AHALiELE ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nr. IV. Iulie—August 1904. Nr. 816-1904. Convocare. în sensul §§-lor 23 și 26 din statute membrii „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român" se convoacă în Adunare generală ordinară la Timișoara pe cjilele 21 și 22 Septembre st. n. 1904. Programul adunării este: Ședința I. Mercuri la 21 Septembre st. n. 1904, la oarele 11 a. m. Ordinea de 4 1. Deschiderea adunării genei ale, 2. înscrierea delegați lor presenți. 3. Raportul general al comitetului central. 4. Alegerea comisiunilor: a) pentru examinarea raportului general; b) pentru censurarea încheiării conturilor anului 1903 și a pro- iectului de budget pentru anul 1905; c) pentru înscrierea membrilor. 5. Presentarea propunerilor eventuale. 7 70 Ședința II. Joi la 22 Septembre st. n. 1904, la oarele 10 a. m. Ordinea de 4^ 1. Raportul comisiunilor. 2. Alegerea comitetului central și a funcționarilor Asociațiunii. 3. Fixarea locului pentru adunarea generală din 1905. 4. Disposițiuni pentru verificarea procesului verbal. 5. închiderea adunării generale. La oarele 4 după ameacți ședința festivă a secțiunilor sciințifice-literare. Se observă, că eventualele propuneri au să fie presentate în scris presi- diului Asociațiunii (în Sibiiu, Strada Morii Nr. 8), cu 8 (țile înainte de adu- narea generală. Sibiiu, din ședința comitetului central al „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român“, țînută la 28 Iulie 1904. losif St. Șuluțu m. p., vicepresident. Dr. C. Diaconovich m. p., primsecretar. Raportul general al Comitetului central al „Asociațiunii", cătră Adunarea ge- nerală, convocată la Timișoara pentru 21 și 22 Sept. 1904. Onorată Adunare generală! Anul asupra căruia venim a Vă raporta, represintă un nou pas înainte în desvoltarea „Asociațiunii" noastre. Avântul ce l-a luat această instituțiune de un deceniu încoace, deși nici pe departe nu poate satisface pretențiuni mai riguroase, și cu atât mai puțin corespunde forței numerice a poporului nostru din țeară, — totuși, în comparație cu trecutul „Aso- ciațiunii remarcă un period de înaintare, însemnat mai ales prin continuitatea sa și prin tendența sa progresivă. In deosebi anul din urmă justifică această aserțiune și va pută întări încrederea noastră în viitorul „Asociațiunii⁴¹, pen- tru-că în acest an întreprinderile cele mai importante ce au fost inițiate dela 1895 încoace, au luat forme mai reale, și munca pusă în realisarea lor a început a aduce roade mai îmbelșugate. N’avem decât să amintim înființarea Museului, terminarea „Enciclopediei Române" și lucrările Secțiunilor sciințifice-literare, spre a învedera această constatare. Cu toate aceste momente îmbucurătoare, „Asociațiunea" noastră nu a remas scutită în anul trecut de evenimente re- gretate de toți prietenii desvoltării culturale a poporului nostru. In primul rând trebue să amintim la acest loc retragerea domnului Alexandru de Mocsonyi din postul de president, în care a fost fala „Asociațiunii⁴¹ noastre și speram că-1 vom pute vedâ încă timp îndelungat. Comitetul central și-a dat toate silințele spre a-1 îndupleca pe D. Mocsonyi la retragerea demisiunii sale, însă în vederea motivelor grave și independente de voința sa, cari l-au con- strîns la acest pas, — a trebuit, cu mare părere de rău, să pună capăt stăruințelor sale și presintă acum actul de de- misiune Onoratei Adunări generale. Comitetul central s’a crecjut însă dator a usa din acest incident, acum pentru prima- dată, de dreptul ce i-s’a asigurat în §. 11 al Statutelor noue, 7* 72 și propune Onoratei Adunări generale, ca primind demisiunea D-lui Mocsonyi, — cu ocasiunea căreia acest ilustru bărbat al neamului nostru a făcut „Âsociațiunii⁴⁴ o splendidă dona- țiune și i-a dat mijloacele spre a pută realisa încă de acum falnicul nostru Museu național, — să-l numească president onorar, spre a da expresiune, prin acest act, recunoscinței și i iubirii ce i-se păstrează în sinul „ Âsociațiunii“ și spre a men- ’ țină și pentru viitor, prin o legătură ideală, relațiunile ce au existat pănă acum între D. Mocsonyi și între instituțiunea \ noastră. J In legătură cu această primă propunere, ce în virtutea j disposițiunilor cuprinse în §. 11 al Statutelor se înaintează 1 astăc|i în scopul numirei de membri onorari, Comitetul central j s’a crezut dator a pune în vederea On. Adunări generale și i meritele mari și multe alor doi dintre cei mai distinși fii ai po- j porului nostru, pe cari cu fală îi numărăm între membrii noștri, j — merite ce și le-au câștigat decenii de-arendul pentru înain- j tarea culturală a Românilor din această țeară. j Dl Parteniu Cosma de un sfert de secol face parte din Co- mitetul central, și în întreg decursul acestui timp îndelungat ; s’a distins prin zelul cel mai înflăcărat și prin activitatea cea mai neobosită în serviciul culturii noastre naționale, a purtat greul tuturor lucrărilor și întreprinderilor „Âsociațiunii" noastre și prin autoritatea, prin inteligența și energia D-sale a dat „Âsociațiunii" condițiunile indispensabile pentru aproape toate creațiunile acesteia și în deosebi pentru realisarea exposițiunii dela 1881 și pentru întemeierea școalei civile de fete cu in- ternat, cari represintă cele mai importante momente în cel dintâiu sfert de secol al vieții „Âsociațiunii" noastre. Comitetul central a crezut deci timpul sosit, ca acum, la terminarea ciclului al optulea dela alegerea dlui Cosma în Comitetul central, „Asociațiunea⁴⁴ să dee expresiune recuno- scinței sale pentru meritele acestui fruntaș dintre muncitorii sei fideli. Din asemenea considerațiuni Comitetul central s’a simțit îndemnat, ca în vederea rolului și caracterului literar al „Aso- ciațiunii⁴⁴, să propună adunării generale, ca din incidentul iu- bileului de 40 ani al revistei „Familia⁴⁴, care este cea mai 73 veche și cea mai binemeritată dintre organele noastre literare, să numească membru onorar al „Asociațiunii⁴¹ și pe directorul acestei reviste, D. losif Vulcan, membru ordinar al Academiei Române, president al „Societății pentru crearea unui fond de teatru român“ și president al Secțiunii literare a „Asociațiunii", — ale cărui merite incontestabile pe terenul literar-cultural au fost recunoscute și sărbătorite de curând în cercuri largi ale poporului român. Nu ne îndoim că On Adunare generală, va primi cu plăcere și cu însuflețire propunerea ce se face acum pentru a da expre- siune recunoscinței „Asociațiunii" față cu activitatea a trei bărbați ale căror merite de sine se impun prin mărimea și importanța lor, și va numi pe dl Alexandru de Mocsonyi president onorar, iar pe dnii Parteniu Cosma și losif Vulcan membri onorari ai „Asociațiunii". O tristă datorință își împlinesce Comitetul central, rapor- tând, că „Asociațiunea" noastră a pierdut prin moarte și în anul trecut mai mulți și valoroși membri fundatori, pe viață și ordinari, și că nici tinerele secțiuni sciințifice-literare nu au rămas scutite de asemenea perderi. Consemnarea membrilor decedați o presentăm anexat sub A., invitând Onorata Adunare generală, să dee expresiune durerii sale asupra acestor perderi în conformitate cu usul observat în această privință și în anii trecuți. Pentru completarea părții personale a raportului nostru, amintim la acest loc, că în fliua presentării acestui raport, expiră mandatul Comitetului central și al Presidiului ales la anul 1901. Mulțămindu Vă deci pentru încrederea ce ne-ați arătat, Vă asigurăm, că în cadrul mijloacelor și condițiunilor date și al puterilor noastre, am căutat să servim interesele „Asociațiunii" noastre, și prin aceste causa mare a înaintării culturale a poporului nostru, cu toată abnegațiunea și con- sciențiositatea posibilă, și dacă cu toate aceste resultatele rea- lisate nu sunt atât de mulțămitoare precum am fi dorit, cău- șele acestui fapt nu sunt a se atribui lipsei de zel și de bună- voință din partea noastră, ci numai greutății împrejurărilor și pedecilor ce le-a întimpinat lucrarea noastră. A. 74 In conformitate cu disposițiunile statutelor am pus deci la ordinea cailei alegerea Comitetului central, a presidentului și vice- presidentului și — în vederea demisiunii primite prin decisiunea Nr. 9 a Adunării generale ultime — și alegerea primsecretarului „Asociațiunii⁴⁴. B. In acest obiect avem onoare a Vă presenta sub B. un raport special. După aceste lăsăm să urmeze un raport mai detailat asupra situațiunii, mișcării și activității singuraticelor organe, fonduri și instituțiuni ale „Asociațiunii" și asupra momentelor mai importante din viața acesteia în anul trecut. Membrii „Asociațiunii". Numărul membrilor „Asociațiunii" de 10 ani încoace presintă o continuă și îmbucurătoare crescere. Pe când dela 1861 pănă la 1894 numerul lor se mișca în mod cu totul nesigur între 400 și 600, dela 1894 încoace ia un ca- racter constant și progresiv și ne presintă următorul tablou: Memb rii: Anul fundatori pe viață ordinari total 1894 73 162 ’ 412 647 1895 72 171 668 911 1896 68 181 774 1023 1897 72 180 867 1119 1898 82 210 1068 1360 1899 83 191 1024 1298 1900 88 197 1088 1373 1901 83 204 1219 1506 1902 79 215 1192 1519 1903 83 227 1208 1563 Această continuă și îmbucurătoare urcare a numărului membrilor se datoresce nu numai crescerii interesului și pri- ceperii poporului nostru pentru causa „Asociațiunii⁴⁴, ci îndeo- sebi și îmbunătățirilor făcute în timpul mai nou în întreg or- ganismul „Asociațiunii⁴⁴, mai ales în privința funcționării mai intensive a despărțemintelor și a evidenței mai bune și rigu- roase ce se poartă în biroul central asupra membrilor. Cu toate aceste numerul membrilor „Asociațiunii⁴⁴ pănă astăzi numai mulțămitor nu poate fi numit, și în comparație cu forțele numerice, economice și intelectuale ale poporului nostru lasă încă foarte mult de dorit. 75 în această privință vrednicul cassar al despărțământului Șimleu a publicat de curând un tablou interesant dar puțin măgulitor pentru societatea noastră cultă, care merită o apre- ciare cu atât mai serioasă, pentru-că formează o notă carac- teristică a stărilor în majoritatea despărțămintelor noastre și arată că avem încă foarte mult de făcut în scopul desvoltării interesului și abnegațiunii societății noastre culte pentru îna- intarea culturală a poporului nostru și în deosebi pentru sco- purile mari și frumoase ce le urmăresce „Asociațiunea". Față cu pretențiile mari ce se formulează în general în privința problemelor și activității „Asociațiunii", se impune so- cietății noastre și datorința de a-i da mijloacele trebuincioase pentru o lucrare mai intensivă, cu atât mai mult pentru-că în lipsa de fonduri disponibile, de present „Asociațiunea", pentru acoperirea budgetului seu, este avisată mai ales numai la co- tisațiunile membrilor. între asemenea împrejurări credem că cea mai veche și cea mai importantă asociațiune culturală română din țeară este în drept a reclama concursul tuturor acelora cari aparțin astăzi societății noastre culte și al căror număr este nease- mănat mai mare decât numărul neînsemnat al membrilor „Asociațiunii⁴'. în deosebi vor trebui căutate mijloace cores- pun4ătoare pentru combaterea inconvenientului, că an de an, preste 300 de membri, cu toate că primesc organul „Asocia- țiunii", nu-și achită cotisațiunile nici după un respiriu de 15 luni, și astfel Comitetul central se vede silit a-i șterge din re- gistrul membrilor. Consemnarea "membrilor pentru anul trecut și un conspect sumar arangiat după despărțăminte se anexează sub C. C. Despărțămintele. Despărțămintele „Asociațiunii" au un rol de extremă importanță în viața acesteia. Puse în contact nemijlocit cu organele conducătoare ale instituțiunii noastre, și cu mediul asupra căruia aceasta ar avâ să influențeze, efec- tele și resultatele lucrării „Asociațiunii⁴¹ sunt condiționate în cea mai mare parte dela zelul și priceperea cu care despăr- țămintele își îndeplinesc rolul lor intermediar. 76 Nu încape îndoială, că în timpul din urmă am făcut pro- grese însemnate și în această privință. Anume putem con- stata din acte că în anul 1895 dintre 33 despărțeminte organisate au lucrat 21 1896 33 77 77 21 1897 n 33 n îi 71 22 1898 n 39 n n 77 31 1899 n 42 iî 77 77 33 1900 42 7» 77 *7 38 1901 n 44 n n 77 42 1902 n 44 n 77 71 39 1903 n 46 n 77 77 40 Cu toate aceste numai o parte a despărțemintelor, în frunte cu cele din Brașov și Timișoara, cari an de an sever- șesc o lucrare tot mai intensivă și rodnică, și pot fi numite cu drept cuvânt despărțeminte-model, — a sciut să se confor- meze problemelor importante ce le-au fost încredințate, iar în multe alte părți, și între aceste și în centre mai mari cu poporațiune românească mare, cultă și bine situată (s. ex. în desp. Lugoș, Caransebeș, Orăștie, Brad, Dej, etc), despărțe- mintele au desvoltat o activitate mai puțin mulțămitoare. în anul din urmă au ținut adunări cercuale despărțemin- tele: Abrud-Câmpeni, Alba-Iulia, Beiuș, Bistrița, Blaj, Bocșa, Brad, Brașov, Cluj, Cohalm, Deva, Dobra, Făgăraș, Hațeg, Hida-Huedin, Lipova, Ludoș. Mediaș, Mercurea, Mociu, Năseud, Orade, Oravița, Oșorheiu, Panciova, Reghin, Sebeș, Seliște, Sibiiu, Sighișoara, Șimleu, S.-Miclăuș, Timișoara, Torac, Trei- scaune, Turda, Verșeț și Zernesci, în total 38. în 2 despărțeminte (Orăștie și Sătmar) a funcționat numai Comitetul cercual, iar din 6 despărțeminte (Agnita, Brad, Ca- ransebeș, Dej, D.S.