ABALELE


AS0CIAT1UNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ SI CULTURA
       POPORULUI ROMÂN.


Nr. II.             Martie—Aprilie            1905.

        Programa

Expozițiunii etnografice și istorice-culturale

care se va aranjă

    cu ocaziunea inangiirării Muzeului „Asociațiunii'¹ in Sibiiu la 19—28 August 1905.


Partea etnografică.

Deep. A. Situațiunea geografică, viața comunală și casele Românilor din țară.

Secț. I. Situațiunea geografică.

       (§. 1.) 1. O hartă etnografică a Ungariei, după posibilitate în relief, va prezentă te*
ritorul locuit de Români. Comitatele cu poporațiune românească se vor distinge prin o
culoare mai vie, în diferite nuanțe după proporția dintre locuitorii români și neromâni
(0—25, 25—50, 50—75, 75—10O»/ₒ).

       Se vor expune apoi și alte harțe etnografice, în diferitele edițiuni disponibile, cari
vor arătă teritorul ce-1 ocupă întreg elementul românesc.

       (§. 2.) 2. Tablouri grafice vor prezentă cuota Românilor în poporațiunea țării și în
comparație cu celelalte popoare conlocuitoare, apoi creșterea numărului lor după recenze-
mentele ce se fac din 10 în 10 ani.

       Pentru aceste tablouri se vor luă de bază datele oficiale ale serviciului statistic al
țării, după publicațiunile editate de acesta.

       (§. 3). De procurarea hartelor și datelor necesare, precum și de aran-
jarea acestui despărțământ va îngriji biroul Asociațiunii.

Secț. II. Viața comunală.

      (§. 4.) 1. Partea istorică. Aici se vor expune:

       a)        documente și diplome vechi, ce privesc istoria comunelor, mai cu samă înfiin*
țarea și privilegiile lor precum și fazele mai însemnate prin cari au trecut ele; apoi sta-
tute, concluse (hotărîri), conspecte, registre, matricule, rațiocinii, budgete și alte documente
vechi despre organizarea comunelor, funcționarii și reprezentanții lor, despre familiile și
locuitorii lor, despre edificii, vite, etc., despre impozite, taxe și alte contribuiri comunale,
cu deosebire despre contribuiri pentru scopuri culturale și filantropice, despre starea in-
strucțiunii, etc., în fine planuri și conscripțiuni (ocolnițe) vechi ale comunelor ț


2

18


       b)        acte, statute și alte documente despre țehuri și tovărășii (însoțiri) comunale de
odinioară, despre ramii de industrie și negoț, ce au purtat locuitorii lor și în genere despre
ocupațiunea locuitorilor;

       cj obiecte vechi, cari privesc viața și obiceiurile din trecut (embleme, steaguri, lăzi,
răvașe, table, sigile, uniforme, etc.), în fine

       d) tablouri vechi cu vederi ale comunelor și ale eventualelor fortărețe (cetății!, în-
tăritori) ce au aparținut lor.

       (§. 5.) 2. Stările actuale-

       a)        din fiecare despărțământ al Asociațiunii cel puțin câte un tablou fotografic al unei
comune caracteristice de pe teritorul său, prezentâud vederi generale ori o stradă sau piață
principală cu grupuri de popor (acestea eventual și în tablouri separate);

       b)       planuri ale comunelor și ale hotarelor lor după starea de azi;

       c)        date și ilustrațiuni despre instituțiuni comunale filantropice, culturale etc. (despre
spitaluri, azile de săraci și de copii, despre școli, despre fonduri, ce servesc acestea scopuri,
despre reuniuni, etc.).

       Tot în secțiunea aceasta se vor expune monografii, topografii și istorii ale comunelor
și orașelor, diplome de nobili, etc.

*

       (§         6.) Despărțămintele Asociațiunii sunt recercate a procură în cadrul
budgetelor lor tablourile fotografice amintite sub p. 2 d); mai departe sunt
Invitate ca în scopul colectării obiectelor înșirate sub celelalte puncte ale
acestui capitol să se adreseze la primăriile respective membrii din primăriile
acelor comune și orașe, dela cari se poate speră, că vor participă la ex-
poziție, precum și la alți bărbați, cari sunt în posesiune de asemenea obiecte
de expus, sau pot exoperă expunerea lor.

       (§        . 7.) Cu aranjarea și înzestrarea acestui despărțământ se încredin-
țează dl Ștefan Stroia.

Secț. III. Casele țăranilor români.

       (§       . 8.) Pentru această secțiune se va cere dela fiecare despărțământ al Asociațiunii:

       1.        fotografia cel puțin a unei case țărănești mai caracteristice, cu zidirile laterale
și eventual cu un plan al intravilauului întreg.

       Casele vechi (de preste 100 ani) câte se mai găsesc, se vor fotografia pentru expozi-
țiune. atât în totalitatea lor, cât și detaliile mai caracteristice. După posibilitate se vor co-
munică numirile obicinuite în comună pentru singuraticele părți ale construcțiunii, apoi
date despre vechimea caselor.

       2.       Planuri de case țărănești.

       (§ 9.) Pentru teritorul unde „Asoeiațiunea“ nu are despărțăminte,
se va face un apel la alte instituțiuni și eventual și Ia particulari, în ori
ce caz și la adresele următoare:

       a) pentru comitatul Arad la Asociațiunea aradană;

       b'j pentru Maramurăș la Asociațiunea de acolo;

       c) pentru districtele fostului confiniu militar la comunitatea de avere
din Caransebeș și la reprezentanțele fondurilor grănițărești din Năsăud și
Sibiiu.

21


Secț. X. Cultura viilor.

      (§. 29.) Această secțiune va cuprinde următoarele obiecte: cosor, cadă, bute, butoiu, ciu-
băr, bot, lemn de călcat (zdromșit strugurii), sac de călcat, curcubetă, vadră veche, cânceu,
instrumente pentru probarea vinului, căldăruse de Iert rachiul (sistem vechiu), etc.

Secț. XI. Pădurăritul.

      (§. 30.) 5. Săcure, topor, firez, plută, joagăr, etc.

Secț. XII. Stupăritul.

      (§. 31). Aici se vor expune: coșniță de nuiele (de curpen, răchită, alun, paie, papură
din trunchiu de lemn și de scândură), instrumente de retezat stupii, teasc de stors mierea
și ceara, vase pentru ferberea cerei, vase de păstrat mierea, etc.

Secț. XIII. Cultura vermilor de mătasă.

      (§. 32.) Va cuprinde: instrumente pentru cultura vermilor de mătasă.

Secț. XIV. Industria agricolă.

      (§. 33.) In această secțiune se vor prezentă corfe de poame, de struguri, de gunoiu și pentru
alte trebuințe (din nuiele), leagăn de nuiele, coșuri de căruțe (din nuiele), leagăn de lemn,
huiț (pentru culcarea copiilor în câmp); vase de lemn: ciubară, troace, ș. a.; rogojini, corfe
de mână, de pane, ș. a. din papură; pălării de paie; jucării de copii.

Secț. XV. Păstoritul.

      (§. 34.) Va cuprinde următoarele colecțiuni de obiecte de interes etnografic românesc:

      1. O stână (în miniatură) și obiectele cari îi aparțin:

      a) mobiliar: scaun, masă, icoană, cruce, ș. a.;

      J) vase: căldare, ciubară, putini, găleți, strungărețe (ulcele), crintă, străcurătoare (de
lână) ș. a.;

      c)       unelte: linguri, cuțite, foarfeci pentru tuns, semne pentru înfierarea vitelor,
clopote, ș. a.;

      d)        alte obiecte: arme de ale ciobanilor, bățul, gluga, cojocul, fluerul, biciul, cremene,
amnar, iască, opaiț, ș. a.

      2. Strunga (din nuele) cu toate părțile sale (în miniatură).
                                           *

      (§        . 35). Reuniunile și tovărășiile agricole din Sibiiu, Orăștie, Caran-
sebeș etc., vor fi invitate să expună: publicațiunile lor, foi, cărți, anuare
și colecțiunile lor de obiecte de interes etnografic.

      (§        . 36). Despărțămintele Asociațiunii de asemenea vor fi recercate a
înzestra aceste secțiuni (VII—XIV) cu obiecte mai caracteristice de pe te-
ritorul lor și în deosebi despărțămintele Săliște și Mercurea (respective co-
munele Săliște și Poiana) vor fi invitate deosebit să înzestreze și aranjeze
despărțământul păstoritului.

      (§  . 37). La fiecare obiect se va arătă numele lui, cum e folosit de popor.

      Obiecte de interes etnografic sunt celea lucrate de popor și nu de
meseriași (specialiști). Astfel de obiecte să ni-se trimită. Cu cât obiectele
sunt mai vechi și aproape sau chiar eșite din folosință, cu atât ele sunt
de mai mare valoare etnografică, s. e. feșnic de lemn, cumpene de lemn,
încuietoare de lemn, ș. a.

22


      De valoare etnografică mai mare sunt obiectele lucrate cu ceva artă,
s. e. cruci, bețe, juguri, furci de tors ș. a. incristite.

      (§. 38). Obiectele mai mari se vor expune în miniatură sau fotogra-
fiate, s. e. stâna, strunga, joagărul. piua, șura, grajdul, etc.; iar cele mai
mici se vor expune în mărimea lor obicinuită, s. e. secerea, îmblăciii, râș-
nița, melița, etc.

      (§. 39). Pentru ilustrarea obiceiurilor împreunate cu diferitele lucrări
agricole vor fi expuse obiecte, vestminte (costume) ori cel puțin fotografii
cari au un rol oarecare în aceea ocaziune, ș. a.:

      a)  la seceriș-, crucea de grâu, etc.; de asemenea

      b)  obiecte întrebuințate la cules de vii;

      c)  paparuda, etc.

      (§        . 40). Cu aranjarea acestui despărțământ se încredințează membrii
secțiunii economice cu locuința în Sibiiu, cari vor cere și concursul Re-
uniunii de agricultură din Sibiiu.


Desp. E. Alte ocupațiuni de interes etnografic.

Secț. XVI. Vânatul și pescăritul.

       (§       . 41.) In această secțiune se vor expune toate armele și sculele de vânat și pes-
cărit, obicinuite la poporul român, arătându-se la fiecare obiect numirea ce i-se dă în popor.
In deosebi se vor expune:

       a) arme de vânat, cu cremene, capse, etc.;

       b) recuisite vânătorești folosite de vânători mai renumiți;

       c) curse;

      d)  fotografiile vânătorilor renumiți sau ale monumentelor acestora;

      e)  instrumente folosite la popor pentru prinderea peștilor și păstrarea lor.

