. Se ia act și se votează K 100 acestui despărțământ pentru aranjarea prelegerilor economice la sate. 50. (165 — 1906). Direcțiunea despărțământului Sebeș înaintează pro- cesul uerbal al ședinței comitetului cercual în care s’au rezolvit diferite afaceri curente. Se notifică că secretarul comitetului cercual dl O. Tătar, con- form încredințării primite a reorganizat agenturile din comunele: Laz și Pianul-superior și a înființat agentură nouă în comunele: Sebeșel și Săsciori. Se roagă Comitetul central a pune la dispoziția acestui despărțământ un skiopticon. Se iau diferite dispoziții referitoare la aranjarea prelegerilor poporale și se inițiază organizarea unui comitet local, pentru participarea cu obiecte la expoziția din București. Se ia act. Comitetul central neavând nici un skiopticon nu poate împlini cererea comitetului cercual. 51. (164—1906). Esmisul comitetului cercual al despărțământului Sebeș, dl G. Tătar înaintează dto 15 Ianuarie a. c. raportul său privitor la înființarea resp. organizarea din nou a patru agenturi în sinul acestui des- părțământ în comunele: Sebeșel, Laz, Săsciori și Pianul-inferior. Din acest prilej s’au ținut prelegeri poporale. Se ia act, îndemnându-se a se înființâ cât mai multe agen- turi pentru a căror biblioteci Comitetul central va dărui din publicațiunile »Asociațiunii«. 2 18 52. (210- 1906). Direcțiunea despărțământului Șîmleu înaintează: I. Procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 11 Ianuarie 1906 în care s’a făcut constituirea unui număros comitet în vederea expoziției din București și s’a decis participarea cât mai număroasă la această ex- poziție. II. Procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 18 Ianuarie 1906, în care s’au adus hotărîri referitoare la aranjarea prelegerilor economice. Se ia act. 53. (189—1906). Direcțiunea despărțământului Timișoara înaintează raportul asupra activității desvoltate în anul trecut. Se ia act și se va publică în estras în revista «Transilvania». 54. (118—1906). Direcțiunea despărțământului Zernești înaintează procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 14 Ianuarie 1906 în care s’a luat hotărîri referitoare la aranjarea prelegerilor economice în acest despărțământ. Se raportează că agentura din Zernești a aranjat în 4 Du- mineci din postul Crăciunului prelegeri poporale, și anume: a) dl advocat N. Garoiu: »Despre lege și legiuitori»; b) dl Pompiliu Dan, înv.: «Despre începuturile comunei Zernești și viața locuitorilor de aici pe timpul emigrațiunei popoarelor»; c) dl advocat N. Garoiu: «Despre acte private și publice»; d) dl preot 1. Străvoiu: «Despre trupul omului și influința beuturilor alcoolice». Comitetul cercual având în vedere avântul îmbucurător cultural inau- gurat de acest despărțământ și fiind convins, că acțiunea începută în centru se va generaliza și în cele 5 comune aparținătoare, abzice cu această ocaziune de spriginul oferit de Comitetul central, în favorul altor despărțăminte, unde fiind situația culturală-economică mai nefavorabilă ajutorarea e mai oportună. Se decide aranjarea prelegerilor economice în comunele: Tohanul-nou, Poiana-Mărului și Holbavul. Se arată, că s’a făcut începutul pentru înființarea unui fond special al despărțământului. Se ia act cu aprobarea hotărîrilor luate. 55. (220 — 1906.) Direcțiunea școalei civile de fete înaintează în 10 Febr. a. c. hârtia inspectorului regesc de școale dtto 8 Ianuarie 1906 Nr. 43 prin care s’a redus plata la fondul de penziune pentru a 6-a putere di- dactică dela școala de fete, rămânând a se plăti în viitor numai pentru 5 puteri didactice anual K 120⁻—. Se ia act. 56. (233—1906). Direcțiunea școalei ciuiie de fete înaintează cererea de prolungire a concediului dlui profesor Dr. loan Borcia pănă la 20 Martie a. c. Direcțiunea arată că suplinirea se face în mod corăspunzător prin concursul tuturor membrilor corpului didactic. Concediul se acoardă pănă la 20 Martie. 19 57. (219—1906.) Direcțiunea școalei civile de fete înaintează procesul verbal din conferința corpului profesoral dela 29 Ianuarie 1906 în care s’au resolvit diferite afaceri curente. Se arată că dela reprezentația tea- trală aranjată de elevele școalei civile în 14 Ianuarie a. c. în sala festivă a Muzeului rezultă un venit curat de K 45’80 care sumă se dăruiește Muzeului „Asociațiunii*'. Se prezintă conspectul clasificării elevelor pentru semestrul I. din care se constată că au fost clasificate: în cl. 1. civilă 11 eleve. II 22 » III* 15 ,, IV 22 rr „ v •___»____»___________ Total . 70 eleve. Nu au fost clasificate două eleve din cauză de morb, iar trei fiindcă s'au retras. Se ia act exprimându-se mulțămită elevelor pentru dona- țiunea făcută Muzeului „Asociațiunii". 58. (242 — 1906.) Direcțiunea școalei ciuile de fete prezintă cu data 16 Februarie un conspect despre încassările dela elevele interne pentru spesele particulare pe anul școlar 1904/5, cu documentele de casă despre sumele erogate și raportează, că suma intratelor a fost K 14,172’99, a eșitelor K 13,768’50 rămânând un escedent de K 404’49 care s’a adaos la fondul pentru escursiuni al școalei în libelul de depunere la »Albina« și o pretensiune de K 120’09 care după încassare se va încorpora aceluiaș fond. Se ia act cu aprobarea acestor date. 54). (196—1906.) Dl Alexandru Mocsonyi avizează comitetul dtto 4 Februarie a. c. că e satisfăcut de destinația ce s’a adus donațiunei Dsale. Se ia act. GO. (182—1906) Dl Dr. E Dăianu înaintează în 1 Februarie a. c. doue broșuri ce editează D-sa în biblioteca »Cărțile săteanului român«, cu ru- garea, că dacă se vor găsi potrivite trebuințelor »Asociațiunii« să se cum- pere un număr mai mare de exemplare. Broșurile sunt: Cazanie poporală (Despre păcatele sătenilor) de loan Roman și thsu Broina de Dr. E. Dăianu. Fiind aceste broșuri potrivite cu trebuințele poporului, se decide a se comandă din fiecare broșură câte 100 exemplare. 61. (207—1906.) Dna Maria Botiș-Cioban înaintează în 6 Februarie a. c. o colecție de „Legende¹' culese din Munții apuseni cu menirea de a se publică în »Biblioteca poporală a »Asociațiunii«. Se ia act și se decide a se înainta manuscrisul pentru cenzurare referentului secției literare. 62. (230—1906.) dl Barabăs Endre, profesor la seminarul pedagogic maghiar din Cluj dorind unele lămuriri asupra problemelor noastre cul- turale și economice, cere revista »TransiIvania« pentru ultimul an. 20 Se decide a i-se trimite o colecțiune a revistei pentru anul trecut. 63. (240—1906.) Dl Augustin Dobrean, cavaler al ordului »Coroana României* se înscrie dto 12 Februarie a. c. de membru fundator al »Aso- ciațiunii*. Se ia act și se decide eliberarea diplomei și a biletului de legitimare. 64. (246 — 1906.) Dl Andreiu Frâncu, președinte de senat la curia regească din Budapesta trimite dto 17 Februarie a. c. suma de K 400.— anunțând în scrisoare înscrierea sa de membru fundator al »Asociațiunii«. Se ia act și se decide eliberarea diplomei și a biletului de legitimare. 65. (270—1906.) Secretarul II prezintă lista membrilor noui ordinari înscriși dela ultima ședință pănă astăzi: 1. Comuna Sângătin. 2. losif Ciorogariu, învăț. Chișoda. 3. Dr. Alexandru Morariu, adv. Elisabetopole. 4. Mihail Popovici, comerciant, Mediaș. 5. Marius Peculea, contabil, Mediaș. 6. Dr. Constantin Pavel, profesor, Beiuș. 7. lacob Manuil, notar, Topârcea. 8. loan Oțoiu, paroh, Aciliu. 9. Alexandru Comșa, notar cerc. Scorei. 10. »Porumbăceana« instit. de credit, Porumbacul-inferior. 11. loan Răduleț, paroh, Seliștat. 12. Aureliu Marinescu, paroh, Bozinta-mare. 13. loan Alexandru, paroh, Uimbav. 14. George Borza, paroh, Coveș. 15. Gavril Todică, contabil, Geoagiu. 16. Mihai Panajot, dir. de bancă, Bocșa-montană. 