-Mărtin și Lugoș) nu a intrat nici un act la Comitetul central. Despre lucrarea severșită în anul trecut de despărțemin- tele active, putem raporta, că în 22 despărțeminte s’au ținut în total 40 prelegeri poporale, în cea mai mare parte cu oca- siunea adunărilor cercuale. Spre a da o icoană a vieții in- telectuale a despărțemintelor și a chestiunilor de cari aceste au fost preocupate, lăsăm să urmeze o consemnare a titlilor și autorilor prelegerilor ținute: 1. A. Corcea: „Mijloace de înaintare¹¹, în desp. Verșeț. 2. E. Moise: „Despre comuna Nicolinț“, în desp. Verșeț. 77 3. D. Zach: „Cultura câmpului și grădinei®, în desp. Cluj. 4. V. Oniciu: „Despre cultura pomilor“, în desp. Abrud-Câmpeni. 5. Ar. Popa: „Mișcările socialiste de aaia-română, p. u. Oarda-infer. „Lancrem", comuna Lancrăm, p. u. Sebeșul- săsesc. „Sebeșana", inst. de cred., Sebeșul-săsesc. Membri ordinari. Aldea Vasile, senator, Sebeșul-săsesc. Barb Aurel, notar, Lancrăm,p. u. Sebeșul-săsesc. Berghezan Octavian, notar, Loman, p. u. Săs- ciori. Bojița loan, advocat, Sebeșul-săsesc. Cib Eustate, paroch, Daia-română, p. u. Oarda- inferioară. Laz, comuna, p. u. Săsciori. Crețoescu Constantin, comerc, Sebeșul-săsesc. David Avram, preot, Sebeșul-săsesc. Dobrescu Alexandru, protopop, Sebeșul-săsesc. Dregan loan, notar public, Sebeșul-săsesc. Elekes, Dr. loan, medic, Sebeșul-săsesc. Flora loan, preot, Rehău. p. u. Sebeșul-săsesc. Florian loan, notar, Laz, p. u. Săsciori. Halalai loan, notar, Săsciori. Medean Sergiu, protopop, Sebeșul-săsesc. (Dir. desp.). Miclea loan, pretor, Sebeșul-săsesc. Moga Ilie, preot, Săsciori. Mureșan Zevedeiu, preot, Sebeșul-săsesc. Oncescu loan, notar pens., Rehău, p. u. Se- beșul-săsesc. Paraschiv, Eugenia L, proprietară, Sebeșul- săsesc. Rehovan Vasile, învățător, Câlnic, p. u. Sebeșul- săsesc. Roșu Samuil, învățător, Sebeșul-săsesc. „Săsciori", comuna, Săsciori. Străvoiu, Dr. Alexandru, adv., Șebeșul-săsesc. Tipeiu Sever, farmacist, Focșani. Vulcu, loan M., proprietar, Pianul-superior. p. u. Sebeșul-săsesc. 113 Despărțământul Seliște. Membru fundator. Ittu Mihail, silvicultor, Seliște. Membri pe viață. „Cacova", comuna Cacova, p. u. Orlat. „Cacova¹¹, comuna bisericească Cacova, p. u. Orlat. „Gurarîului¹¹, comuna Gurarîului, p. u. Orlat. Hențu Nicolau, notar, Seliște. Popa al Opri, Nicolae, Seliște. „SMiște", comuna Seliște. „Tilișca", comuna bisericească Tilișca, p. u. Seliște. „Tilișca¹¹, comuna Tilișca, p. u. Săliște. Vulc Demetriu, director de bancă, Mercurea. Membri ordinari. Bauciu Dumitru, farmacist, Seliște. Banciu loan, comerciant, Seliște. Biserica gr.-or, Gurarîului, p. u. Orlat, Brătean Constanța, Seliște. Brătean Gheorghe, șef de birou în pens., Sbliște. Bunea loan, paroch, Tilișca, p. u. Seliște. Calefariu, Dr. Nicolae, medic, Seliște. Comșa Ionel, comerciant, Săliște. Cotnșa, Dr. Nicolau, medic, Seliște. Comșa Petru, Seliște. Dragits Petru, prim-pretor, Seliște. Decei Dionisie, preot, Orlat. „Galeș", comuna bisericească Galeș, p. u. Seliște. „Galeș¹¹, comuna Galeș, p. u. Seliște. Hațegan Aurel, notar, Sibiel, p. u. Seliște Herța Constantin, contabil, Seliște. losof llie, preot Galeș, p. u. Seliște. Ittu George, paroch, Vale, p. u. Seliște. Ivan loan, notar, Gurarîului, p. u. Orlat. Juga iun., Petru, paroch, Tilișca, p. u. Seliște. Juga sen., Petro, paroch. Tilișca, p. u. Seliște. Lăpădat Dumitru, dir. scol., Seliște, Măcelar llie, propr., Gurarîului, p. u. Orlat. Manta loan, preot, Gurarîului, p. u Orlat. Milea Valeriu, notar, Tilișca, p. u. Seliște. Muntean loachim, preot, Gurarîului, p. u. Orlat. Nistor loan, Vale, p. u. Sdliște. Orlat, comuna, p. u. Orlat. Pesamosca Ludovic, contabil, propr., Orlat, Pop Valeriu, notar, Sece), p. u. Seliște. Popoviciu Valeriu, preot, Sibiel p. u. Seliște. Prunaș, Dr. George, medic, Gurarîului,p.u. Orlat. Roșea Căpitan, lordache, comerciant, Seliște. „Săcel", comuna Săeel, p. u. Seliște, Savu Sabin, notar, Vale, p. u. Seliște, Steflea lacob, preot, Seliște. Stroia, Dr. loan, protopresb., Seliște. (Dir. desp.). „Vale¹¹, comuna Vale, p. u. SMiște. Vlad Alexandru, preot, Mag, p. u. Seliște. Despărțământul Sibiiu. Membri fundatori. Droc loan, protopresb. in pens., Sibiiu. Harșianu, Basiliu P. de, advocat, Sibiiu. Lebu Alexandru, proprietar, Sibiiu. Popovici Sava, protopop, Sadu, p. u. Cisnădie. „Rășinari", comuna Rășinari. Stejar Constantin, căpitan în pens., Sibiiu. Șuluțu, losif St., consilier de trib. î. p., Sibiiu. Vișa loan, proprietar, Sibiiu. Membri pe viață. Bardoși luliu, inspector școl. în pens, Sibiiu, „Boița¹¹, comuna Boița, p. u. Tălmaciu. liologa, Dr. Vasile, dir. și profesor, Sibiiu. Cosma Parteniu, dir. executiv, Sibiiu. Cristea, Dr. E. Miron, asesor consist., Sibiiii. Dancăș Bucur, econom, RCșinari. Ivan Nicolau, asesor consistorial, Sibiiu. Mețianu loan, archiepiscop, Sibiiu. Papiu loan, protopop, Sibiiu. Pipoș Petru, jude de tablă în pens., Sibiiu. Preda, loan de, advocat, Sibiiu. Prie Constantin, preot, Săcădate, p. u. Coruățel. Pușcariu, Dr. Ilarion, archimandrit, Sibiiu. Roșea, Dr Eusebiu R., protos., dir. seminarial. Sibiiu. Russu, Dr. Octavian, advocat, Sibiiu. „Sadu", comuna Sadu, p. u. Cisnădie. Membri ordinari. Ardelea Radu, funcționar la „Albina", Sibiiu. Beu, Dr. llie, medic, Sibiiu. Boiu, loan Baptist, profesor, Sibiiu. Borcia, Dr. loan, profesor, Sibiiu. Borcia, Dr. Lucian, advocat, Sibiiu. Bredieean, Dr. Tiberiu, secret, instit. „Albina", Sibiiu. Bunea Arseniu, secr. comitet, grăniț., Sibiiu. Cosma Maria, soție de dir. de bancă, Sibiiu. Crețu loan, asesor la sedria orfanală în pens. Sibiiu. Diaconovich, Dr. Corneliu, prim-secret. al Asoc., Sibiiu. Fincu Victor, funcț. consist., Sibiiu. Gămulea Vasile, funcț. de baucă, Sibiiu. Goga losif, preot, Reșinari. Henteș loan, asesor la sedria orf., Sibiiu. 114 lancu, Dr. Ilie. medie Tălmaeiu. lovescu Eugenia, prof., Sibiiu. lovescu Paul, controlor la comunitatea de avere, Caransebeș. Indrieșiu Petru, notar, Boița, p. u. Tălmaeiu. Krafft, C. W., librar, Sibiiu. Lazăr Victor, dir. școl., Sibiiu. Lemdnyi Eleonora, soție de adv., Sibiiu. Lemenyi, Dr. Liviu, adv., Sibiiu. Lucuța Pantaleon, căpitan în pens., Sibiiu. Marienescu, Dr, Atanasiu, jude de tablă î. p. Sibiiu. Miilea Aurel, notar comun. în pens., Sibiiu. Modran George, preot, Poplaca, p. u. Sibiiu. Moga Ștefan, m&estru covrigar, Sibiiu. Muntean luliu, jude de trib., Sibiiu. Muntean Paul, locot. colonel în pens., Sibiiu. Onițiu Alexiu, jude reg. în pens., Sibiiu. Păcală Victor, prof., Sibiiu. Păcățian, Teodor V., publ., Sibiiu. Paloș n. Todescti, Eugenia de, Sibiiu. Penciu Nicolau, jude reg. în pens., Sibiiu. Petrașcu Elena, dir. intern. Asoc., Sibiiu. Popa loan, adv., Sibiiu. Pop Constantin, funcț. de bancă, Sibiiu. „Poplaca", comuna bisericească gr.-or. Poplaca. p. u. Sibiiu. „Poplaca", comuna Poplaca, p. u. Sibiiu. Popescu luliu, cassar al „Albinei", Sibiiu. Proca, Dr. George, secr. consist., Sibiiu. Rațiu Dominic, funcț. de bancă, Sibiiu. Răduțiu Irimie, notar cerc., Racovița, p. u. Sebeșul-superior. Simonescu Leontin, secr. metrop., Sibiiu. Simtion Petru, paroch, Sibiiu, Simu Romul, îuv. pens., Sibiiu. Ștefan, Dr. Dumitru, când, de adv., Sibiiu. Stroia Ștefan, protonot. comit., Sibiiu, Togan Nicolau, protop., Sibiiu. Tritean Lazar, asesor consist., Sibiiu, Vancu Eugen, funcț. de bancă, Sibiiu. Vătășan loan, oficial de bancă, Sibiiu. Vătășan Nicolau, prof. semin., Sibiiu. Voileanu Mateiu, ases. consist. Sibiiu. Despărțământul Sighișoara. Membri ordinari. Moldovan Demetriu, protop., Sighișoara. Manovici loan, preot, Retișdort. Oltean Vasilie, inspector de drum, Saschiz, p. u. Hașfaleu, Sandru Calipsa, Sighișoara. Tatar Zaharia, not. de trib., Elisabetopole. Despărțământul Șimleu. Membri fundatori. Pop de Băsesci, George, proprietar, Băsesci. p. u. Cehul-Silvaniei. Nilvan Nicolau, adv., Șomcuta-mare. „Silvania", inst. de cred., Șimleu. Membri pe viață. Cosma Andreiu, dir. exec., Șimleu. Cosma Francisc, Pir. Oficiul parochial gr -cat. rom., Șomcuta-mare. Pop de Băsesci, Alexandru, jude de tribunal, Cehul-Silvaniei. Pop Teodor, protop., Ortelec, p. u. Mirșid. Pop Vasiliu, adv., Șimleu. Membri ordinari. Barbolovici Alimpiu, vicar, Șimleu. {Dir. desp.). Bohățel Mihail, proprietar, Supurul-de-sus, p. u. Supurul-de-jos. Boroș Eugen, funcționar de bancă, Șimleu. Cherebețiu Gavriil, adm. protop, Someș-Odor- heiu, p. u. Jibou. Cionca Demetriu, preot, Bârseu, p. u. Egerhât. Cocian Florian, advocat, Cehul-Silvaniei. Coste Alimpiu, paroch, Cehi, p. u. Șimleu. Dragomir, loan Ch., protopop, Năprade, p. u. Jibou Dragomir Teofil, propr., Lupoaea, p. u. Jibou. Dragoș Augustin, proprietar, Hideaga, p. u. Șomcuta-mare. Filip George, posesor, T.-Szânto, p. u. Tășnad. lernea Lazar, protopop, Csomakbz. Lazar, loan P., contabil, Șimleu. Marcuș Augustin, oficial de bancă Șimleu. Mariucaș Simeon, preot, Bogdana, p. u. Bucium. Medan Andreiu, adv., Șomcuta-mare. Meseșian, Dr. Coriolan, adv., Șimleu. Meseșian Gavriil, preot, Chieșd. Mica Vasiliu, posesor, Someș-Odorheiu, p. u. Jibou. Ordsz Vasile, pretor, Tășnad. Pătcaș Vasile, preot, Hatvan, p. u. Tășnad. Pop, Dr. Georgiu, advocat, Zelau Pop, Dr. Mihaiu, adv., Șimleu. Pop Petru, preot, Babța, p. u. Hadad. Pop Vasiliu, protopop, M.-Sângeorgiu, p. u. Bucium. Pop Vasiliu, adm. protop., Oarța-de-jos, p. u. Cehul-Silvaniei. Radocea George, contabil de bancă, Șomcuta- mare. Șerb loan, protopop, Șomcuta-mare. Țrif Gavriil, profesor emer., Șimleu. 115 Trufașiu loan, proprietar, Girocuta, p. u. Su- purul-de-jos. Vajda Vasiliu, notar, Kârâsti lek, p. u. Kămes. Vicaș Augustin, Hidig, p. u. Șarmașag. Despărțământul Timișoara. Membri fundatori. Gali, Dr, losif, membru al casei magnaților, Lucareț, p. u. Topolovețul-mare. Pap Vasiliu, advocat, Arad. Țigle, Dr. Petru, advocat, Timișoara. Ungurianu, Emanuil, adv., Timișoara. (Direc- torul desp.). Membri pe viață. Albu Timoteiu, econom, Gbilad. Bandu loan, propr., Mehala, p. u. Timișoara. Buibaș Alexandru, funcț. de bancă, Timișoara. Cărăbaș Romul, ofic. la „Timișana“, Timișoara, louașiu Petru, funcționar de bancă, Timișoara. Mezin, Dr. Valeriu, când, de adv., Mehala, p. u. Timișoara. Mihailovici Costa, proprietar, Elisabetiuul-Ti-- mișoarei. Nicola, Dr. Enea, medic, Ciacova. Oprean Arcadie, funcț. de bancă, Timișoara. Simon Sidonia, Ciacova. Vaianțu Vasilie, propr., Mehala, p. u. Timișoara. Membri ordinari. Adam, Dr. George, adv., Timișoara. Amandia Virgil, învățător, Ictar, p. u. Topo- lovețul-mare. „Beregsaua", institut de credit, Beregseu. Blaj Avram, înv., Parța. Breban Georgiu, Ghilad. Buibaș Dimitrie, proprietar, Bucuvăț, p. u. Temes-Remete. Cărăbaș Damaschin, proprietar, Belinț, p. u. Chiseteu. Ciocoi George, preot, Hitiaș, p. u Buziaș Cosma, Dr. Aurel, advocat, Timișoara. Cosma Lucia, soție de advocat, Timișoara. Crașovan Vasile, preot, Babșa, p. u. Chisetău. Czaranu Constantin, comerciant, Timișoara. Diminescu Nica, econom, Ciacova. Dragan Aurel, preot, Ghilad. Ferentz Petru, înv., Ciacova Gerdan Nicolau, propr., Fabricul-Timișoarii. Geta loan, econom, Sîrbova, p. u. Vucova. Groza Nicolau, preot, Sân-Mihaiul-român. Hațeg luliu, propr., Belinț. lancu Paul, preot, Obad, p. u Ciacova. lovescu Grigore, Timișoara. Micluța Nicolae, preot, Cerneteaz, p. u. Temes- Gyarmata. Miculescu loan, funcț. de bancă, Timișoara. Nedelcu loan, adv., Buziaș. Nicoara, Dr. Cornel, adv., Timișoara. Pava Constantin, înv., Belinț. Pepa loan, protop., Buziaș. Pinciu Ana, soție de protopop, Ciacova. Pinciu loan, protopop, Ciacova. Pirtea Vichentie, preot, Sinersig. Plavosin loan, preot, Mehala, p. u. Timișoara. Pop Vincențiu, proprietar, Jebeliu. Popovici Dimitrie, preot, Budinț, p. u. Topo- lovețul-mare. Proștean Cornel, funcț. de bancă, Timișoara. Putici, Dr. Traian, protopresbiter, Fabricai Timișoarei. Rotariu Pavel, adv., Timișoara. Rusu Victor, preot, (Ttvin, p. u. Sân-Mihaiul- român. Secoșan Romul, preot, Ictar, p. u. Topolovețul- mare. Selegean Gavril, preot, Elisabetinul-Timișoarei. Șerb Gherasim, protopresb., Belinț. Șincai, Dr. Traian, adv., Vinga. Stoia Nicolau, preot, Liget. Teaha Corneliei, protop., Liget, p. u. Jebel. Teodorovici loan, Timișoara Trăilă Georgiu, protop., Fabricul-Timișoarii. Vancu Dimitrie, funcț. de bancă, Timișoara. Zarie Romulus, comerc., Fabricul-Timișoarii. Despărțământul Torac. Membri ordinari. Magdu Valeriu, paroch, Ecica-româna, p. u. Ecica. Petroviciu Vichentie, paroch, Toracul-mic, p. u. Toracul-mare. (Dir. desp.). Tempea Paul, preot, Toracul-mare. Despărțământul Treiscaune-Ciuc. Membri ordinari. Burlea George, paroch, Barcan. Câmpean Elie, vice-protopop, p. u. Gyergyd- Szt.-Miklds. Ciobotariu Gavril, preot, Gyimes-Btikk, p. u. Gyimes. Cojocar Danii, paroch, Pel, p. u. Bodola. Dima loan, preot, Sita-Buzeu, p. u. Intorsura- Buzeului. Dimian Constantin, protopresbiter, Brețc. Hamsea George, paroch, Șepși-St.-Georgiu. lonescu Georgiu, preot, Budila. Neagovici-Negoescu, Georgiu, capelan, Intor- sura-Buzeului. 116 Oltean, loan G., paroch, Poiana-sărată. Urzicean loan, notar, Bicaz, p. u. Tulgheș. Despărțământul Turda. Membru pe viață. Popescu, Dr. Georgiu, advocat, Turda. Membri ordinari. „Arieșana*¹, instit. de credit, Turda. Boldea Georgiu, căpitan în pens., Turda. Mureșan lovian, protop., Turda. Nemeș Vincențiu, preot, Sân-Mărtinul-sărat, p. u. Grind. Pătăcean, Dr. Eugen, advocat, Turda. Pop Simeon, protop., Luna, p. u. Grind. Rațiu Nicolau P., preot, Turda. Socol luliu, preot, Ceanul-mare. Suciu Georgiu, protop., îndoi, p. u Turda. Suciu loan, proprietar,Tritul-de-sus, p. u. Ghiriș. Vlăduț, luliu C., adv., Turda. Despărțământul Verșeț. Membru iundator. Novac, Dr. Aureliu, advocat, Biserica albă. Membri pe viață. Corcea Avram, preot, Coșteiu, p. u. lam. Damian, Dr. loan, adv., Detta. Ramneanțu Patrichie, înv., Coșteiu, p. u. lam. Roșiu, loan M., adv., Biserica albă. Zepeneag, Dr. Petru, adv., Verșeț. Membri ordinari. Agadișian losif, econom, Nicolințul-mare. Balanescu D., Biserica albă. Bercean Aurel, Vracevgai, p. u. Biserica albă. Biserica gr.