       (§        . 42). Pentru înzestrarea acestei secțiuni se va face apel la des-
părțământul Asociațiunii din Câmpeni, Năsăud, Deva, Sebeș, Făgăraș, Brașov,
Sibiiu (pentru vânat) și din părțile Murășului, Oltului și Târnavelor (pentru
pescărit).

Secț. XVII. Industria minieră.

      (§  . 43.) In această secțiune se vor expune:

       a)        harțe și tabele statistice despre mine de aur, fer, cărbuni, sare, etc., lucrate de
minieri români;

      b)        sculele folosite de acești minieri (cu arătarea uumirei lor poporale) și

      c)        colecțiuni de producte miniere.

*

       (§. 44). Pentru înzestrarea acestui despărțământ se va face apel la
proprietarii și funcționarii de mine români, și îndeosebi și la despărță-
mintele Abrud, Brad, Bocșa și Oravița.

       După posibilitate se vor invită minieri români ca să prezinte felul lor
de lucrare în praxă (s. ex. spălatul aurului, etc.).

23


Partea istorică-culturală.

Desp. F. Expoziția istorică.

Secț. XVIII. Istoria politică.

       (§. 45.) 1. Istoria mai veche (înainte de 1848). In acest despărțământ se vor expune:
documente, diplome și acte, cari privesc istoria politică a Românilor din țară și a institu-
țiunilor lor; portrefe, scrisori și obiecte ale bărbaților cari s’au distins pe acest teren.

       (§. 46.) 2. Epoca dela 1848:

       a)        documente, acte și scrisori; îndeosebi ale conferențelor naționale și ale comite-
tului național;

      b)        portrete, scrisori și reliquii ale bărbaților distinși din această epocă;

      c)        tablouri, embleme, arme, distincțiuni și uniforme dela 1848;.

      d)        literatura referitoare la 1848.

      (§. 47.) 3. Istoria mai nouă:

      a) documente și acte mai importante, referitoare îndeosebi

         «) la dietele dela 1863, 1865 și 1867—1894,

         /?) la conferențele naționale ținute dela 1869—1894,

la activitatea comitetelor naționale instituite dela 1881 — 1894,

       5) Portretele deputaților români din dietele dela Sibiiu și Cluj și din parlamentul
dela Budapesta (fără deosebire de partid);

       c) reliquii de ale oamenilor politici mai însemnați din acest timp.

       (§  . 48.) Pentru înzestrarea acestei secțiuni se va face un apel public.

       Obiecte de interes istoric din epocele înșirate, cari privesc îndeosebi
bisericile și școalele, apoi viata comunală și în fine chestiuni culturale,
militare sau economice, se vor așeză în despărtămintele speciale, instituite
pentru aceste ramuri.

Secț. XIX. Istoria culturală.

       (§        . 49.) Documente și obiecte cari privesc istoria culturală a Românilor din țară
(afară de cele referitoare la biserică, școală, literatură și științe, și la artele frumoase, cari
se vor așeză în despărțămintele lor speciale), și anume :

       1.       documente și date referitoare la instituțiuni și societăți culturale române din țară,
și (în secț. XXXV), expozițiile speciale ale acestora (Asociațiunea aradană și maramurășană,
reuniunile de femei, reuniunile de lectură, societățile academice, cari toate vor fi invitate
în special să participe la expozițiune);

       2. mecenații români, portretele și reliquiile lor;

       3. academicianii români (portrete și reliquii);

       4. date statistice despre fundațiuni și fonduri culturale.

       (§        . 50.) înzestrarea acestei secțiuni se încredințează dlor N. Togan și
Dr. E. Cristea.

Secț. XX. Istoria militară.

       (§        . 51.) In această secțiune se va expune tot ce poate contribui la ilustrarea roiului
Românilor din țară în armata austro-ungară și în general pe terenul militar, și îndeosebi:

       1.       Portrete, scrisori, diplome și obiecte mai interesante ale generalilor, ale proprie-
tarilor și comandanților de regimente români din țară;

       2  Oficeri români distinși, portretele și reliquiile lor;

       3.        Obiecte ce privesc regimentele românești desființate (documente, diplome, distinc-
țiuni, arme și uniforme);

24


       4.        Date statistice despre rolul Românilor în armata țârii și îndeosebi în regimentele
recrutate în majoritate dintre Români;

       5.        Istoria regimentelor românești, tablouri, documente și distincțiuni ce privesc luptele
mai însemnate ale acestor regimente.

       6.        Literatura militară de interes românesc, scriitorii militari români și operele lor;
invențiuni, etc.

       (§.        52.) Pentru înzestrarea și aranjarea acestei secțiuni se va face
apel la oficerii români și la reprezentanțele fondurilor grănițerești.

Desp. G. Bisericile române.

       (§.         53). Metropoliile resp. Eparhiile ambelor biserici române din țară
vor fi Invitate să aranjeze fiecare pentru sine în mod independent și în
câte o sală separată o expozițiune specială după următoarea programă:

Secț. XXI. Teritorul și credincioșii bisericilor române.

       (§.        54). 1. Teritorul preste care se întinde fiecare dintre bisericile române, se va
prezentă pe o hartă geografică, care va arătă arondarea eparhiilor, și protopopiatelor, precum
și (event. prin stegulețe) comunele în cari se află parohii sau filii și școale confesionale.

       (§. 55). 2. Conspecte sumare sau grafice vor arătă starea credincioșilor, și anume:

       a)  numărul sufletelor (după gen), și familiilor, al alfabeților și analfabeților;

       b)  Numărul parohiilor, filiilor, preoților și bisericilor (cu arătarea prețului acestora).

       c)  numărul școalelor, învățătorilor definitivi, provizori, tolerați și al școlarilor (după gen).

Secț. XXII. Averea bisericilor.

       Se vor prezentă conspecte cari să arete:

       (§        . 56). 1. Averea bisericească și anume: a) Valoarea zidirilor bisericești (eparhiale și
parohiale) și destinațiunea lor, proprietatea de pământ (după preț și întindere) și veniturile
acestor realități;

       b)         averea mobilă, și anume: fondurile și fundațiunile bisericești, Întreprinderile, mo-
bilierul, rechizitele și ornatele bisericești;

       c)  datoriile bisericilor.

       (§. 57). 2. Averea școlară, și anume :

       a)         zidiri școlare (pentru instrucțiune, locuința învățătorilor sau alte scopuri), proprie-
tatea de pământ cu destinațiune școlară;

       b)       averea mobilă a școalelor (fonduri și fundațiuni școlare, mobilier, rechizite etc.);

       c)       datoriile școalelor.

Secț. XXIII. Bisericile și mănăstirile.

       (§        . 58). 1. Bisericile, mănăstirile și rezidențele arhierești mai însemnate și frumoase
sau de interes istoric (în miniatură sau fotografie).

       2.  Mormintele și criptele arhiereilor;

       3.        Obiecte sacre de însemnătate artistică sau istorică (chivote, icoane, cruci, evangelii,
epitafe, anatolii, cădelnițe, vase, haine, odoare, etc.)

       4.  Cărți rituale, vechi și nouă, manuscripte vechi.

       5.        Pictura și sculptura bisericească (icoane și sculpturi, iconostase, etc.) cari se vor
prezentă eventual în despărțământul artelor (secț. XXIX și XXX).

Secț. XXIV. Școalele confesionale.

       (§. 59.) 1. Seminariile.

       2. Școalele secundare.

25


       3.         Școalele poporale și anume: zidirile mai frumoase și întocmirea lor, mijloacele
de învățământ.

       4.  Monografiile școlare.

       5.  Portretele dascălilor distinși și lucrările lor.

Secț. XXV. Istoria bisericilor.

       (§. 60.) 1. Legi și regulamente bisericești (originale și tipărite).

       2.  Congrese și sinoade (actele lor, tablourile membrilor lor).

       3.  Archiereii (portretele, biografiile și lucrările lor, obiecte remase dela dânșii).

       4.  Alți bărbați distinși pe teren bisericesc (portrete, biografii, obiecte).

Secț. XXVI. Literatura bisericească.

       (§  . 61.) 1. Scrieri de interes bisericesc sau școlar-confcsional (în manuscript și tipar).

       2. Organele publicistice ale bisericilor (colecțiuni, redactorii mai de frunte, procese, etc.)

       3. Tipografiile bisericești (casele și întocmirile lor. edițiunile lor mai de valoare, etc.)

'Desp. H. Literatura și știința.

Secț. XXVII. Producțiunea literară.

       (§. 62.) 1. Scrierile literare ale autorilor români din țară (fără conziderare la locul
unde și-au desvoltat activitatea), atât cele redijate în limba română, cât și cele scrise în
alte limbi, și anume:

       a)  cărțile și manuscriptele vechi, religioase sau profane;

       b)  cărțile tipărite de autori români din țară; apoi

       c)  edițiuni colective și literatura calendaristică;

       d)  scrierile străine despre Români.

       (§  . 63.) 2. Presa periodică, și anume:

       a) colecțiuni complete ale ziarelor și revistelor române (sau despre Români) apărute
în țară, și cel puțin câte un număr singuratic din fiecare format ce l’au avut aceste organe
în decursul existenței lor;

       Z>) date despre tiragiu, procese de presă, și alte momente însemnate;

       c) probe de ilustrațiuni din revistele ilustrate.

       (§. 64.) 3. Autorii români'.

       a)         Portretele, biografiile, corespondența și actele scriitorilor și publiciștilor români
mai însemnați, obiecte rămase dela dânșii;

       b)        distincțiunile (diplome, orduri, daruri naționale, etc.) ce li-s’au dat.

*

       (§. 65.) Pentru înzestrarea acestei secțiuni se va face apel cătră scrii-
torii români și familiile lor, și îndeosebi și cătră Consistoriile și parohiile
bisericilor române, cătră direcțiunile școalelor secundare și cătră librarii
români.

       Publicatiunile ce vor întră (și cari se vor putea completă și din bi-
blioteca Asociațiunii), se vor aranja după secțiuni și autori, și după posi-
bilitate se vor consemnă într’un catalog tipărit.

       Autorii cu publicațiuni mai mari sau mai număroase, vor putea expune
(cu cheltuiala lor) colecțiuni a parte.                           <

       Publicatiunile de interes special bisericesc, școlar, financiar, militar
sau artistic se vor puteă expune în secțiunile la cari aparțin.

       Obiectele ce vor întră pentru această secțiune le va aranja bibliote-
carul Asociațiunii.

26


Secț. XXVIII. Expoziția științifică.