17. Dr. Cornel Bule, secretar episcop., Oradea-mare. 18. losif Nagy, preot, Roit. Se declară membri ordinari ai » Asoeiațiunii*. Cu aceste ședința se încheie. D. u. s. losif St. Șuluțu m. p., prezident. Octavian Goga m. p., notar. — S’a ve- rificat. Sibiiu, 28 Februarie 1906. Dr. Liviu Lemeny m. p. Dr. II. Beu m. p. Dr. V. Bologa m. p. 21 Raportul primsecretamlui „Asociațiunii" asupra Expozițiunii etnografice și istorice-culturale aranjată cu ocaziunea inaugurării Muzeului istoric și etnografic al „Asociațiunii". Onorat Comitet Central! Prin deciziunea DVoastră Nr. 43 din 9 Martie 1905 ați binevoit a-mi încredința direcțiunea Expozițiunei etnografice și istorice-culturale, prin care a fost inaugurat noul Muzeu al »Asociațiunii« noastre. în calitate de conducător al lucrărilor împreunate cu aranjarea acestei expozițiuni, mă cred dator a Vă prezentă în următoarele o scurtă dare de seamă asupra activității desvoltate de comitetul instituit de DVoastră în scopul aranjării Expozițiunii și a celorlalte serbări, precum și asupra rezultatelor realizate prin aceste aranjamente. înainte de a vorbi despre Expozițiune, trebue să motivez întârziarea acestui raport, pe care aș fi dorit să-l prezint încă în toamna anului trecut, îndată după încheiarea Expozițiunii. Cauza principală pentru care nu m’am putut degajă mai înainte de această datorie a fost: că cu toate inzistențele comitetului aranjator pentru trimiterea Ia termin a obiectelor de expus, și a consemnărilor exacte ale acestora, cea mai mare parte a expozanților au trimis sau adus obiectele în momentul din urmă, fără consemnări în ordine, și astfel a fost absolut imposibil a compune la timp un catalog complet al Expozițiunii. Această lucrare a trebuit să o facem ulterior în condițiuni foarte anevoioase, de oarece o mare parte a expozanților a cerut și a și dus obiectele expuse de dânșii imediat după închiderea Expozițiunii, și astfel biroul nostru a fost avizat în lucrarea sa numai la corespondențele primite și la registrele compuse în mare grabă în preseara inaugurării. Din această cauză catalogul Expozițiunii a putut fi terminat abia la sfârșitul anului trecut, și chiar și atunci numai în condițiuni ce nu le pot consideră pe deplin mulțămitoare. Cu toate acestea catalogul, care a fost publicat în ultimul număr al »Transilvaniei« și pe care îl anexez la acest raport sub 1/. ne dă o icoană destul de complectă a Expozițiunii, și a servit Comitetului aran- jator ca bază reală pentru compunerea propunerii sale referitoare la dis- tribuirea diplomelor. Această propunere, care — conform dispozițiunilor stabilite în regula- mentul Expozițiunii (art. 10), — prevede distribuirea a 400 diplome de re- cunoștință și a 100 diplome de colaboratori, îmi iau voia a o prezentă 22 sub 2/. cu observarea că a fost compusă pe baza rapoartelor înaintate de referenții instituiți din partea secțiunilor știintifice-literare ale »Asociațiunii« și din partea comitetului aranjator pentru singuraticele despărțăminte ale expozițiunii, precum și de corporațiunile și particularii cari au conlucrat în măsură mai mare la înzestrarea Expozițiunii. Propunerea pentru distribuirea diplomelor a fost stabilită în ședința comitetului aranjator ținută la 17 Februarie a. c. și astfel abia acum îmi este dată posibilitatea de a Vă înainta un raport complect împreună cu propunerile mele pentru dispozițiunile ce cred că sunt a se luâ cu privire la Expozițiunea »Asociațiunii«. După aceste informațiuni prealabile vin a Vă prezentă următoarea dare de seamă: I. Expozițiunea etnografică și istorică-culturală. Expozițiunea a fost organizată conform programei stabilite prin de- ciziunea Comitetului central Nr. 31 din 16 Februarie 1905. Ea a fost adăpostită în cele 8 săli din etagiul I al noului palat al Muzeului, în 12 săli ale internatului școalei civile de fete a »Asociațiunii« și în 3 camere ale școalei elementare de fete a »Reuniunei femeilor române din Sibiiu«, care de asemenea se află în casele »Asociațiunii«. Și anume: a) în palatul Muzeului au fost instalate despărțămintele A. B. și C.: locuințele, stările de interes etnografic și industria de casă a poporului român ; b) îh zidirea internatului despărțămintele F. L.: expoziția istorică, bisericile române, literatura, știința, arta și industria de artă, societățile culturale și Băncile române. Tot în această zidire a fost adăpostită expo- ziția școalei civile de fete, și anume: o expoziție de lucru de mână a elevelor, o sală de prelegere și un dormitor, și apoi în parter secțiunea vânatului, în fine c) în localitățile școalei elementare de fete (și în parte în curtea »Asociațiuni«) au fost așezate despărțămintele D. și E.: obiectele ce privesc ocupațiunile agricole și industria minieră a poporului român din țeară. Nu ar fi la loc a dâ în acest scurt raport o descriere critică mai amănunțită a singuraticelor despărțăminte ale Expozițiunii. Această lucrare au săvârșit-o în condițiuni pe deplin mulțămitoare organele noastre de publicitate de dincoace și dincolo de Carpați. Remâne numai, ca în firul acestor aprețiări critice, și pe baza rapoartelor înaintate de organele de specialitate cari au fost instituite din partea »Asociațiunii« pentru organi- zarea și studiarea singuraticelor secțiuni, să arăt în liniamente generale, dacă Expozițiunea și-a ajuns scopul în vederea căruia a fost aranjată. s. Din acest punct de vedere las să urmeze următoarea dare de seamă asupra despărțămintelor principale ale Expozițiunii: 23 A) Partea etnografică. Programa Expozițiunii, ținând cont de viitoarea menițiune a Mu- zeului înființat de »Asociațiune«, a căutat să prezinte în Expozițiune în primul rând un tablou cât mai complect al stărilor de interes etnografic ale poporului nostru. In acest scop Comitetul central a stabilit în programa Expozițiunii un cadru foarte vast, deși era de prevăzut că în lipsa totală de mijloace bănești nu va fi posibil a-1 și umplea în toate direcțiunile în condițiuni pe deplin mulțămitoare. Insă cu toate neajunsurile ce comitetul aranjator a trebuit să le în- timpine, i-a succes totuș, mulțămită abnegațiunii publicului nostru și zelului de care acesta a fost întotdeauna însuflețit pentru idealurile noastre na- ționale, de a puteâ prezenta în toate despărțămintele și secțiunile prevă- zute în programă, un tablou deși modest dar destul de fidel și complect al stărilor poporului nostru. La despărțământul A. care a prezentat situațiunea geografică, viața comunală și casele țeranilor români, au participat 37 expozanți cu 110 obiecte, în cea mai mare parte tablouri fotografice. Este de regretat că partea istorică a vieții comunelor noastre dela țeară a fost puțin reprezentată, dar acest fapt se explică prin împrejurarea, că obiectele ce privesc istoria comunelor românești numai excepțional sunt puse la libera dispozițiune a cercurilor ce s’au interesat de între- prinderea »Asociațiunii«. Cu mult mai bogat a fost despărțământul B., care a arătat stările de interes etnografic ale poporului român dela țeară: tipul și portul țără- nesc, locuințele țăranului român, sculele sale de casă, obiectele ocazionale ce privesc obiceiurile lui etc. La acest despărțământ au participat 179 ex- pozanți cu preste 950 obiecte, iar Asociațiunea din a sa parte a procurat cu jertfe destul de considerabile un număr mai mare de păpuși în mărime naturală pentru prezentarea porturilor din diferitele ținuturi ale țării. Cea mai bogată și mai mult admirată parte a Expozițiunii a fost însă despărțământul C., care a prezentat productele industriei de casă a ăranului român și a fost înzestrat de 311 expozanți cu preste 1600 obiecte- Aceste trei despărțăminte (A. B. și C.) de interes special etnografic au ocupat