-or. română din Nicolințul mare. Boborony Andrea, Biserica albă. Bozanciu Simeon, notar in pens., Biserica albă. Cojocariu Antonie, econom, Nicolințul mare. Coșteiu, comuna bisericească gr.-or. Coștein, p. u. lam. Crăciun losif, contabil, Kârolyfalva. Cutera Ilie, preot, Clopodia. Gașpar Georgiu, preot, Gătaia. Giuica loachim, preot, Marcoveț, p u. Temes- Kutas. lorgoviciu luliu, preot, Mărgita. Juica Mihaiu, adm. prot., Srediștea-mică, p. u. Srediștea-mare. Korcsea Sima, comerc., Coșteiu, p. u. lam Lazarescu Luca, preot, Ferendia. Mangiu Vasilie, înv., Nicolințul mare. Meogan l'etru, comerc., Coșteiu, p. u. lam. Moise loan, notar, Marcoveț, p. u. Temes-Kutas. Moise, Mihail P., comerc., Voivodinți, p. u lam. Neagu Toma, comerc., Coșteiu. Nedeleu George, advocat, Verșeț. Pincu Nicolae, preot, Nicolințul mare. Popovicin Antoniu, preot, Nicolințul mare. Popovici Vasilie, învățător, Nicolințul mare. Proștean, Dr. Octavian, medic Verșeț. Schiopu Simion, comerc., Verșeț. Țieran Panta, otelier, Biserica albă. Ureche Simeon, comerc., Coșteiu. Zoltan Lozat, notar comunal, Nicolințul mare. Despărțământul Zernești. Membri pe viață. Garoiu Nicolau, adv., Zernești. Moșoiu Moise, propr., Tohanul-nou, p. u. Zernești. Membri ordinari. Brumboiu Moise, preot., Tohanul-vechiu. Coleș, I. Stan, propriet., Zernești. Comșa, loan L, comerc., Zernești. Cutean Aurel, farmacist, Zernești. Dan loan, protopresb. onor., Zernești. Grozea Nicolau, propriet., Tohanul-vechiu. Ionică loan, forestier, .Zernești. loanoviciu Constantin, Zernești. Manoilă Grigoriu, paroch, Tohanul-vechiu. Mețianu, Dr. Eugen, advocat, Brașov. Mețianu, Dr. lancu. propriet., Zernești. (Dir. desp.). Micu Moise, preot Poiana-Merului, p. u Zernești. Moșoiu George, comerciant, Zernești. Pană Nicolae, înv., Zernești. Plotogea Ilariu, preot,Tohanul-nou, p. u. Zernești. Strevoiu loan, protopop onor., Zernești. Ungur Haralampie, Tohanul-vechiu, Vodă loan, notar, Zernești. Vodă Nicolae, înv., Tohanul-vechiu. Afară de despărțăminte- Membri fundatori. Belloescu Stroe, profesor. Cimponeriu Atanasiu, jude de tablă în pens., Karlovacz. Lazar Georgiu, adv., Arad. Neagoe Ștefan, profesor. Membri pe viață. Babeș Vincențiu, privatier, Budapesta. Brote Eugen, Găiceana. Eremia Georgiu, Săcele. 117 Grosu, loau N., Săcele. Pop losif, jude de curie, Budapesta. Popa Eremia, Săcele. ProcopianProcopovici, Isidor, preot, Enișenlia. Stupariu Nicolae, locot. ces. și reg., Fiume. Szerb Georgiu, deputat dietal, Budapesta. Membri ordinari. Beleș Augustin, preot, Șimand Bona Anton, prof., Seghedin. Borgovau, V. Gr., profesor. Ciurcu, Dr. N. Sterie, medic, Viena. Frâncu Andreiu, jude de curie, Budapesta. Lazurianu, Alexandru, L., inginer. Marin Nicolau, Briion. Nedelcu Ilie, Briinu. Oncu, Dr. Nicolau, dir. de bancă, Arad. Papp loan, protopop., Bocsig. Simu Ion, înv. în pens., Arad. Strajan Mihail, profesor. Suciu, Dr. loan, advocat, Arad. Șuluțu, Dr. Aurel St., profesor. Tămășdan, Dr. Liviu, advocat, Arad. Truța George, preot, Coșna, p. u. Dorna-Cân- dreni. Vlassa Georgiu, protopop, Eger. CONSPECTUL SUMAR al membrilor Asociațiunii in 10 August 1904. Membri Membri Membri în fundatori pe viață ordinari total 1. Membri onorari..... . 6 --- --- --- 6 2. Membri secțiilor (ordinari) . . 25 --- --- --- 25 3. n „ (coresp.) . 14 --- --- --- 14 4. Desp. Abrud-Câmpeni . . . , --- 1 26 62 89 5. Agnita...... , --- --- --- 3 3 6. Alba-Iulia..... . --- 1 2 27 30 7. D Beiuș...... . --- 2 --- 51 53 8. 0 Bistrița...... . --- 6 9 28 43 9. n Blaj ...... , --- 4 5 40 49 10. n Bocșa...... , --- ---- 1 33 34 11. 0 Brad....... . --- --- 3 17 20 12. 0 Bran....... . --- --- 2 6 8 13. Brașov...... . --- 2 10 81 93 14. 0 Caransebeș..... . --- 1 1 30 32 15. 0 Cluj....... . --- 3 4 23 30 16. n Cohalm...... . --- --- 1 21 22 17. ■n Comloș-Sân-Miclăuș . . --- --- --- 8 8 18. 0 Dej....... . --- 1 5 22 28 19. Deva....... . --- 1 4 29 34 20. n Dicio-Sân-Mărtin . . . --- 1 --- 9 10 21. r Dobra...... . --- --- --- " 17 17 22. 0 Făgăraș...... 1 7 34 42 23. 0 Hațeg...... , --- --- 3 33 36 Transport . . 45 24 83 B75 727 118 Membri Membri Membri In fundatori pe viață ordinari total Transport . . 45 24 83 575 727 24. 0 Hida-Huedin . . . . . '■ 1 --- 13 14 25. Lipova ....... --- 1’3 1 18 22 26. 0 Ludoș....... --- 1 --- 11 12 27. 9 Lugoș....... --- 2 5 29 36 28. 9 Mediaș....... --- --- --- 9 9 29. n Mercurea...... --- --- 2 30 32 30. n Mociu....... --- 1 3 28 32 31. n Năsăud....... --- 11 22 22 55 32. • Orade ....... --- 1 2 34 37 33. n Orăștie..... . --- 5 6 15 26 34. n Oravița....... --- 2 13 45 60 35. » Oșorheiu ...... --- 1 2 11 14 36. n Panciova...... --- 1 4 22 27 37. îi Beghin....... --- 1 4 12 17 38. » Sătmar....... --- 3 12 38 53 39. 9 Sebeș ....... --- 2 3 26 31 40. n Săliște....... --- 1 9 40 50 41. 9 Sibiiu....... --- 8 16 55 79 42. n Sighișoara...... --- --- --- 5 5 43. 9 Șimleu....... --- 3 6 32 41 44. n Timișoara ...... --- 4 11 46 61 45. n Torac....... --- --- --- 3 3 46. n Treiscaune-Ciuc .... --- --- --- 11 11 47. îî Turda....... --- --- 1 11 12 48. n Verșeț....... --- 1 5 30 36 49. n Zernești....... --- --- 2 19 21 50. 9 Afară de despărțăminte . 7 15 19 41 Total . . 45 83 227 1208 1563 119 Adnexul D. Nr. 224—1904. RAPORTUL CASSEI. Onorat Comitet central! In alăturare îmi permit a presenta conturile de încheiere pe anul 1903: Bilanț, Venite și Spese, cu 3 anexe, și a ra- porta despre gestiunea anului trecut următoarele: Fondul general a crescut în 1903 dela K 305,982'— la K 311,750'— adecă cu K 5,768'—. Față de budget arată crescere următorii titli de Venite: taxele de membri..................K 3,434'43 chiriile..........................„ 615'78 interesele de efecte . ... „ 5,064'58 iar’ economisări s’au făcut la următorii titli din Spese: dotațiunea bibliotecii...................K 381'89 „ revistei „Transilvania¹¹ . „ 256'23 spese neprevăzute..................„ 108'70 conservarea edificiilor............. „ 1,000' — subvențiunea școalei civile . . . „ 1,600'— Crescerea la taxe de membri provine: dela adunarea ge- nerală ținută a tr. la Baia mare, unde s’au încassat 3000 K; la chirii: din contarea venitului casei din strada Morii Nr. 6, pănă la demolare, în favorul fondului general; la interesele de efecte: din trecerea unei părți însemnate a efectelor fondurilor și fundațiunilor în proprietatea fondului general, în conformi- tate cu art. 2 al Normativului pentru administrarea fondurilor și fundațiunilor Asociațiunii, și din vencjarea scrisurilor fonciare „Albina⁴⁴; iar’ sumele de K 1000— pentru conservarea edi- ficiilor și K 1600'— subvențiune școalei civile de fete au ră- mas neatinse. Decrescere arată următorii titli din Venite: taxele de administrare . . . K 139'— venitele extraordinare. . . . „ 2,600'65 Taxele de administrare au scăzut din causă că „Norma- tivul⁴⁴ întrat în vigoare în a. 1903 a șters această taxă pentru fondurile George Barițiu și Andreiu Mureșianu. La venitele 120 extraordinare se treceau în anii precedenți cele 2000 K ce le primea „Asociațiunea" an de an dela institutul de credit și economii „Albina" din loc pentru trebuințele școalei, care sumă începând din anul acesta se transpune direct în contul școalei în basa decisului Onor. Comitet central Nr. 60 din 15 Aprilie 1903. Tot la acest titlu era contemplat a se trece și eventualul venit al festivităților aranjate în ocasiunea adunării generale, care însă anul acesta a fost folosit de comitetul aran- jator pentru acoperirea speselor sale. Peste budget s’a cheltuit: la interese de cont curent, adecă interesele de rebonificat fon- durilor și fundațiunilor dela bonurile lor . . K 3,722’— care sumă se echilibrează prin posiția din Ve- nite, Interese de efecte ; la spesele de cancelarie..............................„ 210'— trecându-se aici și unele cheltueli pentru con- servarea edificiilor; la contribuțiune......................................„ 252-49 plătind și contribuțiunea pentru casa de chirie strada Morii Nr. 6; și s’a amortisat din realități și mobiliar . . . „ 2,580’26 In total venitele fondului general au fost mai mari decât preliminarul cu K 6375 14, adecă K 30,310’14 față de K 23,935’—; iar’ cheltuelile au trecut preliminarul cu K 3418’34 ajun- gând la K 24,542’34. Stockul efectelor fondului general a suferit mai multe schimbări. Starea efectelor la finea a. 1902 era de K 79,600'— lângă acestea s’au adaus efectele primite dela fonduri și fundațiuni.........................„ 66,940’— și efectele întrate drept taxe în cursul anului . „ 5,800’— ajungând la.................................K 152,340 — Din acestea s’au realisat scrisurile fonciare „Al- bina" cu..........................K 98,500‘— s’a vândut o rentă de stat din causa reducerei etalonului............„ 2,000’— și s’au răscumpărat efecte eșite la sorți...........................„ 3,000’— „ 103,500’— 121 rămânând starea efectelor la 31 Decembre 1903 K 48,400‘— conform extrasului adnexat sub A. Trecând la celelalte fonduri și fundațiuni, constatăm din extrasul B., că cele mai multe au crescut norma], trei au crescut cu sume însemnate peste preliminar, iar două din ele arată o mică scădere. Cu sume mai însemnate au crescut: 1. Fondul museului istoric și etnografic, ale cărui venite erau preliminate cu K 4400’—, dar în urma apelului lansat pentru augmentarea fondului de zidire a avut venite de K 30,850’— și a crescut dela K 64,870’— la K 95,380’—. 2. Fondul George Barițiu, unde s’a trecut și donațiunea pentru secțiunile sciințificediterare de K 1000’— a avut un venit mai mare cu K 570— și a spesat cu K 2000’— mai puțin decât se preliminase, crescând cu aproape K 3000’—, dela K 9676’— la K 12,600’—. 3. Fundațiunea George Filepp a crescut prin capitalisarea intereselor dela crearea fundațiunii cu K 15,677’—, dela K 29,000— la K 44,677 —, Cele două fundațiuni, cari au scăcjut sunt: Fundațiunea anonimă din comitatul Dobâca cu K 7’—, dela K 2767 — la K 2760 — și fundațiunea 1. Gallianu cu K —’72. Aceste decresceri resultă din scăderea etalonului la venite dela 5% 1» 4’4%. Pe viitor însă vom căuta a le susțină cel puțin în starea lor actuală, reducând taxa de administrare. St ockul efectelor fondurilor și fundațiunilor era la 31 Decembre 1902 ....................................K 169,740’— în cursul anului 1903 au mai întrat . . . „ 22,504’ — s’au schimbat.................................. . „ 2,000’— total . . K 194,244’— din acestea s’au predat fond, general K 66,940’— s’au realisat..........................„ 2,200’— „ 69,140’— rămânând la finea anului conform estrasului O. K 125,104’ — 122 In cursul anului 1903 fondurile Asociațiunii s’au sporit ‘ cu următoarele: Fundațiunea Dr. I. Nichita, Fondul cultural selăgian, Depositul loan Simu și Depositul Aurel Nichita despre cari se găsesc date speciale în extrasul fondurilor și fundațiunilor sub Nrii 19—22. întreagă averea administrată de Asociațiune representa la finea anului 1902 ... ...............K 579,213’02 iar în cursul anului 1903 s’au adaus . . . . „ 97,100 51 ajungând la finea anului 1903 la . . . . K 676,313’53 După acestea Ve rog: 1. să luați la cunoscință acest raport; 2. să censurați conturile de încheiere: Bilanț, Venite și Spese cu anexele lor, și aflându-le în ordine și exacte să le înaintați adunării generale pentru darea absolutorului pe anul de gestiune 1903. Sibiiu, 20 Februarie 1904. loan Vătășan m. p. cassar. Adnexul E. Nr. 735—1904, RAPORTUL CASSARULUI asupra budgetului „Asociațiunii¹¹ pe anul 190o. Onorat Coinitet central! AdneXat îmi permit a Ve presenta proiectul de budget al anului 1905 pentru examinare, cu următoarele observări: La Fondul General am preliminat venitul din chirii cu 1C 10,000’—, considerând și chiria noului edificiu din strada Morii Nr. 6, dar pentru aceea am preliminat interesele de efecte, după-ce stockul efectelor a scăcjut prin ven4are cu aproape K 100,000 — numai cu K 2687 40 față de K 8700’— 123 în a. 1903 și interesele de cont curent, din causa investițiunilor în zidiri numai cu K 440'—, în loc de K 2940‘—. La Spese am urcat dotațiunea secretarului I cu K 200*—, conform concursului, dotațiunea bibliotecii, la care ani dea- rendul am economisat jumătate din suma votată, cu K 200⁻— și contribuțiunea cu K 150⁻—. Am redus interesele de cont curent dela K 6600*— la K 3500' —, investind fondul museului în edificiu, am introdus o posițiune nouă: Chirie pentru can- celariile biroului în edificiul museului cu K 1200¹—, adecă atâta cu cât este închiriat localul actual al biroului și am calculat, pentru echilibrarea budgetului, drept amortisare din realități în loc de K 3600-— (1% din valoare), numai K 2500'—. Budgetul fondurilor și fundațiunilor compus în sensul nor- mativului arată numai variațiuni mici față de trecut, cari nu aflu necesar a le aminti. Ve rog a censura acest proiect de budget și a-I înainta adunării generale spre aprobare. Sibiiu, 13 Iulie 1904. loan Vâtășan m. p., cassar. 124 1 Nr. 224—1904. Active Bilanț la K f K f Numărar în cont-curent la „Albina* . . Deposite.................................. Efectele Fondului general................. Efectele Fondurilor și Fundațiunilor . Realități: casa din str. Morii Nr. 8 după amortisare edificiul școalei civile „ „ investire în casa de chirie str. Morii Nr. 6 Investire în casa pentru Museul istoric și etnografic ................................ Anticipațiuni.............................. Mobiliar................................... după amortisare.......................... 128171 52220 53 48840 125104 81400 123600 205000 85920 1800 100 34 173944 290920 29064 292 1700 676313 34 69 97 53 Sibiiu, 31 Decembre 1903. loan Vătășan m. p., cassar. Acest bilanț examinat, se constată că este exact, in consonanță cu dom- Sibiiu, în Comisiunea Parteniu Cosma m. p. 125 31 Decembre 1903. i Pasive. K f K f Fondul general împr. cu donaț. Stana și Stroe Belloiu.......... 311750 52 Fondul George Barițiu....... 12599 55 Museul istoric și etnografic..... 95382 14 Fundațiunea Bădillă etc....... 23809 33 „ Basiota........ 1457 60 , George Boieriu..... 13660 42 Fondul despărțământului Deva .... 532 18 Fundațiunea anonimă din cottul Dobâca 2759 85 „ George Filepp..... 44676 91 „ loan Gallianu...... 3429 80 „ loan lancu ....... 5042 06 Fondul Avram lancu........ 6327 50 Fundațiunea N. Marinoviciu..... 6830 28 „ Dr. loan Moga..... 2724 07 Fondul Andreiu Mureșanu...... 8880 85 Fundațiunea loan Olteanu...... 88749 28 , loan Popp Maior .... 5022 08 „ Radu M. Riureanu .... 3098 10 Fondul despărțământului Timișoara 3000 --- Școala civilă de fete........ 9944 67 Depositul I. Simu......... 876 58 Fondul cultural selăgian...... 1821 17 Fundațiunea Dr. I. Nichita...... 13803 25 Depositul Aurel Nichita....... 6903 25 Creditori............ 3232 09 676313 53 Nicolau Togan m. p. controlor. mentele de cassă și cărțile de contabilitate purtate în toată regula. 2 Iunie 1904. censurătoare: Dr. Octavian Russu m. p. 11 126 Venite și Spese 3 Nr. 224—1904. Spese Preliminat Incassat K f K f Salare............. 6024 --- 6024 --- Spese de cancelarie........ 1100 --- 1310 41 Dotațiunea bibliotecii........ . 800 --- 418 11 Dotațiunea revistei .Transilvania* . • • 4500 --- 4243 77 Contribuire la Fondul G. Barițiu . • • 3000 --- 3000 --- Secțiunilor sciințifice-literare..... 1000 --- 1000 --- Contribuțiune, ecuivalent etc...... 1600 --- 1852 49 Interese de cont-curent....... 3722 --- Spese neprevăzut® ......... 500 --- 391 30 Amortisări: din realități.......... 2480 26 din mobiliar.......... 100 --- 2580 26 Escedent de venit......... 2811 --- 5767 80 30310 14 Sibiiu, 31 Decembre 1903. loan Vătășan m. p., cassar. Examinat acest bilanț, se constată că este exact, in consonanță cu docu- Sibiiu, în Comisiunea Parteniu Cosma m. p. 12? 2 la 31 Decembre 1903. Nicolau Togan m. p., controlor. montele de cassă și cu cărțile de contabilitate purtate în toată regula. 2 Iunie 1904. eenaur&toare: Dr. Octavian Russu m. p. 11* 128 Nr. 224—1904. Fondul general. Efecte și interese de efecte pro 1903. Interese Capital (Dividendft) K f K f I. Acțiuni. 4 buc. Abrudbânyai takarăkpănztăr â K100 400 --- 40 --- ăKIO--- 3 „ «Albina4.......« « 200 600 --- 84 --- , . 28-- 14 „ «Arieșana4 (12 cupoane) . , « 100 1400 --- 84 --- 7--- 2 « „Bihoreana4 (1 cupon) . . , „ 200 400 --- 12 --- n » 1 2’ 3 , «Concordia4, Uzdin . . . , , 100 300 --- 24 --- ,, 8--- 2 , „Consum", Blaj.....» « 100 200 --- --- --- 9 9 2 « «Corvineana*......, „ 100 200 --- 20 --- « , 10--- 4 « „Chiorana4......„ „ 100 400 --- 20 --- „ „ 5---- 1 « «Economul4......„ „ 100 100 --- 8 --- „„ 8--- 1 « «Gesellschaftshaus4 . . . , „ 200 200 --- --- --- 9 9 4 « «Luceafărul*...... „ 100 400 --- 28 --- 7--- 5 « «Munteana"...... « 40 200 -- --- --- 2 « „Mureșiana4......, « 1' 0 200 --- 16 --- 8--- 1 « «Mureșanul4......« „ 200 200 --- 14 --- . „ 14--- 1 « «Nagyvârad-Bel6nyesi-Vas- . kohi vasutt.4..... » --- 200 --- --- --- 9 9 19 « «Sătmăreana4 (14 cupoane)« « 200 3800 --- 112 --- 8--- 1 , «Sebeșana4...... , 100 100 --- 9 --- « , 9---- 4 „ «Sentinela"....... 100 400 --- 32 --- , „ 8--- 1 « «Silvania".......„ „ 100 100 --- 9 --- .,9--- 4 , «Șoimușana4......, » 50 200 --- --- --- 9 9 3 « «Someșana4...... „ 200 600 --- 48 --- , » 16--- 2 « «Steaua4....... » 100 200 --- 14 --- „„ 7--- 1 « „Zărăndeana4.....„ » 100 100 --- 10 --- ,, io--- 4 « «Vajdahunyadi takp. ■ . • » „ 100 400 --- 96 --- „ , 24--- 1 « «Szatmâr-nbânyai vasutt.” . „ „ 200 --- ---- --- 9 9 Suma. . 11500 680 --- 129 ■ Capital Interese K f K f II. Diverse efecte. 4 buc. Credit fonciar rural rom. 5% & Lei 5000 18800 --- 942 50 1 „ Rentă română amortibilă 4% > „ 1000 940 --- 37 70 13/B buc. Losuri din 1860 cu 4% . . â fl. 600 1600 --- 64 --- 1 buc. Obligațiune rurală ung. 4°/o . . „ „ 100 200 --- 8 --- 78 „ Obligațiuni „Transilvania* . . „ „ 100 15600 --- 842 40 1 „ Rentă comună Febr.---August „ „ 100 200 --- 8 40 cupoane dela scrisurile fonciare „Albina* ven- dute.............. 6205 50 4‘2°/0 interese curente dela 1 bucată rentă austr. vendută . . ........... 26 36 37340 --- 8134 86 Recapitulațiune. Acțiuni............... 11500 --- 680 --- Efecte diverse............ 37340 --- 8134 86 48840 --- 8814 86 Interese rebonificate.......... 50 28 Starea . . 48840 --- 8764 58 Sibiiu, 31 Decembre 1903. loan Vătășan m. p., cassar. 130 1 Nr. 224-1904. Evidența Fondurilor K f K f 1. Fundațiunea Ioana Bădilă și lohanna Mol- 46 dovan n. Farkas întru memoria lui Demetriu 2b 28 Moldovan. 220 Ecuivalent.............. Interese la scrisuri fonciare cumper..... 291 28 Taxă de administrare.......... 23809 33 Starea la 31 Decembre 1903 ....... 24100 61 2. Fondul George Barițiu. 392 20 Onorare autorilor........... 836 63 Spese de tipar pentru 3 broșuri din Bibliotecă 196 51 Cărți procurate............ 565 60 1990 94 Spese cu secțiunile sciințifice-literare .... 12599 55 Starea la 31 Decembre 1903 ....... 14590 49 3. Fundațiunea Bașiota. 40 10 Un stipendiu............. 15 55 10 Taxă de administrare.......... 1457 60 Starea la 31 Decembre 1903 ....... 1512 70 4. Fundațiunea Dobâca. 100 --- Un stipendiu............. 27 127 Taxă de administrare.......... 2759 85 Starea la 31 Decembre 1903 ....... 2886 85 5. Fundațiunea Georgiu Boieriu. 130 Taxă de administrare.......... 13660 42 Starea la 31 Decembre 1903 ....... 13790 42 131 și a Fundațiunilor. K f K f 1. Fundațiunea Ioana Bădillă și lohanna Mol- dovan n, Farkas întru memoria lui Demetriu Moldovan. Starea la 1 Ianuarie 1903 ........ Interese de scrisuri fonciare....... 1100 Dividendă după 4 acțiuni „Albina4* .... 112 22809 99 Interese de cont curent......... 78 62 1290 62 24100 61 2. Fondul George Barițiu. Starea la 1 Ianuarie 1903 ........ Dotațiune din fondul general....... 3000 , pentru secțiunile sciințifice - literare 1000 Cărți vendute............ 289 Interese de cont curent......... 585 Dividendă dela o acțiune „Iulia“..... 10 35 9675 99 Donațiuni.............. 30 15 4914 50 14590 49 3. Fundațiunea Bașiota. 1449 42 Starea la 1 Ianuarie 1903 ........ 63 28 Interese de cont curent......... 1512 70 4. Fundațiunea Dobâca. 2766 90 Starea la 1 Ianuarie 1903 ........ 119 95 Interese de cont curent . ........ 2886 85 5. Fundațiunea Georgiu Boieriu. Starea la 1 Ianuarie 1903 ........ Dividendă după 7 acțiuni „Albina4* .... 196 13068 69 Interese de cont curent......... 525 73 721 73 13790 42 132 6. Fundațiunea I. Gallianu. K f Un stipendiu............. 120 K Taxă, de administrare.......... 30 150 f Starea la 31 Decembre 1903 ....... 3429 80 7. Fundațiunea Nicolae Marinoviciu sen. 3579 80 Un stipendiu............. 120 40 Taxă de administrare.......... 65 - 185 40 Starea la 31 Decembre 1903 ....... 6830 28 8. Fund. Dr. I. Moga și soția Anna n. Bologa. 7015 68 Un stipendiu............. 80 --- Taxă de administrare.......... 30 110 Starea la 31 Decembre 1903 . ..... 2724 07 9. Fondul Andreiu Mureșanu. 2834 07_ Starea la 31 Decembre 1903 . ..... 8880 85 10. Fundațiunea loan Olteanu. 8880 85 Subvențiune școalei civile pe 1903 ..... 1385 » școalelor din Cojocna pe 1903 . . 470 Ecuivalent.............. 122 50 Taxă de administrare.......... 820 40 2797 90 Starea la 31 Decembre 1903 ....... 88749 28 11. Fundațiunea loan Popp Maior. 91547 18 Taxă de administrare.......... 48 Starea la 31 Decembre 1903 ....... 5022 08 12. Fundațiunea Radu M. Rîureanu. 5070 08 Un stipendiu............. 80 --- Taxă de administrare.......... 15 95 Starea la 31 Decembre 1903 ....... 3098 10 3193 10 133 a K f K f 6. Fundațiunea I. Gallianu. 3430 52 Starea la 1 Ianuarie 1903 ........ 149 28 Interese de cont curent......... 3579 80 7. Fundațiunea Nicolae Marinoviciu sen. 6720 55 Starea la 1 Ianuarie 1903 ........ 295 13 Interese de cont curent......... 7015 68 8. Fund. Dr. I. Moga și soția Anna n. Bologa. 1 Starea la 1 Ianuarie 1903 ........ 83 40 Interese dela 8 obligațiuni Transilvania . 49 33 2698 34 Interese de cont curent......... 135 73 2834 107 9. Fondul Andreiu Mureșanu. Starea la 1 Ianuarie 1903 ........ 8502 62 Interese de cont curent......... 378 23 8880 85 10. Fundațiunea loan Olteanu. Starea la 1 Ianuarie 1903 ........ 87003 90 Interese de efecte........... 4010 88 4543 28 Interese de cont curent......... 520 88 Diferința la 1 scris fonciar sortat..... 11 52 91547 18 11. Fundațiunea loan Popp Maior. Starea la 1 Ianuarie 1903 ........ 4854 16 Interese de cont curent......... 215 92 5070 08 12. Fundațiunea Radu M. Riureanu. 3058 61 Starea la 1 Ianuarie 1903 ........ 134 49 Interese de cont curent......... 3193 10 134 3 K f K f 13. Fondul Avram lancu. 100 40 Un stipendiu............. 15 90 Premia de asigurare.......... 30 Taxă de administrare.......... 146 30 Starea la 31 Decembre 1903 ....... 6327 50 14. Fundațiunea loan lancu. 6473 80 Taxă de administrare.......... 48 Starea la 31 Decembre 1903 ....... 5042 06 15. Fondul despărțământului Deva. 5090 06 Taxă de administrare.......... 3 Starea la 31 Decembre 1903 ....... 532 18 16. Fondul despărțământului Timișoara. 535 18 Trimis despărțământului......... 117 --- Taxă de administrare.......... 15 132 Starea la 31 Decembre 1903 ....... 3000 --- 17. Fundațiunea George Filepp. 3132 --- Trimis cassei orfanale a comit. Selagiu p. escont. 1048 14 Starea la 31 Decembre 1903 ....... 44676 91 18. Museul istoric și etnografic. 45725।05 Premii și inserate pentru clădirea museului . ‘2323 Architectului losif Schuschnig pentru lucrarea 1200 74 planului detailat........... 23540 95 Architectului G-ustav Maetz în contul clădirei 189 78 Obiecte procurate........... 110 35 Tipărituri.............. 2000 29364 82 Ducerea dealului din parcul Soldiș..... 66317 45 Starea la 31 Decembre 1903 ....... 95682 27 - ■ t «i*fri i . 135 3 K f K f 13. Fondul Avram lancu. 200 6009 31 Starea la 1 Ianuarie 1903 ........ 264 49 464 49 Din vâncțare de realități......... 6473 80 Interese de cont curent......... 14. Fundațiunea loan lancu. Starea la 1 Ianuarie 1903 ........ Interese de depunere.......... 4797 92 15 Fondul despărțământului Deva. 292 14 Starea la 1 Ianuarie 1903 ........ 5090 06 Interese de cont curent......... 512 40 16. Fondul despărțământului Timișoara. 22 78 Starea la 1 Ianuarie 1903 ........ 535 18 Primit dela despărțământ........ 1000 2000 --- Interese de cont curent......... 132 --- 1132 17. Fundațiunea George Filepp. 3132 --- Starea la 1 Ianuarie 1903 ........ 15470 Interese de depuneri pănă la 31/XII 1902 . . 154 39 29000 Efecte............... 1100 66 16725 05 Interese pe a. c............ 45725 05 18. Museul istoric și etnografic. 2756 28 64870 98 Starea la 1 Ianuarie 1903 ........ 28055 01 30811 29 Interese de cont curent......... Donațiuni, rescutnpărarea felicitărilor etc. . . 95682 | 27 136 4 K f K f 19 Fundațiunea Dr. loan Nichita. 13803 25 Starea la 31 Decembre 1903 ....... 13803 25 20 . Fondul cultural selăgian. 1821 17 Starea la 31 Decembre 1903 ....... 1821 17 21 . Depositul loan Simu. 50 Restituire.............. 876 58 Starea la 31 Decembre 1903 ..... . 926 58 22 . Depositul Aurel Nichita. 6903 25 Starea la 31 Decembre 1903 ....... 6903 25 Sibiiu, 31 Decembre 1903. 137 4 K f K f 19. Fundațiunea Dr. loan Nichita. Efecte primite în a. c.......... 13625 Valoarea unei acțiuni „Hebeu încassată . . . 176 40 Interese de cont curent......... 1 85 13803 25 13803!25 20. Fondul cultural selăgian. Efecte primite în a. c.......... 1800 Depunere la „Silvania”......... 20 39 Interese la depunere.......... 78 1821 17 1821 17 21. Depositul loan Simu. Sume intrate în cursul anului...... 902 98 Interese de cont curent......... 23 60 926 58 926 58 22. Depositul Aurel Nichita. Valoarea efectelor primite........ 6725 Valoarea unei acțiuni „Hebeu încassată . 176 40 Interese de cont curent......... 1 85 6903 25 loan Vătâșan no. p., cassar. 138 Nr. 224—1904. Efectele Fondurilor si Fundațiunilor la 31 Decembre 1903. 1 1 K f K f 1. Fundațiunea Bădillă. 4 bac. acțiuni „Albina" â K 200 ..... 800 --- 6 „ Scrisuri fonc. „Albina" 5% â fl. 1000 . 12000 --- 3 , „ „ „ „ „ K 1000 . 3000 --- 3 „ „ . „ „ „ „ „ 2000 . 6000 --- 21800 --- 2. Fondul George Barițiu. 1 buc. acțiune „lulia"......... 100 --- 3. Fundațiunea George Boieriu. 7 buc. acțiuni „Albina“ â K 200 ..... 1400 --- 4. Fundațiunea Filepp. 1 buc. Los turcesc frc. 400 ....... 100 --- 1 „ Los Salzburg fl. 20....... 40 --- 1 „ Los Sachsen Meiningen fl. 7 . . . . 14 --- 154 --- 5. Fundațiunea Dr. I. Moga. 8 buc. Obligațiuni „Transilvania"..... 1600 --- 6. Fundațiunea Dr. I. Nichita. 60 buc. acțiuni „Silvania".....â K 100 6000 --- 3 „ „ „Albina"..... „ 200 600 --- 10 „ „ „Bihoreana" ....„„ 200 2000 --- 8 „ „ „Economul" ....„„ 100 800 --- 5 „ „ Ipar 6s gazdas. Bank . „ „ 200 1000 --- 4 „ „ Koz6pszolnokin. Zilahi Takp......„ „ 200 800 --- 13 „ „ „Sfilăgiana" ....„„ 100 1300 --- 1 „ „ „Someșana"....... 200 --- 7 „ „ Szilâgy-Cseh 6s vid6ke takar6k- pânztâr â, K 100 .... 700 --- 1 B „ „Tipografia"....... 100 --- 3 „ Losuri Crucea roșie ung. â fl. Bpejum. 15 --- 2 „ _ Basilika . . . „ „ 5 _ „ 10 77 77 » » n 9 --- 1 „ „din 1864 . . . „ „ 100 „ „ 100 --- 13625 --- Transport . 