       (§. 66.) Această secțiune va cuprinde:

       1. toate produsele activității științifice a Românilor din țară (fără conziderare la
locul unde au desvoltat-o), și anume:

       a) scrierile lor;

       5) colecțiunile de istorie naturală;

       c) lucrările lor (construcțiuni în miniatură sau fotografie, harțe, planuri, aparate,
preparate, invențiuni, etc.).

       (§. 67.) 2. portretele, biografiile, corespondența și actele bărbaților cari s’au distins
pe terenul științelor.

       (§. 68.) Pentru înzestrarea acestei secțiuni se va face apel la oamenii
de știință și la instituțiunile în sinul căror au lucrat.

       Aranjarea acestei secțiuni se va încredința unui membru al secțiunii
științifice a Asociațiunii.

Desp. I. Artele frumoase și industria de artă.

Secț. XXIX. Pictura.

       (§. 69.) 1. Pictura bisericească, ale cărei produse se vor acuirâ în senzul §. 53 (cf.
Secț. XXIII), (§. 58, p. 5), și anume atât icoanele mai vechi, cât și cele lucrate în timpurile
mai noue de pictori cunoscuți (Mihail Pop, Popescu, Georgescu, Costande, Alexici, Șmi-
gelschi, etc.).

       (§. 70.) 2. Pictura profană, tablourile zugrăvite de pictorii înșirați sub 1. și alți ar-
tiști din generația mai tineră (II. Mureșan, Simoneseu, Zaicu, Iul. Toader, Bran, Elena
Popea, etc.), apoi de profesorii de desemn și pictură dela școalele românești.

       La această expoziție se vor admite numai lucrările pictorilor români de origine din
țară (fie chiar ulterior expatriați).

*

       (§. 71.) Pentru procurarea icoanelor bisericești se va face apel la
eparhiile și parohiile române, iar pentru pictura profană se va scrie ar-
tiștilor înșirați, și — întrucât nu ar mai fi în viață — familiilor lor. De
asemenea se învită proprietarii de tablouri mai de valoare, să participe Ia
expozițiune. Secțiunea aceasta o va aranja D. O. Smigelșchi.

Secț. XXX. Sculptura.

       (§. 72.) 1. Sculptura bisericească conform dispozițiunilor luate pentru Secț. XXIII (§.
53 și 58 p. 5).

       2. Lucrările, profane ale sculptorilor moderni.

       (§. 73.) înzestrarea acestei secțiuni se va face în senzul dispozițiu-
nilor §-lui 71 (referitor la pictură).

Secț. XXXI. Muzica română.

       (§. 74.) In această secțiune se vor cuprinde:

       1. instrumente muzicale de interes special românesc.

       2.        compozițiuni muzicale ale compozitorilor români din țară (note, cv. fonograme cu
melodii și danturi românești etc ).

       3.        expoziținnile societăților de muzică și ale corurilor de plugari (statute, dări de
sama, tablouri, insignii, distincțiuni, etc.).

27


       (§        . 75.) Pentru înzestrarea acestei secțiuni se va face apel la Reu-
niunea de muzică din Sibiiu.

Secț. XXXII. Artiștii români.

       (§        . 76.) In această secțiune se vor expune; portretele, biografiile si scrierile artiștilor
români de origine din țară, obiecte rămase dela dânșii, acte și corespondența lor, distinc-
țiuni, etc.                                 *

       (§         . 77.) înzestrarea acestei secțiuni se va face în senzul §§-lor 71
și 73.

Secț. XXXIII. Industria de artă.

       (§        . 78). 1. Lucrări aparținătoare artelor decorative, executate de artiști sau diletanți
români (încât nu aparțin industriei de casă).

       2.        modele pentru mobiliarea locuințelor și pentru industria textilă, compuse după
motive originale ale industriei de casă românești.

       3.      lucrări artistice ale meseriașilor români.

*

       (§. 79.) Aranjarea acestei secțiuni se Încredințează „Reuniunii femeilor
române din Sibiiu“.

Desp. K Societățile culturale.

Secț. XXXIV. „Asocîațiunea“.

       Expoziția specială a ,,Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului ro-
mân", se va compune din următoarele părți:

1.  Din istoricul Asociațiunii.

      Aici se vor prezentă:

      (§. 80.) a) acte și documente despre înființarea „Asociațiunii";

      b)  date despre adunările generale ținute păn’ aci:

      c)  diplome vechi și noue pentru membri;

      rf) diplome și alte suveniruri dela expozițiile din 1862 și 1881;

      e) tabele statistice despre fiuctuațiunile numărului membrilor și despărțămintelor;

       (§. 81.) f) stările actuale se vor prezentă prin o hartă geografică, pc care se va
arătă împărțirea teritorului despărțămintelor (active și proiectate) și se vor marcă prin ste-
gulețe de diferite culori: sediul comitetelor cercuale (cu numărul membrilor despărțămân-
tului) și agenturilor, și localitățile uude se află biblioteci ambulante sau stabile ale „Aso-
ciațiunii¹¹.

       (§. 82.) <?) portretele prezidenților și ale bărbaților binemeritați pentru „Asociațiune“
(fundatori, membri onorari, etc.).

*

       (§. 83.) Cu aranjarea acestei secțiuni se încredințează secretariatul
Asociațiunii.

2.  Averea Asociațiunii.

      (§. 84.) a) casele Asociațiunii;

      b)  date despre fondurile și fnndațiunile Asociațiunii;

      c)  budgetele din trecut și cel actual;

    ■ d) conspect grafic despre sumele date pentru stipendii, pentru sprijinirea literaturii,
și alte scopuri culturale dela înființarea Asociațiunii pană astăzi;

      (§. 85.) e) biblioteca Asociațiunii.

*

28


       (§. 86.) Această secțiune se va aranjă prin cassarul (§. 84) și biblio-
tecarul (§. 85) Asociațiunii.

3.   Activitatea literară.

       (§  . 87.) a) colecțiunea publicațiunilor editate de Asociațiune sau cu ajutorul ei ;

       b)  coleețiunea „Transilvaniei" și alte publicațiuni oficiale;

       c)  „Biblioteca Poporală" ■

       (§. 88.) d) „Enciclopedia Română", și anume:

       1.  în volumuri legate și în fascicole.

       2.  tartele Enciclopediei.

       3.  un tablou al ilustrațiunilor.

       4.  tabloul colaboratorilor.

       5.  o colecțiune de manuscripte.

       6.  arhiva, corespondența și registrele Enciclopediei.

       7.  distincțiunile ce i-s’au acordat. In fine

       (§. 89.) e) secțiunile științifice-literare (membri, diplome, date despre ședințele plenare)

                                               *

       (§. 90.) De aranjarea acestei secțiuni va îngriji biroul Asociațiunii.

4.   Școala de fete.

       (§         . 91.) a) se va prezentă o sală de prelegeri și un dormitor al internatului, eventual
și refectoriul acestuia;

       b)         date despre numărul elevelor și puterilor didactice, și tablouri fotografice ale
acestora;

       c)      programele și alte publicațiuni ale școalei;

       d)         date, despre cheltuelile făcute de Asociațiune pentru înființarea, înzestrarea și sus
ținerea școalei și internatului;

       (§. 92.) e) obiecte (lucru de mână, desenuri, etc.) lucrate de elevele școalei

                                               *

       (§. 93.) Cu înzestrarea și aranjarea acestei secțiuni se încredințează
direcțiunea școalei civile de fete.

Secț. XXXV. Alte societăți culturale.

        1.  Societăți pentru cultura poporului, și anume:

       (§  . 94.) a) Societatea pentru fond de teatru român ț

       b)  Asociațiunea aradană, și

       c)         Asociațiunea din Maramurăș vor fi invitate a participă cu o expozițiune specială
care să arete teritoriul, mijloacele și rezultatele activității lor.

       2.  Societăți filantropice și de femei-.

       a)  toate societățile damelor române din țară, și

       b)         celelalte societăți filantropice, vor fi recercate a prezentă activitatea lor în expo-
zițiuni speciale,

       (§. 96.) 3. Societățile academice române din țară vor expune statutele, dările de samă,
publieațiunile lor și alte obiecte referitoare la trecutul lor și la activitatea lor da astăzi.


                  . Desp. L. Expozițiunea Băncilor.

      (§. 97). Despărțământul Băncilor, aparținând părții istorice-culturale
a expozitiunii, se va instala într’o sală separată, și se va compune din două
secțiuni; una generală, care va prezentă Băncile române în totalitatea lor,
și alta specială, care va arătă stările fiecărui institut a parte.

29


       Cu privire la caracterul istoric-cultural (și nu economie) al expozitiunii,
se vor consideră. în acest despărțământ mai ales numai acele stări și mo-
mente ale activității Băncilor, cari le prezintă ca factori susținători ai vieții
sociale și culturale a poporului român din tară.

Secț. XXXVI. Partea generală.

1.  Situațiunea geografică a Băncilor române.

       (§. 98). Pe o masă situată in mijlocul sălii, spre a fi accesibilă din toate laturile, se
va așeză o hartă a Ungariei, în care se vor distinge comitatele locuite de Români prin o
coloare deosebită, în patru nuanțe după proporțiunca ce Românii o an în poporațiunea ge-
nerală a comitatului (5—25, 26—50, 51—75, 76 —100%). Localitățile de pe acest teritor
cari sunt sediul unei bănci românești, se vor însemnă prin litere mai mari și prin stegulețe
colorate, cari vor purtă firma institutului resp. institutelor din localitate. Filialele se vor
însemnă prin stegulețe de altă coloare. Lângă aceste stegulețe se vor așeză câte 3 pira-
mide sau cuburi, în diferite colori, cari prin mărimea lor vor arătă după o măsură anumită
(s. ex. 1 centimetru egal K 10,000 —) suma ce o reprezintă averea proprie, depozitele și
împrumuturile lichidate ale băncilor' rom. din localitate. Intr’un colț al harței se vor dă
explicațiunile necesare (explicarea semnelor și colorilor, în fine seara sau măsura propor-
țională, care arată cifra în coroane ce o reprezintă mărimea piramidelor sau cuburilor).

2.  Tablouri grafice generale.

       (§. 99.) Aceste tablouri vor arătă (prin linii și nu prin citre) desvoltarea băncilor și
starea lor la încheiarea anului de gestiune 1904, in totalitate și fără considerare la partea
singuraticelor institute, și anume:

       a)        Tabloul activelor fi pasivelor. Un tablou rubiieat după ani (dela 1873, când și-a
încheiat prima bancă românească primul bilanț, pănă la 1904) și după sume (însemnând
fiecare rubrică o cifră anumită, spre exemplu sute de mii sau milioane coroane), va arătă
prin linii de diferite colori creșterea din an în an a următoarelor ramuri: a) averea proprie
a băncilor (capital social, fonduri de rezervă generale și speciale și fondurile de penzinni),
b) depozitele, c) reescontul, d) împrumuturile lichidate (cambiale, hipotecare și de orice
altă natură), e) efectele proprii, f) realitățile proprii.