întreg etagiul 1 al zidirei Muzeului, au fost aranjate cu deose- bită pricepere și cu mult gust de comitetul de dame instituit de »Reuniunea femeilor române din Sibiiu«. Acest comitet, pus sub conducerea prezi- dentei numitei reuniuni, a Doamnei Maria P. Cosma, a făcut «Asocia- țiunii« cele mai prețioase servicii atât la aranjarea cât și sub întreaga du- rată a Expozițiunii și a binemeritat de deosebita recunoștință a comite- tului central. Primirea, înregistrarea și plasarea obiectelor, supraveghiarea neîntreruptă a celor 8 săli mari și primirea și conducerea vizitatorilor în timp de mai multe săptămâni, și apoi împachetarea și retrimiterea obiec- telor după închiderea Expozițiunii, au reclamat o muncă uriașă, care a 24 fost săvârșită de comitetul de dame dela început pănă la fine cu cel mai mare zel și cu o abnegațiune deosebită. în vederea acestor servicii prețioase prezidiul »Asociațiunii« a adresat celor 16 dame din comitet, cari au participat în măsură mai mare la lu- crările Expozițiunii, o scrisoare de mulțămită, și le-a oferit totodată câte un mic dar spre aducere aminte. Descrierea mai amănunțită a obiectelor expuse și aprețiarea părții ce au avut-o singuraticii expozanți la înzestrarea despărțămintelor înșirate, nu aparține raportului de față. în această privință onor, comitet se va puteâ orienta pe deplin din catalogul Expozițiunii și din propunerea pre- zentată pentru distribuirea diplomelor. Cu toate acestea mă cred dator a remarcă și la acest loc unele momente mai importante. In primul rând trebue să amintesc cu deosebită recunoștință de ze- losul concurs ce l-am avut din partea Reuniunilor femeilor române din diferitele părți ale țării (Abrud, Băița, Blaj, Brașov, Deva, Dobra, Făgăraș, Hunedoara, Lugoj, Sibiiu și Zlatna), precum și de participarea »Reuniunii române de agricultură« cu o expoziție foarte prețioasă de porturi și de producte ale industriei de casă. De asemenea s’au distins cu colecțiuni mai mari și mai de valoare unele comune fruntașe din părțile Sibiiului (Săliște, Poiana, Vale, Rășinari, Tălmăcel, Mag, Orlat, Topârcea, Sadu, Fofeldea, etc.,) și Brașovului (Satu- lung, Codlea, Cernat-Săcele, etc.) și o parte a despărțămintelor »Asocia- țiuniic. Pe cât de zeloasă și îmbucurătoare a fost participarea unei părți a acestora (mai ales a despărțămintelor Abrud-Câmpeni, Beiuș, Blaj, Bran, Brașov, Cluj, Dobra, Oravița, Sătmar, Sebeș, Șimleu, Timișoara, Zernești), pe atât de mult a trebuit să regretăm, că majoritatea despărțămintelor »Asociațiunii«, cari fără îndoială ar fi fost în primul rând chemate și datoare a spriginî lucrarea noastră, nu au reagat de fel la repețitele noastre intervențiuni. în fine mai avem să amintim la acest loc cel mai prețios obiect al Expozițiunii: grupul »Junilor«, donat Asociațiunii de dl Teodor Nica și dna soție, și de valoroasele colecțiuni de fotografii etnografice ale dlui Emil Fischer din Sibiiu, care cu cea mai mare prevenire s’a pus în ser- viciul Expozițiunii și la invitarea comitetului aranjator ne-a procurat o bogată colecțiune de tablouri prețioase. Restul părții etnografice a expozițiunii, și anume despărț. D. Ocu- pațiunile agricole și industria minieră, au ocupat localitățile școalei ele- mentare de fete, iar obiectele de volum mai mare (s. ex. o stână în mă- rime naturală, construită și înzestrată complect de comuna Poiana, apoi șteampuri în miniatură, etc.), au fost așezate în curtea Muzeului. La acest despărțământ au participat 61 expozanți, cu aproape 200 obiecte. De aran- jarea lui au îngrijit cu deosebită pricepere membri secțiunii economice a »Asociațiunii«, dl RomukSimu și loan Chirca, notar în Săliște. 25 De remarcat sunt la acest loc obiectele expuse de comunitatea de avere din Caransebeș, de despărțămintele «Asociațiunii« din Bran, Brașov, Dobra, Oravița și Săliște, de societatea minieră »Concordia« din Bucium, care a prezentat și spălatul aurului prin un lucrător de mine, trimis anume la Expozițiune, mai departe obiectele expuse de aranjatorul despărță- mântului loan Chirca, de dl protopop Sergiu Medean și de neobositul paroh din Poiana-Sibiiului, dl Ilie Dobrotă, care a îngrijit și de construirea și înzestrarea stânei amintite. Tot la partea etnografică aparține și despărțământul E.: Vânatul, la care au participat 10 expozanți, între cari dl Petru Popovici, proprietar în Brașov, a prezentat o colecțiune foarte bogată, care trecând preste ca- drele unei expozițiuni etnografice, ar fi fost o adevărată podoabă și pentru o expozițiune specială vânătorească. B. Partea istorică-culturală. Despărțământul F., Expoziția istorică, a fost înzestrată de 121 expo- zanți cu preste 750 obiecte de natură foarte diferită, în cea mai mare parte reliquii prețioase ale trecutului nostru național și ale bărbaților dis- tinși ai poporului nostru. Abstrăgând aici de colecțiunile expuse de bise- ricele românești în despărțămintele lor speciale, au fost remarcată îndeosebi bogata colecțiune de portrete ale oamenilor noștri mari, cari s’au distins în luptele politice ale poporului nostru ori au binemeritat pentru desvol- tarea și înaintarea lui culturală. Pănă acum publicul român n’a avut oca- ziune a mai vedea o galerie atât de bogată a mecenaților și fruntașilor neamului nostru, și o colecțiune atât de valoroasă a reliquiilor remase dela aceștia. La înzestrarea acestui despărțământ au contribuit societatea noastră cultă din toate părțile țării, și îndeosebi epitropiile bisericilor rom. din Brașov, conzistoriile ambelor confesiuni române, gimnaziile române și Muzeul din Blaj, familia Mocsonyi, Dd. Dr. Dăian și Dr. Amos Frâncu din Cluj, Dr. I. Maniu din Blaj, Dr. At. Marienescu și losif St. Șuluțu din Sibiiu, etc. De aranjarea acestui despărțământ precum și a despărț. H. (știință și literatură) au îngrijit cu zel deosebit Dd. Dr. I. Borcia și Dr. A. Cră- ciunescu, profesori, Dr. V. Cioban, preot militar și I. I. Lăpgdatu, fost secretar II al «Asociațiunii«. Despărțământul G. al Bisericilor române a fost împărțit în doue sec- țiuni, adăpostită fiecare în câte 2 săli mari ale internatului de fete. în secțiunea bisericii otodoxe au fost reprezentate toate trei diecezele gr. or. (Sibiiu, Arad și Caransebeș), cu colecțiuni pe cât de bogate pe atât de prețioase de odoare bisericești, de icoane sfinte și cărți, și docu- mente de interes pentru istoria bisericească. Afară de conzistoriile diecezane, între cari conzistorul arhidiecezan din Sibiiu a instituit o comisiune specială pentru alegerea obiectelor, și a expus o colecțiune de mare interes și valoare, au trimis obiecte mai 26 însemnate pentru această secțiune, un număr mai mare de parohii ro- mâne din diferitele părți ale țării și numeroși bărbați din clerul român. în total au participat la această secțiune 125 expozanți cu 640 obiecte Secțiunea a fost aranjată de dl Dr. Miron E. Cristea, asesor con- zistorial în Sibiiu, și s’a prezentat ca una dintre cele mai frumoase și importante părți ale Expozițiunii. Secțiunea bisericei gr.