38679 --- 139 K f K f Transport . 38679 --- 7. Depositul Aurel Nichita. 65 buc. acțiuni „Silvania0 â K 100 .... 6500 --- 1 n „ „Tipografia44....... 100 --- 3 „ Losuri Crucea roșie ung. pe jumătate 15 --- 2 „ „ Basilika . . . . „ „ 10 --- 1 „ „din 1864 . . . „ 100 --- 6725 --- 8. Fundațiunea Olteanu. 11 buc. Credit fonc. rural â Lei 5000 = L. 55000 51700 --- 6 „ Rentă rom. amort. „ „ 5000 = „ 30000 26200 --- 77900 --- 9. Fondul cultural selăgian. 1 buc. acțiune „Bihoreana0....... 200 --- 2 „ „ „Selăgiana*....... 200 --- 14 „ „ „Silvania”........ 1400 --- 1800 --- Total . 125104 --- Deposite. 1 libel „Albina44 al Școalei civile Nr. 21923 . 1775 75 1 „ „Albina0 Detragerile Popovici Nr. 22678 812 64 1 „ „Doina” Fondul I. lancu, pag. 193/1 5090 06 1 „ „Silvania” G. Filipp Nr. 744 .... 44520 91 1 „ „ Fondul cult, selăgian Nr. 392 21 17 52220 53 Total . 522^0 53 Chirie pe 1903. 1. Căpitanul Fuchs.......... 1216 32 pentru apă . . . 16 --- 1232 32 2. Anna Moga............ 1067 44 3. loan Desko pe 3 luni........ 400 02 4. Reuniunea femeilor române...... 400 --- 5. Safran pe 4 luni.......... 80 --- 6. Berger pe 3 luni.......... 36 --- Total . 3215 78 Sibiiu, 31 Decembre 1903. loan Vătășan m. p., cassar. Nicolau Togan m. p , controlor. S’a examinat și se constată că este exact întru toate. Sibiiu, în 2 Iunie 1904. Comisiunea censurătoare: Parteniu Cosma m. p. Dr. Octavian Russu m. p. 140 1 Nr. 735—1904. _ Proiect de budget Nr. Anii de observare Preliminat crt. Spese 1902 1903 pe 1905 K f K f K f I. Fondul general și Donațiunea Stana și Stroie Belloiu. 1 Sal are: Secretarului I, salar și bani de cuartir 3000 •--- 3000 - 3200 --- n II, remunerațiune . 600 --- 600 --- 1800 --- Cassarului „ 426 65 560 --- 600 --- Bibliotecarului „ 400 --- 400 400 --- Archivarului și Cancelistului, salar 828 --- 864 --- 1200 --- Servitorului, simbrie...... 600 --- 600 --- 600 --- 2 Spese de cancelarie, luminat, încăl- (Jit, etc........... 858 68 1310 41 1200 --- 3 Chirie pentru cancelarie în edificiul museului.......... 1200 --- 4 Delațiunea bibliotecii...... 413 06 418 11 1000 --- 5 Dotațiunea revistei „Transilvania® . 4227 90 4243 77 4500 --- 6 Dotațiunea fondului G. Barițiu . . 2000 - 2000 --- 2000 --- 7 Dotațiunea pentru secțiuni .... 852 58 1000 - 1500 --- 8 Contribuțiune, ecuivalente, etc. . . 1211 11 1852 49 2000 --- 9 Interese de cont curent fondurilor și fundațiunilor........ 6666 53 3500 --- 10 Ajutoare școalelor lipsite .... 2000 --- 11 Spese neprevăzute • • ..... 734 96 391 30 500 --- 12 Amortisare: din realități și mobiliar..... 2192 92 2480 26 2500 --- 13 Capitalisare......... 92 40 1 r a n s p o r t . i 29792 40 141 i pe anul 1905. Nr. Anii de observare Preliminat ert. Venite 1202 1903 pe 1905 K f K f K f I. Fondul general și Donațiunea Stana și Stroie Belloiu. 1 Taxe dela membri....... 12088 07 16434 43 14000 2 Chirii......... 2699 76 3215 78 10000 --- 3 Interese de efecte: dividendă după acțiuni interese dela oblig. „Tran- silvania" ....... 787---- interese dela efecte de stat 842-40 aiistr......... 80-40 interese dela efecte române 977-60 6828 10 8764 58 2687 40 4 Interese de cont curent . 1475 68 2944 53 440 --- 5 Taxe de administrare . . 1554 --- 1496 --- 1965 --- 6 Venite extraordinare 2084 11 399 35 700 T r a n s p ort . 29792 40 12 142 Spese Preliminat pe 1905. K f K 1 f Transport . 29792 40 II. Fondul George Barițiu. ' J Pentru secțiunile sciințifice-literare . . 1500 --- „ biblioteca poporală....... 1200 --- Capitalisare........... 1310 --- 4C10 --- III. Fondul Museului istoric și etnografic. ■q JReplătire din împrumut și interese . 3800 --- IV. Fundațiunea I. Olteanu. Ecuivalent............ 122 40 Subvențiune școalei civile de fete . . 1376 --- „ școalelor din Cojocna . 500 --- Taxă de administrare........ 890 --- Capitalisare........... 1631 60 4520 --- V. Fundațiunea Ioana Bădillă și lohanna Moldovan n. Farkas. Ecuivalent............ 46 28 Taxă de administrare........ 235 --- Capitalisare........... 960 72 1242 --- VI. Fundațiunea George Boieriu din Vadu. Patru ajutoare â K 20----...... 80 ■--- Taxă de administrare ........ 140 •--- Capitalisare........... 516 --- 736 --- VII. Fondul Andreiu Mureșanu. Un premiu........... 300 --- Capitalisare........... 80 ---• 380 --- VIII. Fundațiunea Nicolae Marinoviciu. Un stipendiu........... 120 --- Taxă de administrare........ 70 --- Capitalisare........... 110 --- 300 --- IX. Fondul Avram lancu. si Un stipendiu........... 100 --- Taxă de administrare........ 32 --- Premia de asigurare........ 16 --- Capitalisare........... 132 --- 280 --- Transport . 45060 40 143 2 Venite Preliminat pe 1905. K f K f Transport 29792 40 II. Fondul George Barițiu. Dotațiune din fondul general..... 3500 --- Interese de cont curent ....... 300 --- „ de efecte......... 10 ---. Venite din cărți etc......... 200 --- 4010 --- III. Fondul Museuluiistoric și etnografic. Din donațiuni, rSscump. de felicitări, etc. 2000 _ Chirie............. 1800 --- 3800 --- IV. Fundațiunea I. Olteanu. Interese dela Lei 65,000' --- scrisuri fonc. rurale rom. 5°/0......... 2585 --- Interese dela Lei 30,000'--- rentă română amort. 5°/0........... 1410 --- Interese de cont curent....... 525 --- 4520 --- V. Fundațiunea Ioana Bădillă și lohanna Moldovan n. Farkas. Interese de scrisuri fonciare..... 950 --- Dividendă dela 4 acțiuni „Albina0 . 112 --- Interese de cont curent....... 180 --- 1242 --- VI. Fundațiunea George Boieriu din Vadu. Dividendă dela 7 acțiuni „Albina“ . . . 196 --- Interese de cont curent....... 640 --- 736 --- VII. Fondul Andreiu Mureșanu. Interese de cont curent....... 380 --- VIII. Fundațiunea Nicolae Marinoviciu. 300 --- Interese de cont curent....... IX. Fondul Avram lancu. Interese de cont curent....... 280 Transport . 45060 40 12» 144 S p e s e Preliminat pe 1905. K f K f Transport 45060 40 X. Fundațiunea loan Popp Maior. Taxă de administrare........ 51 --- Capitalisare........... 169 --- 220 --- XL Fundațiunea loan lancu. Taxă de administrare........ 52 --- Capitalisare........... 248 - 300 --- XII. Fundațiunea loan Gallianu. Un Stipendiu........... 120 _ Taxă de administrare........ 29 --- Capitalisare........... 1 --- 150 --- XIII. Fundațiunea Radu M. Rîureanu. Un stipendiu........... 80 _ Taxă de administrare........ 16 --- Capitalisare........... 40 --- 136 --- XIV. Fundaț. anonimă din cottul Dobâca. Un stipendiu........... 100 Taxă de administrare........ 18 --- Capitalisare........... 2 --- 120 ------ XV. Fundaț. Dr. I. Moga și soția Anna n. Bologa. Un stipendiu........... 80 --- Taxă de administrare........ 27 --- Capitalisare........... 29 --- 136 ---■--- XVI. Fundațiunea E. D. Bașiota. Un stipendiu........... 40 _ Taxă de administrare........ 14 --- Capitalisare........... 11 --- 65 --- XVII. Fondul despărțăm. Timișoara. Taxă de administrare........ 15 Despărțământului......... 117 --- 132 --- XVIII. Fondul despărțăm. Deva. Taxă de administrare........ 3 --- Capitalisare........... 22 _ 25 --- Transport . 46344 40 145 3 Venite Preliminat pe 1905. K f K f Transport . 45060 40 X. Fundațiunea loan Popp Maior. Interese de cont curent....... 220 --- XI. Fundațiunea loan lancu Interese după depunere ....... 300 --- XII. Fundațiunea loan Gallianu. Interese de cont curent....... 150 --- XIII. Fundațiunea Radu M. Rîureanu. 136 Interese de cont curent....... --- XIV. Fundaț. anonimă din cottul Dobâca. 120 Interese de cont curent....... --- XV. Fundaț. Dr. I Moga și soția Anna n. Bologa. Interese dela 8 oblig. „Transilvania" . Interese de cont curent....... 86 40 49 60 136 --- XVI. Fundațiunea E. D. Bașiota. Interese de cont curent....... 65 --- XVII. Fondul despărțăm. Timișoara. Interese de cont curent ....... 132 --- XVIII. Fondul despărțăm. Deva. Interese de cont cuient....... 25 --- Transport . 46344 40 146 4 Spese Preliminat pe 1905. K f K f Transport . 46344 40 XIX. Fundațiunea George Filepp. Taxă de administrare........ 225 --- Capitalisare........... 1975 --- 2200 --- XX. Fondul loan Simu. Taxă de membru pe a. c....... 10 --- Taxă de administrare........ 4 --- Capitalisare........... 24 --- 38 --- XXI. Fundațiunea Dr. I. Nichita. Ajutoare pentru școalele și bisericile din Sălagiu............ 890 --- Taxă de administrare........ 140 --- Capitalisare........... 890 --- 1920 --- XXII. Depositul Aurel Nichita. Taxă de administrare........ 4 --- Capitalisare........... 3 --- 7 --- Total . 50509 40 Sibiiu, 12 Iulie 1904. loan Vătășan m. p., cassar. Revicțut și aprobat în ședința comitetului losif Sterca Șuluțu m. p., president. 147 4 Venite Preliminat pe 1905. K f K f Trans port . 46344 40 XIX. Fundațiunea George Filepp. Interese de depunere........ 2200 --- XX. Fondul loan Simu. Interese de cont curent....... 38 --- XXL Fundațiunea Dr. I. Nichita. Dividendă dela acțiuni....... 1300 --- Interese de cont curent....... 20 --- Chirie............. 600 --- 1920 --- XXII. Depositul Aurel Nichita. Interese de cont curent....... 7 --- Total . 50509 40 Nicolau Togan m. p., controlor. central, ținută în Sibiiu la 29 Iulie 1904. Dr. C. Diaconovich m. p., notar. 148 Adnexul F. LISTA STIPENDIATILOR „ASOCIAȚIUNII- în anul școlar 1903—4. 1. luliu Hațegan, student în clasa VIII gimnasială în Blaj ; din funda- țiunea „Dobâca'..........................................K 100' — 2. Virgii Nistor, student în clasa VII gimnasială în Brașov; din fundațiunea „Marinovici'.............................„ 120’— 3. Aurel Vasilie, student în clasa VIII gimnasială în Sibiiu; din fundațiunea „Rîureanu.'..............................„ 80'— 4. Gamil Piso, student în clasa VIII gimnasială în Sibiiu; din fundațiunea „Gallianu'................................120’— 5. Octavian Oastea, student în clasa VIII gimnasială în Alba- lulia; din fundațiunea „Avram Iancu“.....................„ 100⁻— 6. Victor Jula, student în clasa VI gimnasială în Brașov; din fundațiunea „Bașiotau................................„ 40⁻— 7. Elisaveta Vlad, elevă în clasa IV la școala civilă a „Aso- ciațiunii'; din fundațiunea „Dr. I Moga și soția sa Ana n. Bologa'...............................................„ 80-— Adnexul K. Nr?860—1904. RAPORT SPECIAL în chestiunea înființării Museului istoric și etnografic. Au trecut abia 7 ani, de când adunarea generală a „Aso- ciațiunii" noastre, ținută în Mediaș la 27 și 28 August 1897, a luat prima hotărîre pentru înființarea unui Museu național al Românilor din țeară, și cu toate că în acest răstimp, relativ foarte scurt, împrejurările numai favorabile nu au fost pentru mișcările și întreprinderile noastre național-culturale, astăzi totuși ne este dat să vedem ridicat în condițiunile cele mai mulțămitoare, falnicul palat care va avă să adăpostească co- morile naționale ale poporului nostru; reliquiile prețioase ale trecutului nostru istoric și productele caracteristice ale vieții noastre naționale de astăfli. Acest resultat îmbucurător și de însemnătate îndoită chiar în vederea condițiunilor grele în cari trăim, este a se mulțămi singur numai însuflețirii și priceperii poporului nostru pentru idealurile sale naționale. Căci cu toate că această întreprin- 149 dere a „Âsociațiunii⁴* noastre a întimpinat la început multe pie- deci chiar și în sinul nostru propriu și a avut să lupte în multe părți în contra scepticismului și nepăsării, societatea română de astăcji totuși a fost pătrunsă de simțul de datorie și re- cunoscință față cu generațiunile mari cari prin lupte grele au pus basele renascerei noastre naționale. Numai astfel a fost posibil ca în butul greutăților luptei pentru existență a poporului nostru și lipsiți de ori-ce sprigin din mijloace publice, am putut realisa în timp de abia câți-va ani o instituțiune splendidă, un pompos templu cultural care ne va face onoare în ochii lumei culte. In virtutea autorisării primite din partea adunării gene- rale din anul trecut, Comitetul central a dat în întreprindere construirea palatului Museului, care încă în toamna trecută a fost ridicat pănă ]a etajul al doilea, iar în lunile de vară a fost pus sub coperiș și încă în Septembre a. c. are să fie pe deplin terminat, astfel ca la 1 Octobre Biroul și Biblioteca Âsociațiunii vor pută ocupa nouele lor localități. Mulțămită împrejurării, că Comitetului central i-a succes — deși cu oare-cari jertfe materiale — să depărteze zidul și va- lul orășănesc, care despărția în trecut intravilanele învecinate ale Âsociațiunii (strada morii Nr 6 și 8) de parcul orașului, și că prin aceasta le-a deschis un nou și prețios front, care în scurt timp va deveni cea mai frumoasă parte a orașului Sibiiu, Museul a putut fi ridicat în condițiunile cele mai avan- tagioase și totodată și grădina Internatului școalei civile de fete a câștigat foarte mult în valoare și frumseță Având în vedere, că în primăvara anului curent a fost terminată, și dela 1 Iulie chiar și închiriată, noua Casă de chirie a Âsociațiunii, care este una dintre cele mai frumoase zidiri ale orașului, Museul din toate punctele de vedere ocupă un loc demn și corespunzător frumoasei sale menițiuni. Ce privesce cheltuielile zidirei Museului, Comitetul central a remas între limitele determinate prin decisiunea adunării generale din anul trecut, și nu va trebui să treacă nici în viitor preste suma preliminată de K 120,000-—. Pănă la data acestui raport toate cheltuielile zidirei Museului și a Casei de chirie (din strada morii Nr. 6.) au fost acoperite din mijloa- 150 cele bănesci disponibile, încât Comitetul central nu a trebuit să recurgă la deschiderea de credite. Această împrejurare este a se mulțămi donațiunilor de- stul de însemnate, cari au întrat la fondul Museului dela ul- tima adunare generală încoace și cari represintă suma con- siderabilă de K 32,363-92. Anume se compun donațiunile intrate sub acest titlu: a) din răscumpărarea felicitărilor de Anul-Nou K 748*40. b) din donațiuni dela: 1. D-nul 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. n n n n n n n n n n n Onor. Alexandru Mocsonyi, mare proprietar, Birchiș............................. Zeno Mocsonyi de Foen, mare proprietar, Bulei............................ Dr. Nicolau Vecerdea, director de bancă, Brașov......................„ 2,000’— loan Oncescu, notar In pensiune, Sebeșul săsesc ........ 2,000’— losif Sterca Șuluțu, consilier de trib. în pens., Sibiiu.......................„ 200’— 15. D-nul AU. „ 20. Onor. 21- „ 22. D-nul 23 Onor. 24. „ 25. D-ra 26. D-nul 27. Elevii 28. D-nul 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. M II 11 n Onor. n n Parteniu Cosma, dir. de bancă, Sibiiu și d-na soție Maria Cosma . „ 200’— Dr. Octavian Russu, advocat, Sibiiu....................................„ 200'— loan F. Negruțiu, profesor, Blaj.......................................„ 200’— Dr. Aurel Cosma, advocat, Timișoara și d-na soție Lucia Cosma . „ 200’— Ilia Trăilă, advocat, Oravița..........................................„ 200 — Pantaleon Lucuța, căpitan în pens., Sibiiu.............................„ 200’— loan Teodorovici, căpitan, Timișoara..................................„ 200’— Emanuil Ungurianu, advocat, Timișoara..................................„ 200 — „Dacia", institut de credit și economii, Orăștie.......................„ 200’— Dr. Ilarion Pușcariu, archimandrit, Sibiiu.............................„ 100’— loan Papiu, protopop, Sibiiu..........................................„ 100'— Dr. Eusebiu R. Roșea, dir. seminarial, Sibiiu..........................„ 100’— Dr. Ilie Beu, medic, Sibiiu............................................„ 100'— Dr. Cornel Diaconovich, prim-secretarul „Asociațiunii¹¹, Sibiiu . „ 100.— „Lipovana¹*, institut de credit și economii, Lipova.................„ 100’— „Sebeșana¹¹, institut de credit și economii, Sebeșul-săsesc . . . . „ 100’ — Nicolae Florescu, proprietar, Ighiu..................................... 100’— „Murășana¹¹, institut de credit și economii, Reghinul-săsesc . . . „ 100.— „Aurora¹¹, institut de credit și economii, NăsSud...................„ 100’— Elena Petrașcu, directoara internatului „Asociațiunii¹¹, Sibiiu . . „ 91’— Dr. Nestor Oprean, advocat, și consoți, Sân-Miclăușul-mare . . . „ 73’35 gimnasiului român din Brașov.......................................„ 58’84 Dr. Victor Mihklyi, metropolit, Blaj................................„ 50’— Nicolau Ivan, asesor consistorial, Sibiiu...........................„ 50’— Dr. At. Marienescu, jude de tablă reg. în pens., Sibiiu . . . . „ 50’ — Dr. Vasile Bologa, dir. școl., Sibiiu...............................„ 50’— Dr. E. Miron Cristea, asesor consistorial, Sibiiu...................„ 50’— Dr Liviu Lemânyi, advocat, Sibiiu..................................„ 50 — Dr. loan Marciac, advocat, Alba-Iulia..............................„ 50’— Dr. Nicolae Comșa, medic, Seliște.......................................„ 50⁻— Ionel Comșa, SSliște....................................................„ 50-— „Luceafărul¹¹, institut de credit și economii, Verșeț...................„ 50’— „Dunăreană¹¹, institut de credit și economii, Cubin.....................„ 50’— „Timișana¹¹, institut de credit și economii, Timișoara..................„ 50-— 151 40. D-nul Nicolau Togan, protopop, Sibiiu..................................... 41. „ Dr. loan Borcia, profesor, Sibiiu....................................... 42. „ Victor Păcală, profesor, Sibiiu......................................... 43. Onor. Colonia română în Sarajevo.......................................... 44. „ „Melul“, cassă de păstrare, Poiana...................................... 45. D-nul Arseniu Bunea, secretar, comitet, grăniț., Sibiiu................... 46. ₙ Alexandru Lupu, Viena................................................... 47. „ Simeon Micu, protopop, Alba-Iulia....................................... 48. Onor. „Porumbăceana", institut de credit, Porumbacul-inferior . . . . 49. „ „Bistrițiana¹¹, institut de credit și economii, Bistrița................ 50. D-nul A. C................................................................ 51. Elevii școalei comerciale super, gr.-or. rom., Brașov..................... 52. D-nul Aurel St. Șuluțu, profesor.......................................... 53. Elevii școalei reale române gr -or., Brașov............................... 54. D-nul Paul Muntean, locotenent-colonel în pens., Sibiiu................... 55. „ Georgiu Vlassa, preot militar, Agria.................................... 56. Onor. „Săcana“, cassă de păstrare, Sacul.................................. 57. D-nul Sergiu Medean, protopop, Sebeșul-săsesc............................. 58. „ Alexandru St. Șuluțu, elev al cl. II elem............................... 59. „ Dr. A. Crăciunescu, profesor, Sibiiu.................................... 60. „ Zevedeiu Mureșan, paroch, Sebeșul-săsesc................................ 61. „ Manasie Iar, paroch, Simeria............................................ 62. „ Nicolau Doros, paroch, Akna-Sugatag..................................... 63. Diverși, Sibiiu........................................................... 64. D-nul I. T., Sebeșul-săsesc............................................... 65. „ Dr. Miclea, pretor, Sebeșul-săsesc...................................... 66. „ Dr. Alexandru Străvoiu, advocat, Sebeșul-săsesc......................... 67. „ N. N. Sebeșul-săsesc.................................................... 68. „ Alexandru Dobrescu, protopop, Sebeșul-săsesc............................ 69. „ Avram David, paroch, Sebeșul-săsesc..................................... 70. „ Vasile Aldea, senator orășenesc, Sebeșul-săsesc......................... 71. „ Georgiu Goția, RShău.............................................. . . 72. „ Simion Ispas, Daia................................................... 73. „ Petru Călciunariu, advocat, Orșova...................................... 74. „ lacob Peptea, Orșova................................................. 75. „ Petru Gavrilă, cismar, Sebeșul-săsesc................................... 76. „ George Tătar, funcționar de bancă, Sebeșul-săsesc....................... 77. „ George Opriția, faur, Sebeșul-săsesc.................................... 78. „ loan Stanca, cismar, Sebeșul-săsesc..................................... 79. „ Simeon Henegariu, controlor orăș., Sebeșul-săsesc....................... 80. „ Dimitrie Bratu, Orșova.................................................. 81. „ Petru Ursu, comerciant, Sebeșul-săsesc.................................. K 40 — n n n n n t? n n n n n 77 » 71 n n n n 51 n n n n n n n n n 71 71 71 77 71 71 71 77 40-— 40 — 30 — 30— 30-— 20 — 20— 20— 20— 1905 15-70 14-— 1011 10— 10— 10— 10 — 5— 5— 5— 5— 5 — 3— 3— 3— 2— 2— 2— 2— 2— 2— 2— 2— 2— 1— 1— 1— 1 - 1— 1— —■50 Din vânzarea calendarelor: „Bunul Econom‘;, al „Țăra- nului" și „Sfintei Treimi¹¹ 10% contribuire dela următoarele institute financiare: 82. Onor. „Albina", Sibiiu.................................................. 83. „ „Ardeleana¹¹, Orăștie................................................. 84. „ „Buna“, Feleacul-săsesc............................................... 85. „ „Cassa de păstrare în Mercurea¹¹ .................................. 86. „ „Cassa de păstrare în Sasca-montană“............................... 87. „ „Crișana“, Brad....................................................... /£•. e W K 2-55 „ 2-55 „ 1’10 >, —64 „ 2-55 „ 2-55 152 88. „ „Economia¹¹, Lugoj..................................................... 89. „ „Fortuna¹¹, Rodna-veehe............................................. 90. „ „Furnica¹¹, Făgăraș................................................. 91. „ „Hondoleana¹¹, Hondol.................................................. 92. „ „Ligediana¹¹, Liget................................................. 93. „ „Lipovana¹¹, Lipova................................................. 94. „ „Monoreana¹¹, Monor.................................................... 95. „ „Murășana¹¹, Reghin......................... ,......................... 96. „ „Nera“, Bozovici....................................................... 97. „ „Oraviciana¹¹, Oravița.............................................. 98. „ „Parsimonia¹¹, Bran................................................. 99. „ „Porumbăceana¹¹, Porumbacul-inferior................................... 100. „ „Reuniunea de împrumut și păstrare în Ilva-mare......................... 101. „ „Șoimușana¹¹, Șoimuș................................................ 102. „ „Steaua¹¹, Petrovoselo.............................................. „ 2-55 „ 2-55 „ 2-55 „ 2-55 „ 2-55 „ 2-55 „ 1-60 „ 2-55 „ 2-55 „ 2-55 „ 2.55 „ —98 „ 1-80 „ —60 „ 2-55 în total . K 32,363-92 Cu aceste donațiuni fondul Museului care încă în anul trecut se urcase la suma de K 65,27098, împreună cu inte- resele acestei sume a trecut preste cifra de K 100,000’— și astfel cheltuelile de zidire ale Museului în cea mai mare parte sunt deja acoperite. Afară de aceste donațiuni în bani au mai întrat la Co- mitetul central și numeroase obiecte pentru sporirea colecțiu- nilor Museului, și anume în cea mai mare parte prin dona- țiuni, și numai o serie mai mică de obiecte prin cumpărare din mijloacele fondului Museului. Consemnarea acestor obiecte este următoarea: I. Donațiuni: 1. Dela dl losif Sterca Șuluțu, Sibiiu: a) Portretul împăratului losif al Il-lea, colorat, în ramă; i) Medalia comemorativă de argint, ce represintă actul de cununie al M. S Împăratul-Rege Francisc losif I; c) Portretul Metropolitului Alexandru Sterca Șuluțu de Cărpeniș, în ornat biseri- cesc, colorat, în ramă; d) Portretul episc. Petru Pavel Aaron de Bistra, în ornat bisericesc, colorat, în ramă; e) Portretul prințului din Moldova, Aaron, împreună cu un decret al regelui Fer- dinand, din 9 Aprilie 1550; f) Portretul celor de pe urmă Hospodari (voevodi) ai Valachiei și Moldovei: Barbu Bibescu Știrbei și Grigorie Ghica, litografat, în ramă; g} Un tablou, ce represintă arestarea lui Horia și Cloșca, tradat prin Mateș Nuț, Trif Ștefan și alți doi veri ai lui Horia; h) Mănăstirea și seminarul din Blaj, colorat, în ramă; ») Biografia lui Avram lancu, scrisă de dl losif St. Șuluțu; k) Fluerul lui Avram lancu I) Cartea de rugăciune a metropolitului Șuluțu. 153 2. Dela dl Dr. Atanasiu Marienescu, Sibiiu: a) Patru fotografii; 6) 0 medalie din 1898 cu inscripția: „Signum memoriae“; c) 17 diferite monete; d) 2 ex. portretul lui Vasile Maniu, fost membru al Academiei Române, ete. 3. Dela dl Rubin Patița, Alba-Iulia: a) 15 diferite tablouri; b) Diferite mozaicuri romane din argilă arsă. 4. Dela institutul „Albina¹¹ din Sibiiu, un taler Maria Teresia din anul 1759. 5. Dela dl Timoteu Popovici, Deliblat, o medalie în forma crucii. 6. Dela dl Teodor Filipescu, Saraievo, 13 fotografii din Ofcea și Grlogan. 7. Dela dl loan I. Constantin, Ilva-mare, o bancnotă de 5 fl. din 1866. 8. Prin dl Dr. Eusebiu R. Roșea, Sibiiu, dela clericul Ilariu Boțiu din Văleni, 22 hârtii vechi. 9. Dela dl loan Vătășan, Sibiiu, 8 diferite monete. 10. Prin dl Vasile Domșa, protopresbiter în Orăștie, dela dnii luliu Fodor, Turdaș și dela Ion Trifon, Beriu, 18 diferite monete de argint. 11. Dela dl Victor Fincu, Sibiiu, o bancnotă austriacă din anul 1800. 12. Dela d-șoara Emilia Vessa, Socodor, un ștergar lucrat de d-sa. 13. O medalie de aur, una de argint și o diplomă, acordate „Asociațiunii¹¹ noastre de Asociațiunea pentru înaintarea și respândirea sciințelor, Bucuresci, pentru publicațiuni expuse la exposiția din toamna an. 1903, arangiată în Bucuresci. 14. Portretele colaboratorilor „Enciclopediei Române¹¹. 15. Tabloul membrilor secțiunilor sciințifice-literare ale „Asociațiunii¹¹, cari au parti- cipat la ședința plenară din 1904. II. Cumpărări pentru Museul istoric și etnografic: os) Un tablou representând prinderea lui Horia și Cloșca, b) 10 gravuri vechi representând orașe și peisagiuri din Ardeal, apoi diferite producte ale industriei noastre de casă. Fiind acum ridicat, din mijloacele datorite aproape exclusiv numai însuflețirii și abnegațiunii prietenilor culturii noastre naționale, palatul Museului, Comitetul central se vede pus înaintea problemei mari și importante, de a înzestra Museul cu colecțiuni demne de reputațiunea poporului nostru și de menirea falnicului nostru așe4ământ. In acest scop Comitetul central usând de drepturile garantate Asociațiunii în §. 2 al statutelor, a și lansat un apel, iar după intervențiunea organelor administrative ale sta- tului, a cerut și obținut la locurile competente și autorisa- țiunea formală spre a putâ face colecte de bani și obiecte pentru înzestrarea Museului. Această autorisațiune i-a fost dată în primul rând pe timp de 3 luni de vicecomitele comi- tatului Sibiiu pentru teritorul acestui comitat, iar apoi prin ordinațiunea Ministrului de interne Nr. 130,464/903 III b. din 8 Februarie 1904 pe timp de un an pentru întreaga țeară. 