       Pe acelaș tablou se vor arătă prin două discuri, împărțite în secțiuni de diferită co-
loare, partea proporțională (în %) ce o reprezintă la finea anului 1904, fiecare dintre ra-
murile înșirate în totalul activelor, respective .pasivelor.

       b)        Totalul profitului fi perderilor. Prin un tablou, întocmit ca cel descris sub 1, se
va arătă creșterea din an în an și starea la 1904 a următoarelor conturi: a) profit, b) chel-
tueli personale (salarii, bani de cuartir, remunerațiuni, maree de prezență, penziuni și tan-
tiemele funcționarilor, membrilor din direcțiune și din comitetele de supraveghiare, toate
aceste în suma lor totală) c) contribuțiunea plătită statului, și d) sumele date pentru sco-
puri culturale și de binefacere.

       Pentru fiecare dintre aceste conturi se va dă în cifre și suma totală pentru anii 1873—
1904 laolaltă.

       O rubrică specială pe acelaș tablou va arătă creșterea din an în an a dividendei
medie (în % ale capitalului social).

       c)        Tabloul averii proprii a Băncilor române. Un tablou special va arătă pentru
fiecare bancă prin câte o fășie verticală colorată sau prin câte un disc, a căror înălțime
resp. mărime diferită va corespunde după o proporție anumită (însemnând spre ex. fiecare
grad al scării cifra de K 10,000'—) sumei ce o reprezintă averea proprie a institutelor sin-
guratice, — cuota ce se cuvine fiecărui institut din totalul averii proprii a Băncilor noastre.

       Ca avere proprie se va consideră: capitalul social, fondurile de rezervă generale și
speciale și fondurile de penziuni, cari în lungul fâșiei sau în planul discului fiecărui in-
stitut se vor distinge prin colori deosebite.

30


            <7) Tabloul capitalurilor străine administrate de băncile române, și

             e) Tabloul împrumuturilor lichidate, întocmite ambele în forma tabloului de sub 3,
      și arătând în mod grafic, prin fâșii sau discuri colorate, proporțiunea în care participă sin-
      guraticele institute la totalul capitalurilor străine resp. la totalul împrumuturilor lichidate.

             In fine se vor putea compune asemenea tablouri grafice și pentru prezentarea părții
      ce o au singuraticele institute la susținerea societății române din țară prin cheltuelile per-
      sonale ce le lichidează an de an funcționarilor lor și membrilor din direcțiune și celor din
      comitetele de supraveghiare, apoi prin contribuirile lor pentru scopuri culturale și de bi-
      nefacere, arătându-se și totalul sumelor date sub acești titli dela 1873 încoace.

3. Organizațiunea Băncilor române.

             (§. 100). In scopul de a învedera începuturile orgauizațiunii noastre economice-finan-
      ciare, Delegațiunea Băncilor încă va expune o serie de obiecte ce privesc activitatea ei,
      cum vor putea fi : «) tabloul fotografic al membrilor primei conferențe a Băncilor, b) or-
      ganul oficial al Delegațiunii „Revista Economică¹¹, c) o colecțiune a „Anuarelor¹¹, d} alte
      publicațiuni editate cu cheltuiala Delegațiunii.

Secț XXXVII. Partea specială.

            In această secțiune se va prezentă:

             (§. 101.) 1. Câte un tablou grafic pentru fiecare Bancă a parte, întocmit ca și ta-
      blourile de sub 1 și 2 din secția generală, care să arete activele și pasivele și contul profit
      și perdere, separat pentru fiecare institut, atât în desvoltarea lor anuală cât și în starea lor
      la finea anului 1904. Pa acelaș tablou se vor arătă și fluctuațiunile dividendei.

            2. In legătură cu tabloul ei grafic, fiecare bancă va mai putea să mai expună :

             a) fotografia casei sale; &) publicațiunile sale oficiale (rapoarte, anuare, scrieri ju-
      bilare, etc.); c) alte publicațiuni editate cu cheltuiala sau ajutorul băncii; d) date despre
      instituțiunile filantropice ce le susține și despre fundațiunile sau fondurile ce le-a creat; în
      fine e) date personale, cum ar fi spre ex. numărul și retribuțiunile funcționarilor apoi
      tablouri fotografice ale funcționarilor și membrilor direcțiunii, (ori în locul acestora foto-
      grafiile lor în format „visit“ spre a puteă compune un tablou mare al tuturor funcțio-
      narilor și eventual și al membrilor din direcțiune dela toate institutele), în line portretele
      fundatorilor sau directorilor binemeritați, etc.

*

             (§. 102.) Datele necesare pentru compunerea tablourilor înșirate se
      vor procură, prin chestionare speciale, cari se vor trimite tuturor Băncilor
      române cu rugarea de a umplea în mod exact rubricile ce le cuprinde și
      a le trimite apoi biroului Asociațiunii, care va reeercă direcțiunea „Albinei*
      ca să ingrijască prin funcționarii ei, ocupați mai puțin în lunile de vară,
      de lucrările matematice (sumările, calcularea proporțiunii în %, etc.), pe
      baza căror apoi se vor compune tablourile grafice prin un număr mai mare
      de desenători specialiști.

            Cheltuelile împreunate cu aceste lucrări se vor acoperi din contri-
      buiri ale singuraticelor bănci.

            In schimb pentru aceste contribuiri, tablourile grafice speciale vor trece în
      proprietatea institutelor respective, și Ji-se vor trimite după încheerea expo-
      zițiunii împreună cu celelalte obiecte ce eventual vor expune. Tablourile gene-
      rale, cari privesc totalitatea băncilor, se vor așeză in Muzeul „Asociatiunii*.

            Aranjarea acestui despărțământ se încredințează secretariatului Aso-
      ciațiunii și Domnilor C. Popp, D. Rațiu și I. Vătășan, funcționari ai „Albinei“,
      cari vor fi rugați a luă asupra lor și conducerea lucrărilor matematice.

Nr. 113-1905.


Proces verbal

     luat în ședința secțiunei științifice a „ Asociațiunei pentru li-
     teratura și cultura poporului român ținută în Brașov la 30
     Decemvrie v. 1904 sub prezidiul dlui Dr. Ambrosiu Chețianu,
     viceprezident.

     Prezenți domnii: Dr. A. Chețianu, Dr. 1. Radu, A. Ciortea și A. Vlaicu,
                                      referent.

          I.       Referentul A. Vlaicu împărtășește, că dl prezident nu va putea
     participa la această ședință, care va fi. condusă de dl viceprezident.

          D-nul viceprezident Dr. A. Chețianu ocupând prezidiul, salută pe
     membrii secțiunei și deschizând ședința, dă cuvântul referentului.

          II.      Referentul comunică, că a convocat această ședință, pentruca
     secțiunea să pună la cale diferitele lucrări și cu deosebire să se distribue
     rolurile și skiopticoanele.

          Totdeodată comunică, că zilele trecute a fost aci dl Dr. Diaconovich,
     primsecretarul Asoeiațiunii, rezolvând diferite agende oficioase.

          Cetește apoi adresa prezidială Nr. 1012 din 28 Oct. 1904 prin care
     se transpune spre recenziune o lucrare a dlui Dr. Ilie Beu întitulată
     „Cărticica sănătății".

                     Se ia la cunoștință, iară lucrarea să fie dată spre cenzu-
                rare membrului corespondent Dr. St. Erdâlyi și dacă acesta
                n’ar primi, recenziunea să o facă referentul.

          III.      Se cetește adresa prezidiului Asoeiațiunii Nr. 1101 ex. 2 No-
     ernvrie 1904, prin care se asignează suma de K 240'19 spesată de sec-
     țiune și se face cunoscut, că adunarea generală din Timișoara a votat
     K 500'— pentru alte două aparate.

                     Se ia la cunoștință și referentul să ceară informațiune
                asupra sumei disponibile pe seama secțiunii.

          IV.       Se cetește adresa prezidiului Nr. 800 din 15 Noemvrie 1904,
     prin care se trimite spre recenziune manuscrisul dlui Teodor Filipescu:
     „Aurul și Argintul".

                     Manuscrisul se predă spre recenziune domnului Dr. A.
                Chețianu.

          V.       Referentul comunică, că a comandat încă un aparat de proiec- <
     țiune la firma Ed. Liesegang în Diisseldorf, care a sosit zilele trecute.
     Costul lui e Mărci 236'—, iară spese s’au făcut K 21'49, cari se vor aco-
     peri de Asociațiune.

          Cauza întârzierii a fost că suma s'a votat numai pe 1905 și nu s’a
     putut face comanda mai curând.

          Pănă acum s’au ținut deja două prelegeri aci în Brașov. In curând
     vor fi gata alte două prelegeri pentru diapozitivele existente.



3


X

34


           Pentru prelegeri de ținut in centrele Blaj și Brad voim să dăm
      deja acum aceste două aparate cu cele două prelegeri gata, cari să se
      împrumute alternativ pănă vom termina și celelalte și eventual să se
      ceară dela ,Urania“ din Budapesta și alte prelegeri împrumut.

           In acelaș timp vom comanda un al treilea aparat și unele diapozi-
      tive, eu sumele disponibile pentru cel puțin două alte prelegeri.

                      Se ia la cunoștință, iară după terminarea ședinței d-nul
      A. Ciortea va arăta manipularea cu aparatele și va dă fiecărui
      domn membru câte un aparat cu toate cele trebuincioase la el.
      VI. Cu privire la lucrările Insinuate deja se constată, că nu e lu-
      crul așa urgent, pentrucă biblioteca Asociațiunei are deja material pentru
      mai multe broșuri.

           Lucrarea proiectată de secțiune în ședințele ei premergătoare se va
      face cu toate acestea la timpul necesar.

           Dl Dr. A. Chețianu comunică, că d-sa a terminat deja lucrarea des-
      pre bureți, dar pentru a cruță Asociațiunea, a dispus a o tipări în contul
      propriu și o va prezentă secțiunei gata.

                      Toate acestea se iau cu plăcere spre știință, iară cu pri-
                vire la lucrarea d-nului Dr. A. Chețianu secțiunea își va face
                propunerile ei la Asociațiune la timpul său.