-catolice, la care au participat 32 expozanți cu aproape 450 obiecte, a fost înzestrată în cea mai mare parte de metro- polia din Blaj și de dieceza Lugojului. Cu părere de rău trebue să constat la acest loc, că diecezele de Orade și Gherla nu au ținut cont de invi- tările ce li-s’au făcut din partea »Asociațiunii«. Dar cu atât mai intenzivă a fost participarea celorlalte 2 episcopii și îndeosebi a fost remarcat cu satisfacțiune, că Blajul a participat la Expozițiune cu o întreagă serie de colecțiuni prețioase. Atât conzistorul metropolitan, seminarul, Muzeul ar- heologic și biserica din Blaj, cât și clerul au dat întreg concursul lor pentru înzestrarea cât mai mulțămitoare a secțiunii. De asemenea a par- ticipat și dieceza Lugojului cu colecțiuni de bogăție extraordinară, cari au fost compuse sub îngrijirea dlui canonic loan Boroș. Aranjarea secțiunii a fost încredințată dlui protopop Nicolae Togan în Sibiiu. La acest loc mai rămâne să amintesc, că în secțiunile bisericilor ro- mâne au fost reprezentate și școalele secundare ce acestea le susțin, precum și gimnaziul fundațional din Năsăud. Expoziția istorică și bisericească a fost studiată de mai mulți bărbați de specialitate, cari au găsit aici un material bogat și interesant, încă ne- exploatat de istoriografie, și ne-au pus în vedere că vor publica rezultatul cercetărilor lor în studii speciale. Astfel Expoziția »Asociațiunii« a făcut servicii prețioase și istoriografiei noastre naționale. In despărțământul H-. Literatura și știința au participat la expozi- țiune preste 100 de autori români cu diferite colecțiuni și lucrări științifice și cu preste 1000 de scrieri ale lor; mai departe 26 editori cu preste 2000 publicațiuni și 7 organe de publicitate cu diferite colecțiuni de ziare. Acest despărțământ adăpostit și aranjat ca și despărțământul F., a prezentat o icoană respectabilă a muncii intelectuale ce a prestat-o ele- mentul nostru din această țară în timpul mai nou, și deși în multe pri- vințe nu ne-a putut arăta decât numai începuturi modeste, ne-a dat totuș o elocuentă dovadă a progresului nostru cultural. ' Mai puțin au rămas satisfăcuți vizitatorii Expozițiunii de despărță- mântul I. al Artelor frumoase din cauza că partea mai mare a artiștilor noștri mai de frunte nu au participat la Expozițiune și astfel au arătat o desăvârșită lipsă de atențiune față de publicul român, al cărui sprijin îl reclamă pe toate terenurile. Secțiunea industriei de artă, aranjată de dșoara Minerva Cosma și de dl prof. luliu Moisil a fost din contră mult apreciată de publicul vi- 27 zitator și a prezentat talentele artistice foarte însemnate ale elementului nostru în cea mai bună lumină. In total au participat la despărțământul /. 80 expozanți cu aproape 550 obiecte. De asemenea a fost de interes despărțământul AS al Societăților cul- turale române, la care au participat 17 expozanți cu 103 obiecte, între cari harnicele noastre Reuniuni de femei, Asociațiunea din Maramureș, societățile academice »Petru Maior« și «România Jună« și mai multe so- cietăți de muzică și coruri de plugari. S’a remarcat în general și cu părere de rău absentarea totală dela Expoziție a Asociațiunii aradane. Despărțământul L. al Băncilor române a fost una dintre cele mai interesante și mai instructive părți ale Expozițiunii. Deși compuse aproape numai din grupări de linii și cifre seci, tablourile acestui despărțământ au vorbit totuș o limbă foarte eloquentă ce toți pricepătorii o au înțeles și aprețiat pe deplin. Au participat la această expozițiune 70 dintre Băncile noastre cu 196 obiecte, în cea mai mare parte tablouri grafice, cari au arătat desvoltarea institutelor noastre de credit dela primele începuturi pănă în ziua de astăzi, atât în totalitatea lor cât și pentru fiecare bancă a parte. Aceste tablouri au fost compuse pe baza datelor înaintate de sin- guraticele bănci și grupate cu multă osteneală de funcționarii »Albinei«, cu ajutorul mai multor specialiști și au reclamat o conziderabilă sumă de bani, acoperită de băncile expozante. Controlarea lucrărilor tehnice și aranjarea despărțământului s’a făcut sub conducerea dlor D. Rațiu, contabil-rev., și C. Popp, lichidator al »Albinei« In fine mai rămâne să amintesc expozițiunea școalei de fete a i>Aso- ciațiuniu, care afară de un dormitor și o sală de instrucțiune a prezentat și o frumoasă expozițiune de lucru de mână atât a elevelor actuale, 63 la număr, cât și a 62 dintre fostele eleve ale școalei. In total au participat deci 125 eleve cu 315 obiecte, cari au dat dovezile cele mai mulțămi- toare despre rezultatele realizate de această harnică școală. Această parte a Expozițiunii a fost aranjată de directoara internatului dșoara Elena Petrașcu și de profesoara de lucru de mână, dșoara Elis. Buteanu. * In cele expuse pănă aci am dat în liniamente generale o mică schiță a Expozițiunii, care întregită cu datele cuprinse în Catalogul prezentat și în propunerea pentru distribuirea diplomelor, cred că prezintă un tablou destul de complect al colecțiunilor expuse și admite și o apreciare critică a întreprinderii Asociațiunii noastre. In primul nostru apel, publicat împreună cu programa prealabilă a Expozițiunii în fruntea numărului 1 al «Transilvaniei*; din anul 1905, am accentuat că »Asociațiunea« urmărește cu expozițiunea etnografică și isto- rică-culturală un scop îndoit: 28 întâi: »a pune bazele colecțiunilor ce va avea să le adăpostească Muzeul în viitor®, și a doua: »a dâ publicului mare, atât românesc cât și străin, o icoană cât mai fidelă a stărilor, activității și nizuințelor poporului nostru, ca de- oparte să întărească în noi înșine conștiința forțelor noastre naționale, și totodată să impună și străinilor respectul cuvenit pentru importanța ele- mentului nostru în această țară«. Aprețiând Expozițiunea sub acest duplu punct de vedere, credem că putem constată cu satisfacțiune, că ne-am ajuns scopul urmărit, și că Expozițiunea aranjată de «Asociațiune® a avut un succes deplin. Speranțele ce le-am pus în abnegațiunea poporului nostru și în în- suflețirea acestuia pentru idealurile noastre naționale, nu ne-au înșelat, și îndeosebi așteptările noastre, că cu ocaziunea Expoziției se vor pune pri- mele baze ale colecțiunilor Muzeului nostru național prin donațiunile ex- pozanților, s’au și realizat, încât afară de cumpărările de 60 obiecte făcute din acest prilej pentru colecțiunile noastre cu prețuri foarte reduse (în total K 260’20), — au fost donate pentru Muzeu nu mai puțin decât 603 obiecte în valoare minimală de K 20—25,000, între cari nu sunt con- ziderate colecțiunile bogate de fotografii, de monete, de ouă încondeiate și alte obiecte mai mărunte. Dar este în sine un moment caracteristic pentru spiritul de care e condus poporul nostru, că o expozițiune în stil mai mare, Ia care au par- ticipat 1327 expozanți cu preste 0000 de obiecte, s’a putut face la noi fără orice dotațiune sau subvențiune, și că nici avansul de K 500 ce l-am cerut Ia timpul său pentru acoperirea cheltuielilor prime, nu a fost între- buințat. Din cifrele ce le voiu prezenta la alt loc, se va vedea, că cu toate că Expozițiunea a fost deschisă timp de 25 zile, că aranjarea ei a recla- mat o mulțime de instalațiuni și lucrări tehnice precum și un personal numeros, și că toate obiectele au fost retrimise expozanților cu cheltu- iala noastră, — Expoziția abiâ a reclamat spese de K 6,000’—, cari au fost pe deplin acoperite din prețul de intrare și din suprasolvirile înca- sate dela vizitatori. Astfel «Asociațiunea® a rămas scutită de contribuirea de K 2—3000 ce comitetul central a avut-o în vedere pentru acoperirea cheltuielilor preliminate. La o concluziune tot atât de mulțămitoare vom ajunge dacă vom aprețiâ Expozițiunea și sub raportul scopului al doilea în vederea căruia a fost aranjată. Numărul vizitatorilor a trecut preste toate așteptările noastre. Afară de persoanele invitate și de elevii numeroaselor institute de învățământ, cari au fost admiși cu toții fără plată, au vizitat Expozițiunea cu bilete de intrare 6454 persoane, dela^cari s’a încassat ca preț de intrare și ca suprasolviri suma de K 6,435’37. 