ANALELE ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ SI CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nr. V. Septemvrie—Octomvrie. 1905. Nr. 1091—1905. Proces verbal din 16 August 1905. Ședința X a comitetului central al Aso- ciațiunii. Prezident: losif Sterca Șuluțu. — Notar: 1. 1. Lăp&datu. — Membri prezenți: P. Cosma, Dr. Diaconovich, N. Ivan, Dr. Liviu Lemeny, loan Papiu, Dr. E. R. Roșea, N. Togan, Dr. llie Beu, Dr. V. Bologa, Arseniu Bunea, Dr. M. E. Cristea și 1. Vătășan. 175. Cu verificarea procesului verbal de astăzi se încredințează domnii: Dr. E. R. Roșea, Dr. V. Bologa și Ars. Bunea. 176. (341 —1905). Secretarul II. raportează, că la concursul publicat pentru stipendiul de K 300 din „Fundațiunea loan și Zinca Roman* au In- trat cu totul nouă cereri și dupăce raportează despre fiecare în parte propune și Comitetul central decide ca stipendiul de K 300 din „Fun- dațiunea loan și Zinca Roman* să fie acordat tinărului Olimpiu Piso, elev în cl. I gimnazială. 177. (1085—1905). Secretarul I. raportează, că în urma unei în- tâmplări ce s’a ivit la apaductul din palatul Muzeului, o parte a aripei de Cătrâ curte a fost inundată și reclamă unele reparaturi, cari însă — în conțelegere cu domnii arhitecți I. Schuschnig și G. Maetz și în vederea terminului apropiat al inaugurării Muzeului și expozițiunii — se vor face numai după terminarea serbărilor proiectate. Arată din acest incident, că prin zidirile ridicate în timpul din urmă, realitățile Asociațiunii au luat dimenziuni atât de mari, încât îngrijirea lor deoparte reclamă reînființarea postului de econom provăzut în statute, ale cărui agende le-a luat asupra-și în mod provizor prezidentul „Aso- 16 218 ciațiunii*, iar de altă parte a devenit indispenzabilă angajarea unui ser- vitor, care sub controlul economului va aveâ să îngrijască îndeosebi de casele Asociațiunii. Se ia act de raportul prim-secretarului și se așteaptă pro- punerile experților asupra reparațiunilor ce vor avea să se facă după închiderea expozițiunii. Postul de econom se reînființează cu începere dela 1 Oc- tomvrie a. c. și în virtutea §-ului 24 al statutelor, precum și în vederea deciziunii Nr. 200 (p. 3) din 15 Octomvrie 1904 se cumulează cu postul secretarului II. Economul va aveâ să viziteze cel puțin în fiecare săptă- mână odată toate zidirile Asociațiunii și să raporteze Comi- tetului central în prima ședință a fiecărui semestru asupra stării lor, înaintând eventualele sale propuneri pentru investițiuni și reparațiuni împreună cu devizele necezare. Cu începere dela aceaș dată se va angaja un servitor în calitate de îngrijitor al caselor Asociațiunii, care va fi supus cu totul economului și va aveâ să îngrijască de ordine și cu- rățenie în casele Asociațiunii, de calorifere și luminat, de ob- servarea ordinei de casă din partea chiriașilor, de curțile și grădinile zidirilor. Pentru controlarea acestui servitor se va in- stalâ un ceasornic de control. Acest post de servitor, pentru care se va puteâ angajâ numai un individ fără copii, va fi îm- preunat cu salar lunar de K 40, locuință, încălzit și luminat. Al doilea servitor al Asociațiunii va aveâ să provadă exclusiv numai agendele serviciului de birou, și va fi supus directorului cancelariei. El va fi salarizat cu K 60 la lună și va puteâ locui numai în acel caz în casa muzeului (în camera de lângă calorifere) dacă nu va fi căsătorit. Servitorii actuali vor fi dimiși la 1 Octomvrie a. c. însă fără a eschide, ca unul dintre dânșii să fie instituit servitor de birou. 178. (1084—1905). Secretarul I raportează că dl Teodor Nioa, di- rector la .Banca Națională” a României și soție-sa dna Ana Nioa a dă- ruit pentru Muzeul Asociațiunii un mare și prețios grup de păpuși, cari reprezintă conductul festiv ce se aranjază în Brașov în a 4-a zi a serbării .Junilor". Acest grup mult admirat și în străinătate (Neuwied, Hanovra, Londra și în America) a fost adus de donatori la Sibiiu și așezat de dânșii și cu cheltuiala lor în o cameră a Muzeului. Comitetul central ia act cu mulțămită de această prețioasă donațiune și în vederea valorii însemnate ce o reprezintă grupul donat, numește pe dl Teodor Nica și pe doamna Ana Nica fundatori ai Muzeului Asociațiunii. 219 179. (1086—1905). Arhitectul G-ustav Maetz din Sibiiu cere ca să i-se libereze rata de colaudare a palatului Muzeului dupăce zidirea este deplin terminată, luată în folosință și colaudarea a întârziat numai din motive formale. Comitetul central încuviințează această cerere sub condi- țiunea ca garanția arhitectului Maetz depusă pentru casa de chirie din strada Morii Nr. 6 să servească ca asigurare în al doilea rând și pentru palatul Muzeului, împreună cu garanția depusă în special pentru această zidire. Cu acestea ședința se închee. D. u. s. losif Sterca Șuluțu m. p., prezident. loan 1. Lapidata m. p., notar. — S’a verificat. — Sibiiu, 30 August 1905. Dr. Eusebiu Roșea, m. p. Arseniu Bunea m. p. Dr. V. Bologa m. p. Nr. 1089—1905. Proces verbal din ședința primă a adunării generale ordinare a „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român", ținută în Sibiiu la 19 August 1905. Prezident: Notar: losif Sterca Șuluțu. loan 1. Lăpidatu. 1. Prezidentul Asociațiunei, în fața unui extraordinar de număros și distins public, deschide adunarea generală la oarele 10y₂ a. m. prin o cuvântare întâmpinată cu mare atenție și dese aprobări. Se ia act și cuvântul de deschidere se alătură la acest proces verbal. 2. Prezidentul dispune să se facă înscrierea delegaților prezenți ai despărțămintelor Asociațiunii. Delegații prezenți se anunță la birou și se constată că sunt reprezentate următoarele despărțăminte: Abrud-Câmpeni, Agnita, Alba-Iulia, Beiuș, Bistrița, Blaj, Brad, Brașov, Cluj, Cohalm, Comloș-Sân-Miclăuș, Deva,Dej, Dicio-Sân-Mărtin, Dobra, Făgăraș, Hațeg, Ludoș, Lugoj, Mediaș, Mercurea, Mociu, Orade, Orăștie, Oravița, Panciova, Reghin, Sătmar, Sebeș, Săliște, Sibiiu, Șimleu, Timișoara și Zernești. 3. Se prezintă raportul general despre activitatea Comitetului central al Asociațiunii pro 1904. Raportul general fiind tipărit și publicat în organul .Aso- ciațiunii* se conzideră cetit, având a se predă comisiunii examinatoare. 16* 220 4. Conform punctului patru din ordinea de zi, la propunerea dlui Dr. V. Bologa, se aleg comisiunile și anume: 1. în comisiunea pentru examinarea raportului general se aleg dnii: Dr. V. Braniște, Dr. luliu Maniu și Dr. loan Stroia; 2. în comisiunea pentru cenzurarea socotelilor anului 1904 și a proiectului de budget pro 1906 se aleg dnii: Dr. Nicolae Vecerdea, Ars. Vlaicu și Dr. N. Comșa; în fine 3. în comisiunea pentru înscrierea de membrii noi se aleg dnii: Dr. M. E. Cristea, I. Vătășan și Const. Popp. Cu aceste ședința primă se închee, anunțându-se proxima ședință pe Duminecă în 20 August 1905 la oarele 10 a. m. D. u. s. losif Stereo, Șuluțu m. p., prezident. loan 1. Lăp&datu m. p., notar. Ad Nr. 1089—1905. Proces verbal luat Sâmbătă la 19 August 1905 cu ocaziunea inaugurării „Muzeului Asocia|iunei“. Prezident: Notar: losif Sterca Șuluțu. loan I. Lăp&datu. 1. La oarele 12 din zi, în fața unui public număros și ales din toate părțile locuite de Români, între care se remarcă prezența celor 2 metropoliți români II. PP. SS. LL. Victor Mihalyi de Apșa și loan Mețianu, a dlui comite suprem și comite săsesc Gustav Thalmann, care în mod oficial s’a anunțat prezidentului ca reprezentant al Domnului Ministru reg. ung. de culte și instrucțiune publică, a dlui I. Drotleff, primarul orașului Sibiiu, a membrilor onorari ai Asociațiunei Parteniu Cosma și losif Vulcan etc. prezidentul deschizând ședința, dispune să se cetească mai întâi Răspunsul dat la invitarea omagială, ce comitetul Aso- ciațiunei a făcut Maiestății ₜSale împăratului și Regelui nostru Francisc losif I. întreaga azistență se ridică și notarul cetește răspunsul Maiestății Sale, primit cu adâncă venerațiune și cu entuziaste aclamări. Răspunsul Maiestății Sale la propunerea părintelui vicar gr.-or. de Oradea-mare Vasile Mangra se alătură la acest proces verbal în text original și în traducere românească, iar adunarea generală decide să-i aducă la cunoștința Maiestății Sale adânca sa mulțămită printr’o adresă omagială. 221 2. Prezidentul anunță că prezidentul onorar al Asociațiunii, dl Alexandru Mocsonyi de asemenea a adresat adunării generale o scri- soare de felicitare, care dispune să fie cetită. Notarul cetește scrisoarea dlui Alexandru Mocsonyi, care e primită cu însuflețire și care se alătură la acest proces verbal. 3. Se dă cuvântul dlui losif Vulcan, prezidentul «Societății pentru crearea unui fond de teatru român®, care printr’un frumos discurs salută Asociațiunea din incidentul inaugurării Muzeului istoric și etnografic. Discursul dlui losif Vulcan e primit cu plăcere și se aclude la procesul verbal. 4. Urmează cuvântarea inaugurală a prezidentului Asociațiunii, primită cu plăcere și mulțămire de publicul azistent. Cu- vântarea prezidiului Asociațiunii de asemenea se alătură la procesul verbal. Cu aceste actul inaugurării să închee și publicul trece la vizitarea expoziției etnografice și istorice-culturale, aranjată din acest incident de Asociațiune. D. u. s. losif Sterca Șuluțu m. p., prezident. loan 1. Lăptdatu m. p., notar. — Par- teniu Cosma m. p. Dr. 11. Pușcariu m. p. loan Papiu m. p. Nicolau Togan m. p. Dr. Liviu Lemdny m. p. Dr. V. Bologa m. p. Nr. 1089—1905. Proces verbal din ședința a doua a adunării generale ordinare a „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român" ținută în Sibiiu la 20 August 1905. Prezident: Notar: losif Sterca Șuluțu. loan I. Lăp^datu. 5. La ordinea zilei raportul comisiunii pentru examinarea raportului general al comitetului Asociațiunii. Raportorul comisiunei, dl Dr. V. Braniște, după ce marchează în li- niamente generale momentele mai importante din raport, ocupându-se de problemele și de progresele realizate de Asociațiune, propune și adunarea generală decide: 1. Să se exprime Comitetului central mulțămită pentru activitatea și zelul desvoltat în cursul anului trecut. 2. Să se ia act cu plăcere de crearea Muzeului și adunarea generală să exprime prin Comitetul central mulțămirile sale dlui Dr. Alexandru Mocsonyi, cel mai mare fundator al Muzeului istoric și etnografic. 222 3. Se ia act cu mulțămire că dl Dr. Alexandru Mocsonyi, a primit a fi prezident onorar al Asociațiunii, iar dnii Parteniu Gosma și losif Vulcan, membri onorari ai ei. 4. Să se ia act de dimisia dlui Dr. At. Marienescu din postul de vice-prezident al Asociațiunii și adunarea generală să îndeplinească locul devenit vacant printr’o nouă alegere. B. Adunarea generală să dee expresiune durerei sale asupra perderii membrilor decedați ai Asociațiunii. 6. Adunarea generală să-și exprime mulțămita pentru dis- pozițiunile Comitetului central și secțiunii literare relativ la comemorarea lui Timoteiu Gipariu. 7. Să se aproabe demersurile făcute pentru reorganizarea despărțămintelor neactive și pentru măsurile luate în scopul înmulțirii membrilor Asociațiunii. 8. Să se ia act de prelegerile poporale ținute și să se aprobe dispozițiunile Comitetului relativ la angajarea conferen- țiarilor ambulanți. 9. Comitetul central să ceară dela despărțăminte raport detailat despre rezultatele și experiențele făcute cu bibliotecile poporale și pe baza acestora să raporteze viitoarei adunări generale. 10. Comitetul să învite secțiunile a se ocupa cu chestiunea publicărei unui dicționar, în care să se explice expresiunile necunoscute la noi și întrebuințate în limba scriitorilor noștri, despre ceea ce să raporteze proximei adunări generale. 11. Să ia cu plăcere act de deciziunea secțiunilor întrunite relativ la înființarea internatului de băeți din fundațiunea jubilară a „Albinei® și învită Comitetul central a face tot posibilul ca internatul să fie înființat pănă la terminul, pănă la care Aso- ciațiunea are drept să dispună asupra numitei fundațiuni. 