           VII. Pentru a satisface îndatoririi morale și a contribui la ridicarea
      nivoului foaiei „Transilvania"

                      membrii secțiunei iau angajamentul a conlucră în ordi-
                nea următoare: In numărul pe Ianuarie—Februarie 1905, A.
                Vlaicu; Martie —Aprilie Dr. A. Chețianu; Maiu—Iunie Dr. I.
                Radu; Iulie —August A. Ciortea; Septemvrie—Octomvrie S.
                Stoica și apoi să se perondeze tot astfel dela început.

           Cu acestea se încheie ședința și secțiunea se duce în laboratoriu
      ca să aziste la explicările și proiecțiunile dlui A. Ciortea.

                D. u. s.

      Dr. Ambrosiu Chețianu m. p., viceprezid. Arseniu Vlaicu m. p., referent.


       Nr. 455/905.

Proces verbal

      luat în ședința secțiunii literare a „Asociațiunii pentru lite-
   ratura română și cultura poporului român “ ținută Luni în
   • 31 Ianuarie v. (15 Februarie n.) 1905 sub prezidiul dlui losif
   Vulcan.

      Prezenți: losif Vulcan, Virgil Onițiu, Dr. losif Blaga și A. Bârseanu, care
                              funcționează ea notar.

           I.      Referentul secțiunii raportează, că în urma adresei Onor. Comitet
     central de dto 4 Noemvrie 1904 a examinat o colecțiuue de 13 povestiri
     poporale, înaintate de dl I. Pop Reteganul pentru a fi publicate în „Biblio-

36


      teca poporală a Asociațiuniiu, și a și transmis Onor. Comitet raportul
      său în această privință, arătând care din cele 13 merită a fi publicate
      în „Biblioteca poporală" și care au lipsă de oarecare prelucrare.

                      Spre știință.

            II.      Tot referentul împărtășește, că cerândn-se cu data de 12 De-
      cemvrie 1904 din partea Onor. Comitet central opiniunea secțiunii în Ges-
      tiunea procurării unui număr de exemplare pe seama bibliotecilor poporale
      din broșura „Frunze de laur* de răposatul Zaharie Boiu, dânsul a propus
      Onor. Comitet, ca din considerațiune de pietate față cu fericitul autor,
      fost multă vreme în serviciul „Asociațiunii", să procure un număr oare-
      care din numita broșură.

                      Se aproabă.

            III.      Referentul împărtășește mai departe, că neputând lua parte la
      adunarea generală a „Asociațiunii", ținută în 21 și 22 Septemvrie n. 1904
      în Timișoara, unde avea să țină o disertațiune, a fost înlocuit de membrul
      secțiunii Dr. losif Blaga, care a vorbit despre „principiile artei moderne¹¹-

                      Se ia spre știință.

            IV.       In cestiunea adunării nomenclaturei poporale referentul împăr-
      tășește, că a început adunarea numirilor relative la plug, car și la războ-
      iul de țăsut deocamdată prin școlarii dela școala comercială română din
      Brașov, și prezentează câteva din probele adunate. Comunică, că va
      căută să completeze acest material în vacanțele de Paști și totodată pro-
      pune, ca secțiunea să se adreseze cătră profesorii de limba română dela
      școalele noastre medii și dela preparandiile române din patrie precum
      și cătră alți bărbați, cari vin în atingere cu poporul, rugându-i să-i dee
      mână, de ajutor la adunarea materialului linguistic în cestiune.

                       împărtășirile referentului se iau spre știință, propunerea
                 se primește și pentru executarea mai lesnicioasă a ei se decide
                 ca după modelul prezentat de referent să se litografeze niște
                 schițe ale plugului, carului, războiului de țăsut și ale părților
                 lor, care schițe să servească ca orientare persoanelor, ce vor
                 fi rugate a contribui la adunarea nomenclaturii poporale. Onor.
                 Comitet central să fie rugat, să binevoiască a acoperi cheltuielile
                 împreunate cu litografarea schițelor în cestiune.

            V.       Se cetește scrisoarea dlui losif Popovici, de dto Cliciova
      11 Febr. a. c., prin care se cere spijinul secțiunii în scopul studiării dia-
      lectelor române și al înființării unui „Muzeu al limbei române" cu ajutorul
      „Asociațiunii".

                       Se ia act de cele cuprinse în această scrisoare, având
                 secțiunea a se pronunța, când va primi raportul detaiat al dl
                 los. Popovici, pus în vedere în scrisoarea, despre care e vorba.

           Brașov, 31 Ianuarie v. (13 Februarie n.) 1905.

      losif Vulcan m p., președinte. Andreiu Bârseanu m. p., notarul ședinței.
                      Dr. losif Blaga m. p. Virgil Oiiiliu m. p.


3*

86


        Nr. 275-1905.

Proces verbal

din 9 Martie 1905. Ședința III a comitetului central al
Asociațiunii.

     Prezident: losif St. Șuluțu. Notar: loan 1. Lăpedatu. — Membrii
     prezenți: Dr. C. Diaconovich, N. Ivan, I. Papiu, Dr. II. Pușcariu, Dr.
     Eus. Roșea, Nic. Togan, Dr. V. Hologa, Dr. M. E. Cristea, R. Simu și 1.

Vătășanu.

          41.  Cu verificarea procesului verbal al ședinței de astăzi

                     se încredințează dnii Dr. V. Bologa, N. Ivan și N. Togan.

           42.       (214—1905.) D-nul profesor /. F. Negruțiu din Blaj, prin scrisoa-
     rea sa din 18 Febr. a. c. raportează, că împreună cu d-nii prof. Chețianu
     și Precup, conform însărcinărei primite, a reprezentat Asociațiunea la în-
     mormântarea regretatului loan I/. Rusu, unde a rostit un discurs funebru, în
     care a arătat meritele răposatului pentru Asociațiunea noastră.

                     Se ia act.

                     Dior Negruțiu, Chețianu și Precup ]i-se exprimă mulțămită.

           43.       (266—1905.) Secret. I raportează, că Comisiunea instituită prin de-
     ciziunea Nr. 31 din 16 Febr. a. c. pentru organizarea expozițiunei Asocia-
     tiunii, s’a constituit la 27 Febr. a. c., alegându-și prezident pe dl I. St.
     Șuluțu, secretari pe d-nii loan I. Lăpădatu și Romul Simu și director
     al expozițiunei pe dl Dr. C. Diaconovich. Ca delegați ai despărțămân-
     tului Sibiiu vor face parte din comisiune domnii Dr. L. Lemeny și St.
     Stroia. Comisiunea se va întruni în fiecare Sâmbătă și a început deja
     stabilirea programei detailate.

                     Se ia act.

           44.       (209—1905.) Secretarul I raportează, că dl /. Moisil, directorul
     școalei ceramice din T.-Jiu a donat pe seama Muzeului șapte vase cu mo-
     tive după cusături românești și ouă încondiate, lucrate și pictate de
     elevii școalei ce conduce.

                     Se ia act și dlui Moisil i-se exprimă mulțămită.

           45.       (191—1905.) Dl Dr. losif Popouici, în urma învitărei ce i-s’a făcut
     prin deciziunea Nr. 170 din 15 Sept. 1904, înaintează o propunere mo-
     tivată pentru studiarea dialectelor Umbei române și în special pentru în-
     ființarea în cadrul Muzeului Asociațiunii, a unui Muzeu al limbei române
     cu câte o secțiune fotografică, fonografică și fiziologică.

                     Comitetul central înainte de a întră în meritul acestei
                propuneri importante, o trimite la secțiunea literară, care în
                senzul regulamentului în vigoare are să se ocupe cu studiarea
                dialectelor limbei române și invită secțiunea ca să supună
                această chestiune proximei ședințe plenare, care apoi va avea
                să prezinte Comitetului central propuneri concrete pentru reali-
                zarea proiectului dlui Popovici în limitele budgetului Asociațiunii.

37


          46.        (268—1905.) Secretarul I propune, ca în conformitate cu dis-
    pozițiunile normativului aprobat prin deciziunea Nr. 127 a) din 28 Iulie
    anul trecut să se publice concurs pentru distribuirea premiului A. Mu-
    rSșianu.

                     Se decide publicarea următorului

Concurs:

                     în conformitate cu dispozițiunile normativului general
                pentru administrarea fondurilor și fundațiunilor „Asociațiunii
                pentru literatura română și cultura poporului român" se pu-
                blică concurs pentru „premiu! Andreiu Murășianu“, de K 300.

                     La concurs se va admite orice lucrare originală de cu-
                prins literar, tipărită în Ungaria în decursul anului 1904, fie
                ea din sfera literaturei frumoase sau artistice, fie o colecțiune
                de literatură poporală.

                     Concurenții vor avea să înainteze pănă la 1 Maiu a. c.
                la biroul „Asociațiunii" în Sibiiu cinci exemplare ale lucrării
                lor. Decernerea premiului se va face în ședința plenară a sec-
                țiunilor științifice-literare, iar premiarea însăș în adunarea ge-
                nerală a „Asociațiunii** din anul curent.

          47.        (193—1905.) Direcțiunea școalei civile de fete înaintează procesul
    verbal al conferinței corpului didactic din 30 și 31 Ian. a. c., în care s’au
    pertractat diverse afaceri curente și s’a stabilit clasificațiunea elevelor
    pe semestrul I. al anului școlar curent. S’au clasificat cu totul 83 eleve,
    rămânând una neclasificată din cauză de boală.

                     Se ia act.

          48.        (197—1905.) Direcțiunea desp. „Cohaim* înaintează procesul verbal
    al ședinței comitetului cercual din 3 Febr. a. c., din care se constată:

          1.        că s’a constituit comitetul cercual, alegându-se viceprezident
    dl I. Brotea, secretar dl Ier. Buzea, cassar dl I. Buzea, controlor dl I.
    Curta și bibliotecar dl G. Fuciu;

          2.        s’a decis, ca taxele membrilor ordinari și ajutători, după subtra-
    gerea celor 20°/₀ reglementare, precum și o rată din taxa unui membru
    pe viață să se transpună la cassa centrală;

          3.        să se cumpere un „album artistic¹*, care să fie pus la dispoziția
    țărancelor noastre cu ocazia prelegerilor poporale;

          4.        membrii din comitet în comunele lor, în alte comune să fie in-
    vitați preoții și învățătorii a colecta obiecte pentru Muzeu, conform in-
    strucțiunilor din apelul comitetului central. Despre obiectele de cum-
    părat să se raporteze comitetului central;

          5.        să se adreseze un apel femeilor române din despărțământ (în
    special soțiilor de preoți și învățători) să se colecteze obiecte literate cu
    mâna și țesături țărănești și să se pună în conțelegere a îmbrăca două
    sau trei păpuși în portul cohălmenesc. Cu toate aceste obiecte să se

38


     aranjeze o mică expoziție la adunarea cercuală și după aceea să fie trans-
    puse Muzeului etnografic și istoric.