29 In șirurile acestor vizitatori au fost reprezentate nu numai toate ți- nuturile românești din această țeară, ci îndeosebi și frații noștri din Regatul Român, cari s’au prezentat la serbările noastre în număr preste așteptare mare și prin reprezentanții lor cei mai distinși, precum în fine și un număr conziderabil de străini, cari au rămas surprinși de celece le-au găsit în Expozițiunea noastră. Este fapt, că nicicând pănă acum nu s’a întrunit la un loc în număr mai mare societatea română cultă din diferitele țări locuite de elementul nostru, și că nicicând străinii, și chiar , și adversarii noștri, nu au vorbit cu mai mult respect de o serbare națională românească, ca de astădată. Putem constata deci cu satisfacțiune, că — dupăcum am și fost asigurați de mulți dintre cei mai distinși bărbați ai neamului nostru, — publicul român care a participat la serbările »Asociațiunii«, a plecat de aici mulțămit și întărit în încrederea în viitorul elementului românesc, și că și în ochii popoarelor conlocuitoare am dat o nouă dovadă a vita- lității și importanței naționalității noastre în țeara ce o locuim. II Serbările aranjate la inaugurarea Muzeului. Terminând în cele de pănă aci darea mea de seamă asupra Expo- zițiunii, mai rămâne să raportez pe scurt și asupra celorlalte serbări ce au fost aranjate din încredințarea Dvoastră cu ocaziunea inaugurării Muzeului. Inaugurarea solemnă a Muzeului și a Expozițiunii s’a făcut la 19 August 1905 în legătură cu ședința festivă a adunării generale a »Aso- ciațiunii«, convocată pentru aceeaș zi. Procesul verbal al acestei ședințe, precum și discursurile prezidiale cu cari a fost inaugurată ședința festivă și Expozițiunea, — au fost publicate în organul nostru oficial Nr. V din anul trecut. La acest loc amintesc numai că solemnitatea zilei a fost ridicată în măsură deosebită prin scrisoarea de mulțămită cu care Maie- statea Sa Regele a răspuns la învitarea de a participa la inaugurarea Muzeului și a Expozițiunii, apoi prin scrisoarea prezidentului de onoare al »Asociațiunii«, dl Alexandru de Mocsonyi și prin salutul Societății pentru fondul de teatru român. Toate aceste trei acte au fost publicate în Nr. V al »Transilvaniei« din 1905. Cu deosebită bucurie a salutat adunarea generală în sinul ei pe Capii ambelor biserici române și pe reprezentanții Academiei române. Guvernul țării a fost reprezentat prin cornițele suprem Gustav Thalmann. De ase- menea au participat la adunare și reprezentanții autorităților locale Invitate și un număros și distins public român din țeară și din Regatul Român. După inaugurare a urmat un banchet festiv (cu 200 tacâmuri), aranjat de dl Dr. Ilie Beu, iar în oarele de seară a avut loc în sala festivă a Muzeului o ^Serată etnografică*-, aranjată de dl Dr. Tiberiu Brediceanu, prin care au fost prezentate: porturile, danțurile și melodiile poporale românești din diferitele părți ale țării. Deoarece în sala Muzeului, rezer- vată în parte și pentru prezentarea danțurilor, au găsit loc abia 300 per- 30 soane, în primul rând persoanele invitate în mod oficial, serata a fost reprodusă la 22 August în sala mare din »Gesellschaftshaus«. Cu această ocaziune prețurile de întrare au fost foarte reduse, ca producțiunea să fie accesibilă pentru un public cât se poate mai mare. In ziua următoare, la 20 August a. tr., s’a ținut ședința 11-a a adu- nării generale și s’a deschis Expozițiunea pentru publicul vizitator, iar în oarele de după amiazăzi a avut Ioc ședința festivă a secțiunilor științi- fice-Iiterare, în care s’a distribuit acum pentru primadată premiul anual «Andreiu Mureșan« (pentru cea mai bună publicațiune literară din anul premergător) și s’au ținut 2 conferențe: dl Dr. Sextil Pușcariu a prezentat cu multă competință însemnătatea activității marelui filolog Timoteiu Cipariu, iar dl Silvestru Moldovan a vorbit despre Cheia Turzii. In oarele de seară Societatea română de muzică din Sibiiu a dat în teatrul orășenesc opereta »Moș Ciocârlan* de Tudor cav. de Flondor și a avut un succes atât de mare, încât reprezentațiunea a fost repețită încă în alte două zile. In zilele de 21 și 22 August s’a ținut adunarea generală a Societății fondului de teatru român, care cade afară de cadrul acestui raport. Cu toate acestea nu pot trece aici cu vederea, că convocarea adunării gene- rale a numitei societăți pentru timpul serbărilor noastre la Sibiiu, a con- tribuit foarte mult la ridicarea și asigurarea succesului festivităților, pentru cari comitetul societății merită recunoștința și mulțămita noastră. Tot astfel a contribuit la ridicarea nivelului serbărilor noastre și convocarea Conferenței Băncilor române pentru ziua de 23 August, care încă a îndemnat un public mai mare și distins ca să participe la sărbă- toarea «Asociațiunii» și a îmbogățit și seria conferențelor publice cu o interesantă prelegere a dlui loan 1. Lăpedatu despre Politica de discont. La 22 August seara s’a făcut inaugurarea scenei din sala Muzeului cu un prolog de losif Vulcan și cu «Fântâna Blanduziei» a lui Vasile Alexandri, reprezentată cu mult succes de o societate de diletanți români din Sibiiu. Tot din conziderație la locul îngust al sălei Muzeului, această reprezentațiune a fost repețită la 25 August după amiazăzi în teatrul orășenesc și tot aici s’a dat în seara aceleiaș zile și drama «Necinstiții«. Una dintre serbările cele mai reușite a fost concertul Societății co- rale române ^Carmen* din București, care s’a dat sub direcțiunea dlui O. Kiriak la 23 August în sala dela »Unicum«. Societatea «Carmen» care a venit la Sibiiu în frunte cu prezidentul ei dl Leon Chica, a binemeritat de recunoștința «Asociațiunii» nu numai pentru prestațiunile sale artistice, cari au satisfăcut și pretenții mai riguroase, ci mai ales pentru sprijinul moral care rezidă în faptul că o mare și distinsă societate culturală din capitala României s’a văzut îndemnată a luă parte activă la sărbătoarea «Asociațiunii». Afară de conferențele publice ce le-am amintit deja la alt loc, s’au mai cetit în sala Muzeului în decursul serbărilor și alte tractate de deo- 31 sebit interes. In primul rând amintesc valoroasa lucrare a prezidentului nostru onorar, dl Alexandru de Mocsonyi, întitulată »Religiune și știință«, care în absența autorului a fost cetită de dl Valeriu Braniște la 23 August; iar la 25 August dl prof. V. G. Borgovanu a ținut o interesantă conferință asupra fazelor actuale ale teozofiei. Duminecă la 27 August oaspeții noștri au vizitat noua catedrală din Sibiiu, iar după amiazăzi s’a făcut o excursiune la Săliște, la care au participat mai multe sute de vizitatori. Mai ales publicul străin, care nu cunoștea împrejurimea Sibiiului și stările țăranilor noștri din aceste părți, a rămas încântat de hărnicia și ospitalitatea Săliștenilor și de progresele mari ale acestei frumoase comune. In ziua următoare, la 28 August a fost inaugurată noua școală de menaj a »Reuniunei femeilor române din Sibiiu«, iar în oarele de seară seria bogată a serbărilor noastre a fost încheiată cu un splendid bal festiv, aranjat de un comitet pus sub conducerea dlui Dr. Liviu Lemeny. In aceeaș zi avea să se închidă și Expozițiunea. Deoarece însă so- seau neîntrerupt noui vizitatori din toate părțile și în deosebi venise la Sibiiu și tinerimea română, care studiază la școalele din localitate, Comitetul central, prin deciziunea sa Nr. 185 din 31 August, a prelungit termenul Expozițiunii pănă la 1/14 Septemvrie a. tr. * Am dat pănă acî, în liniamente mari, un tablou al frumoaselor ser- bări aranjate de »Asociațiune« cu ocaziunea inaugurării Muzeului. Mai rămâne acum să prezint o scurtă dare de seamă asupra rezultatului ma- terial al întreprinderii noastre. Am amintit deja la alt loc, că Comitetul central, în vederea cheltu- ielilor mari, împreunate cu asemenea aranjamente, a fost pregătit la o jertfă mai conziderabilă, care de altmintrelea ar fi fost bogat recompen- zată prin valoarea obiectelor donate din acest prilej pentru Muzeul nostru. In realitate însă »Asociațiunea« nu numai că a rămas scutită de orice jertfă în bani, ci din contră — cu toate că partea cea mai ren- tabilă a serbărilor anume reprezentațiunile operetei »Moș Ciocârlan«, a fost dată în beneficiul propriu al Reuniunii române de muzică din Sibiiu, — serbările aranjate s’au încheiat cu un venit curat destul de conziderabil, care se compune din următoarele cifre: 1. Venituri: 1. Incassat dela vizitatorii Expozițiunii pentru bilete de in- trare și ca suprasolviri........................................K 6,435'37 2. Incassat pentru bilete de tren cu preț redus..................