164 In vederea împrejurării ca culegerea și păstrarea Colec- tiunilor Museului nu s’a putut face în condițiuni mulțămitoare cât timp zidirea lui nu a fost terminată, Comitetul central a amânat și a reservat inaugurarea unei acțiuni mai intensive în scopul arătat pentru toamna anului curent, și vine a cere acum pentru această lucrare și concursul Onoratei Adunări generale. In scopul de a înzestra Museul în condițiuni pe deplin mulțămitoare, Comitetul central a cerut sfatul Secțiunilor sciin- țifice literare ale Asociațiunii, și aceste, în ședința lor plenară din 19 și 20 Iulie a. c. au și stabilit „Punctele de orientare pentru înzestrarea Museului istoric și etnografic", cari au fost publicate în organul Asociațiunii și vor servi de basă colec- telor proiectate. In firul celor expuse ne luăm voia a propune: a) să aprobați disposițiunile luate de comitetul central pentru ridicarea zidirei Museului și pentru pregătirea colec- telor în scopul înzestrării; b) să luați act de terminarea și închinarea Casei de chirie construită pe intravilanul din strada morii Nr. 6, ale cărei conturi definitive se vor presenta proximei adunări generale; c) să autorisați Comitetul central, ca în toamna anului curent să inaugureze prin despărțeminte și prin delegați spe- ciali colecte pentru procurarea mijloacelor bănesci în scopul acoperirei restului cheltuielilor de zidire și de instalare, apoi pentru sporirea colecțiunilor Museului; în fine d) să dați expresiune recunoscinței și mulțămitei adunării generale pentru donațiunile în bani și obiecte intrate pentru Museu și să adresați tuturor membrilor Asociațiunii un căl- duros apel pentru spriginirea cât mai intensivă a acestei fru- moase și importante instituțiuni. Sibiiu, 25 August 1904. Dr. Cornel Diaconovich m. p., secretar I. 156 Nr. 806—1904. Proces verbal. Ședința plenară aSecțiunilor-sciințifice literare ale „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român“, ținută în Sibiiu la 19 și 20 Iulie 1904. President: losif St. Șuluțu. Notar: Dr. Cornel Diaconovich. Ședința 1. din 19 Iulie, orele 10 a. m. 1. Presidentul deschide ședința, arată motivele cari l-au îndemnat a convoca Secțiunile pentru diua de 19 (și nu 14) Iulie, și în conformitate cu disposițiile cuprinse in §. 6 al regulamentului desbaterilor dispune să se facă apel nominal pentru constatarea membrilor presenți. Ședința plenară ia act de raportul presidentului și constată, că dintre membri ordinari ai secțiunilor sunt de față: Din Secțiunea literară: 1. dl Dr. losif Blaga, 2. dl losif Vulcan; din Secțiunea istorică; 3. dl Vasile Goldiș, 4. dl losif St. Șuluțu, 6. dl Dr. E. Miron Cristea; din Secțiunea sciințifică: 6. dl Arseniu Vlaicu, 7. dl Simeon Stoica, 8. dl Dr. Ambrosiu Chețianu, 9. dl Aurel Ciortea, 10. dl Dr. loan Radu; din Secțiunea școlară: 11. dl Grigore Pletosu, 12. dl Dr. losif Olariu, 13. dl Dr. loan Stroia, 14. dl loan F. Negruțiu; din Secțiunea economică: 15. dl Parteniu Cosma, 16. dl loan A. Preda, 17. dl Dr. C. Diaconovich, 18. dl Traian Barzu și 19. dl Romul Simu. Sunt deci de față 19 membri ordinari, cari conform §-lui 18 din Regulamentul general pot Ina hotărîri valide. Se constată mai departe, că dintre membri ordinari absenți și-au scusat absența: 1. dl Andreiu Bârseanu, 156 2. dl Virgil Onițiu și 3. dl Patriciu Dragalina, iar nu au motivat-o 1. dl Vincențiu Babeș și 2. dl loan cav. de Pușcariu. Dintre membri corespondenți s’au presentat la ședința plenară: 1. dl Nicolae Togan (Secț. ist.), 2. dl Dumitru Lăpădat (Secț. școl.) și 3. dl N. P. Petrescu (Secțiunea econ.). 2. Prim-secretarul «Asociațiunii" presintă raportul seu despre activitatea Secțiunilor în anul din urmă și înaintează un proiect de ordine de (Ji pentru ședința plenară. Se ia act. Raportul prim-secretarului se adnexează la acest proces iy, verbal sub 1/. Ordinea de (Ji se stabilesce in conformitate cu propunerea presentată. 3. In urma raportului prim-secretarului despre trecerea din viață a membrului corespondent Dumitru A. Mosora (Secț. școl.), ședința plenară dă expresiune prin ridicare durerii sale asupra acestei pierderi. 4. Primsecretarul arată că conform § 30 din Regulamentul general Secțiunile vor av6 să se constitue din nou, și că in sensul §-lui 9 este a se suplini locul devenit vacant prin demisiunea membrului ordinar al Secțiunii literare dl Dr. At. M. Marienescu. Se ia act. Secțiunile sunt invitate a se reconstitui și a raporta despre aceasta in decursul ședinței plenare, când se vor presenta și propunerile Secțiunilor pentru ocuparea locului vacant în Sec- țiunea literară și pentru eventualele alegeri de membri corespon- denți noui. 5. Dr. los. Blaga dă cetire raportului referentului Secțiunii literare despre activitatea acesteia în anul din urmă. Se ia act. 2/. Raportul se adnexează la acest proces verbal sub 2/. Propu- nerile presentate se pun la ordinea d'lei. 6. In scopul stabilirei condițiunilor pentru distribuirea premiului Andreiu Mureșianu, instituit prin decisiunea Comitetului central Nr. 18 din 5 Febr. 1903, ședința plenară in urma propunerii Secțiunii literare va presenta Comitetului central următorul Normativ: «La începutul fie-cărui an Comitetul central va publica concurs pentru premiul A. Mureșianu. «La concurs se va admite ori-ce lucrare originală românească de cuprins literar, tipărită in Ungaria în decursul anului expirat, 1B7 fie ea din sfera literaturii frumoase artistice, fie o colecțiune de literatură poporală. „Concurenții vor avă să înainteze câte 5 exemplare din lucrarea lor, cari vor fi trimise apoi Secțiunii literare spre cen- surare. Secțiunea va numi un referent pentru fie-care lucrare înaintată și acesta va avă să presenteze la timp raportul seu, ca astfel ședința plenară a Secțiunilor să poată hotărî definitiv, ce carte are a fi premiată. Premiarea însa-și se va face după ascultarea Secțiunilor întrunite în adunarea generală a „Aso- ciațiunii*¹. Cât pentru anul 1904 se va propune Comitetului central să întrebuințeze suma premiului pentru „Biblioteca poporală* sau pentru cumpărarea de publicațiuni spre distribuire gratuită la adunarea generală. 7. In chestiunea unificării limbei fi ortografiei ședința plenară decide, ca publicațiunile făcute păn’ acum în revista „Transilvania¹*, sub titlul „Să ne îndreptăm limba!*, să se continue și în viitor în condițiunile de păn’ aci, iar ce privesce ortografia se adoptă întru toate noua ortografie stabilită în ultima sesiune generală a Academiei Române. Pentru gene- ralisarea acestei ortografii, ședința plenară propune Comitetului central, ca îndată-ce se va publica îndreptarul ortografiei pro- iectat de Academie, să se execute hotărîrile cuprinse în decisi- unea Nr. 12 a ședinței plenare din 13 și 14 Iulie 1902. 8. Presidentul Secțiunii literare raportează, că Secțiunea ce o con- duce s’a întrunit în ședință comună cu Secțiunea istorică, și a candidat pentru locul devenit vacant prin demisiunea Dlui Dr. At. M. Marienescu pe membrul corespond. al Secțiunii literare Dl Enea Hodoș. Totodată Secțiunea s’a reconstituit, alegându-și president pe dl losif Vulcan, vicepresident pe dl Virgil Onițiu și referent pe Dl A. Bârseanu. Pe basa candidațiunii presentate, ședința plenară alege cu unanimitatea voturilor pe dl Enea Hodoș membru ordinar al Secțiunii literare. Totodată se ia act despre reconstituirea secțiunii literare. 9. Referentul Secțiunii istorice, Dl Dr. E. M. Cristea, presintă raportul seu despre activitatea Secțiunii în anul din urmă. Se ia act. Raportul se adnexează la acest proces verbal sub 3/. Propunerile Secțiunii istorice se pun la ordinea (Jilei. IO. In scopul întocmirii și înzestrării Museului istorie fi etnografie, Secțiunea istorică, prin referentul ei Dl Dr. E. M. Cristea, presintă un proiect de ₙApeltt în legătură cu un elaborat întitulat „Puncte de orientare cu pri- vire la întemeiarea Museului*. 3/. 13 158 Ședința plenară aprobă elaboratele presentale, le adoptă de ale sale și decide a le înainta Comitetului central cu ru- garea de a le publica și trimite despărțămintelor „Asociațiunii* și tuturor cercurilor și autorităților ce ar pută sprijini „Asociațiu- nea* la înzestrarea Museului. Textul Apelului și al Punctelor de orientare se adnexează 4/. la acest proces verbal sub 4/. 11. în legătură cu decisiunea Nr. 10 Secțiunea istorică propune, ca pentru înzestrarea sistematică a Museului și pentru conducerea și îngrijirea lui, să se sistemiseze un post de Custode, care să studieze mai deaproape în- tocmirile Museelor din țeară și să facă călătorii în ținuturile locuite de po- porul nostru, spre a aduna obiecte pentru înzestrarea Museului. Acest post eventual se va putea combina cu unul dintre posturile existente de funcționari. Ședința plenară va recomanda Comitetului central să țină cont de această propunere la locul și timpul cuvenit. ÎS. Intru executarea hotăririi Nr. 11 a Adunării generale din anul 1904 referitoare la editarea portretelor personagelor mai marcante din istoria poporului român, ședința plenară, primind propunerea Secțiunii istorice, de- cide a propune comitetului central, ca să îngrijască cu ajutorul Secțiunilor de redigiarea biografiilor bărbaților distinși ai popo- rului nostru cari au trecut din viață, și să le editeze colectiv în „Biblioteca poporală*, înzestrându-le după posibilitate și cu portrete. O editare separată a portretelor ședința plenară crede că nu ar aduce foloase atât de reale ca să justifice cheltuelile mari ce ar fi împreunate cu o asemenea lucrare. 13. In chestiunea „Dicționarului toponomastic* proiectat de Asociațiune ședința plenară ia act de hotărîrile secțiunii istorice și aproabă ca această lucrare să se facă în conțelegere cu „So- cietatea geogr. română*, care plănuiesce editarea unui dicționar geografic al ținuturilor românesci din Ungaria, și că adunarea datelor pentru această publicațiune să se pună în lucrare deo- dată cu adunarea datelor statistice proiectată de celelalte secțiuni. 14, Referentul secțiunii istorice raportează in fine, că această sec- țiune s’a reconstituit, alegându-și president pe Dl V. Babeș, vicepresident pe Dl I. St. Șuluțu și referent pe Dl Dr. E. M. Cristea. Se ia act. Ședința li din 20 Iulie (orele 0 a. m.) 15. Referentul secțiunii sciințifice presintă raportul seu despre acti- vitatea secțiunii în anul din urmă. 159 Se ia act. Raportul se adnexează la acest proces verbal sub 5/. Propunerile secțiunii se pun la ordinea zilei. 16. Referentul secțiunii sciințifice raportează, că secțiunea a can- didat de membru corespondent al seu pe Dl Dr. Stef. Erdeiyi, medic în Orăștie, și propune alegerea lui. Ședința plenară alege cu unanimitatea voturilor pe Dl Dr. Stef. Erdălyi membru corespondent al secțiunii sciințifice. 17. Secțiunea sciințifică înaintează raportul Dlui prof. Aurel Ciortea despre experimentele făcute cu aparatul de proiecțiune (Skiopticon) și despre prelegerile ținute cu ajutorul acestui aparat. Se ia act. Raportul Dlui prof. Ciortea se va publica în Transilvania, iar darea de seamă despre chieltuelile avute se va înainta la Comitetul central. Pentru procurarea a 2 aparate nouă și a diapositivelor tre- buincioase se va cere Comitetului central o dotațiune de K 500 preste suma votată in budgetul anului curent. Totodată se va recomanda Comitetului central să procure un aparat de proiecțiune pentru școala civilă de fete. Cât pentru înzestrarea museului cu un aparat mai mare (eventual kinematograph) se propune exmiterea Dlui prof. Aurel Ciortea la Budapesta, spre a studia acolo întocmirile „Uranici¹* și a înainta apoi prin Secțiune propuneri concrete. 18. In legătură cu hotărîrea sa Nr. IV (1) din 17/30 Maiu a. c., Secțiunea sciințifică presintă următoarea propunere în chestiunea ocupării postului de primsecretar al Âsociațiunii: „Secțiunea sciințifică Invită pe toate celelalte Secțiuni, ca în consi- derarea adevăratelor interese binepricepute ale „Âsociațiunii”, pentru care dl. Dr. C. Diaconovich și-a câștigat merite însemnate și netăgăduite prin prestațiunile sale excelente în toate privințele, și întru fericita și grabnica resolvire a problemelor și lucrărilor mari inițiate și conduse cu atâta di- băcie de DSa, să adreseze împreună Dlui Dr. Diaconovich rugarea: să re- mână și mai departe la postul de primsecretar și să nu detragă Âsociațiunii serviciile sale atât de prețioase tocmai acum, când ea are mai mare tre- buință de ele; iară On. Comitet central să fie rugat a face tot posibilul, ca Dl Dr. Diaconovich să fie reținut în serviciul Âsociațiunii sub ori-ce îm- prejurări. Ședința plenară primesce această propunere cu unanimi- tatea voturilor, o declară de a sa și-o va înainta la Comitetul central. 19. In vederea propunerilor Secțiunii literare pentru înzestrarea „Bibliotecii poporale" cu o serie de publicațiuni de cuprins științific, 13* 5/. 160 6/- ședința plenară, la propunerea dlui Dr. E. M. Cristea ia următoarea decisiune: Secțiunea sciințifică se recearcă, ca în sfera ei de activitate să elaboreze o lucrare despre Igiena și economia casnică a țera- nului român, care să cuprindă: 1. locuința și apartenențele ei, 2. legumăritul și grădinăritul, 3. pregătirea mâncărilor. Terminată fiind această lucrare, fie într’una fie în 3 părți separate, să se predeie Secțiunii eco- nomice spre censurare, și aflându-se lucrarea bună — să se pu- blice în „Biblioteca poporală". 20. Referentul Secțiunii sciințifice presintă patru recensiuni asupra scrierilor: 1. „Igiena școlară¹⁴ de Dr. I. Beu, (rec. de S. Stoica); 2. „Cartea sănătății* de Dr. Stef. Erdelyi (rec. de S. Stoica); 3. „învățământul practic din istoria naturală" de I. Vuia, (rec. de Dr. A. Chețianu). 4. „Carte de învățătură pentru școalele econ. de repetițiune de I. Vuia (rec. de A. Vlaicu). Se ia act. Recensiunile se vor publica In „Transilvania". La propunerea Secțiunii sciințifice ședința plenară va pro- pune Comitetului central să procure 50 exemplare din „Cartea sănătății" și 100 exempl. din Igiena școlară spre distribuire gra- tuită și îl va ruga să întrevină la locurile competente ca aceste scrieri utile să fie introduse în școalele românesci. 