6. Raportorul comisiunei pentru controlarea socotelilor și examinarea proiectului de budget, Dl Dr. N. Vecerdea, dupăce constată că socotelile le-a aflat în completă ordine și deplin justificate propune și adunarea generală primește: 1. Să se aprobe socotelile prezentate pentru anul 1904 și Comitetul central să fie absolvat de sub responzabilitatea ce a purtat-o; și 2. Să se voteze proiectul de budget pro 1906 în sumă de K 30,712’60 la spese și tot atâta la venite. 7. Raportorul comisiunei pentru înscrierea membrilor noi: Dl Dr. M. E. Cristea, raportează, întră aclamări generale, că s’au înscris următorii noi membri ai Asociațiunii: 223 a) membrii fundatori: Dr. Victor Mihalyi de Apșa, arhi- episcop și metropolit, loan Metianu, arhiepiscop și metropolit. b) membrii pe viață: Dr. loan Pop, medic-colonel, Sibiiu. Dr. Ilie Beu, medic, Sibiiu. Dna Eleonora de Lemâny, soție de advocat, Sibiiu. Dr. Eugen Bran, advocat, Teaca. Vasiliu Damian, protopresbiter, Brad. losif Popescu, dir. de bancă, Reghin. Cornel Tacit, farmacist. Virgii Tacit, inginer de mine. Demetriu Câmpian, arhiv. conzist., Sibiiu. losif Enescu, paroh gr. or., Sibiiu. Anastasiu Boiu, funcț. de bancă, Sibiiu. loan Henteș, asesor orfanal, Sibiiu. c) membrii ordinari: Dșoara Veturia Papp, Sibiiu. Dna Ecaterina Dr. Pătăcian, soție de advocat, Turda. Dr. Blasian, Blaj. Dna Maria Lupan, Brașov. Dr. Virgii Cioban, preot militar, Sibiiu. Niouliță Comșa, Săliște. Vasilie Mangra, vicar, Oradea- mare. lancu Turcu, Arpașul de jos. Vaier Gaița, când, de adv., Făgăraș. Alexandru Sighiartău, paroh gr. or., Cioeu-Poeni. Teodor Filipescu, chimist, Serajevo. Aron Roman, paroh, Luncoiul de sus. Moise Lazar, asesor conzist., Sibiiu. Elie Gropșan, când, de adv., Oravița. Nicolau Șandor de Vist, major în pens. Sibiiu. 8. Se trece la al doilea punct din ordinea de zi, întregirea Comi- tetului central prin alegerea unui nou viceprezident. în scopul acesta dl Grig. Pletosu, profesor propune o comisiune de candidare în persoanele dlor Dr. Augustin Bunea, Virgii Onițiu și dl Dr. G. Tripon. Propunerea se primește și comisiunea se aclamă. Ședința se suspendă pentru 10 minute și după redeschidere. 9. Raportorul comisiunii de candidare, dl Dr. Augustin Bunea aduce la cunoștință că comisiunea a candidat cu unanimitate pe Dl Andreiu Bârseanu, profesor în Brașov. Adunarea generală aclamă cu însuflețire viceprezident al Asociațiunii pe dl Andreiu Bârseanu, care mulțămind se de- clară aplicat a primi postul de viceprezident. IO. Fixarea locului pentru proxima adunare generală se concrede Comitetului central. 11. Verificarea procesului verbal al adunării generale se încredințează membrilor prezenți ai Comitetului central. Prezidentul printr’un discurs însuflețitor declară adunarea generală de închisă. D. u. s. losif St. Șuluțu m. p., prezident. loan 1. Lapidata m. p., notar. — S’a verificat. — Sibiiu, în 31 August 1905. Dr. 11. Pușcariu m. p. 1. Papiu m. p. P. Cosma m. p. Nicolau Ivan m. p. Dr. Liviu Leminy m. p. Dr. Beu m. p. Nic. Togan m. p. Dr. V. Bologa m. p. 224 Nr. 1092—1905. Proces verbal luat în ședința festivă a Secțiunilor stiințifice-literare, ținută în 20 August 1905 în Sibiiu. Prezident: Notar: Andreiu Bârseanu. loan 1. Lăpedatu. 1. Prezidentul deschide ședința la oarele 4 p. m. și anunță, că secțiunile științifice-literare în ședința lor plenară din anul curent, au concernut premiul Andreiu Mureșianu dlui Teodor A. Bogdan, învățător în Bistrița, pentru colecția sa de balade, legende, colinde eto. despre Ștefan cel Mare. Se ia act. 2. Dl Teodor A. Bogdan, mulțămește pentru distincția ce i-s’a făcut și asigură adunarea, că și de aci înainte va continua cu adunarea pro- ductelor de literatură poporană. Se aclamă. 3. Urmează discursul comemorativ asupra marelui filolog Timoteiu Cipariu, rostit de dl Dr. Sextil Pușcariu, docent la Universitatea din Viena. Alcătuit cu pricepere și rostit cu multă căldură, discursul dlui Pușcariu e primit cu rară mulțămire și oratorul e viu aplaudat. 4. Se dă cuvânt dlui Silvestru Moldovan, membru secțiunii istorice, care face o prea interesantă comunicare despre „Cheia Turzii“. Această comunicare e primită cu plăcere și aplaudată de publicul azistent. Cu aceste ședința se încheie. D. u. s. Andreiu Bârseanu m. p., prezidentul ședinței. loan 1. Lăpădatu m. p., notar. Nr. 1137-1905. Proces verbal din 31 August 1905. Ședința XI a Comitetului central al Asociațiunii. Prezident: losif Sterca Șuluțu. — Notar: Dr. Cornel Diaconovich. — Membri prezenți: Dr. llarion Pușcariu, Partenie Cosma, Dr. Liviu Le- mâny, Dr. Ilie Beu, Nicolae Togan, Dr. Vasile Bologa, Nicolae Ivan. 180. Cu verificarea procesului verbal se încredințează dnii Dr. Ilie Beu, Dr. Liviu Lem6ny și Nicolae Ivan. 225 181. (1089—1905). Secretarul I prezintă procesul verbal al adunării generale, ținută în Sibiiu la 19 și 20 August a. c., și anume arată că adunarea generală la propunerea comisiunilor exmise din ședința primă: a) a exprimat Comitetului central mulțămita sa pentru activitatea și zelul desvoltat în cursul anului trecut; b) a luat act cu plăcere de înființarea Muzeului și a decis ca Co- mitetul central să exprime și din incidentul serbării de inaugurare mul- țămita adunării generale dlui Alexandru Mocsonyi, ca celui mai mare fundator al Muzeului; c) a luat act de demisiunea dlui Dr. At. M. Marienescu în calitate de viceprezident al Asociațiunii și a ales în locul lui pe dl profesor Andreiu Bârseanu din Brașov; d) a dat expresiune mulțămitei sale pentru dispozițiunile luate de Comitetul central și de secțiunile știintifice-literare cu privire la come- morarea lui T. Cipariu; e) a aprobat dispozițiunile luate referitor la reorganizarea despărță- min.telor și înmulțirea membrilor Asociațiunii; /) a aprobat hotărîrile luate referitor la organizarea prelegerilor publice și la angajarea de conferențiari ambulanți; g) a decis ca Comitetul central să ceară raport detailat dela des- părțămintele Asociațiunii asupra experiențelor făcute cu bibliotecile po- porale și pe baza acestor rapoarte să prezinte în acest obiect propune- rile sale proximei adunări generale; h) a decis ca Comitetul central să învite secțiunile științifice-literare a se ocupa cu chestiunea publicării unui dicționar, în care să se explice expresiunile necunoscute la noi și întrebuințate în limba literaților români; i) a invitat Comitetul central să facă tot posibilul, ca internatul de studenți proiectat de banca „Albina¹* prin crearea unei fundațiuni iubilare de K 40,000’—, să se poată înființa la terminul pănă la care Asociațiunea poate dispune de această fundațiune; a aprobat socotelile prezentate despre gestiunea anului 1904 și a dat Comitetului central absolutorul cuvenit; Z) a votat proiectul de buget pro 1906, prezentat de Comitetul central; m) a încredințat Comitetului central designarea locului proximei adunări generale și n) verificarea procesului verbal membrilor Comitetului central pre- zenți; în fine primsecretarul raportează că cu ocaziunea adunării generale s’au înscris : 2 membri fundatori, 12 membri pe viață și 16 membri noi. Comitetul central ia act de procesul verbal prezentat și decide executarea hotărîrilor adunării generale; îndeosebi 226 ad 6) autorizează prezidiul a trimite o scrisoare de mul- țămită dlui Dr. Alexandru Mocsonyi, ca celui mai mare fundator al Muzeului; ad c) salută cu bucurie pe dl Andreiu Bârseanu în postul de viceprezident; ad y) încredințează biroul cu câștigarea datelor referitoare la bibliotecile poporale și cu prezentarea unei propuneri în acest obiect; ad h) autorizează pe secretarul I să comunice secțiunilor știintifice-literare deciziunea referitoare la editarea unui dicționar explicativ; ad i) așteaptă propunerile primsecretarului în chestiunea înființării internatului de studenți din fundațiunea iubilară a „Albinei®; ad &) și l) comunică hotărîrile adunării generale cu cassarul Asociațiunii; ad m) așteaptă la timpul său prezentarea unei propuneri din partea primsecretarului pentru convocarea adunării generale proxime; declară membrii noi și anume: a) membri fundatori pe dnii Dr. Victor Mihâlyi de Apșa, arhiepiscop și metropolit, Blaj. loan Metianu, arhiepiscop și metropolit, Sibiiu. b) membri pe viață: Dr. loan Pop, medic-colonel, Sibiiu. Dr. Ilie Beu, medic, Sibiiu. Dna Eleonora de Lem6ny, Sibiiu. Dr. Eugen Bran, advocat, Teaca. Vasiliu Damian, protop., Brad, losif Popescu, dir. de bancă, Reghin. Oornel Tacit, farmacist, Sebeș. Virgil Tacit, inginer de mine, Sebeș. Demetriu Câmpian, arhiv. conzist., Sibiiu. Anastasiu Boiu, funcț. de bancă, Sibiiu, losif Enescu, preot gr. or., Sibiiu. loan Henteș, ases. orfanal, Sibiiu. c) membri ordinari: Dșoara Veturia Papp, Sibiiu. Dna Ecaterina Dr. Pătăcianu, Turda. Dr. Blasian, Blaj. Dna Maria Lupan, Brașov. Dr. Virgil Cioban, preot mii., Sibiiu. Niculiță Comșa, Săliște. Vasiliu Mangra, vicar, Oradea-mare. lancu Turcu, Arpașul de jos. Vaier Gaița, când, de adv., Făgăraș. Alexandru Sighiartău, par. gr.-or. Ciceu-Poeni. Teodor Filipescu, chimist, Serajevo. Aron Roman, paroh, Luncoiul-de-sus. Moise Lazar, ases. cons., Sibiiu. Elie Gropșan, când, de adv., Oravița. Nicolau Șandor de Vist, major, Sibiiu. 188. (ad. 1089—1905). Secretarul I prezintă procesul verbal dresat asupra serbării de inaugurare a Muzeului Asociațiunii., și arată: a) că publicul asistent la inaugurare a primit cu adâncă venerațiune preagrațiosul răspuns al Majestății Sale Regelui la invitarea ce i-S’a făcut 227 din partea Comitetului central și a decis să se dee expresiune mulțămitei sale pentru acest act preagrațios prin o adresă omagială, care a și fost înaintată de Prezidiu prin Ministrul regesc a latere; b) s’a decis ca cuvântările prezidiale, rostite din acest incident, precum și scrisoarea dlui prezident onorar Alexandru Mocsonyi și dis- cursul dlui losif Vulcan, ca prezident al Societății pentru fondul de teatru român, să se anexeze la procesul verbal. Comitetul central ia act de procesul verbal prezentat, aprobă dispozițiunile luate de Prezidiu cu privire la adresa omagială înaintată la Tron și decide publicarea discursurilor și scrisorii înșirate sub b) în organul Asoeiațiunii. 183. (1067—1906). Dl Andreiu Cosma, ca plenipotențiar al Comite- tului central în afacerea fundațiunii George Fiiep, prin raportul său din 17 crt. arată că a încheiat împăciuirea cu toți erezii câți au mai rămas neescontentați și cere aprobarea dispozițiunilor luate. Comitetul central aprobă învoială încheiată între erezii după fericitul George Filep și între dl Andreiu Cosma, ca plenipotențiat al Asoeiațiunii și-l autorizează ca în sensul învoielii să plătească: lui Oct. Pap suma de............................K 1200 advocatului Dr. Hunyadi, onorar......................„ 300 preotului George Filep...............................„ 7—800 dnei Ana Poruțiu, interese .............................. 2000 dlui adv. G. Papp, onorar................................. 200 diverse spese, aproximativ ....... . ■ „100 la olaltă . K 4600 Stipendiul de câte K 400 pe 2 ani se va plăti lui Octavian Papp la timpul său din cassa Asoeiațiunii. Spre a putea executâ aceasta hotărîre se va liberă dlui Andreiu Cosma biletul de depozit al fundațiunii. 184. (1077—1905). Secretarul I prezintă scrisoarea dșoarei Eugenia Bardossy, prin care demisionează din postul ei de profesoară suplentă la școala de fete a „Asoeiațiunii". Demisiunea se primește. Direcțiunea școalei de fete este avizată a înainta propunerile sale pentru ocuparea postului devenit vacant prin această demisiune. 