                      Se ia act și deciziunile se aproabă.

            49.       (116—1905.) Direcțiunea desp. „Mediaș* înaintează procesul verbal
      al adunării cercuale, ținută în 4 Sept, anul trecut în Mediaș, în care s’a
      luat act de activitatea comitetului cercual, s’au prezentat și aprobat so-
      cotelile, s’a stabilit proiectul de budget viitor și în fine s’a reconstituit
      comitetul cercual, alegându-se director dl protopop loan Moldouan.

                      Se ia act.

                       Socotelile se aproabă, tot asemenea și alegerea comite-
                 tului cercual. Direcțiunea despărțământului e invitată a tri-
                 mite proiectul de budget viitor la Comitetul central spre
                 aprobare.

            50.       (158—1905.) Direcțiunea desp. „Miercurea* înaintează:

            1.       Procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 18 Aug. a. tr. în
      care s’au discutat diverse afaceri curente și s’au luat dispozițiuni pentru
      conchemarea adunărei cercuale.

            2.       Procesul verbal al adunărei cercuale, ținută în Miercurea la 25
      Noemvrie a. tr. In această adunare s’a cetit și aprobat raportul .comi-
      tetului cercual, raportul cassarului, proiectul de budget viitor și s’a re-
      constituit comitetul cercual, alegându-se director domnul protopop Avram
      Pecurariu.

                      Ad 1. Se ia act.

                       Ad 2. Raportul cassarului se aproabă, tot asemenea ale-
                 gerea comitetului cercual. Direcțiunea despărțământului e in-
                 vitată să înainteze și proiectul de budget viitor la Comitetul
                 central spre aprobare.

            51.       (297—1905.) Direcțiunea despărțământului „Săliște* înaintează:

            1.       Procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 1 Nov. a. trecut,
      în care s’au discutat diverse afaceri curente, s’a prezentat raportul anual
      al comitetului și al cassarului, precum și proiectul de budget viitor și
      în fine s’au luat dispozițiuni pentru convocarea adunării cercuale.

            2.       Procesul verbal a! adunărei cercuale, ținută îti 13 Nov. a. trecut
      în comuna Mag. In această adunare s’au prezentat și aprobat raportul
      comitetului, raportul cassarului și proiectul de budget viitor; s’a decis să
      se înființeze pe sama comunelor Amnaș și Mag două biblioteci, care să
      fie folosite ca biblioteci școlare, votându-se pentru procurarea cărților
      necesare 80 cor.; în fine s’a reconstituit comitetul cercual pe un nou
      period de trei ani, alegându-se director dl protopop Dr. loan Stroia.

            Cu această ocaziune dl /. Crisan a ținut o prelegere poporală
      despre .Relele, cari bântue poporul nostru".

                      Ad 1. Se ia act.

                       Ad 2. Rapoartele, proiectul de budget, deciziunile și ale-
                 gerea comitetului cercual se aproabă,

39


           52.        (157, 172, 229, 223, 102, 247, 118, 58—1905.) Secretarul II pre-
      zintă, rapoartele anuale pro 1904 înaintate de directorii despărțămintelor
      Abrud-Câmpeni, Alba-Iulia, Bistrița, Brașov, Mociu, Săliște, Sătmar-
      Ugocia și Timișoara, rapoarte, cari în extras s’au publicat, respective se
      vor publica în „Analele" Asociațiunii.

                      Se ia act.

           54.       (142—1905.) Comitetul corului uocal român din Bozoviciu cere
      pentru biblioteca sa câte un exemplar din cărțile apărute în „Biblioteca
      poporală a Asociațiunei.

                      Cererea se încuviințează.

           55.       (156, 202, 115, 228—1905.) Secretarul II raportează că dela 29
      Ian. a. c. până azi s’au înscris:

           a)       membri ordinari noui: D-nii Victor Onițiu, funcționar la C. F. U.
      în Seghedin, loan Curta, paroch în Bundorf, Vaier Poruțiu, director de
      bancă în Bistrița, Augustin Magyar, pădurar în Beiuș, losif Hosszu, pă-
      durar în Beiuș și „Economia”, institut de credit și economii în Cohalm.

           b)       membru pe viată: Dl George Mircea, proprietar în Cața, solvind
      prima rată de 50 cor. din taxa statutară.

                      Cei amintiți sub a) se declară membri ordinari ai Aso-
           ciațiunii. Dl G. Mircea se va declara de membru pe viață și i-se
           va liberă diploma după ce va solvi întreaga taxă de 200 cor.
           Cu aceste ședința se încheie.

                D. u. s.

      losif Stereo, Șuluțu m. p., prezident, loan I. Lăpitâatu m. p., notar. —
      S’a verificat. Sibiiu, în 10 Martie 1905. Dr. V. Bologa m. p. Nic. To-
      gan m. p. N. Ivan m. p.



       Nr. 455/905.

Proces verbal

     luai în ședința secțiunii literare a „Asociațiunii pentru litera-
     tura română și cultura poporului român", ținută Luni în 14/27

Martie 1905 sub prezidiul dlui losif Vulcan.

     Prezenți: losif Vulcan, Virgil Onițiu, Dr. losif Blaga și A. Bârseanu.
                      Notar al ședinței: A. Bârseanu.

          I. Se cetește hârtia dlui primsecretar al „Asociațiunii" ddto 8 Martie
     a. c., în care se pun în vederea secțiunii lucrările de căpetenie, ce au a
     se execută în timpul proxim. Relativ la cele cuprinse în această hârtie
     se iau următoarele hotărîri:

                    1. In ceeace privește proxima adunare generală a „Aso-
               ciațiunii", ce se va ținea Ia Sibiiu și care va fi împreunată cu

40


                 inaugurarea Muzeului istoric-etnografic și cu o expozițiune
                 etnografică, istorică și culturală, proiectată pentru zilele de
                 19—28 August a. c., secțiunea examinând programa prealabilă
                 pentru această expozițiune, publicată în Nr. 1 al „Transilvaniei
                 din anul curent, e de părere:

                       a)         Că punctul 5 (Literatura română) din despărțământul C.
               (Partea culturală), ar trebui modificat astfel, ca nu numai căr-
               1 țile românești apărute în patrie dela 1848 încoace să se expună,
               ci în prima linie cărțile cele mai vechi, incunabulele noastre,
               precum și manuscripte vechi, fie ele de cuprins religios sau
               profan. După părerea comisiunii acestea prezintă mai mult interes
               de a fi cunoscute și totodată cu ocaziunea adunării lor poate
               să se afle și lucruri despre existența cărora nu s’a știut nimic.

                       Pentru procurarea acestor vechi monumente literare onor.
                 Comitet central va face bine dacă se va adresa Vener. Consi-
                 stoare și Ordinariate bisericești, precum și bibliotecilor școalelor
                 noastre medii, comitetelor parohiale din comunele cu biserici
                 mai vechi și în genere cătră toți cărturarii noștri. In deosebi
                 atrage secțiunea atențiunea Onor. Comitet central asupra bo-
                 gatei arhive și biblioteci a bisericei Sf. Nicolae din Brasov-
                 Scheiu, precum și asupra bibliotecei remase dela fericitul Timo-
                 teiu Cipariu, în care, pe lângă numeroasele cărți bisericești,
                 folosite la compunerea „Analectelor literare¹¹, sunt, după cum
                 știm, și niște prețioase fragmente din tablele cirate romane,
                 aflate în 1855 la Roșia. Biserica Sf. Nicolae din Brașov-Scheiu
                 ar putea expune, pe lângă cărțile și manuscrisele sale vechi,
                 câteva din hrisoavele sale, precum și fotografiile actelor de
                 donațiune ale fericiților principi din Țara românească și din
                 Moldova. Și de bună seamă ]a alte biserici, precum și la unii
                 particulari, încă se vor află asemenea acte de interes obștesc.

                       De asemenea pentru cunoașterea vieții scriitorilor noștri
                 nu ar fi de rău, dacă cu această ocaziune s’ar aduna cores-
                 pondența lor, actele, din care s’ar putea scoate date exacte
                 biografice despre dânșii (actele de botez, testimoniile școlare
                 etc.), precum și portretele lor.

                       b)        Ce privește partea artistică a expozițiunii, secțiunea,
                 după informațiunile primite din partea onor. Comitet al „So-
                 cietății pentru crearea unui fond de teatru român“, constată,
                 că dl Bena nu are nici o misiune din partea acestui Comitet
                 ca să adune melodii poporale, și mai departe că nici numita
                 societate nu are în vedere instalarea unui kinematograf și a
                 unui fonograf în Muzeul național pe timpul expozițiunii. Pre-
                 zentarea unor probe dialectale și eventual și a unor melodii
                 poporale, cu prilejul expozițiunei, mai mult cu tendințe sciin-

41


                țifice decât artistice, ar puteâ-o face dl Dr. losif Popovici,
                dupăcum se va arăta mai jos.

                  c)        La invitarea, ca secțiunea „să designeze un reprezentant
             al său, care ca organ de specialitate să facă parte din comi-
             siunea expozițiunii și la care să se poată adresă aceasta în
             chestiuni de specialitate atât pe calea corespondenței cât și
             verbal în ședințele, la care va fi invitat din caz în caz, când
             trebuința va cere“, se decide, ca comisiunea expozițiunii să fie
             rugată a se adresă din caz în caz prin corespondență membrilor
             secțiunii, despre cari cred că le-ar puteă face unele servicii,
             sau direct sau prin mijlocirea referentului secțiunii.

                  d)        Ce privește prelegerile publice, proiectate a se țineă
             la ședința festivă a secțiunilor cu prilejul adunării generale, se
             decide a se invită noul membru ordinar al secțiunii, dl Enea
             Hodoș, profesor în Caransebeș, să pregătească pentru această
             ocaziune discursul său de recepțiune; mai departe, avâud în
             vedere, că anul acesta se împlinește un veac dela nașterea
             marelui filolog Timoteiu Cipariu, secțiunea hotărește a rugă
             pe membrul ei corespondent, dl Dr. Sextil Pușcariu, docent
             la universitatea din Viena, să țină tot cu prilejul ședinței
             festive a secțiunilor un discurs comemorativ în amintirea
             acestui înalt meritat dascăl și scriitor.