„ 1,675'86 3. Incassat pentru programe.......................................„ 321'83 4. Venitul curat al seratelor etnografice........................„ 890'12 5. Venitul curat al reprezentațiunilor teatrale..................„ 602'72 6. Venitul curat al balului......................................„ 84'— 7. Interese de cont-curent........................................„ 85'93 total . . K 10,095'83 32 II. Cheltueli: 1. Instalarea expoziției, mobiliar, decorațiuni, personal, tipă- rituri și cheltueli de expedițiune...........................K 6,109'95 2. Tipărituri pentru bilete de tren și program.................„ 250'98 2. Deficit la banchet.................................... . . „ 259'20 total . . K 6,620'13 Rezultă deci un profit net de...................................K 3,475'70 din care mai sunt a se acoperi cheltuelile procurării și distribuitei diplo- melor, și eventualele spese mărunte ce se vor mai ivi. * Din cele înșirate pănă aci Onor. Comitet central s’a putut convinge, că festivitățile noastre au avut un succes moral și material, care a întrecut toate așteptările noastre. Organele serioase ale presei noastre și — ceeace este de deosebită însemnătate — toți bărbații fruntași ai neamului nostru de dincoace și de dincolo de Carpați, cari au participat la sărbătoarea noastră, au și con- statat și accentuat acest succes extraordinar atât cu graiul viu cât și în o întreagă serie de scrisori de felicitare adresate Prezidiului »Asociațiunii«, precum și mie personal. Că aranjarea Expozițiunii și a seriei lungi a serbărilor împreunate cu aceasta, precum și adăpostirea miilor de vizitatori străini, condusă cu o deosebită rutină și cu zel neobosit de dl Dr. Oct. Russu, a reclamat o muncă uriașă, cred că nu mai trebue dovedit. Fără îndoială Comi- tetul central este dator a dă expresiune recunoștinței sale față cu activi- tatea desvoltată de Comitetul aranjator, și din această cauză am ținut sama de conducătorii singuraticelor secțiuni ale Comitetului aranjator la compunerea propunerii pentru distribuirea diplomelor de colaboratori. Țin cu atât mai mult ca Comitetul central să-și spună verdictul în acest obiect, deoarece în unele organe de publicitate Comitetul aranjator, și îndeosebi și direcțiunea Expoziției și biroul »Asociațiunii«, a fost în- vinuit — când cu vădită rea credință, când pe baza unor informațiuni cu desăvârșire false, - - că nu s’ar fi conformat îndestul îndatoririlor sale și nu ar fi arătat destulă atențiune publicului vizitator străin. Față cu aceste învinuiri mă cred dator a constata, că nu mi-a ajuns la cunoștință nici un inconvenient și nici o singură reclamațiune afară de acele ce au urmat din faptul că sala festivă a Muzeului a fost cu mult prea mică pentru a puteă adăposti în prima zi nu numai persoanele in- vitate în mod oficial, ci și miile de vizitatori sosiți din alte părți. Acest lucru însă Comitetul central l-a prevăzut și din această cauză a accentuat repețit în toate publicațiunile sale și îndeosebi și în programa serbărilor, că ziua de 19 August este rezervată excluziv numai persoanelor învitate în mod oficial și membrilor »Asociațiunii«, și că Expoziția va fi deschisă pentru publicul vizitator numai cu începere dela 20 August. Aflând apoi 33 că în urma știrei false, lansată în mai multe ziare din România, că la 18 August, onomastica Maiestății Sale, vor fi mari serbări militare în Sibiiu, se pregătesc în mai multe orașe escursiuni în massă deja la 17 August, Comitetul central a telegrafia! imedișt- -în toate părțile, că știrea despre serbările militare este falsă și că; Expozițiunea se va deschide și serbările noastre vor începe pentru publicul vizitator abia Ia 20 August. Dacă cu toate acestea, avizul nostru ă rămas desconziderat și publicul vizitator a venit deja cu 2—3 zile înainte, inconvenientele ce au urmat nu pot fi puse în sarcina Comitetului aranjator. Este prea natural că Expozițiunea și Muzeul nu au putut fi inau- gurate decât în localitățile lor proprii, și' deoarece în acestea nu au putut fi adăpostite deodată mai multe decât 400 persoane (ba la «serata etno- grafică« chiar numai 300), este ușor de înțeles, că Comitetul aranjator, care avea să grijască în primul rând de personalitățile invitate în mod oficial în număr de preste 100, nu a putut dâ loc și miilor de vizitatori externi, cari solicitau bilete de intrare, nici numărului mare de raportori, cari au cerut intrare ca reprezentanți ai foilor române din țară și străinătate. Alte reclamațiuni mie nu mi-au ajuns la cunoștință, și din această cauză trebue să constat că atacurile la cari am fost expuși în unele or- gane de publicitate au fost cu desăvârșire nebazate și învinuirile ce ni-s’au adus au fost simple neadevăruri. Aceste inconveniente, cari de altmintrelea în stările noastre sociale și culturale de astăzi nu sunt decât aparențe ușor explicabile, nu au putut întunecă splendoarea sărbătorilor culturale ale »Asociațiunii«, cari fără în- doială au întrecut totul ce am ajuns pănă astăzi pe acest teren. Nicicând pănă acum Românii din toate părțile locuite de elementul nostru nu s’au întrunit pe pământul țării noastre în număr mai mare și prin reprezentanți mai distinși la o serbare culturală, și nici când nu s’au despărțit mai satisfăcuți de roadele muncii noastre și mai întăriți în în- crederea lor în forța noastră națională și în viitorul elementului nostru. Și ca amintirea acestor sărbători înălțătoare și a inaugurării primului nostru Muzeu național, să rămână pe deplin păstrată posterității, am luat dispozițiuni, ca rapoartele publicate în presa română asupra festivităților noastre, încât ni le-am putut procură, să se adune la un loc și să se de- pună în Arhivele »Asociațiunii« împreună cu «Buletinul» editat de Comi- tetul central în timpul’festivităților. Mulțămind în fine Onor. Comitet central pentru încrederea ce mi-a arătat-o când mi-a încredințat direcțiunea Expozițiunii, Vă rog să luați act de această dare de samă și să binevoiți a delibera propunerile ce Vi-se . prezintă în legătură cu' raportul meu. Sibiiu, 22 Februarie 1906. Dr. Diaconovich. 'i 34 Consemnarea diplomelor de colaboratori distribuite de Comitetul central al „Asociațiunii pentru lit. română și cul- tura poporului român* pentru conlucrare la aranjarea Expozițiunii etno- grafice și istorice-culturale din 1905 și a serbărilor împreunate cu aceasta. I. Pentru conlucrare la înzestrarea și aranjarea Expozițiunii A. Corporațiuni și societăți. Conzistorul arhidiecezan ort or. din Sibiiu. „ diecezan „ „ „ Arad. „ „ „ „ „ Caransebeș. „ metropolitan gr.-cat. ,, Blaj. „ episcopiei „ „ Lugoj. Direcțiunea Muzeului arheologic din Blaj. Seminarul Andreian din Sibiiu. Seminariul arhidiecezan, Blaj. Eforia școalelor române din Brașov. Epitropia bisericei Sf. Nicolae din Brașov. „ „ Sf. Adormiri din Brașov. „ „ gr.-or. din Sibiiu-Cetate. Biserica catedrală din Blaj. Direcțiunea Gimnaziului român din Năsăud. n ” „ n Blaj. ,, ,, „ „ Brad. „ „ „ „ Brașov. „ Școalei civile de fete a »Asociațiunii« în Sibiiu. „ Școalei române din Săliște. Delegațiunea Băncilor române în Sibiiu. Comunitatea de avere a foștilor grănițeri, în Caransebeș. Reuniunea română de agricultură în Sibiiu. femeilor române din Abrud. V a a Băița. r a a Brașov. V H a ii Blaj. ii )y a yy Deva. ii a ii Dobra. Ti » gr.