185. (1138—1905). Secretarul I propune, în vederea împrejurării că cu începutul anului școlar 1905/6 va sosi în Sibiiu un număr mare de elevi români dela institutele de învățământ din loc și că ar fi de dorit ca și aceștia să poată vedeâ expozițiunea Asoeiațiunii, aceasta să se pre- lungească pănă la 1/14 Septemvrie a. c. 228 Expozițiunea Asociațiunii se prelungește pănă la 1/14 Septemvrie a. c. Obiectele expuse în edificiul școalei civile de fete se vor transporta în sala festivă a Muzeului. Expoziția va fi deschisă între orele 10—12 a. m. și 3—5 p. m. Prețul de intrare va fi 20 fii. înainte și 50 fii. după amiazi. Cu acestea ședința se încheie. D. u. s. losif St. Șuluțu m. p., prezident. — Dr. C. Diaconovich m. p., notar. — S’a verificat. — Sibiiu, 8 Septemvrie 1905. Dr. Beu m. p., Dr. Lem&ny m. p., Nicolau Ivan m. p. Nr. 1169—1905. Proces verbal din 12 Septemvrie 1905. Ședința XII a Comitetului central al Asociațiunii. losif Sterca Șuluțu, prezident. — Dr. Cornel Diaconovich, notar. — Membri prezenți: Dr. 1. Beu, Dr. V. Bologa, Ars. Bunea, P. Cosma, Dr. L. Leminy, 1. Papiu, R. Simu, N. Togan și cassarul 1. Vătășan. 186. Cu verificarea procesului verbal se încredințează domnii Dr. V. Bologa, Arseniu Bunea și I. Papiu. 187. (1160—1905). Secretarul I prezintă raportul Direcțiunei școalei civile de fete referitor la activarea cursului complementar pentru anul școlar 1905/6, și arătând că cu începere dela 1 Septemvrie a. c. Reuniunea fe- meilor române din Sibiiu a înființat o școală de menagiu, care în mare parte are o programă identică cu a cursului complimentai⁻, cere dispozi- țiuni cu privire la chestiunea dacă este rațional a susținea pentru viitor în Sibiiu două instituțiuni separate românești, cari urmăresc aceleași scopuri. Față cu propunerea prezentată în acest obiect de primsecretarul Asociațiunii, dl N. Togan face următoarea contrapropunere: ,Având în vedere, că sistarea uzului de pănă acum de a se primi în internatul Asociațiunii eleve absolvente de școala civilă și a li-se dâ ocupațiune potrivită, nu poate fi în interesul Asociațiunii, căci prin aceea pot scădea veniturile internatului, propun să se susțină și mai de- parte uzul practicat pănă acum cu aprobarea comitetului, și să se lase în voia părinților a alege între internatul Asociațiunii și între cel al școalei de menagiu susținut de Reuniunea femeilor române din Sibiiu". Această propunere punându-se la vot în primul rând, a întrunit numai votul propunătorului și al dlui Dr. V. Bologa, directorul școalei și astfel nu a fost primită de maioritatea membrilor prezenți; însă la ce- rerea propunătorului a fost luată în procesul verbal. 229 In urmă Comitetul central a primit cu totalitatea voturilor afară de două, propunerea primsecretarului, care a fost enunțată ca deciziune în textul următor: Comitetul central, având în vedere, că „Reuniunea fe- meilor române din Sibiiu” a înființat în această localitate, cu începere dela 1 Septemvrie a. c., o școală de menagiu împreu- nată cu internat, care va fi complectată și cu o școală indu- strială de fete, și în mare parte are o programă și chemare aproape identică cu a cursului complementar ce a existat pănă aci pe lângă școala de fete a Asociațiunii, — decide: ca pentru evitarea unei concurențe păgubitoare între aceste două instituțiuni, cursul complementar dela școala Asociațiunii să se sisteze pentru timpul cât va funcționa școala de menagiu a „Reuniunei femeilor române”. Deoarece însă Comitetul central nu a fost încunoștiințat la timp despre inaugurarea școalei Reuniunii femeilor cu invi- tarea de a sista cursul complementar, și astfel nu a putut luâ dispozițiunile trebuincioase ca să nu se mai facă invitări ofi- ciale pentru inscrierea de eleve în acest curs, și în fine după ce aceste invitări de fapt s’au făcut în publicațiunile oficiale ale școalei Asociațiunii, și în realitate s’au și inscris deja pentru anul 1905/6 și se află adăpostite în internat 11 eleve ale cursului complementar, — constată necesitatea inevitabilă de a susținea acest curs pănă la finea anului școlar curent, și de a-1 sista numai cu începere dela anul școlar 1906/7. Această deciziune se va comunica atât Direcțiunii școalei civile de fete, cât și Prezidiului „Reuniunii femeilor române”, care va fi invitată a se declara: dacă și în ce condițiuni este aplecată a primi elevele internatului Asociațiunii ca eleve externe la școala de menagiu, ca în caz convenabil părinții elevelor să poată fi informați asupra acestei chestiuni în pu- blicațiunile oficiale ale școalei civile de fete. 188. (Ad Nr. 460—1905). Cassarul Asociațiunii raportează că „Crișana" societate de economii și credit în Brad, dela care fundațiunea loan Rusu are 20 acțiuni, face o nouă emisiune de acțiuni. Fiind rentabilă plasarea capitalului în aceste acțiuni, căci în cei din urmă ani au adus câte 12°/₀, — propune să se cumpere în contul fun- dațiunii 20 acțiuni din emisiunea nouă, â K 102'— investindu-se suma de K 2000-—. Propunerea cassarului se primește. 189. (673—1905). Cassarul Asociațiunii raportează mai departe, că institutul de credit și economii .Sentinela¹' din Satu-nou urcă capitalul social dela K 80,000 pănă la K 250,000, astfel că 80,000 se vor dâ din 230 fondul de rezervă. Asociațiunea pe baza prospectului are drept a primi după cele 4 acțiuni vechi alte 4 acțiuni nouă, de câte K 100 fără de a plăti decât taxa de înscriere și timbru de K 2’38 pentru fiecare acțiune, în total K 9 52. Acțiunile aduc în prezent 8% dividendă. Propune deci ca Asociațiunea să participe la emisiunea nouă subscriind 4 acțiuni nouă, cari îi compet pe lângă plătirea taxei de înscriere de K 9⁻52. Propunerea casarului se primește. D. u. s. losif Sterca Șuluțu m. p., prezident. Dr. Diaconovich m. p., notar. — Cetit și verificat. — Sibiiu, 15 Septemvrie 1905. loan Papiu m. p. Arseniu Bunea m. p. Dr. V. Bologa m. p. Nr. 1263-1905. Proces verbal din 5 Octomvrie 1905. Ședința XlII-a a comitetului central al Asociațiunii. Prezident: losif Sterca Șuluțu. Notar: loan I. Lăpădatu. Membrii prezenți: N. Ivan, Dr. 11. Pușcariu, Dr. E. R. Roșea, N. Togan, Dr. V. Bologa, Arseniu Bunea, Dr. E. M. Cristea, Romul Simu și cassarul I. Vătășan. 190. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de azi se încredințează domnii: Nicolae Togan, Arsenie Bunea și Romul Simu. 191. (1098—1905). Secretarul // raportează că Nicolae Stoichiția, cassar la, „Corvineana“, membru pe viață al Asociațiunii a răposat în 24 August a. c. în Hunedoara. Se ia act și Comitetul central dă expresiune condolențelor sale la procesul verbal. 193. (930—1905). Secretarul // raportează, că dintre stipendistii Aso- ciatiunii și-au legitimat sporul în studii următorii: 1. Augustin Pintea, stud. în drept în Cluj, din fundațiunea „Dobâca“. 2. Victor Jula, fost student în el. VII gimn. în Brașov, din funda- țiunea „Bașiota“. 3. Petru iorgovan, fost student în el. V gimn. în Biserica-Albă, din fundațiunea .Riurean*. 4. Alexandru Măcelar, fost student în cl. V gimn. în Blaj, din fun- dațiunea „loan Gallianu*. 5. loan Ignaton, fost student în cl. IV. gimn. în Brad, din funda- țiunea „Avram Iancu“. Stipendiile din fundațiunile „Marinovici“ și ,Dr. Moga“, dupăce be- neficianții și-au terminat studiile, devin vacante. 231 In urma acestora propune și Comitetul central decide că studenții Aug. Pintea, Victor Jula, Petru Iorgovan, Alex. Măcelar și loan Ignaton își mențin stipendiile și pe anul școlar 1905/6. iar pentru stipendiile va- cante să se publice concurs. 193. (1241—1905). Secretarul II raportează, că în urma deciziunii Nr. 184 din 31 August a. c. Direcțiunea și conferința profesorală din 2 Octomvrie a. c. a școalei civile de fete s’a pronunțat în afacerea postului de a doua profesoară suplentă, devenit vacant prin demisia dșoarei Eugenia Bardossy. Conferența propune să nu se mai susțină sistemizat al doilea post de putere suplentă, nefiind provăzut în statutul de organizare al școalei, dar din caz în caz — având persoană competentă — să se an- gajeze profesor cu oara, pe un timp anumit, cum se practică și din partea statului, în care caz nu se impune școalei nici un obligament față de fondul de penziune regnicolar. Comitetul central aproabă hotărîrea conferenței profeso- rale din 2 Octomvrie a. c. Având însă în vedere că pentru ocuparea oarelor vacante s’au prezentat deja mai multe cereri, între cari cea mai cores- punzătoare este a dlui Aurel Bratu, profesor diplomat pentru școalele medii, Comitetul central decide: Pentru anul școlar curent oarele devenite vacante prin demisia dșoarei Eugenia Bardossy să fie ocupate — în senzul deciziunei conferenței profesorale — prin dl Aurel Bratu cu o remunerație de 600 cor. 194. (1180—1905). Direcțiunea școalei ciuile de fete înaintează pro- cesul verbal al conferenței profesorale din 5 Septemvrie a. c., din care re- zultă, că pănă la 7 Septemvrie, ziua în care s’au început cursurile, au fost înscrise la școală cu totul 78 eleve, iar în internat 55 eleve; s’a sta- bilit planul de oare și s’a distribuit studiile între membrii corpului di- dactic. Conferența inzistă și deastădată pe lângă deciziunea sa din 26 Iunie a. c. prin care roagă Comitetul central să intervină la Minister ca să se admită limba maghiară ca studiu facultativ pentru elevele din România. Se ia act. Dispozițiunile relativ la stabilirea și împărțirea oarelor de învățământ se aprobă. Comitetul central va interveni la locurile competente pentru admiterea limbei maghiare ca studiu facultativ pentru elevele din România. 195. (1240—1905). Direcțiunea școalei ciuile de fete înaintează pro- cesul verbal al conferenței corpului didactic din 2 Octomvrie a. c. în care 232 s’au rezolvat diverse afaceri curente și s’a luat act că numărul elevelor înmatriculate s’a urcat la 88, iar a celor din internat la 64. Se ia act. 196. (870—1905). Comitetul Reuniunii române de muzică din Sibiiu roagă ea Comitetul central să revină asupra deciziunei Nr. 63 din 27 Martie a. c. și să-i pună la dispoziție sala Muzeului pentru probele de cor. Având în vedere serviciile bune ce Reuniunea de muzică a făcut totdeauna Asociațiunei și nu mai departe decât cu ocazia festivităților din August a. c., festivități a căror succes în parte are a se mulțămi excelentelor sale prestațiuni; având în vedere că Reuniunea este aplicată a plăti luminatul, încăl- zitul și curățitul sălii și că e învoită să iee măsurile de lipsă ca parchetele și mobiliarul salei să fie păstrate în condițiuni bune, Comitetul central pune sala festivă la dispoziția Reuniunii de muzică pentru probele de cor și autorizează biroul ca îm- preună cu comitetul Reuniunei să stabilească condițiunile de- tailate sub cari are a se folosi sala, condițiuni cari au să fie prezentate spre aprobare în proxima ședință a Comit, central. 197. (762—1905). Dl loan Bunea, paroh gr.-cat. în Vad prin scri- soarea sa din 4 Iulie a. c. raportează că s’au premiat din fundațiunea G. Boeriu. administrată de Asociațiune 4 elevi dela școala primară de acolo cu premii de câte 20 coroane. Se ia act cu aprobare. 198. (606—1905). Dl profesor Dr. G. Maior donează pentru biblioteca Asociațiunii cele din urmă volume ale „Manualului de agricultură rațio- nală” anume voi. V. „Ippologia (Creșterea cailor) și voL VI. „Creșterea porcilor” și cere ca Asociațiunea să cumpere un număr mai mare de exemplare pentru biblioteca centrală și despărțăminte, eventual să facă posibilă respândirea acestor cărți prin organele sale. Considerând importanța acestor cărți pentru interesele economice ale poporului nostru, Comitetul central autorisează biroul a le recomandă despărțămintelor Asociațiunii printr’un circular, iar pe bibliotecar a comandă câte 20 exemplare din voi. V. și VI. al „Manualului de agricultură rațională” al dlui profesor Dr. G. Maior. 199. (1179—1905). Reuniunea de cetire a economilor și meseriașilor din Alba-lulia precum și Despărțământul reuniunei inuățătorilor români gr.