                  2.        Cererea dlui Dr. losif Popovici de a i-se acordă din
             partea „Asociațiunii* pe timp de 5 — 6 ani un ajutor anual de
             câte 2000 coroane în scopul studiării sciințifice, cu ajutorul
             mijloacelor moderne, a dialectelor hrubei române și pentru
             crearea unui „Muzeu al limbei române*, ea secțiune a Muzeului
             istoric-etnografic al „Asociațiunii**, comisiunea o recomandă
             cu toată căldura. Prin studiarea temeinică a dialectelor limbei
             noastre, făcută de un specialist ca dl Dr. los. Popovici, s’ar
             face un serviciu neprețuit sciinței românești și „Asociațiunea**,
             făcând posibilă o asemenea studiare și contribuind la adunarea
             unor probe vii de limbă românescă din toate părțile țării,
             și-ar îndeplini una din problemele sale cele mai însemnate.
             Pentru un scop, ca cel luat în vedere de dl Dr. Popovici, nici
             o jertfă nu poate fi prea mare.

                  Probele, ce le va adună dl Dr. losif Popovici pănă la
             începutul lui August a. c., când se va țineă adunarea generală
             a „Asociațiunii* pot alcătui o secțiune specială a expozițiunii
             și spre înțelegerea lor dânsul e gata a țineă cu această ocaziune
             câteva prelegeri publice.

                  3.        Cele 5 exemplare din lucrarea dlui Dr. los. Popovici
             întitulată „Rumaenische Dialekte* (Halle, 1905) s’au primit și

42


             s’au distribuit între membrii ordinari ai secțiunii cari ex-
             primă onor. Comitet central mulțămita lor.

                      4.       De pașii întreprinși de onor. Comitet central cu privire
                la nouele reguli ortografice, stabilite de „Academia română“
                secțiunea ia act cu plăcere.

                      5.       De asemenea se ia act de publicarea concursului pentru
                premiul „Andreiu Mureșianu“. îndată ce cărțile înaintate la
                concurs se vor trimite, vor fi distribuite spre censurare.

                      6.       împărtășirile relative la nouele publicațiuni destinate
                a apărea în „Biblioteca poporală a Asociațiunii“ se iau spre
                știință. Secțiunea decide a urmări mai departe mersul acestei
                „Biblioteci^ și îndeosebi însărcinează pe referentul său, să
                pregătească propunerile de lipsă, pentru proxima ședință ple-
                nară cu privire la biografiile bărbaților distinși ai poporului
                nostru.

                      7.       In ceeace privește colaborarea la organul „Asocia-
                țiunii" „Transilvania“ membrii secțiunii, fiind ocupați în multe
                părți, nu pot luâ angajament formal, ci se declară gata a cola-
                boră din caz în caz, după posibilitate.

                      Brașov, 14/27 Martie 1905.

      losif Vulcan m. p., prezident. Andreiu Bărseanu m. p., notarul ședinței. Dr. losij
                           Blaga m. p. Virgil Onițiu m. p.



       Nr. 336-1905.

Proces verbal

din 27 Martie 1905. Ședința IV a comitetului central al
Asociațiunii

      Prezident: losif St. Șuluțu. Notar: loan I. Lăpidatu. — Membrii
     prezenți: Dr. Cornel Diaconovich, Nicobiu Ivan, loan Papiu, Dr. Ilarion
     Pușcariu, Dr. Eusebiu B. Bașca, Nicolau Togan, Dr. llie Beu, Dr. Vasile
     Bologa, Arseniu Bunea, Dr. Miron E. Cristea, Bontul Simu și cassarul loan
     Vătășanu.

           56.  Cu verificarea procesului verbal de astăzi
           se încredințează d-nii Dr. Ilie Beu, Dr. C. Diaconovich și
           Nic. Ivan.

           57.       (300—1905.) Secretarul I raportează, că membrul fundator al
     Asociațiunii George Lazar, fost advocat în Arad a decedat în 13 Martie
     anul curent.

                     Comitetul central dă expresiune în procesul verbal durerii
                sale asupra pierderii acestui zelos sprijinitor al Asociațiunii.

43


            58.       (329—1905.) Secretarul I raportează, că pentru aranjarea mai
      multor afaceri ce privesc înființarea Muzeului a vizitat orașul Budapesta în
      zilele 14 — 18 Martie a. c. și arată:

            1.      că a câștigat Muzeului un nou fundator, în persoana d-lui con-
      zilier de curte George Szerb, care a donat pentru trebuințele muzeului
      suma de K 2000'—;

            2.      că a vizitat Muzeul etnografic din capitală sub conducerea direc-
      torului acestuia D. W. Szemayer, care i-a dat inviațiuni prețioase pentru
      instalarea Muzeului Asociațiunii. și i-a promis întreg concursul său pentru
      realizarea acestei instituțiuni;

            3.      a vizitat teatrul științific „tirania*, unde cu cea mai mare preve-
      nire i s’au arătat toate instalațiunile și lucrările societății ,Uraniau și
      i s’au promis conferențele și diapozitivele de cari va avea trebuință Aso ■
      ciațiunea;

            4.      a vizitat mai multe fabrici de mobile și a cerut mostre pentru
      mobiliarul salei festive, iar scaunele pentru sala de ședințe le-a și cum-
      părat; în fine

            5.      a pertractat cu firma Grill, care are depozitul de harțe ale insti-
      tutului geografic militar, în scopul procurării tartelor trebuincioase pentru
      expoziția Asociațiunii.

                      Comitetul central ia act de raportul secretarului I, și

                       ad 1. primește cu mulțămită donațiunea de K 20C0⁻— a
                 dlui conzilier de curte George Szerb și decide înscrierea lui
                 în lista fundatorilor Muzeului;

                       ad 2. și 3. mulțămește direcțiunii Muzeului etnografic
                 din Budapesta și societății „Urania* pentru prevenirea cu care
                 au dat prim secretarului concursul lor și l-au asigurat „Asocia-
                 țiunii* și pentru viitor;

                       ad 4. aproabă cumpărarea scaunelor pentru sala de șe-
                 dințe și asemnează spre plată contul prezentat de K 132’—;

                       ad 5. așteaptă propunerile comisiunii instituite pentru
                 aranjarea expoziției.

            59. (330—1905.) Secretarul I prezintă consemnarea contribuirilor la
      fondul Muzeului și arată că afară de douațiunile publicate în numărul din
      urmă al „Transilvaniei* (Anale pagina 15), cari au întrat dela adunarea
      generală din 1904 pănă la 28 Februarie a. curent și reprezintă suma de
      K 10,186’30 și a taxei de fundator dela dl George Szerb, s’au mai făcut
      în decursul lunei Martie următoarele contribuiri:

            1.      dela doamna Elena A. Popovici în Brașov, taxa de fundator
      K 2000’-;

            2.      dela tinerimea academică din Sibiiu, profitul unei petreceri
      K 127T6;

           3.       alte donațiuni mai mici de K 90’—;

44


            4.       dela institutul „Bihoreana® K 50'—; în fine

            5.        un număr mai mare de diferite obiecte pentru Muzeu dela dl Dr.
      Aurel Cosma, advocat în Timișoara.

                       Se ia act cu mulțămită. Consemnarea donațiunilor se va
                 publică în organul „Asociațiunii®.

                       Doamna Elena A. Popovici se va înscrie în lista funda-
                 torilor Muzeului.

            60.        (331—1905.) Firma Fritz W. Elges prezintă un preliminar pentru
      înzestrarea salei festive a Muzeului și a localităților laterale cu draperii
      de catifea.

                       Prezidiul se autorizează a comandă draperiile trebuincioase
                 în cadrul maximal al preliminariului firmei Fr. W. Elges per
                 K 2400"—, având a cere înainte de încheierea comandei oferte
                 și dela al ți concurenți.

            61.        (332 — 1905.) Secretarul I prezintă oferta pictorilor-decoratori
      Winter & Richter din Viena pentru pictarea saiei festiue și a vestibulului,
      și arată, că dupăee firma numită prezintă o deviză per K 4600'— plus
      unele spese secundare, cari încă se vor urcă la K 300- 400, iar în pre-
      liminarul zidirei au fost prevăzute pentru acest scop numai cheltueli de
      K 2500'— a mai cerut devize și dela alte firme, cari însă pănă astăzi
      nu au sosit.

                       Prezidiul se autorizează a încheia comanda cu firma
                 Winter & Richter sau alți concurenți, dar astfel ca cheltuelile
                 să nu treacă prea mult peste suma preliminată de K 2500'—.

            62.        (333—1905). Secretarul I constată, că în planul de zidire al
      palatului Muzeului nu a fost prevăzută introducerea apaductului și arată că
      această instalațiune este absolut indispenzabilă atât din conziderațiuni
      higienice cât și de siguranță la o astfel de zidire mare, care adăpostește
      colecțiunile unui muzeu precum și un teatru.

            Prezintă deci un preliminar al firmei I. Stempel din Sibiiu, după
      care instalarea apaductului în toate etagele Muzeului, întocmite de acum
      cu considerare la canalizarea orașului, care se va începe în timp apropiat,
      ar costă circa K 8 — 900.

                       Prezidiul se autorizează a comandă instalarea apaductului
                 în palatul Muzeului în cadrul preliminarului firmei I. Stempel.

            63.        (303 — 1905). Comitetul Reuniunii române de muzică din Sibiiu,
      cere să i-se pună la dispoziție în palatul Muzeului toate localitățile de
      cari are trebuință pentru ținerea ședințelor, păstrarea archivei, pentru
      probe și pentru producțiuni.

                       Comitetul central, în vederea scopurilor urmărite de Reu-
                 niunea de muzică și a bunelor servicii ce aceasta le-a făcut
                 în multe rânduri intereselor „Asociațiunii“ cu toată plăcerea
                 îi pune la dispoziție în mod gratuit sala de ședințe pentru

4o


               ședințele Reuniunii, prâcUin și sala festivă pentru producțiu-
               nile sale, pentru care se va fixă o taxă moderată în scopul
               acoperirii cheltuelilor de încălzit, luminat și*curățit.

                     Ce privește insă probele Reuniunii, Comitetul central
               regretă că nu dispune în palatul Muzeului de o localitate co-
               răspunzătoare acestui scop, căci sala festivă atât pentru chel-
               tuelile mari ce le reclamă încălzirea, luminarea și curățirea ei,
               cât și din cauză că are un mobiliar și instalațiuni fine, cari
               ușor s’ar putea deteriora în decursul deselor probe de peste
               an, nu poate fi întrebuințată pentru asemenea scopuri. Intru
               cât Reuniunea însă s’ar mulțămi cu două camere din etajul prim.
               Comitetul central cu plăcere i-le pune la dispoziție pe lângă
               o taxă de luminat, încălzit și curățit cât mai redusă.