-or. a Făgăraș. ii „ gr.-cat. a Făgăraș. ii ii ii ii Hunedoara. yy i* H a Lugoj. H i* a a Sibiiu. a a ii Zlatna. B. Despărțămintele »Asociațiunii^. Direcțiunea Despărțământului »Asociațiunii« din Abrud-Câmpeni. „ „ „ „ Beiuș. ” ” „ Blaj. „ „ „ „ Bran. „ ,, „ „ Brașov. « ” „ „ Cluj. „ „ „ „ Dobra. 35 Direcțiunea Despărțământului »Asociațiunii« din Oravița. „ „ „ „ Sătmar. „ „ „ „ Sebeș. „ „ „ „ Șimleu. „ „ „ „ Timișoara. „ „ „ „ Zernești. C. Particulari. a) Doamnele și Domnișoarele: Elisaveta Butean i în Sibiiu. Aurelia Goga în Rășinari. Maria Comșa „ Săliște. Anna Murășan „ S.-Sebeș. Maria Cosma „ Sibiiu. Elena Petrașcu „ Sibiiu. Maria Cosma „ Vășcău. Maria G. Stăneasa „ Gușterița. Elisaveta Faur „ Chisătău. Elena Săbădean „ Brașov. b) Domnii: Familia Barcianu în Sibiiu. Andreiu Bârseanu, profesor în Brașov. loan Boroș, canonic în Lugoj. Nicolau Borzea, protopop în Făgăraș. Dr. loan Borcia, profesor în Sibiiu. Dr. Ambrosiu Chețianu, profesor în Blaj. loan Chirca, notar II în Săliște. Dr. Virgil Cioban, preot militar în Viena. losif Comanescu, preot în Codlea. Dr. Aurel Cosma, advocat în Timișoara. Dr. Aurel Crăciunescu, profesor în Sibiiu. Dr. Miron E. Cristea, asesor conzistorial în Sibiiu. Dr. Elie Dăianu, protopop în Cluj. Ilie Dobrota, paroh în Poiana-Sibiiului. Alexandru Diaconovich, silvicultor în Caransebeș. Emil Fischer, fotograf în Sibiiu. Dr. Amos Frâncu, advocat în Cluj. Dr. luliu Maniu, advocat în Blaj. Dr. Victor Mihâlyi, metropolit în Blaj. Alexandru de Mocsonyi în Birchis. luliu Moisil, profesor în Tîrgu-Jiu. loan F. Negruțiu, profesor în Blaj. Nicolau P. Petrescu, director de bancă în Fofeldea. Petru Popovici, proprietar în Brașov. Dominic Rațiu, revizor de bancă în Sibiiu. Romul Simu, arhivarul «Asociațiunii« în Sibiiu. Nicolau Togan, protopop în Sibiiu. Emanuil Ungurianu, advocat în Timișoara. Romul Verzea, preot în Satulung. II. Pentru conlucrare la aranjarea festivităților împreunate cu Expozițiunea. A. Societăți. Societatea corală »Carmen« din București. Reuniunea română de muzică din Sibiiu, 3 36 B. Particulari. Dr. Ilie Beu, medic în Sibiiu. Dr. Tiberiu Brediceanu, secretarul »Albinei« în Sibiiu. George Chiriac, dirigentul corului »Carmen« în București. Parteniu Cosma, director de bancă în Sibiiu. luliu Enescu, funcționar de bancă în Sibiiu. Teodor cavaler de Flondor, mare proprietar în Rogojești (Bucovina). Victor Fincu, referent conzistorial în Sibiiu. Dr. Liviu Lemeny, advocat în Sibiiu. Dr. Enea Papiu, candidat de advocat în Sibiiu. Constantin Popp, funcționar de bancă în Sibiiu. Dr. Octavian Russu, advocat în Sibiiu. loan Vătășan, contabil în Sibiiu. Consemnarea Damelor din Comitetul local instituit de Reuniunea femeilor ro- mâne din Sibiiu, cărora li-s’au trimis scrisori de mulțămită și un suvenir. Doamna Letiția Bologa. Dșoara Maria Lemeny. „ Lucia Cosma. Nora Lemeny. „ losefina Diaconovich. Aurelia Moga. „ Luiza Rațiu. V Veturia Papp. Dșoara Olivia Bărdossy. V Letiția Popescu. „ Minerva Cosma. V Veturia Popoviciu. Hortensia Cosma. p Ioana Streulia. Mărioara Crețu. Consemnarea diplomelor de recunoștință pentru expozanți. Desp. A. Situația geografică, viața comunală și casele Românilor din țară. 1. Aciliu, comuna. j 5. Orlat, comuna. 2. Fanea, loan, notar, Tălmăcel. 6. Poiana, comuna. 3. Filipescu,Teodor, chimist, Serajevo. । 7. Săcel, comuna. 4. Mag, comuna. 8. Topârcea, comuna. Desp. B. Stările poporului dela tară. 1. Acelenescu, Pompiliu, Galeș. 2. Baciu, Cornelia, Hațeg. 3. Băilă, Ana, Gușteriță. 4. Borzea, Sabina, Abrud. 5. Bratu, Petru, Rășinari. 6. Bredicean, Cornelia, Lugoj. 7. Butnar, Bucura, Codlea. 8. Butnar, Reveca, Codlea. 9. Câmpean, Elie, Gy.-Szt.-Miklos. 10. Capotă, Vasile, Rășinari. 11. Carstolovan, Maria, Codlea. 12. Cerciu, Petre, Rășinari. 13. Chioariu, loan, Vale. 14. Ciucean, lacob, Rășinari. 15. Ciuciu, Irina, Hațeg. 16. Cârstea, Ana, Codlea, 17. Dancăș, Maria B., Rășinari. 18. Doboiu, Mina, Hațeg. 19. Domșa, Pompilia, Orăștie. 20. Gurarîu, comuna. 21. Hățăgan, loan, protopop, Cojocna. 22. Hămbășan, Coman, dir. școl. penz., Rășinari. 23. Hoadrea, Șerban, Rășinari. 24. Izdrailă, lacob, Rășinari. 25. Lăpfidatu, Amalia, Cernat-Săcele. 26. Macrea, Ana, Hunedoara. 27. Maxim, Emilia I., Fofeldea. 28. Mihuț, Gliceria, preoteasă, Hondol. 29. Muntean, Grațiela, Hațeg. 30. Oprea, Maria, Ilia-de-Murăș. 31. Oprea, Tr., preot, Moldova-nouă, 87 32. Parasca, Valentina., Hațeg. 33. Poiana, Ana, Galeș. 34. Pop, Emil, paroh, Feneșul-săsesc. 35. Pop, Gavriil, paroh, Feleac. 36. Pop, Mina, Hațeg. 37. Popa, Paraschiva, Codlea. 38. Popescu, Sabina, Reghinul-săsesc. 39. Popoviciu, Asinefta, Leșnic. 40. Popoviciu, loan, preot, Sadu. 41. Poruțiu, Dr. Victor, advocat, Cluj. 42. Putilean, Nicolae, gimnazist, Cluj. 43. Rășinari, comuna. 44. Roșu, luliu, fotograf, Bistrița. 45. Savu, Ana, Fofeldea. 46. Serester, Cornelia, Ilia-de-Murăș. 47. Stroia, Veturia, Săliște. 48. Suciu, Hortensia, Hațeg. 49. Tătar, Eugen, stud. jurist, Cluj. 50. Tătar, G., funcț. de bancă, Sebeș. 51. Tipeiu, Bratu, Zernești. 52. Tocaciu, Elena, Hațeg. Desp. C. Industria de casă. 1. Alba, Maria, Ulieș. 2. Antal, Augustin, protopop, Beiuș. 3. Arsinie, Ana, Săliște. 4. Buduloiu, Maria, Brașov. 5. Băncilă, Stanca, Rășinari. 6. Băroiu, Soră, Ilie, Săliște. 7. Bârsan, Maria, Marpoa. 8. Bochișiu, Virginia, Topa-Sâncraiu. 9. Bogorin, Elisaveta, Gușterița. 10. Bogariu, Floarea, Hondol. 11. Bologa, Maria F., Marpod. 12. Borcea, Oprea Savu, Săliște. 13. Borzea, Ana, Făgăraș. 14. Borzea, Eva, Viștea-inferioară. 15. Borzea, Natalia, Viștea-inferioară. 16. Borzea, Octavia, Viștea-inferioară. 17. Borzea, Paraschiva, Viștea-infer. 18. Bota, Maria, Sibiiu. 19. Bratu, Stana, Rășinari. 20. Brumar, Anișca, Sâncel. 21. Bugnar, Dafina, Hondol. 22. Bujoran, Minerva, Tătărești. 23. Bulmez, Maria Ștefan, Zernești. 24. Burza, Marișca, Ulieș. 25. Câmpean, luliana, Gy.-Szt.-Miklos. 26. Cătană, Floarea, Hondol. 27. Ciogu, P., Fofeldea. 28. Cioran, Șerban, înv., Rășinari. 29. Ciortea m. Marcu, Ana, Teiuș. 30. Cojocnean, Veronica, Dezmir. 31. Comanescu, losif, Codlea. 32. Corcea, Pelagia, Feleac. 33. Cosma, Dr. Gavriil, Beiuș. 34. Costin, Elena Dan, Galeș. 35. Cristea, Tiviră, Toplița. 36. Crișan, Ștefan, Teiuș. 37. Criștiu, Maria D., Săliște. 38. Cubleșan, Maria, Dezmir. 39. Cușuta, Rafila, Sebeș. | 40. Dămian, Cătălina, Herțegani. 41. Dan, Maria, Făgăraș. 42. Dancăș, Magdalena, Rășinari. 43. Dădărlat, Maria V., Săliște. 44. Dădărlat, Soră Beju, Săliște. 45. Dehel, Efrosina, Gurasada. ' 46. Demeian, Susana, Dezmir. 47. Dicu, Florica, Sebeș. 48. Dicu, Petre, Sebeș. 49. Dobrean I., dl și dna, Tulgheș. 50. Drăgan, Valeria, Nadășul-ungur. 51. Drăgan, Ana, Nadășul-unguresc. 52. Dragomir, Reghina, Gurasada. 53. Dumitru, Dochița, Feleac. 54. Dumitru, Paraschiva, Fofeldea. 55. Fabian, Nicolae, profesor, Beiuș. 56. Fărăgău, Gligor, Feiurd. 57. Fărcaș, Ana G., Sebeș. 58. Feneș, Elisaveta, Leșnic. 59. Florea, Ana, Teiuș. 60. Furdui n. Olar, Lucreția, Gurasada. 61. Galosiu, Cornelia, Nadășul-ungur. 62. Ganea, P., Fofeldea. 63. Gâțeiu, Maria, Zernești. 64. Glava, Letiția, Șesuri. 65. Gocan, Simeon, teolog, Feiurd. 66. Grunca, Sinefta, Fofeldea. 67. Guța, Neculae, Sebeș. 68. Hămbășan, Ana P., Rășinari. 69. Hamzea, Aurelia, Râșnov. 70. Hodârnău, M., Pata. 71. Jangoi, Ana, Gușterița. 72. Jucan, Verona, Dezmir. 73. Lazar, I. Maria, Galeș. 74. Lemeny, Eleonora, Sibiiu. i 75. Lemeny, Livia, Sibiiu. 76. Lemeny, Maria, Sibiiu. 77. Lupan, Elena, Brașov. 78. Lupan, Maria D., Brașov. 38 79. Lupaș, Brândușe, Săliște. 