-cat. tot de acolo cer pentru trebuințele bibliotecilor lor câte 1—2 exemplare din cărțile apărute în „Biblioteca poporală a Asociațiunei”. Bibliotecarul se autorisează a trimite celor 2 reuniuni câte 2 exemplare din publicațiunile „Bibliotecii poporale a Asociațiunii“ eventual și din alte publicațiuni. 233 200. (1020—1905). Direcțiunea despărțământului Abrud—Câmpeni înaintează procesul verbal al adunării cercuale ținută în 2 August a. o. în Albac. In această adunare s’au prezentat și aprobat raportul comitetului, al cassarului și proiectul de budget viitor și s’a decis procurarea unui aparat de proiecțiune. Cu această ocaziune dl Demetriu Goia a ținut o prelegere „Despre cultura pomilor¹*. Se ia act. Raportul cassarulai, proiectul de budget și de- ciziunile se aproabă. 201. (1054—1905). Direcțiunea despărțământului Agnita înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 30 Iulie a. c. în care s’au rezolvat diverse afaceri curente, s’a luat act de constituirea agenturii din comuna Altina, iar directorul despărțământului N. P. Petrescu s’a an- gajat cu compunerea unui „chestionar de date statistice pentru comunele din despărțământ**. Se ia act. Constituirea agenturii din Alțina se aproabă. 202. (880—1905). Dela direcțiunea despărțământului „Alba-lulia* se prezintă: I. Procesul verbal al adunării cercuale, ținută la 12 Iulie a. c. în Benic, în care s’au prezentat și aprobat: raportul comitetului cercual și al cas- sarului și s’a statorit proiectul de budget viitor; s’a reconstituit comi- tetul cercual alegându-se director dl I. Teculescu, protopop în Alba-Iulia; în fine s’au distribuit cărți gratuit între popor și s’a ținut o prelegere poporală din partea dlui Enea P. Bota. II. Procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 12 Iulie a. c. în care s’a constituit comitetul, alegându-se viceprezident dl Enea P. Bota, secretar dl Dr. C. Velican, cassar dl Dr. R. Patiția și controlor dl loachim Totoian. Ad I. Se ia act. Raportul cassarului și proiectul de budget se aproabă, tot asemenea alegerea comitetului cercual. Ad II. Se ia act cu aprobare. 203. (860—1905). Dela direcțiunea despărțământului Beiuș se îna- intează : I. Procesul verbal a! ședinței comitetului cercual din 17 Iunie a. c., în care s’au discutat diverse afaceri curente și s’a stabilit textul rapoartelor de prezentat adunării cercuale. II. Procesul verbal al adunării cercuale, ținută la 19 Iunie a. c. în Că- bești. In această adunare s’au prezentat și aprobat raportul comitetului și al cassarului și s’a stabilit budgetul viitor. Dl Moise Popovici, preot în Seghiste a vorbit poporului „Despre dragostea de biserică și școală**. 17 234 Ad I. Se ia act. Ad II. Se ia act. Raportul cassarului și proiectul de budget se aproabă. 204. (1140—1905). Direcțiunea despărțământului „Bistrița* înain- tează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 31 August a. c. în care s’a decis convocarea adunării cercuale și aranjarea unei expoziții de poame în Șoimuș. Se ia act. 205. (861—1905). Dela direcțiunea despărțământului „Blaj* se îna- intează : I. Procesul verbal a! adunării cercuale ținută în Pănade la 19 Iulie a. c. întru amintirea centenarului dela nașterea distinsului filolog Timoteiu Cipariu. In această adunare s’au prezentat și aprobat raportul comitetului, al cassarului și proiectul de budget viitor, iar dl profesor Alex. Ciura a rostit un discurs despre viața și activitatea iui Timoteiu Gipariu. Tot cu aceasta ocazie s’a aranjat și o expoziție de lucruri de mână femeești. II. Procesele verbale ale ședințelor comitetului cercual din 8 și 19 Iulie, în cari s’au discutat și rezolvat diverse afaceri curente ale despărțămân- tului și s’a decis ca Comitetul central să fie rugat a cumpără un număr mai mare de exemplare din cartea dlui Dr. /. Rațiu despre „Timoteiu Ci pariu*. Ad. I. Se ia act. Rapoartele și proiectul de budget se aproabă. Ad II. Se ia act. Relativ la cartea dlui Dr. Rațiu Comi- tetul central învită biroul ca printr’un circular se atragă aten- țiunea și să îndemne despărțămintele a o cumpără pe seama bibliotecilor poporale și a comandă totodată 50 de exemplare pentru biblioteca centrală. 206. (862—1905). Direcțiunea despărțământului „Bocșa* înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 12 Iulie a. c., în care s’au discutat afaceri curente și s’a decis să se convoace adunarea cer- cuală pe ziua de 6 August în Bocșa-română. Se ia act. 207. (983—1905). Direcțiunea despărțământului „Brad“ înaintează procesul verbal al adunării cercuale din 12 Iulie a. c., în care s’au prezentat și aprobat raportul comitetului, al cassarului și proiectul de budget viitor și s’a reconstituit comitetul cercual, alegându-se director dl Dr. P. Oprișa. Se ia act. Raportul cassarului și proiectul de budget se aproabă, totasemenea și alegerea comitetului cercual. 235 208. (770—1906). Dela direcțiunea despărțământului „Brașov* se înaintează: I. Procesul uerbal a! ședinței comitetului cercual din 7 Iunie a. c., din care rezultă că s’a înființat o nouă agentură în comuna Vulcan; că s’a făcut o escursiune culturală în Satulung, unde dl A. Boldor a vorbit despre legumărit, iar dl A. Ciortea a ținut o prelegere cu proiecțiuni: „o călătorie în România*. II. Procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 14 Iunie a. o., în care s’a stabilit textul raportului de prezentat adunării cerouale. III. Procesul verbal al adunării cerouale ținută la 19 Iunie în Țânțari. In această adunare s’au prezentat și aprobat raportul comitetului cercual, al cassarului și proiectul de budget. Cu această ocaziune s’au ținut ur- mătoarele prelegeri: P. Pop: „Despre îmbrățișarea meseriilor și a comerciului*. A. Boldor: „Despre cultura pomilorși /. Petrovici: „Date din viața regimentului II grănițeresc*, iar sara dl A. Ciortea a ținut o prelegere cu proiecțiuni de skiopticon. IV. Procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 3 Iulie a. c. în care s’au discutat diverse afaceri curente. Ad I, II și IV. Se ia act. Ad III. Se ia act și raportul cassarului și proiectul de budget se aproabă. 209. (944—1905). Direcțiunea despărțământului „Caransebeș* îna- intează procesul verbal al adunării cerouale de reconstituire, ținută în 6 Iulie a. c. în Caransebeș. In această adunare s’a ales comitetul cercual, aclamându-se de director al despărțământului dl Nicolae Marin, colonel în penziune. Se ia act. Alegerea comitetului cercual se aproabă. 21 0. (928—1905). Direcțiunea despărțământului „Cohalm* înain- tează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 30 Iulie a. c., în care s’au discutat diferite afaceri curente și s’a decis convocarea adu- nării cerouale. Se ia act. 211. (1019—1905). Direcțiunea despărțământului „Dej* achită di- verse taxe de membri în suma totală de cor. 53D20. Se ia act. 2 12. (891 —1905). Direcțiunea despărțământului „Deva* înaintează procesul verbal al adunării cerouale, ținută în 12 Iulie a. c. în Certejul- de-sus, adunare în care s’au prezentat și primit raportul comitetului și al cassarului. 17 â36 Se ia act. Raportul despre cassăse aproabă, rămânând câ comitetul cercual să înainteze Comitetului central și un proiect de budget pe anul viitor. 313. (865—1905). Direcțiunea despărțământului „Dobrau înaintează procesul uerbal al adunării cercuale ținută la 12 Iunie a. c. în comuna Bretea. In această adunare s’au prezentat și aprobat raportul comitetului, al eassarnlui și al bibliotecarului. Dl Emil Tișca a ținut b conferență „Despre concubina! și urmările dezastroase ale lui“, iar dl loanichie Oprean o prelegere însoțită de de- monstrațiuni practice despre „Cultura rațională a stupilor“. Se ia act. Raportul cassarului se aproabă, comitetul cercual e invitat să înainteze Comitetului central și un proiect de budget pentru anul viitor. 214. (1018—1905). Direcțiunea despărțământului „Făgăraș" înain- tează procesul uerbal al adunării cercuale, ținută în Șercaia la 2 August a. c. In această adunare s’au prezentat și aprobat raportul comitetului, al cassarului și proiectul de budget viitor și s’a decis procurarea unui aparat de proiecțiune. S’au înscris mai mulți membri ordinari, iar dl loan Popița, paroh gr.-or. în Comăna-inferioară s’a înscris membru fundator al Asociațiunii. Se ia act. Raportul cassarului, proiectul de budget și de- ciziunile se aproabă. Dl loan Popița se declară membru fun- dator al Asociațiunii, având a i-se liberă și diploma statutară. 215. (848—1905). Direcțiunea despărțământului „Hațeg’¹ înaintează procesul uerbal al adunării cercuale, ținută la 2 Iulie a. c. în Clopotiva. In această adunare s’au prezentat și aprobat raportul comitetului și al cassarului, s’a propus ca Comitetul central să voteze o sumă corespun- zătoare pentru a se face cercetări și săpături la Grădiște; în fine dl Nicolae O. Brânzeu a cetit o lucrare asupra „Școalelor din Blaj“. Se ia act. Raportul cassarului și proiectul de budget să se înainteze Comitetului central. Chestiunea cercetărilor și să- păturilor dela Grădiște se transpune secției istorice. 2 1 6. (887—1905). Direcțiunea despărțământului „Hida Huedin“ îna- intează procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 20 Iulie a. c., în care s’a constituit comitetul, alegându-se viceprezident dl protopop loan Pop, secretar dl loan Chiffa și cassar și bibliotecar dl loan Terec, s’au luat dispozițiuni pentru convocarea adunării cercuale și s’a decis să se cumpere cărți potrivite pentru popor în suma de 50 coroane. Se ia act cu aprobare. 237 217. (863—1905). Directorul despărțământului Ludoș, dl Vasiiie Suciu, anunță că a convocat adunarea cereuală pe ziua de 6 August a. o. în Bogata de Murăș. Se ia act. 218. (1047—1905). Direcțiunea despărțământului „Ludoș* înaintează procesul verbal al adunării cercuale, ținută în Bogata de Murăș în 6 August a. c., adunare în care s’a prezentat raportul directorului și al cassarului și s’a reconstituit comitetul cercual, alegându-se director dl Romul Or- bean, preot în Iclanzel. Se ia act. Alegerea comitetului se aproabă. Noul comitet se invită a înainta spre aprobare Comitetului central proiectul de budget pe anul viitor. 219. (987—1905). Direcțiunea despărțământului „Mediaș* înaintează procesele verbale ale ședințelor comitetului cercual din 5 Februarie, 10 Iunie și 5 August a. c., în cari s’au discutat diverse afaceri curente și s’a decis convocarea adunării cercuale. Se ia act. 220. (1002—1905). Dela direcțiunea despărțământului „Mociu* se înaintează procesul verbal al adunării cercuale, ținută în Mociu la 23 Iulie a. c. In această adunare s’au prezentat și aprobat raportul comitetului, al cassarului și proiectul de budget viitor. Se ia act cu aprobarea raportului cassarului și a proiec- tului de budget. 221. (782—1905). Dela direcțiunea despărțământului „Năsăud* se înaintează: I. Procesele verbale ale ședințelor comitetului cercual din 17 Iunie și 2 Iulie a. c. în cari s’au rezolvit diverse afaceri curente, s’a luat act de constituirea a două agenturi, s’a hotărît convocarea adunării cercuale și s’au cetit rapoartele de înaintat acelei adunări. II. Procesul verbal al adunării cercuale, ținută la 2 Iulie a. c. în Nă- săud. In această adunare s’au prezentat și aprobat raportul comitetului, al cassarului și proiectul de budget viitor; s’a decis a cere Comitetului central să încuviințeze ca taxele de membri ajutători să poată fi folosite pentru augmentarea bibliotecilor poporale; în fine s’a reconstituit comi- tetul cercual, alegându-se director dl vicar foraneu Chirilă Deac. Ad I. Se ia act cu aprobare. Ad II. Raportul cassarului și proiectul de budget se aproabă; se încuviințează cererea ca taxele dela membrii aju- tători să fie folosite în scopul augmentării bibliotecilor popo- rale; alegerea comitetului cercual se aproabă. 