          64.       (295—1905.) Referentul secțiunii științifice, dl Ars. Vlaicu, pre-
    zintă conturile firmei Ed. Liesegang din Diisseldorf despre noul aparat
    de proiectiune, cumpărat pentru o secțiune.

                     Conturile prezentate în sumă totală de M. 322'10 și K 56'37
               se asemnează spre plată în contul dotați unii budgetare pentru
               cumpărarea de aparate de proiecțiune.

          65.       (307—1905.) Fabrica de stearină din Sibiiu prezintă contul despre
    betonarea canalului, ce trece prin intravilanele Asociațiunii din strada
    Morii Nr. 6 și 8. Aceste lucrări preliminate prin deciziunea Nr. 9 din
    28 Ianuarie a. tr. cu K 2640'— au costat în total K 2174'50.

                     Contul prezentat se asemnează spre plată, având a se
               conta din suma totală de K 2174'50:

                 a) în contul școalei de fete ⁴⁰/₆₀ părți K 1318'—,
                 b) în contul Muzeului ²⁰/₆ₑ părți K 856'50.

          66.       (310—1905.) Dl Bas. Harșianu, advocatul Asociațiunii în pro-
    cesul acesteia contra Mateiu Nicola, ca fost curator al fer. Avram lancu,
    raportează că curia reg. a întărit sentința tablei regești, prin care Aso-
    ciațiunea a fost obligată a plăti lui Mateiu Nicola suma de K 200'80 și
    interesele de 6% respective 5% dela 15 Iunie 1889 și arată că această
    sentență ajunge la valoarea de drept în ziua de 27 Martie a. c.

                    Se ia act.

                     Cassarul se autorizează a expedâ cu proxima poștă la
               adresa d-lui Nicola suma de K 200'88 ca capital și interesele
               de 6% dela 15 Iunie 1889 pănă la 1 Iulie 1896 și de 5°/₀ dela
               această zi pănă la data plății, toate în contul fondului Avram
               lancu.

          67.       (272 — 1905.) Direcțiunea despărțăm. Dobra, înaintează cu datul
    de 8 Martie a. c. procesul verbal a! adunării cercuaie, ținută în comuna
    Brănisca în 12 Iulie a. tr. în această adunare s’a cetit și primit raportul

1


46


  comitetului cetcUal, al cassarului și al bibliotecarului și s*a reconstituit
comitetul cercual, alegându-se director dl protopop losif Morariu.

       Cu această bcaziune dl toanichie Opreanu a cetit o lucrare despre
„Cultivarea pomilor“ iar dl Lazar Vraciu a vorbit despre „Bănci și cambii“.

                  Se ia act.

                  Alegerea comitetului cercual se aproabă. Direcțiunea
            desp. e invitată a înainta comitetului central rapoartele pre-
            zentate adunării cercuale, precum și proiectul de budget al
            anului viitor.

       68.        (323—1906.) Direcțiunea desp. Mercurea înaintează proiectul de
budget pro 1905, din care rezultă, că din intratele de K 300⁻— se proiec-
tează a se folosi pentru trebuințele despărțământului K 60'—.

                  Se ia act și budgetul se aproabă.

       69.        (293—1905.) Reuniunea meseriașilor români din Bistrița cere pu-
blicațiunile Asociațiunii pe sama unei biblioteci poporale, ce a înființat
de curând.

                  Se donează câte un exemplariu din publicațiunile apărute
            în biblioteca poporală a Asociațiunii.

       70.        (278—1905.) Comitetul cercual al desp. Pancioua, dorind să în-
ființeze o bibliotecă pentru tineret, cere să i-se trimită publicațiunile
Asociațiunii, în special cele din biblioteca poporală a Asociațiunii.

                  Publicațiunile cerute se donează.

       Cu aceste ședința se încheie.

                  D. u. s.

  losif Stereo, Șuluțu m. p., prezident. loan 1. Lapedatu m. p., notar. —
S’a verificat. Sibiiu, în 28 Martie 1905. Dr. Cornel Diaconovich m. p. Dr.

Ilie Beu m. p. Nicolau Ivan m. p.



   Nr. 471-1905.              Proces verbal

din 29 Aprile n. 1905. Ședința V a comitetului central
al Asociațiunii.

  Prezident: losif St. Șuluțu. — Notar: loan 1. Lăpidatu. — Membrii
p r e z e n ț i: Parteniu Cosma, Dr. C. Diaconovich, loan Papiu, Dr. Eusebiu
R. Roșea, Dr. Octavian Russu, Nicolau Togan, Dr. Ilie Beu, Arseniu Bunea,
Romul Simu și loan Vătășan cassar.

       71.     Cu verificarea procesului verbal al ședinței de astăzi
       se încredințează dnii Dr. Eus. R. Roșea, Dr. Oct. Russu
       și Ars. Bunea.

       72.       (393—1905.) Secretarul I anunță trecerea din viață a harni-
cului scriitor poporan loan Pop Reteganul, învățător în penziune și redactor
la „Gazeta de Dumineca” și raportează, că după-ce răposatul a fost func-

47


ționar la Asociațiune și membrii supient în comitetul central, în senznl
dispozițiunilor cuprinse în deciziunea Nr. 241 din 31 Dec. 1903 a Comi-
tetului central, prezidiul a dispus ca în ziua înmormântării (6 Aprile) să
se arboreze flamură neagră și a rugat pe cale telegrafică pe dl protopop
Gregoriu Pușcariu din Beclean să reprezinte Asociațiunea la înmormântare.

                    Se ia act. Comitetul central dă expresiune la procesul
              verbal condolențelor sale pentru pierderea acestui zelos scriitor
              român.

         73.        (444—1903.) Secretarul I raportează, că membrul fundator al
   Asociațiunii, Teodor Oancea, a decedat la 19 Aprile a. c. în B.-Lazuri.

                    Comitetul central dă expresiune condolențelor sale la
              procesul verbal.

         74.        (470 —1905.) Secretarul I raportează că comisiunea instituită
   prin deciziunea Nr. 31 din 16 Febr. a. c. pentru aranjarea expozițiunii
   s’a întrunit în mai multe ședințe și pe baza rapoartelor prezentate de
   referenții încredințați cu studiarea programei prealabile a stabilit normele
   pentru compunerea programei detailate; arată mai departe, că în confor-
   mitate cu hotărîrile comisiunii a compus un proiect de programă defi-
   nitivă pe care îl prezintă spre aprobare.

                    Programa expozițiunii se stabilește în mod definitiv în
              textul adnexat la acest proces verbal sub 1/.

         75.       (469—1905.) Secretarul I prezintă un proiect de regulament ai
   expozițiunii,

                    care se stabilește în textul anexat la acest proces verbal
              sub 2/.

         76.       (378—1905.) Reuniunea femeilor române din Sibiiu, dorind să
   aranjeze cu obiectele destinate pentru loteria în favorul „Școalei pentru
   economia și industria de casă“ o expoziție, cere să i-se pună la dispo-
   ziție spre acest scop trei odăi din etajul I al Muzelui. Expoziția va dura
   o săptămână și se va deschide la 7 Maiu a. c.

                    Cererea se aproabă.

         77.        (467—1905.) Firma los. Kautz din Viena, încredințată cu con-
   fecționarea decorațiunilor scenei din palatul Muzeului cere un avans în
   contul pretenziunii sale pentru lucrările executate și furnizate.

                    Se asemnează spre plată un avans de K 600'—.

                    Totodată se autorizează prezidiul a asemnâ instalatorului
              firmei Kautz avanzuri în contul remunerațiunii convenite pentru
              dânsul.

         7S. (468—1905.) Secretarul I raportează, că ducerea resturilor zi-
   dului orășenesc din parcul Soldiș, cari au rămas neatinse pănă la demo-
   larea vechii băi de vapor, a fost dată în întreprindere fraților Joandrea,
   cari au demolat și cealaltă parte a zidului și valului, și că atât pentru
   această lucrare cât și ca desdaunare pentru perderile avute la lucrările

■48


   de mai înainte, s*a urcat paușalul stabilit prin contract dela K 8880*-^
   ]a K 10,800'—, care sumă este a se acoperi de Asociațiune și de Cassa
   de păstrare din Sibiiu în proporția lungimii frontului ce l-au câștigat
   spre parc.

                     Dispozițiunile luate de biroul Asoeiațiunii în conțelegere
                cu direcțiunea Cassei de păstrare se aproabă.

          79. (463 —1905.) Secretarul I propune ca prezidiul să fie autorizat
    a procura pentru sala festiuă a Muzeului 200 scaune de piele cu un preț
    de cel mult K 12'— per scaun.

                     Prezidiul se autorizează a comanda în senzul acestei pro-
                puneri scaune pentru sala festivă a Muzeului.

          80. (466— 1905.) Secretarul I propune ca prezidiul să fie autorizat
    a dă în întreprindere spoirea easelor de chirie din strada Morii Nr. 8 și
    unele reparațiuni ale frontului lateral al școalei de fete.

                     Propunerea se primește și prezidiul se autorizează a dâ
                în întreprindere lucrările din chestiune.

          Cu aceste ședința s’a încheiat.

                D. u. s.

     losif Stereo, Șuluțu m. p., prezident. loan 1. Lăp&datu m. p., notar. — S’a
    verificat. Sibiiu, în 30 Aprile 1905. Dr. Eusebiu Roșea m. p. Arseniu
    Bunea m. p. Dr. Oct. Russu m. p.




DIN SINUL ASOCIAȚIUNII.


           Apel. Pentru a putea compune atât pentru expoziția din vara aceasta,
     cât și pentru muzeul nostru etnografic 1 colecție cât mai completă de ouă
     încondeiate cu desemnuri și motive originale și tipice românești, ne adresăm
     pe această cale tuturor prietinilor noștri și în prima linie conducătorilor
     despărțămintelor noastre, ca din incidentul sărbătorilor de Paști să adune
     din ținuturile lor cele mai frumoase și mai caracteristice modele de ouă
     încondeiate și să ni le trimeată pe sama colecțiunilor ce pregătim.

          (Adresa: Biroul Asoeiațiunii, Nagyszeben, strada Morii Nr. 6).

          Sibiiu în 24 Aprilie 1905.

Prezidiul Asoeiațiunii:

Șuluțu m. p.


Redactor: Dr. C. Diaconovioh.


Tiparul tipografiei arbidiecezane.