80. Lupșe, Florica, Sebeș. 81. Măcelar, Emiliu, paroh, Totelec. 82. Marișca, Valeria, Vica. 83. Mateaș, Efrosina, Herțegani. 84. Mețian, Maria Aldulea, Zernești. 85. Mețian, Sora, Zernești. 86. Mica, Sofia, Bacia. 87. Miclăuș, Marina, Săliște. 88. Miilea, Lucreția, Sibiiu. 89. Mitrea, Sora C., Rășinari. 90. Moga, Rafila P., Sebeșul-săsesc. 91. Muntean, Ana, Crăciunești. 92. Muntean, Netti, Hațeg. 93. Muntean, Mărioara, Gurarîului. 94. Neagu, Ana, Fofeldea. 95. Nicoară, Ana, Feleac. 96. Nicoară, Dr. loan, profes., Gherla. 97. Nicșa, Maria, Herțegani. 98. Nicula, Elena, Gurasada. 99. Nistor, Maria, Mag. 100. Oana, Maria A., Mag. 101. Oncescu, Florica, Sebeș. 102. Opincariu, Maria, Sebeș. 103. Păcurariu, Silvia, Săliște. 104. Perea, Ana, Gușterița. 105. Perian, Rusalina, Săliște. 106. Petrișor, Ana, Alțina. 107. Petrișor, Paraschiva, Viștea-inf. 108. Pop n. Pop, Ana, Feleac. 109. Pop, Ana, Nadășul-unguresc. 110. Pop, Anica, Feneșul-săsesc. 111. Pop B._, loachim, Feneșul-săsesc. 112. Pop. Lucreția, Ormindea. 113. Popa, Ana, Porcurea. 114. Popa, Carolina, Teiuș. 115. Popa, Sofia, Veza. 116. Popiț, Ana, Alțina. 117. Popovici, Moise, preot, Seghiste. 118. Popp n. Rusu, Elena, Făgăraș. 119. Poruț, Ana, Dezmir. 120. Precup, Ana, Fofeldea. 121. Proca, Elena G., Râșnov. 122. Pușcaș, Leontina, Veza. 123. Raca, Neti, Bouțarii-inferiori. 124. Raț, Maria, Teiuș. 125. Raț, Luiza. Sibiiu. 126. Rusu, Maria, Mag. 127. Sârbu, Maria, Sebeș. 128. Simulescu, Silvia, Bouțarii-infer. 129. Sopa, Catarina, Fofeldea. 130. Soră, Ana a lui I. Guran, Săliște. 131. Stanca, Ioana, Petroșeni. 132. Stanciu, Maria, Viștea-inferioară. 133. Stanciu, Victoria, Viștea-infer. 134. Străvoiu, Anastasia, Zernești. 135. Todosiu, Măriuța, Runcșor. 136. Teodor, Nastasia, Dezmir. 137. Tosa, Onița, Nadășul-unguresc. 138. Trifan, Paraschiva, Fofeldea. 139. Triteanu, Veturia, Sibiiu. 140. Țintea, Ana, Săliște. 141. Țuțoianu, Eufrosina M., Satulung. 142. Vertan, Maria, Dezmir. 143. Vidrighin, Maniu, Rășinari. 144. Vidrighin, Stana D., Rășinari. 145. Zugrav, Lucreția, Hațeg. Desp. D. Ocupațiile agricole. 1. Bălaș, Leontina, Băița. 2. Corcea, frații, Feleac. 3. »Concordia«, soc. minieră, Bucium. 4. Eliu, Maria, Hațeg. 5.. Dragomir, Simeon, Gurasada. 6. Ghișe, Maria, Poiana. 7. Giuglea, Domnica, Satulung. 8. Gurarîului, comuna. 9. Hosszu, Dr. Alexandru, Deva. 10. Lupu, Paraschiva, Satulung. 11. Medean, Ana, Satulung. 12 Medean, Sergiu, protopop, și dna Sebeșul-săsesc. 13. Muntean, Dochia, Poiana. 14. Muntean, Ieremie, Satulung. 15. Nicola, Paraschiva, Satulung. ■ 16. Pop, Valeriu, Săcel. 17. Părșoiu, Susana, Satulung. 18. Roșea, lordache, Săliște. 19. Sibiel, comuna. 20. Tăraș, Stana, Satulung. 21. Șuiaga, Emanuil, Lăpușnic. 22. Tobias, Octavian, Sibiiu. 23. Verzea, Octavia R„ Satulung. 24. Vlad, Alexandru, paroh, Mag. 25. Vlad, Elena, învățătoare, Poiana. 26. Vlad, Simion, Mag. 39 Desp. F. 1. Brote, Susana P., Brașov. 2. Brumboiu, Moise, Tohanul-vechiu. 3. Doda, Eliza, Caransebeș. 4. Gimnaziul român. Blaj. 5. Hențiu, Nicolae, Săliște. 6. Mangra, Vasilie, Oradea-mare. Expoziția istorică. 7. Marienescu, Dr. Atanasie, Sibiiu. 8. Pușcariu, loan cav., Bran. 9. Societatea tâmplarilor și a cizma- rilor din Hațeg. 10. Suciu, Dr. G., Hațeg. 11. Trestia, biserica gr.-ort. Desp. G- Bisericile române. a) Biserica gr.-ort. 1. Babic, C. M., sculptor, București. 2. Bercan, loan, preot, Mercheașa. 3. Biserica rom. gr.-or. din Alba-Iulia. 4. Borgo-Suseni, biserica. 5. Bungard, biserica. 6. Cărpinișan, N., Răhău. 7. Cârțan, George, Cârțișoara. 8. Direcț. școalei comerc., Brașov. 9. Ghibu, Onisifor, Săliște. 10. Ghidiu, Andrei, Caransebeș. 11. Lacea, Dr. Const., prof., Brașov. 12. Manta, loan, preot, Gurarîului. 15. Mețianu, Dr. lancu, Zernești. 14. Poiana, biserica. 15. Popescu, Cornel, Deva. b) Bi 16. Pop, loan, protopop, Hunedoara. 17. Porcești, biserica. 18. Pușcariu, Dr. II., Sibiiu. | 19. Rășinari, biserica. 20. Râșnov, biserica. 21. Roșia, biserica. 22. Săliște, biserica. 23. Săcărâmb, biserica. 24. Sebeș, biserica. 25. Sfetea, Vasilie, paroh, Brașov. 26. Sibiiu-cetate, biserica. 27. Teculescu, I., protopop, A.-Iulia. 28 Tilișca, biserica. 29. Topârcea, biserica. 30. Toplița, biserica. 'ca gr.-cat. 1. Bejan, Mihai, not. public. Lugoj. 4. Feleac, biserica. 2. Biserica din Cojocna. 5. Pan, Dugălea, econom, Bănia 3. Biserica din Orlat. (Caraș-Severin). Desp. H. 1. Ciurcu, librăria, Brașov. 2. Murășan, tipografia, Brașov. 3. Sfetea, C., București. 4. Todoran, A., tipografia, Gherla. 5. Krafft, W., tip., libr. și editură, Sibiiu. Literatura și știința. 6. Tipografia și librăria diecezană din Caransebeș. 7. Tipografia și librăria arhidiece- zană din Sibiiu. 8. Tipografia seminarială din Blaj. Desp. I. Artele frumoase și industria de artă. 1. Andrițoiu, Sofronie, Bocșa-mont. 2. Baciu, loan, preot, Șoimuș. 3. Bardossy, Olivia, Sibiiu. 4. Blăjan, Augustin, inginer montan, Reșița. 5. Bucur, Natalia, Blaj. 6. Cosma, Remus, stud. ing., Berlin- Charlottenburg. 7. Cotârlă, Aurel, Oravița. 8. Deac, Cornelia, Blaj. 9. Deac, Eugenia, Blaj. 10. Delleomini, Bartolomeiu, Caran- sebeș. 11. Henția, Alexandru, Sebeșel. 12. Isac, Lucia, Cluj. 13. Isac, Valeria, Cluj. 14. Jimbor, comitetul parohial. 15. Liuba, Alex., sculptor, București. 16. Marcu, Toma, Dega. 17. Măcelar, Virginia, Săliște. 18. Moga, Eugenia, Sibiiu. 19. Moga, Zina, Sibiiu. 40 20. Moga, Aurelia, Sibiiu. 21. Murășan, Aurelia, Blaj. 22. Murășan, Elena, Brașov. 23. Murășan, lacob, profesor, Blaj. 24. Pătruț, Emil, măsar, Sibiiu. 25. Popescu, Letiția, Sibiiu. 26. Ranta, Laura, Cluj. Desp. K. 1. Asociația pentru cultura poporului, Maramurăș. 2. Corul vocal, Chisetău. 3. Petru Maior, societatea, Budapesta. 4. Reun. fem. rom. gr.-cat., Zlatna. Desp. L. Albina, Sibiiu. Ardeleana, Orăștie. Arieșana, Turda. Auraria, Abrud. Aurora, Năsăud. Avrigeana, Avrig. Banca poporală, Dej. Berzovia, Jidovin. Bihoreana, Oradea-mare. Bistrițana, Bistrița. Bocșana, Bocșa-montană. Brădetul, Orlat. Cassa de împrumut, Bicaz. Cassa de păstrare, Mercurea. Cassa de păstrare, Săliște. Cassa de păstrare, Sasca-montană. Concordia, Uzdin. Cordiana Fofeldea. Coroana, Bistrița. Corvineana, Hunedoara. Creditul, Zernești. Crișana, Brad. Cugiereana, Cugir. Detunata, Bucium. Doina, Câmpeni. Economia, Cohalm. Economul, Cluj. Făgețana, Făget. Fortuna, Rodna-veche. Furnica, Făgăraș. Orănițerul, Dobra. Hațegana, Hațeg. Hondoleana, Hondol. Hunedoara, Deva. Jiana, Petroșeni. lulia, Alba-Iulia. Lipovana, Lipova. Luceafărul, Vârșeț. 27. Roșu, Maria, Vrani. 28. Sequens, A., Caransebeș. 29. Toader, luliu, Sibiiu. 30. Todea, Silvia, Reghinul-săsesc. 31. Trandafir, Cristina, Ocna. 32. Vidu, loan, Lugoj. 33. Vucu, Nicolae, Săcaș. Societățile culturale. j 5. Reuniunea română de cântări și l muzică, Recița-montană. i 6. România Jună, societ. academică, j Viena. Băncile române. Lugojana, Lugoj. Mercur, Năsăud. Mielul, Poiana. Murășana, Reghin. Murășanul, M.-Radna. Nera, Bozoviciu. Olteana, Viștea-inferioară. Oraviciana, Oravița. Parsimonia, Bran. Patria, Blaj. Plugariul, Săcădate, Poporul, Lugoj. Porumbăceana, Porumbacul-inferior. Racoțana, Șeica-mare. Reuniunea de împrumut, llva-mare. Rîureana, Capolnoc-Mănăstur. Săcana, Sacul. Sătmăreana, Seini. Schinteia, Tăure. Sălăgeana, Jibou. Sebeșana, Caransebeș. Sebeșana, Sas-Sebeș. Sentinela, Satul-nou. Silvania, Șimleu. Șoimușana, Șoimuș. Someșana, Dej. Speranța, Borgo-Prund. Steaua, Romăn-Petre. Țibleșana, Caianul-mic. Timișana, Timișoara. Turnu-Roșu, Boița. Ulpiana, Grădiște. Venețiana, Veneția-inferioară. Victoria, Arad. Vlădeasa, B.-Huedin. Voileana, Voila. Zărăndeana, Băița. Zlăgneana, Zlatna. Redactor: Dr. C. Diaconovich. Tiparul tipografiei arhidiecezane.