238 222. (886—1905). Direcțiunea despărțământului „0radia“ prezintă procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 21 Iunie a. c., în care s’au discutat diverse afaceri curente și s’au luat dispozițiuni pentru convo- carea adunării cercuale. Se ia act. 223. (980—1905). Dela direcțiunea despărțământului „Oradia* se înaintează: I. Procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 2 August a. c. în care s’a luat act de demisia secretarului, s’a luat act de convocarea adu- nării cercuale și s’au prezentat rapoartele destinate a se înainta acestei adunări. II. Procesul verbal al adunării cercuale, ținută în 6 August a. c. în Nogiorid. In această adunare s’au prezentat și aprobat raportul comite- tului, al cassarului și proiectul de budget viitor; s’a reconstituit comi- tetul cercual, realegându-se director dl N. Zigre și în fine dl losif Vulcan a distribuit gratuit între popor diverse publicațiuni de ale sale și alți autori. Cu această ocazie dl Vasilie Babi a ținut o conferență despre „Căile de progres ale poporului⁸. ad I. Se ia act. ad II. Se ia act. Raportul cassarului și proiectul de budget se aproabă; tot asemenea alegerea comitetului cercual. 224. (1052—1905). Direcțiunea despărțământului „Orăștie* înain- tează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 5 August a. c., în care s’a discutat diverse afaceri curente și s’a luat dispozițiuni pentru • aranjarea prelegerilor publice cu proiecțiuni de skioptikon. Se ia act. 225. (760—1905). Direcțiunea despărțământului „Oravița* înain- tează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 1 Iulie a. c. în care s’au luat act că s’au augmentat cu cărți nouă biblioteca despărțământului și că comitetul a premiat cu cărți și bani pe acei elevi ai școalelor medii din Oravița, cari au făcut mai bune progrese în limba română. Se ia act. 226. (991—1905). Direcțiunea despărțământului „Oravița* înain- tează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 29 Iulie a. c. în care s’au discutat diverse afaceri curente și s’a decis convocarea adu- nării cercuale. Se ia act. 227. (1131—1905). Direcțiunea despărțământului „Oravițau înain- tează procesul verbal a! adunării cercuale ținută la 13 August a. c. în Vă- pădia, In această adunare s’a cetit și primit raportul comitetului și al 239 cassarului, rămânând ca proiectul de budget să-l stabilească comitetul cercual. Dl Aurel Popouici a vorbit poporului .Despre biserică și școală". Se ia act. Raportul cassarului se aproabă, iar proiectul de budget e a se trimite Comitetului central spre aprobare. 228c (820—1905). Direcțiunea despărțământului „Comloș~Sân-Miclăuș“ prezintă procesul uerbal al adunării eercuale, ținută la 19 Iunie a. c. în Nereu, în care s’au prezentat și aprobat raportul comitetului cercual, al cassarului și proiectul de budget viitor. Cu această ocaziune dl Silviu Bichicean a cetit o conferență sub titllul „Scurtă schiță istorică despre Nereu". Se ia act. Raportul cassarului și proiectul de budget se aproabă. 229. (868—1905). Direcțiunea despărțământului „Turda* înaintează procesul uerbal al adunării cercuaie din 12 Iulie a. c. convocată de dl luliu C. Vlăduțiu, delegatul Comitetului central, pentru reactivarea acestui des- părțământ. In această adunare despărțământul a fost reconstituit, ale- gându-se director dl luliu C. Vlăduțiu. Se ia act. Alegerea comitetului se aproabă. Dlui luliu C. Vlăduțiu i-se exprimă mulțămită pentru serviciile făcute Aso- ciațiunii. 230. (1003—1905). Dela direcțiunea despărțământului „Zernești‘ se înaintează : I. Procesul uerbal al adunării cercuaie, ținută la 13 August în Zernești. In această adunare s’au prezentat și aprobat raportul comitetului, al cas- sarului și proiectul de budget viitor; s’au luat diverse deciziuni cu pri- vire la inițiarea unei activități culturale mai intenzive și s’a reconstituit comitetul cercual, realegându-se director dl Dr. I. Mețianu. II. Procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 13 August a. c., în care s’a făcut constituirea comitetului alegându-se viceprezident dl I. Dan, cassar dl N. Pană, controlor dl N. Sperchez și secretar dl P. Dan. Ad I. Se ia act. Raportul cassarului, proiectul de budget și alegerea comitetului se aproabă. Ad II. Se ia act cu aprobare. 231. (1189—1905). Societatea română corală „Carmen" mulțămesce pentrucă s’a făcut loc în programul festivităților Asociațiunii concertului dat în sara zilei de 23 August a. c. Se ia act. 232. (1124—1905). Comisiunea pentru tncuartirareă oaspeților dela festivitățile Asociațiunii prezintă un cont de K 80'— pentru locuințe pre- gătite și neocupate din cauză că cei anunțați nu s’au prezentat. Suma de K 80‘— se asemnează spre plată, 240 233. (1221—1905). Direcțiunea școalei de moșit, Sibiiu, prin mijlo- cirea dlui Dr. Beu, medie, cere cărți din „Biblioteca poporală a Asocia- țiunii* pentru biblioteca numitei școale. Se donează câte 2 exemplare din broșurile apărute în „Biblioteca poporală a Asoeiațiunii”. 234. (976—1905). Ilustritatea Sa dl Dr. Demetriu Radu, episcop de Oradea-mare se înscrie și achită taxa ca fundator al Muzeului și ca membru fundator al Asoeiațiunii. Ilustritatea Sa dl Dr. Demetriu Radu se înscrie între fun- datorii Muzeului și se declară membru fundator al Asoeiațiunii despre ceeace i-se va elibera diploma statutară. 23S. (1150—1905). Dl George Popouici, lo.cotenent-colonel, Brașov, se înscrie membru ajutător al Asoeiațiunii și se oferă a contribui în această calitate pe fiecare an cu suma de K 80' —. Oferta dlui Popovici se primește cu mulțămită și Comi- tetul central decide ca la timpul său, când taxele donate de dl Popovici vor ajunge la suma de K 400'— să-l declare membru fundator al Asoeiațiunii. 236. Secretarul ii prezintă lista membrilor noi și anume s’au înscris și au solvit suma întreagă: 1. Membri fundatori : Dr. Vasilie Hossu, episcop, Lugoj. Dr. Demetriu Radu, episcop, Oradea-mare. Dr. Teodor Mihali, advocat, deputat dietal, Dej. Dr. Aurel Vlad, adv., dep. dietal, Orăștie. loan Popița, paroh gr.-or., Comăna-in- ferioară. II. Membri pe viață: Eugeniu Dredean, paroh gr.-cat., Tirsolț. Dr. Lazar Popovici, medic, Viena. Dr. Augustin Straițiariu, advocat, Hațeg. Dna Ana Vlasa, soție de protopretor, Câmpeni. Nicolae Vlad, farmacist, Orăștie. loan losif, paroh gr.-or., Draos. 111. Membri ordinari; Florian Bologa, paroh, Marpod. loan F. Maniu, cassar la „Cordiana“, Fofeldea. Procopiu Marcu, notar, Ilimbav. Simion Dragoman, înv., Ci- chindeal. Dșoara Mărioara Olga Maior, Blaj. loan Cornel Maior, Blaj. Iulian Barbescu, vice-proviz. dom., Pănade. Dr. Laurențiu Nestor, advocat, Blaj. Eugen Pantea, profesor, Blaj. Dr. loan Rațiu, profesor, Blaj. Dr. Blasian, medic, Blaj. Aurel Bratu, profesor, Sibiiu. Petru Rusu, învățător, Cebea. Dr. Tiberiu Tisu, medic, Brad. Dr. Constantin Lacea, profesor, Brașov. Maria Lupan, Brașov. loan Petean, preot gr.-cat., Cluj. loan Pascu, econom, Comlăușul-mare. Silviu Mezin, Nereu. George Me>zin, pro- prietar, Nereu. George Oprean, Nereu. Filip Mihai, Nereu. Eremie Fu- mor, Nereu. loan Oarșă, Sârafalva. Dna Dr. Alexandru Vajda-Voevod, 241 Olpret. Lucreția Dr. L. Micșa, soție de adv., Dej. Dna Mărioara Aug. Pintea, Dej. Demetriu Baiean, oficial de bancă, Dej. Gregoriu Sândean, oassar la „Someșana", Dej. Dragutin Ciupe, contabil, Dej. loan Maxim, inginer de comasație, Dej. Dr. Gavriil Buzura, adv., Lăpușul-unguresc. Aurel Bilțiu, preot gr.-cat., Oroszmezo. Alexandru Bota, preot gr-cat., Kisnyires. Dioniziu Vajda, preot gr.-cat., Cățcău. Toma Beșe, econom, Ileanda-mare. Ilie Surdu, proprietar, Tătărlaua. Dr. Eugen Porea, medic, Basna. George Halmaghi, notar penz., Comăna-inferioară. Dr. Bariton Pralea, advocat, Șercaia. Dr. Titu Perțea, medic cercual, Făgăraș. Petru Macedon, înv., Perșani. loan Pura, înv., Feldioara. Aurel Borzea, con- tabil, Viștea-inferioară. Istrate Borzea, vice-notar, Viștea-inf. „însoțirea de credit", Viștea-sup. Sabin Cerbu, paroh, Părău. George Cerbu, șef de gară, Părău. Mihail Ganea, paroh, Veneția-inf. loan Fulicea, paroh gr.- cat., Șinca-veche. George Pop, notar cercual, Părău. Nicolae Muntean, protopop, Grădiște. Gregoriu Bozac, proprietar, Velcherul-de-Câmpie. Oct. Florian, teolog abs., Sânger. Teodor Nagy, preot, Zahul-de-Câmpie. „Săscana", Sasca-montană. loan Lăpădat, comerciant, Ciuchici. loan Ra- deș, contabil, Seini. luliu Darabanth, protopop, Bujânhaza. Vasilie Dre- dean, paroh gr.-cat., Tur. Emanuil Câmpian, paroh, Gross. Ilie Hociotă, econom sem., Sibiiu. Alexandru Breban, jud. reg., Sibiiu. loan Pamfilie, in- giner arhitect, Sibiiu. loan Strevoiu, paroh, Zernești. Nicolae Pană, învățător, Zernești. Dr. loan Garoiu, advocat, Zernești. loan St. Colesiu primar, Zernești. loan Comșa Baiu, diurnist, Zernești. Pompiliu Dan, Zernești. Nicolae Sperchez, învățător, Zernești. loan Mezei, jude de curie, Budapesta. Dr. Traian Morcan, advocat, Câmpeni. Romul Todea, învăț., Albac. George Nicola, învățător, Arada. Nicolae Butălanc, capelan, Vidra- superioară. loan Todea, preot, Lăpuș. Nicolae Nicola, capelan, Albac. Sabina Preda, soție de advocat, Câmpeni. George Stanciu, paroh, Să- răuad. loan Bândea, not. cerc., Cerghidul-mare. Octavian Sglimbea, funcț. de bancă, Săliște. Dr. Camil Velican, adv., Alba-Iulia. Corneliu Crișan, învățător, Teiuș. Laurian Frâncu, proprietar, Benic. loan Frâncu, preot, Cetea. George Spătăcean, învățător, Benic. Ilie Oana, notar, Țânțari. Ilarie Gonția, preot, Țânțari. Grigorie D. Păltinean, învăț, penz.. Țânțari. Dr. C. Moisil profesor, Năsăud. Alexandru Pălăgeșiu, notar, Năsăud. Va- leriu Stoian, paroh, Felso-Gbrez. Elezeiu Bălăban, comisar de drum, Al- țâna. Nicolae Fleșariu, proprietar, Toarcla. George Fleșariu, căpitan, Aigen. loan luga, proprietar, Roșcani. Aurelian Oprean, preot, Mihăești. Dr. L. Cigărean, advocat, Oravița. Cornel Crăciunescu, când, de adv., Timișoara. Nicolae Giulau, econom, Utvin. loan Sociu, Sibiiu. Pavel Cotoțiu, funcț. conzist., Sibiiu. Dr. Enea Papiu, când, de adv., Sibiiu. loan Rebega, funcț. la „Albina", Sibiiu. Dr. Eugen Piso, advocat, Sibiiu, George De- cian, executor reg,, Sibiiu. Dr. loan Dobre, funcț. conzist., Sibiiu. Dr. Romul Boiu, privatier, Sibiiu. Victor Onițiu, comerciant, Sibiiu. Valeriu Florian, preot gr.-cat., Racovița. Ermil Borcia, funcț. Ia „Transilvania", 242 Sibiiu. Tereza Pipoș, privatieră, Sibiiu. Octavian Tobias, funcț. la „Albina", < Sibiiu. loan David, notar, Avrig. Victor Preda, sculptor, Avrig. loan Stanciu, proprietar, Săcădate. Toma Benchia, econom, Cornățel. Comuna Cornățel. Vasilie Crișan, notar, Cornățel. Dr. loan Bucur, medic, ■ Rășinari. Mihai Jurca, notar, Rășinari. loan Fanea, notar, Tălmăcel. loan j Roman, paroh, Tălmăcel. Simeon Grădinar, notar, Săcădate. Candid Popa, învățător, Sibiiu. loan lordache, înv. penz., Săcădate. Aurel Popescu, | comerciant, Sibiiu. Dr. Adalbert Cosmuța, medic, Sibiiu. Aurel Stoica, inginer, Sibiiu. Ad I. Se declară membri fundatori, despre ceeace li-se va elibera diplomele statutare. Ad II. Se declară membri pe elibera diplomele statutare. Ad III. Se declară membri ordinari noi ai Asociațiunii. 237. (1261—1905). Secretarul II raportează că s’au mai înscris, dar nu au achitat întreaga taxă dnii: Constantin Prie, membru fundator, Eremie Mezin, Pavel Mezin, Pavel Fumor, luliu Roșu, Dănilă Muntean, Adam Damian, membri pe viață. Se ia act. Numiții domni se vor declară membri funda- tori, respective pe viață după achitarea taxelor corespunzătoare. Cu acestea ședința se închee. D. u. s. viață despre ceeace li-se vor losif Sterca Șuluțu m. p., prezident. loan 1. Lăptidatu m. p., notar. — S’a verificat. — Sibiiu, 10 Octomvrie 1905. Nic. Togan m. p. Arseniu Bunea m. p. Romul Simu m. p. RAPORTUL SECȚIUNII ȘTIINȚIFICE despre prelegerile cu aparatul de proiecțiune. I. In despărțământul .Brașov". In cursul a. 1904/5 am ținut 19 prelegeri cu aparatul de proiecțiune: 1. In 12 Decemvrie v. 1904 în Brașov, „Viața lui Iisus“ pentru poporul din Scheiul-Brașovului. 2. La 19 Decemvrie v. 1904 în Brașov-Tocile, .Influința alcoolismului" și „Viața lui lisus". 3. In 20 Decemvrie 1904 în Brașov în sala festivă a gimnaziului, . Viața lui lisus" pentru școlarii din gimnaziul inferior și reale. Lector la aceste trei prelegeri a fost G. Armăsar, școl. cl. I, com. 243 4. In 21 Decemvrie în Brașov pentru cl. II și III gimnazială, .Vederi din Geografie”, comentate de G. Vătășan. 5. In Cohalm la 10 Ian. 1905 .Viața lui lisus** și .Influința alcoolismului¹*. 6. In 28 Februarie 1905, Brașov-Tocile din .Economia de vite”, pre- legere dela Urania, cetită de N. Navrea. 7. In 11 Martie, Brașov, .Vederi din Geografie** pentru membrii socie- tății .Lumina**, — meseriași. 8. In 13 Martie, Zernești, .80 de vederi din diferite ramuri”, pentru școlarii de acolo. 9. La 16 Martie, Feldioara, .Economia de vite”, prelegere dela Urania, tradusă și cetită de N. Bogdan. 10. In 20 Martie, Hălchiu, .Economia de vite”. 11. In 3 Aprilie în Brașov, .Viața romană”, pe baza săpăturilor din Pompei. (Prelegere de N. Putnoky), comentată de N. Sulică, pentru cl. VII și VIII gimnazială. 12. In 6 Aprilie, aceiaș prelegere pentru cl. V și VI. 13. In 9 Aprilie, Brașov, .Sultanul de Ragobago”, prelegere pentru combaterea alcoolismului, — localizată din englezește de A. Vlaicu, pentru meseriași. 14. In 27 Martie, Prejmer, „Sultanul de Ragobago** și «Copiii bețivului”, aceasta din urmă localizată din englezește tot de A. Vlaicu. 15. In 10 Aprilie, Doboli inferior, „Sultanul de Ragobago**, .Copiii bețivului* și mai multe biserici monumentale. (Comentată ungurește de A. Ciortea pentru poporul român gr.-or. de acolo). 16. In 21 Aprilie, Cața, „Urmările beției**, „Copiii bețivului” și mai multe biserici monumentale. Prima localizată din franțuzește de A. Vlaicu, — co- mentate toate trei de A. Vlaicu. (Prelegere, ținută cu ocaziunea conferenței învățătorești), în liber în curtea școalei. 17. In 22 Aprilie, Zernești, aceiaș prelegere, — cu ocaziunea con- ferenței învățătorești, comentată de A. Ciortea. 18. In 15 Maiu, Satulung, ,30 de vederi din București” și .Scene din Războiul din 1877 și 1878”. Prima comentată de A. Bârsean, textul pentru a doua cetit de G, Armăsar. 19. In 6 Iunie, aceleaș prelegeri în Tințari, cu ocaziunea adunării generale a despărțământului Brașov, comentată de A. Bârsean și G. Vătășan. 20. In 1 Iulie, Sibiiu, sala festivă a Casei naționale, „Diferite vederi din colecțiunea de prelegeri și în special vederi originale din viața poporului nostru**, de I. Stoica, pictor și fotograf din Ormindea.— „Prelegere de probă”, ținută de Dr. I. Radu și A. Ciortea în fața membrilor din secțiunile Aso- ciațiunii. Din aceste prelegeri 5 le-am ținut la Invitarea comitetului despărțămân- tului Brașov, suportând acesta spesele de 15 cor. Spesele de 20 cor., avute 244 cu ocaziunea prelegerii din Cohalm le-a suportat Comitetul central al Aso- ciațiunii. Spesele de 12 cor. avute cu ocaziunea prelegerii din Zernești le-a suportat școala capitală de acolo. Spesele de 10 cor., avute cu ocaziunea prelegerii din Doboli s’au achitat din cassa bisericei de acolo. Spesele de 19 cor., avute cu ocaziunea- prelegerilor din Cața și Zer- nești, s’au plătit cu spesele pentru conferențele înv. de Conzistor. Spesele de 15 cor., dela prelegerile ținute pentru școlari le-a suportat direcțiunea școalelor medii. Spese neacoperite mi-au rămas 14 cor. 20 fii. Brașov, 29/VI 1905. A. Ciortea. II. In despărțământul wBlaj“. In Martie a. c. am primit aparatul de proiecțiune (skioptikon) cu în- tocmire de lumină acetylen. Prima prelegere am ținut-o în 26 Martie a. c. pentru industriașii din Blaj, înfățișându-le icoane din Italia. La aceasta prelegere am fost ajutat de prof. Aurel P. Bota. A doua prelegere am ținut-o în 6 Maiu a. c. în comuna Sâncel. Icoanele cari înfățișau poame și cultivarea pomilor, le-am împrumutat dela „Urania“ din Budapesta. Aci a vorbit loan F. Negruțiu, directorul despărțământului Blaj al Asociațiunii. A treia s’a ținut tot în Blaj, pentru industriași în 7 Maiu a. c., a vorbit prof. Gavril Precup, despre orașele industriale ale Germaniei și Bohemiei, a căror icoane asemenea le-am împrumutat dela „Urania". A patra prelegere am ținul-o în Tur, vorbind și înfățișând icoanele despre poame. A cincia și a șeasa s’au ținut în Blaj pentru inteligență, arătându-le vederi din patrie, ca: pasul Turnu-roșu, Predeal, Lacul St. Anna, Cheia Turzii, Budapesta, apoi orașe, și vederi din orașele mai mari ale Europei. Am ținut patru prelegeri pentru școlari, înfățișându-le vederi din patria noastră, pe lângă cele de mai ’nainte Tatra înaltă și orașe de pe lângă ea. S’au proiectat și alte prelegeri în comunele învecinate, dar diapozitivele despre poame și pomi, ni-le-au cerut îndărăpt, și așa nu s’au putut țineâ. Prelegerile ținute au succes bine și efectul lor mai ales în popor, rămâne neșters. Prelegerile toate au fost gratuite și spesele avute cu aranjarea lor, taxele pentru împrumutarea diapozitivelor, le-a achitat despărțământul Blajului. Dr. Ambrosiu Chețianu. 245 III. In despărțământul „Brad“. La ședința ținută de secțiunea științifică în Brașov, la 30 Decemvrie 1904, domnii colegi de acolo, pe lângă unele indigetări practice mi au predat un skioptikon, de curând procurat dela firma Liesegang (Diisseldorf), precum și două serii de diapozitive, cu prelegeri poporale potrivite: una cu 30 diapozitive, din viața Domnului lisus Ghristos și alta cu 20 diapozitive, ilustrând urmările beției. Cu aparatul acesta am ținut în iarna și primăvara anului acestuia, în comunele de pe teritorul despărțământului „Brad“ al Asociațiunii, mai multe prelegeri și despre rezultat îmi iau voie a raporta următoarele: 1. In 6/19 Ianuarie 1905, cu ocaziunea petrecerei, ce a dat comitetul parohial gr. or. din Brad, în folosul bisericii, am ținut prelegerea: „Din viața Domnului lisus Christos*, în sala hotelului „Central⁴ din Brad. Nu- mărul ascultătorilor a fost 80, între cari câțiva țerani și școlari dela gim- naziul din Brad. După descrierea aparatului și a folosului său am cetit prelegerea, iar colegul meu, prof. Aurel Bratu a manuat aparatul. Auditorul, pentru care lucrul acesta eră de tot nou, — a rămas deplin mulțămit. 2. In 9/22 Ianuarie, Ia invitarea preotului din Băița, am ținut aceiaș prelegere, în orășelul Băița, în sala școalei gr.-or., la 2 ore d. a. A luat parte întreagă inteligința română din Băiță, mai mulți țerani și copii de școală, cu totul 70. 3. La 2/15 Februarie 1905 am ținut aceiaș prelegere țeranilor din Brad și școlarilor dela gimnaziu în sala de gimnastică. Numărul ascultăto- rilor a fost 300. 4. In 6/19 Februarie, am fost invitat în comuna Țerățel, unde am ținut tot prelegerea aceasta în sala școalei gr.-or. la 110 ascultători, toți țerani, afară de preotul și învățătorul lor. 5. In 27 Februarie (12 Martie) am ținut prelegerea: „Urmările beției* în sala de gimnastică în Brad. A fost ascultată de o parte a școlarilor dela gimnaziu, profesorii și învățătorii din Brad și câțiva țerani, cu totul 150. Primind invitări din mai multe comune, am făcut o împărțire a tim- pului, de Dumineci și sărbători, pănă la 29 Maiu (11 Iunie) și am comunicat fiecărui preot, când pot țineă prelegere, în comuna sa. Pentru a puteă folosi timpul cât mai bine, am mai concentrat cele două prelegeri, ca înainte de amiazi să se poată țineă amândouă într’o comună, iar după amiazi în comuna cea mai apropiată. Astfel apoi am ținut: 6. In 6/19 Martie dela 10—12y₂ în Luncoiul de sus în sala școalei, fiind de față pe lângă preotul din loc și doi învățători, unul din comuna aceea, altul din Luncoiul de jos și 80 țerani, cu totul 84. Aci am ținut mai întâi amândouă prelegerile: „Din viața Domnului lisus Christos* și „Urmările beției*, care a ținut 2y₂ oare. 7. Tot îh ziua aceea dela 3—6’/₂ aceleași prelegeri în sala școalei din Luncoiul de jos, unde pe lângă țerani, din comunele Luncoiul de jos, 246 Podele și Scroafa, au mai ascultat și pretorele Bradului, notarul din Luncoiu, un neguțător din Brad, preoții I. Fugată, A. Roman și învățătorul I. Safta cu familiile lor. Fiind sala cam mică a trebuit să între de douăori în sală, așa că prelegerea: „Din viața Domnului lisus Christos* s’a ținut de două- ori și numărul ascultătorilor a fost 210. Despre aceste prelegeri a scris pretorul numit în gazeta săptămânală „Zarand“ din Brad un articol favorabil. 8. In 13/26 Martie dela 10—12 a. m. aceleaș prelegeri în comuna Ribița în biserică. Preotul de acolo înainte de a se începe prelegerile, a avizat pe ceice nu erau la biserică, punând să se tragă clopotele și să bată toacele, ca la sărbători mari. Deși comuna e mică numărul ascultă- torilor a fost 180. La urmă preotul a ținut oamenilor o vorbire potrivită. 9. După amiazi, aceiaș zi, dela 3—5, în comuna Vaca. Fiind Vaca o comună mare, cu biserică și școală frumoasă și cu oameni deștepți și gospodari buni, — numărul celorce se adunaseră era de așa încât nici detreiori n’ar fi încăput în școală, — așa am ținut în sf. biserică. Nu- mărul ascultătorilor a fost 550. Au fost de față 4 preoți și 2 învățători. Preotul A. Bogdan, din Brad, care ne-a dat trăsura gratuit, ne-a în- soțit și el în aceste două comune. Despre ținerea acestor prelegeri s’a scris în „Telegraful Român* Nr. 37 dela 7/20 Aprilie. 10. In 20 Martie (2 Aprilie) dela 10—12 în comuna Cebea, în școală, fiind de față amândoi preoții și învățătorii din Cebea și mai mulți țerani, cu totul 250. 11. După amiazi, aceiaș zi, în Mesteacăn, în biserică. Numărul ascul- tătorilor 400. 12. In 27 Martie (9 Aprilie) dela 10—12, în comuna Rișca (pretura Baia de Criș), în biserică, — ascultători 200. Aci a asistat și notarul din partea locului și un sergent de jandarmi. 13. După amiazi, în Lunca, fiind 350 ascultători. La Lunca a venit și preotul din comuna vecină Cărăstău, cu poporeni de ai săi, precum și câțiva țerani din altă comună vecină, Căraciu. Fiind biserica mică, după ce am ținut cele două prelegeri, am lăsat să între al doilea rând de ascul- tători, cărora le-am ținut de nou prelegerea din „Viața Domnului lisus Ghristos*. 14. In 3/16 Aprilie înainte de amiazi în Câinelui de sus, fiind 300 ascultători, între cari doi preoți. 15. După amiazi în Ormindea, unde au fost și câțiva din comunele vecine Peștera și Vălișoara, cu totul 500, între ei doi preoți, un învățător și pictorul I. Stoica. Aci am probat întâile diapozitive, făcute de pictorul Stoica, — care fiind făcute pe sticlă ordinară și nu anume pentru diapozitive — n’au fost 24? destul de clare. Văzând, că dl Stoica e în stare a face diapozitive bune, am procurat material anume. 16. In 10/23 Aprilie în comuna Herțegani, am avut 500 ascultători, între cari 2 preoți și 1 învățător. 17. In 23 Aprilie (6 Maiu), în comuna Seliște, unde a venit și preotul din Trestia cu parohienii săi. Pe lângă țerani au ascultat prelegerile și 14 persoane din inteligința română din Băița și jur, cu totul au fost 300 ascul- tători. Aci am ținut pentru întâiadată prelegerea despre „Urmările beției" cu minunatele diapozitive, făcute de pictorul I. Stoica din Ormindea, — cu motive din viața țeranului nostru. Totodată am arătat câteva porturi minunate din părțile Săliștei-Sibiiului, executate tot de dl Stoica, care încă a fost de față și căruia i-s’au adus elogii de cei de față. La sfârșit țeranul Iustin lacob a ținut o vorbire de mulțămită. învățătorul N. Perian a publicat un raport despre aceste prelegeri în Nr. 28/1905 al ziarului „Libertatea" din Orăștie. 18. In 24 Aprilie (7 Maiu) am ținut prelegerile aceste în orășelul Criștior. Pe lângă inteligința română din Criștior au fost aproape toți pa- rohienii, în număr de 300. La urmă preotul a ținut o vorbire în termini aleși. 19. In 1/14 Maiu, în comuna Curechiu, având 280 ascultători. 20. In 15/28 Maiu, în București, cu 120 ascultători (2 preoți și 1 în- vățător). 21. Pe 21 Maiu (3 Iunie) ziua sfinților Constantin și Elena, când se ține adunarea ordinară a reprezentanței gimnaziului din Brad, am pus la cale o prelegere mai lungă întitulată: „Din povestea unei coroane de oțel". Textul l-am adunat cu deosebire din Băzboiul pentru neatârnare și „Povestea unei coroane de oțel" de G. Coșbuc. Diapozitive am avut dela gimnaziul din Brad, procurate dela firma I. Keitler din București și pre- lucrate de dl I. Stoica, iar unele au fost făcute numai de Stoica. Fiind prelegerea cam lungă am întrerupt-o cu 2 pauze. Pe lângă clasa inteligentă au fost și câțiva țerani din Luncoiul de sus și Mesteacăn, cari au ascultat cu multă atențiune. Despre reușita acesteia s’a publicat un raport In „Tribuna" din Arad Nr. 99/1905 dela 28 Maiu a. c.. Numărul ascultătorilor a fost 250. 22. In 22 Maiu (4 Iunie), înainte de amiazi am ținut prelegerile: „Din viața Domnului lisus Christos* și „Urmările beției" în comuna Blăjeni, care stă din mai multe parohii. Au fost cu totul 240 ascultători, neputând în- căpeă mai mulți în sala de prelegere, iar dedouăori n’am putut țineâ din cauza căldurii foarte mari. Au luat parte și 3 preoți și un învățător. învățătorul de acolo, între prelegeri a ținut cu școlarii un dialog contra beției. âiâ: 23. In aceiaș zi după amiazi în comuna Buceș, fiind 350 ascultători 24. La 29 Maiu (11 Iunie), înainte de amiazi, în Mihăleni fiind 200 ascultători, împreună cu notarul, vice-notarul și preotul. 25. In aceiaș zi după amiazi, în comuna Zdrapți cu 300 ascultători. 26. In 19 Iunie (2 Iulie) în comuna June, fiind 300 ascultători. In reasumat: Prelegerea „Din viața Domnului lisus Christos’ am ținut-o de 26 ori în 23 comune; „Urmările beției’ de 21 ori în 21 comune și „Povestea unei coroane de oțel“ odată, în Brad, cu totul 48 prelegeri în 23 de comune. Numărul tuturor ascultătorilor e 6800. Un ajutor prețios am avut în colegul meu, prof. A. Bratu, care m’a însoțit peste tot locul, mi-a ajutat nu numai la așezarea aparatului, întune- carea șalelor, dar prelegerea despre „Urmările beției’ de regulă a ținut-o el. In comunele, unde am avut de ținut prelegerile înainte de amiazi, am luat parte și la serviciul divin, unde colegul Bratu, care are o voce plăcută, prin cântările sale, a deșteptat și mai mult interesul ascultătorilor. înainte de începerea prelegerilor am spus, în câteva cuvinte intro- ductive, ce e Asociațiunea, care e scopul ei și care e scopul mergerii noastre in aceea comună. In 21 Maiu Stoica mi-a dat diapozitiva, bine reușită, a Marelui Șaguna și de aci încolo introducerile le-am făcut totdeauna pro- iectând figura mareață a întâiului prezident al Asociațiunii. Pentru a nu obosi ascultătorii totdeauna intre prelegeri am făcut o pauză potrivită. Aproape în fiecare comună la finea prelegerilor preotul a ținut oame- nilor câte o vorbire cu îndemnuri bune și frumoase. Preoții și învățătorii pe ziua prelegerilor totdeauna s’au îngrijit ca sala respectivă: școala, ori biserica, nu numai să se poată repede întunecă pentru prelegere, dar să fie și în ordine și curate. In unele comune au fost îm- podobite cu flori și verdeață. Preoții și învățătorii au îmbrățișat cu multă căldură chestia prelegerilor, dând tot ajutorul posibil. Cei mai mulți preoți au suportat din al lor propriu spesele trăsurei, iar preotul I. Fugată, din Luncoiul de jos a dat trăsura sa în 4 comune și A. Bogdan în 3. Despre reușita prelegerilor s’au scris rapoarte favorabile în ziarele „Libertatea’, „Telegraful Român’, „Tribuna’ și foaia maghiară „Zarand’ din Brad. Cea mai mare satisfacție am avut-o însă dela înșiși țeranii ascultători. Peste tot locul la sfârșitul prelegerilor cu ochii umezi stringându-ne mâna mulțămiau, că au și ei pe cineva care le vrea binele. Din comuna June, care e între munți și are comunicație foarte grea, a venit o comisie numai de țerani rugându-se să mergem și la ei, că ne trimit ei trăsură. Dupăce dl Stoica a pregătit în diapozitive chipurile celorce au condus mișcarea pentru întemeierea gimnaziului din Brad, am făcut o prelegere scurtă sub titlul „Portrete din istoria noastră culturală’, — care se va publică în anuarul gimnaziului din Brad pe an. 1904/5. Aceasta a fost să se țină mai 249 întâi în Șiria, la 19/VI a. c. cu ocazia unei escursii a școlarilor, — dar schimbându-se planul escursiei, — a rămas. Dl Stoica, care e și fotograf și înainte cu vre-o 15 ani a lucrat mai mult timp în părțile Sibiiului, dispune de un bogat material de negative. La stăruința mea a făcut câteva în diapozitive, — cu totul Ia 140, pe cari le-am clasificat în istorice și literari. Istoria Românilor. Vederi din Săliște și Poiana Sibiiului. Vederi din Zarand. Tablouri artistice. Tipuri etnografice. Istoria naturală, pentru cari alătur aci o listă. S’a angajat apoi să facă o serie de diapozitive pentru combaterea luxului la țeranii noștri, după un plan, ce i-am dat și să compună câteva serii pentru Povestirile din războiu ale lui M. Sadoveanu. In persoana lui Stoica aflu o bună putere pentru facerea diapoziti- velor, de cari avem lipsă. El le face așa de bine, ca oricare firmă din străinătate și mai ieftin ca oricare. In ce privește partea materială,— fiind anul 1904 atât de slab pentru economi și fiind prelegerile aceste lucru de tot nou, — deocamdată n’am pus nici o taxă, ba chiar am rugat anume preoții să nu încasseze nimic dela oameni. Totuși unii preoți au aflat de bine să poarte un disc pentru spesele prelegerilor, încassând anumite sume, așa: în Criștior s’au încassat............................K 12’20 s’a plătit pentru trăsură............................„ 3⁻— a rămas venit . . K 9’20 în Zdrapți și Mihăleni au Intrat.....................K 11’60 trăsura a fost................................ . » 5.— a rămas venit . . K 6’60 în Brad la ss. Constantin și Elena au încurs . K 65’34 s’a spesat pe invitări................................ 3’85 profit . . K 61’49 întreg venitul e deci 77 cor. 29 fii., din acest venit 61 cor. 49 fii. a fost destinate pentru procurările de diapozitive pe sama gimnaziului din Brad și s'au și plătit lui Stoica pentru o serie, de diapozitive, restul de 15 cor. 80 fii. l-am dat în contul materialului procurat pentru diapozitive de 102 cor. 65 fii., restul de 86 cor. 85 fii. al acestui cont l-am achitat dela mine de- ocamdată. Câteva reparaturi mai mici la aparat, precum și materialul întrebuințat 17 kg. Carbid și 2 kg. Bimstein se vor achită din fondul gimnaziului din Brad, care încă s’a folosit de aparat. Brad, 29 Iunie 1905. Dr. I. Radu. 18 250 Anex la procesul verbal al ședinței plenare a secțiunilor științifice-literare din 14 și 15 Inlie 1905 (Anale, pag. 169). PROPUNERE pentru „Cartea tinerime! adulte din poporul agricultor De Greg. Pletosu. în vederea situațiunei îngrijitoare, ce tocmai în acest timp se prepară școalelor noastre primare și prin acestea culturei naționale a poporului nostru, secția școlară a crezut, că e de trebuință a se iniția un învățământ și pentru adulții din poporul agricultor, cari eșind cu anul al 12-)ea de sub obligământul școalei de toate zilele, iar cu anul 15-lea din cela al școalei de repetiție, nu mai au putința de a cerceta alte școale mai înalte sau de specialitate. S’a și fost făcut în 1904 o propunere în acest înțeles, dar în plenul secțiunilor, atunci n’a întrunit majoritatea voturilor. Cu toate acestea secțiunea școlară n’a perdut din vedere această pro- blemă luată în planul său de acțiune, ci revenind asupra întrebării de creștere a adulților din popor, ține, că chiar în acest timp, când atâtea pe- ricole amenință cultura noastră națională, este datorința tuturor, dar mai cu seamă este de datorința Astrei, care și-a luat de problemă chiar cultura poporului, ca să vină pe toate căile și cu toate mijloacele posibile într’ajutor creșterii naționale. Și acum, când școala primară pănă la anul 12 resp. 15, se pare că nu va mai puteâ servi scopurilor de creștere în spiritul și după trebuințele noastre naționale românești, secțiunea școlară crede că ar trebui a ne îngriji de această creștere cu începere dela tinerimea adultă când adecă scapă de sub obligământul învățământului și al școalei. Și fiindcă n’am mai puteâ-o face aceasta prin un învățământ obligat, am crezut că trebue să căutăm după alt mijloc. Acel mijloc credem a fi ca tinerimei adulte din popor, care tocmai în vârsta dela 15—20 de ani este și mai expusă, dar și mai accesibilă de orișice influințe, să-i dăm succesive în mână o carte și de cetire și de învățătură. Propunem deci ca sub titlul: „Cartea tinerimei adulte din popor*, să se publice succesive în seria numerilor din biblioteca populară a Astrei și în broșuri independente, materii și piese anume căutate apoi grupate, în- tocmite și explicate în vederea trebuințelor din viața poporului nostru și a țăranului român. Scopul acestei publicațiuni, în urmare, ar fi mai întâiu de a susțineă, de a continuă și completă cunoștințele deja câștigate în școala primară și de repetiție; apoi de a pregăti tinerimea adultă în timpul dela 15—20 ani pentru chemarea sa în viață, de a-i deșteptă gustul de cetire și interesul pentru tot ce e bun, moral, nobil și frumos în viață. Ca carte de cetire, publicațiunea aceasta nu va cuprinde studii teo- retice asupra unor anume chestiuni, ci va aduce piese în proză și poezie, exemple, tipuri caracteristice, povestiri, sentințe, maxime, proverbe etc. 251 grupate pe lângă anume titlii, cari să. denote singuraticele trebuințe din viată. Și anume piese din cari tinerimea adultă să vadă și să poată în- văță că: I. Sub raport religios-moral, avându-și consolidată conștiința sa re- ligioasă. 1. Are să creadă și să nădăjduiască în Dzeu, să aibă respect de lu- crurile sfinte și de așezămintele religioase. 2. Piese din cari să poată vedeă și deduce, cari îi sunt datorintele sale morale, drepturile și datoriile sale ca creștin și membru al bisericei și confesiunei sale. 3. Urmărind apoi mersul anului bisericesc, prin meditații asupra eve- nimentelor istorice, cari formează baza istorică a sărbătorilor principale, ti- nerimea să fie pusă în poziția’ de a cunoaște mărețele lucrări ale lui Dzeu, să fie întărită în credința sa religioasă, să se învețe a țineă la credința strămoșească și la legea părinților săi, scutită fiind astfel de ademeniri și alunecări. II. Sub raportul creșterii naționale, fiind ținta, formarea și consolidarea conștiinței naționale, cartea tinerimei adulte va aduce piese și tipuri carac- teristice din cari să reiasă că: 1. Tot omul trebue să țină la neamul său, să caute a-i cunoaște tre- cutul și istoria. 2. Să țină în respect limba sa maternă, să caute a o cultivă, a o vorbi și scrie corect. 3. Să aibă în respect și dulce amintire pe bărbații mari ai neamului său, iar faptele mărețe ale acelora să le aibă înaintea ochilor ca modele vrednice de imitat. III. Sub raportul personal și al vieții private, fiind ținta de a pregăti tinerimea adultă pentru chemarea sa în viață, cartea tinerimei va conțineă materii și va aduce piese și tipuri caracteristice, din cari să reiasă: 1. Că tot omul este moralminte dator a se cultivă prin învățătură, să știe ceva, dar pentrucă să știe ceva, trebue să învețe ceva: ai carte ai parte. 2. Că trebue să aibă o ți ntă a vieții sale, să aibă o chemare, pe care să o poarte cu cinste și cu credință. 3. Să știe că pentrucă să trăiască trebue să și muncească, să caute a câștigă cu muncă dreaptă, iar cele câștigate să le cruțe și economiseze. 4. Să știe că are să-și îngrijească de sănătate. 5. Cartea tinerimei va mai conținea, în această materie, și piese anume căutate, din cari adulții să poată învăță cum să-și îngrijească casa, moșia și avutul, cum au să-și procure cele trebuincioase pentru agricultură și cum au să le țină în rând, 252 6. Piese despre cultura și îngrijirea grădinei, a câmpului, despre să- mânături și bucate, despre îngrijirea fânațelor; despre îngrijirea pădurilor; despre cultivarea pomilor etc. 7. Piese despre cultura vitelor și îngrijirea lor; despre valorizarea productelor din regnul animal și vegetal. 8. Piese despre semnele timpului și reducerea lor la adevărata causă meteorologică; combaterea credințelor deșerte relative la timp și vânturi. 9. Piese cu privire la higienă din toate punctele de vedere; nutrire, locuință, aer, îmbrăcăminte, ajutorul în cazuri de pericole etc. 10. Piese despre lux și stricăcioasele urmări ale aceluia, despre al- coholism, despre jocul de cărți etc. 11. Piese din cari să reese datoria de a respectă bunul străin, de a cruță pomii și grădinile, despre cultura viței etc. IV. In raport cu viața familiară, Cartea tinerimei va aduce piese cu privire la viața căsătoriților; apoi de acele din cari să reiasă datorința de a respectă pe părinți; datorințele soților între sine. 2. Piese despre datorințele stăpânilor; apoi despre datorințele morale ale lucrătorilor și servitorilor. V. In raport cu viața socială, Cartea tinerimei va aduce piese și tipuri caracteristice : 1. despre purtarea în societate preste tot, despre bunăcuviință, despre omenie, sinceritate etc. 2. Piese despre prietinie. 3. Piese din cari tinerimea adultă să poată vedeă ce fel de datorințe i-se impun ca cetățean în comună, în stat, ca militar etc., apoi față de școală și biserică. Cunoașterea legei comunale, a legei de instrucție, legile re- lative la dări etc. VI. Cartea tinerimei va aduce și materii și piese din cari să reiasă trebuința de a îngriji de avutul său prin asigurări; piese din do- meniul aritmeticei practice și a geometriei după trebuințele poporului agri- cultor; despre mijloacele de comunicațiune. VII. Piese pentru a arătă foloasele meseriilor, a industriei și a comerciului, deșteptând interesul pentru îmbrățișarea acelora. VIII. In sfârșit Cartea tinerimei adulte va mai aduce la locuri po- trivite tipuri caracteristice de creștere bună, de creștere rea, de sărăcie din vina proprie; precum și altele, reclamate de trebuințele poporului, ce s’ar ivi după timp. Cam acestea ar fi materiile de prima necesitate pentru creșterea și învățătura tinerimei adulte din poporul agricultor în anii de adolescență dela 15 -20 și cari am crezut că pot să fie luate în Cartea tinerimei adulte. Programa analitică și îndrumările metodice de tractare a singura- ticelor materii cu arătarea titulelor pe lângă cari să se grupeze, apoi titulele 253 singuraticelor piese, ar urmă să se facă dupăce plenul secțiunilor se va pronunță asupra acestei propuneri. Dar și pănă atunci, pentru orientare, premitem următoarele: 1. Cartea tinerimei adulte din popor ar fi să se publice, cum s’a zis, în broșuri independente și nelegate' de timp, în seria numerilor din biblio- teca Astrei, sub auspiciile Asociațiunei, dar pentru uniformitatea redacțiunei sub îngrijirea secțiunei școlare, însă cu concursul tuturor celorlalte sec- țiuni și afară de aceste și a altor persoane. 2. Fiecare broșură resp. carte singuratică, conținând piesele ce s’ar învârti pe lângă o anumită categorie de materii, sub raport tehnic va constă din trei părți: a) 0 scurtă introducere în care se va arătă țânta ce se urmărește și legătura cu trebuințele vieții practice ale țăranului român; &) In partea a doua se vor înșiră singuraticele piese de cetire cu titula și conținutul lor, câte adecă s’au aflat și s’au ales că se rapoartă la chestiunea despre care e vorba în respectiva broșură; c) In urmă în partea a IlI-a se va face o reasumare pe bază de în- trebări metodice la cari cetețul să-și poată da singur răspunsul, apoi se va scoate învățătura. Această procedură se va puteă urmă și la singuratice piese de o în- semnată importanță. Ce e drept multe dintre materiile arătate sunt tractate și publicate parte în biblioteca Astrei, parte în lucrări de sine stătătoare, parte sunt luate în cărți de cetire cum e d. e. în cartea publicată de I. Vuia pentru școalele de repetiție economică sau în Cartea săteanului de I. P. Reteganul. Este însă o deosebire între forma cum s’au publicat acele acolo și între forma cum se contemplează „Cartea tinerimei adulte din popor*. Acolo s’au tractat și publicat singuraticele materii și chestiuni mai mult ca studii teoretice din punct de vedere științific fără grupare în vederea unui anumit scop. In Cartea tinerimei materiile sunt contemplate numai ca piese de lectură și sunt grupate anume ca să formeze substrat pentru învățătura ce ar fi a se scoate din ele mai întâiu cu ajutor pe baza de îndrumări, iar mai apoi și independent din partea celui ce le va ceti. Nu-i vorbă, nu trăim în iluziuni și tocmai pentru aceea nu ne facem mari închipuiri de întreprinderea noastră tocmai acum. Vor fi de învins multe greutăți și de delăturat multe piedeci provenite din multe cauze, ba chiar și preocupațiuni. Sperăm însă și avem convicția că pe lângă o pru- dentă și serioasă inițiativă, pe lângă o perseverentă energie, într’un timp relativ nu prea îndepărtat, totuș vom putea arătă frumoase rezultate în creșterea tinerimei adulte din popor și în formarea unei generații capabile de viață și traiu. Chiar nici aceea nu așteptăm, ca acest plan să fie aplicat și practicat numai decât, de toți și presțe tot; nu, comoditatea este astăzi una dintre 254 1 î cele mai mari pedeci la orișicare întreprindere bună; iar ducerea la în- | deplinire a lucrării noastre cere muncă și interesare de creșterea tinerimei .1 adulte din popor. | Inițiativa va trebui să iasă dela Comitetul central al Asociațiunei, mai ’ întâi cătră autoritățile bisericești pentru îmbrățișarea și spriginirea morală, i apoi cătră băncile române pentru spriginirea materială a ideii. După aceea inițiativa va merge cătră despărțămintele Astrei, iar dela acestea cătră agenturile din comune, cătră preotimea și învătătorimea noastră pentru a pune la cale în scopul creșterii adultilor din popor: reuniuni de-ale ti- nerimei adulte, șezători pentru lucru în timpul iernei, șezători de lectură, serate de declamatiuni, de producțiuni teatrale etc., punându-se în prospect premiarea acelora cari vor putea să arete doritele rezultate. ’) Și când vom puteă și noi arătă un procent oarecare de tinerime adultă crescută în acest spirit și în interesul binepriceput al neamului nostru, vom puteă zice liniștiti că ne am făcut datorinta. Dar chiar și pănă atunci trebue să ne-o facem și totdeauna cu gând bun. Sfântul loan Crisostom ne spune într’un loc că isvorăsc isvoarele și curg rîurile și dacă nu merge nimenea ca să scoată și să beă apă din ele. Ad Nr. 861-1905. CIRCULAR prin care se recomândă procurarea pentru bibliotecile „Asociațiunii* a scrierii „ Viața și activitatea lui Tim. Cipariu*, de Dr. 1. Rațiu. Dupăcum Vă este cunoscut, Asociațiunea noastră a serbătorit în anul acesta a o suta aniversare dela nașterea unuia dintre cei mai distinși bărbați ai neamului nostru, a unui bărbat care a luat parte însemnată la înființarea acestei Asociațiuni și care a ocupat mai târziu loc de frunte în conducerea ei ca viceprezident și prezident. Bărbatul acesta este Timoteiu Cipariu. Intre prinoasele de recunoștință, aduse din acest incident memoriei acestui distins bărbat se numără și o bună lucrare ocazională a dlui prof. Dr. loan Rațiu despre Viața și activitatea lui Timoteiu Cipariu, lu- crare scrisă cu multă căldură și favorabil aprețiată la timpul său de organele noastre de publicitate. Fiindcă trebue să fiă o tendență a noastră a tuturor a răspândi cât mai mult scrierile privitoare la trecutul nostru și la oamenii noștri mari — între cari de bună samă Cipariu ocupă un loc de frunte — ne vedem îndemnați atât din partea noastră cât și în urma deciziunei Nr. 205 din 5 Octomvrie a. c. a Comitetului nostru central a Vă reco- *) Intr’o lucrare specială vom arătă și modalitățile de executare a acestei lucrări. tnandă să procurați cartea dlui prof. Rațiu pentru bibliotecile poporale precum și pentru cele centrale ale despărțămintelor Asociațiunii. Memoria lui Cipariu numai așa va putea fi în mod desăvârșit serbătorită, dacă ne vom nizui ca viața și faptele sale să fie cunoscute pănă în cele mai îndepărtate straturi ale poporului nostru, și astfel icoana sufletească a acestui ales bărbat să remână tuturor un exemplu despre datorințele ce le avem față de neam și patrie. Răspândind cartea numită mai sus, precum și altele asemenea ei, și în general cărțile bune românești ne vom în- deplini nu numai o datorință față de noi înșine, dar vom răsplăti în acelaș timp după cuviință și munca celor ce se îndeletnicesc cu scrisul românesc cel bun atât de necesar zilelor noastre. Cartea dlui Rațiu „Timoteiu Cipariu* se poate procură dela autor sau dela librăria arhidiecezană din Blaj (Balăzsfalva) cu prețul minimal de 1 cor. Sibiiu, din ședința Comitetului central, ținuță în 5 Octomvrie 1905. I. St. Șuluțu. loan 1. Lăpedatu m. p., prezident. secretar. Nr. 1269-1905. CONCURS. Devenind vacant stipendiul de K 120 din fundațiunea „Marinoviciu*, Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român publică concurs pentru conferirea acestui stipendiu, la care sunt îndreptățiți a concură tineri români din Transilvania, ce frecventează vre-o școală medie, preferiți fiind — în sensul dispozițiunilor testamentare — descedenții fiilor fundatorului. Cererile pentru acest stipendiu au să se înainteze Comitetului central al Asociațiunii în Sibiiu (Nagyszeben) strada Morii Nr. 6, cel mult pănă la 10 Noemvrie a. c. prevăzute cu următoarele documente: a) Atestat de botez; b) Testimoniu de pe anul școlar 1904/5; c) Atestat de paupertate; d) Eventuale documente prin care să se constate descendența dela familia fericitului fundator. Cererile intrate după 10 Noemvrie n. a. c. nu se vor consideră. Sibiiu, din ședința Comitetului central al Asociațiunii, ținută în 5 Octomvrie 1905. I. St. Șuluțu m. p., loan I. Lăpedatu m. p., prezident. secretar II. 256 Nr. 1270-1905. CONCURS. Devenind vacant stipendiul de K 80 din fundațiunea ᵣDr. loan Moga și soția Ana n. Bologa*, Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român publică concurs pentru conferirea acestui stipendiu, la care pot concură fetițe române din Transilvania, fără deosebire de con- fesiune, cari cercetează vre-o școală de fete de caracter național respec- tive confesional românesc, în primul loc școala de fete a Asociațiunii, fiind însă preferite descendentele familiilor Moga și Bologa. Cererile pentru acest stipendiu au să se înainteze Comitetului central al Asociațiunii în Sibiiu (Nagyszeben) strada Morii Nr. 6 cel mult pănă la 10 Noemvrie a. c. prevăzute cu următoarele documente: a) Atestat de botez; b) Testimoniu de pe anul școlar 1904/5; c) Atestat de paupertate; d) Eventuale documente prin care să se constate descendența din familia Moga și Bologa. Cererile întrate după 10 Noemvrie nu se consideră. Sibiiu, din ședința Comitetului central al Asociațiunii, ținută în 5 Octomvrie 1905. 1. St. Șuluțu m. p., prezident. loan I. Lăpedatu m. p., secretar II. Rectificare. Domnul loan Ivasco, canonic în Gherla, aparținător desp. „Dej* este membru fundator al Asociațiunii și numai din eroare a a fost introdus între membrii pe viață („Transilvania* Nr. IV a. c., pag. 109); iar dl loan Tuducescu, direct, institutului „Mureșanul“, aparținător desp. ᵣLipovaa, este membru pe viață și numai din eroare a fost in- trodus între membrii ordinari („Transilvania* Nr. IV a. c., pag. 111). Redactor: Dr. C. Diaconovich. Tiparul tipografiei arhidiecezane.