21. Referentul secțiunii sciințifice raportează, că Secțiunea s’a recon- stituit alegându-și president pe Dl Simeon Stoica, vicepresident pe Dl Dr. A. Chețianu, iar referent pe DI A. Vlaicu. Se ia act. 22. Referentul secțiunii școlare presintă raportul seu despre activitatea acestei secțiuni în anul din urmă. Se ia act. Raportul se adnexează la acest proces verbal sub 6/. Propunerile secțiunii se pun la ordinea ) să propună Adunării generale, ca suma de K 2000⁻— provăcjută în budget pentru ajutorarea școalelor românesci, să se întrebuințeze pentru același scop. Ședința plenară primesce propunerile presentate și le va înainta ca ale sale la Comitetul central. 36. în chestiunea prelegerilor poporale economice și a lățirei cuno- scințelor economice, Secțiunea, economică ia angajamentul de a publica prelegeri model, cari împreunate cu demonstrațiuni să se țină cu ocasi- unea adunărilor cercuale și în agenturi. Se ia act și se așteaptă presentarea scrierilor proiectate. 37. In fine referentul Sectiiunii economice raportează, că Secțiunea a candidat spre alegere de membru corespondent pe Dl loan Chirca. absolvent, al Academiei de agricultură dela M. Ovar și notar în Seliște. Totodată s’a reconstituit, alegendu-și president pe Dl P. Cosma, vice-president pe Dl I. A. de Preda și referent pe Dl Rom Simu. Ședința plenară cu unanimitatea voturilor alege membru corespondent al Asociațiunii pe Dl loan Chirca. Despre reconstituirea Secțiunii se ia act. 38. In obiectul stabilire! modalităților pentru continuarea „Bibliotecii poporale* a Asociațiunii, ședința plenară invită Comitetul central, ca în cadrul bud- getului Bibliotecii poporale să publice în primul rând manuscrip- tele intrate și censurate, și apoi lucrările ce se vor conforma propunerilor presentate în această ședință plenară de singura- ticele Secțiuni. 39. In scopul adunării datelor statistice reclamate de Secțiunea isto- rică, școlară și economică, care va avă să se facă deodată prin o acțiune cumulativă, se institue o comisiune specială, din care va face parte: presidentul și prim secretarul Asociațiunii și referenții Secțiunilor istorice, școlare și economice. 40. Pregătirea disertațiunilor pentru ședința festiuă, care se va țină cu ocasiunea proximei adunări generale, în conformitate cu hotărîrea luată de ultima ședință ple- nară — se încredințează Secțiunii literare, iar pentru anul 1905 Secțiunii istorice. 41. Având în vedere decisiunea adunării generale din Baia-mare, prin care singuraticele Secțiuni sciințifice-literare au fost Invitate a elabora 164 pănă la adunarea din anul curent un program de acțiune și a-1 presenta acestei adunări generale, ședința plenară declară, că hotărîrea adunării generale din Baia-mare este în contrazicere cu Regulamentul general a Secțiunilor și cuprinde disposițiuni cari sunt deja prevăzute în acest regulament și în cea mai mare parte au și fost executate încă în anii trecuți. Și de altmintrelea secțiunile nu se pot conforma invitării Adunării generale, deoare-ce doresc să susțină neștirbit dreptul lor autonom și exclusiv de a-și stabili programul de acțiune în cadrul regulamentului prin forul singur competent al ședinței plenare. 43. In urma propunerii membrului Secțiunii istorice, Vas. Goldiș, ședința plenară își exprimă dorința, ca membrii nou aleși ai Secțiunilor să țină în viitor discursuri de recepțiune, și anun- țându-se asemenea discursuri, va dispune cetirea lor în ședințe publice. 43. Cu compunerea budgetului Secțiunilor în cadrul anilor premer- gători și a hotărîrilor luate în această ședință, se încredințează biroul. Cu aceste ședința s’a încheiat. D. u. s. losif Sterca Șuluțu m. p., president. Dr. G. Diaconovich m. p., notar. Nicolae Togan, m. p., notar. Verificat în Iulie 1904. Part. Cosma, m. p. Dr. E. M. Cristea m. p. Adnexul I. Nr. 742—1904. RAPORTUL prim-secretarului cătră ședința plenară a secțiunilor sciințifice-literare din 19 Iulie 1904. Onorată ședință plenară I Secțiunile sciințifice literare ale Asociațiunii noastre, cari s’au întrunit astăZi la a IV-a ședință plenară, în decursul anului din urmă s’au ocupat de o întreagă serie de chestiuni însemnate atât din punctul de vedere al Asociațiunii cât și sub raportul intereselor culturale ale poporului român din această țeară. Trecute preste greutățile începutului, și orientate acum mai bine asupra chiemării lor și asupra forțelor de cari dispun și la a căror con- lucrare serioasă pot conta, — secțiunile au făcut un însemnat pas înainte, care credem că va justifica încrederea pusă de cercurile largi ale Aso- ciațiunii în instituțiunea secțiunilor și ne poate servi ca prima dovadă reală a vitalității lor. Nici decât nu am pretensiunea de a vindica activității de pănă aci 165 a secțiunilor o însemnătate ce ar trece preste cadrele unui modest în- ceput. Fără îndoială această activitate va pută aduce roade numai în timp mai îndepărtat și după o lucrare temeinică și neobosită; dar’ cu toate aceste nu se va pute nega, că secțiunile au creat în anul din urmă o basă solidă și largă pentru activitatea lor viitoare, un plan de acțiune, care ține cont atât de trebuințele adevărate ale poporului nostru, cât și de puterile și mijloacele cu cari putem servi interesele lui culturale, și astfel secțiunile nu vor avă decât să continue lucrarea lor cu aceeași se- riositate cu care au inaugurat-o, ca să devină un factor de importanță pentru desvoltarea culturală a Românilor din această țeară. Domnii referenți ai celor 5 secțiuni sciințifice-literare la rândul lor vor da seamă de singuraticele chestiuni tractate și deliberate în sinul sec- țiunei lor și vor presenta propunerile concrete înaintate de fie-care sec- țiune în parte. La acest loc mă mărginesc deci a constata numai în general, că în anul trecut au lucrat toate secțiunile, întrunindu-se fie-care în mai multe ședințe, și deliberând un număr considerabil de chestiuni, cari în parte au fost inițiate de adunarea generală și de comitetul central al Asocia- țunii, iar de altă parte au fost puse la ordinea dilei din inițiativa pro- prie a singuraticelor secțiuni. Anume secretariatul Asociațiunii ținend seamă atât de disposițiile regulamentului secțiunilor, cât și de hotărîrile luate în trecut de adunările generale și de comitetul central, a adresat la începutul anului curent fie- căruia dintre referenții secțiunilor un memorial mai amănunțit, în care a înșirat atât chestiunile remase neresolvite în trecut cât și acelea a căror resolvire se impune în timpul mai apropiat, și a invitat secțiunile să supună aceste chestiuni unui studiu aprofundat și să înainteze propunerile lor ședinței plenare. Pe această basă toate secțiunile au început o activitate intensivă, și complectând și desvoltând din propria lor inițiativă cadrul problemelor ce cad în competința lor, — vor presenta ședinței plenare de astăcji o serie mai mare de propuneri, cari ating interese momentuoase ale Aso- ciațiunii noastre și ale desvoltării culturale a poporului nostru. Și pănă la presentarea acestor propuneri, îmi iau voia a raporta, că secțiunile au ținut în anul din urmă laolaltă 11 ședințe, și anume: 1. Secțiunea literară s’a întrunit la 23 Februarie, la 26 Martie și la 8 Iunie a. c., ocupându-se în aceste ședințe mai ales cu adunarea mate- rialului necesar pentru „Biblioteca poporală¹⁴ și pentru îndreptarea limbei noastre, cel din urmă publicat în revista „Transilvania¹⁴. Totodată s’au luat disposițiunile reclamate prin decisiunea șed. plen, din 1903 Nr. XIII p. b. în privința ședinței festive din anul curent. 2. Secțiunea istorică a ținut ședințe la 10 Martie și la 18 Iulie a. c. și va presenta propuneri concrete cu privire la înzestrarea Museului istoric și etnografic. 166 | 3. Secțiunea sciințifică s’a întrunit la 17 Maiu și Ia 18 Iulie a. c. și 1 în conformitate cu disposițiile luate prin decisiunea Nr. XIII din anul 1 trecut a desvoltat o activitate îmbucurătoare și afară de aceste ședințe | prin, arangiarea de prelegeri publice cu ajutorul Skiopticonului cumperat 5 de comitetul central la cererea ultimei ședințe plenare. 4. Secțiunea școlară de asemenea a ținut 2 ședințe, la 24 Aprile și j la 18 Iulie a. c., deliberând chestiunile ce i-au fost date spre studiare de | cătră ultima ședință plenară. în fine J 5. Secțiunea economică care pănă aci nu a dat aproape nici un semn I de viață din causa că referenții ei din trecut nu s’au putut conforma angajamentelor luate și din acest motiv au și demisionat pe rând, după reconstituirea ei în anul trecut, și mulțămită zelului desvoltat de noul ei referent, a început, pe base mai largi, o activitate intensivă, care va pută aduce intereselor economice ale poporului nostru foloasele cele mai reale. Afară de chestiunile cari se vor presenta ședinței plenare în forma de propuneri concrete, mă cred dator a remarca la acest loc câte-va momente mai însemnate din viața Âsociațiunii noastre în anul din urmă, — momente cari cred că sunt de interes deosebit chiar pentru secțiunile sciințifice-literare. în primul rând amintesc faptul îmbucurător, că cea mai nouă și cea mai falnică creațiune a Âsociațiunii noastre, primul Museu național al Românilor de sub coroana Sf. Ștefan, preste câte-va săptămâni va fi terminat în condițiuni cât se poate de mulțămitoare. Organele administrative ale Âsociațiunii au sciut deci să realiseze în timp relativ foarte scurt, de abia 6—7 ani, o instituțiune, a cărei rea- lisare deoparte a fost o datorință de onoare a generațiunii de astăcji, iar de altă parte s’a părut multora înainte cu câți-va ani o adevărată utopie, care numai în timpuri îndepărtate va pute lua forme reale. Este acum rândul organelor de specialitate, și în deosebi al secțiu- nilor sciințifice-literare, ca să îngrijească de înzestrarea rațională și siste- matică a palatului ridicat, și în acest scop atât secțiunea istorică, cât și cea sciințifică vor presenta propunerile lor concrete. Mă cred dator a solicita încă de acum deosebita atențiune a șe- dinței plenare pentru aceste propuneri, și a le învita, ca și preste cadrul elaboratelor celor 2 secțiuni amintite, să nu lipsească Comitetul central de sfatul lor pentru asigurarea condițiunilor de desvoltare a frumoasei instituțiuni de care vorbim. La al doilea loc cred că am să amintesc terminarea „Enciclopediei Române®, care cu toate că represintă numai un modest început pe terenul literaturei noastre enciclopedice, — este și va rămânea totuși o operă monumentală, fie chiar numai prin faptul, că a putut întruni la o lucrare comună de 8 ani un număr foarte considerabil al celor mai distinși scrii- tori români din toate țerile locuite de poporul nostru. 167 In vederea împrejurării, că în Nr. II al „Transilvaniei* din anul curent am publicat un raport detaiat asupra modalităților și condițiunilor în cari a fost realisată această publicațiune, - cred că mă pot dispensa la acest loc de aprețiarea ei mai amănunțită. Un al treilea moment remarcabil este avântul ce l-a luat în anul din urmă „Biblioteca poporală a Asociațiunii*. Pănă când această publicațiune în anii premergători stagnase din causa că comitetul central și biroul Asociațiunii, ținând cont atât de disposițiile regulamentului secțiunilor cât și de hotărîrile luate de sec- țiunea literară, au așteptat desvoltarea „Bibliotecii poporale* din partea numitei secțiuni, — în anul din urmă s’a luat o serie de hotărîri pentru continuarea mai intensivă a lucrării începute în scopul de a da poporului nostru o lectură eftină și potrivită trebuințelor sale reale. Se înțelege că în această lucrare comitetul central a cerut neîntrerupt sfatul secțiunilor și a căutat să o conformeze tuturor propunerilor acestora. Resultatul activității desvoltate pe acest teren este, că în anul din urmă „Biblioteca poporală* a fost înzestrată cu 11 fascicole noue, cari credem că satisfac fără escepțiune trebuințe reale ale poporului nostru. Seria fascicolelor editate în anul espirat este următoarea: Nr. 6. Despre testament. Explicarea articlului de lege XVI, din anul 1876, de Dr. Vaier Moldovan. „ 7. Poșta, telegraful, telefonul. Noțiuni generale despre institu- țiile poștale, de Gavr. Todică. „ 8. Icoane din istoria Grecilor vechi. Partea I. de V. Lazăr. , 9. Icoane din istoria Grecilor vechi. Partea II. de V. Lazăr. „ 10. Grădina de legumi, de loan F. Negruțin. „ 11. Cultura cucuruzului, de loan F. Negruțiu. „ 12. Ionel. Principii morale și creștinești de educațiune. Cartea I. Familia, de V. Gr. Borgovaau. „ 13. Ionel. Principii morale și creștinești de educațiune. Car- tea II. Ionel de un an, de V. Gr. Borgovanu. „ 14. Ionel. Principii morale și creștinești de educațiune. Car- tea III. Ionel pănă la șese ani, de V. Gr. Borgovanu. „ 1b. Ionel. Principii morale și creștinești de educațiune. Car- tea IV. Ionel la școală, de V. Gr. Borgovanu. » 16. Ionel. Principii morale și creștinești de educațiune. Car- tea V. Ionel la școala vieții, de V. Gr. Borgovanu. Afară de aceste scrieri se mai află în mânile biroului Asociațiunii încă și următoarele manuscripte censurate de secțiuni și propuse spre publicare: 1. „ Vulcanismul*, de Gavril Todică. 2. „Împărțirea, lucrarea și îngrijirea unei moșii*, de I. F. Negruțiu. 3. „Patru novele istorice*, de loan Al. LăpSdatu. 4. „Istoricul Asociațiunii*, de Dr. C. Diaconovich. 5. „Combaterea nesciinței și sărăciei*, disertațiune de B. Simu. 168 In fine mai amintesc, că mai multe dintre secțiuni s’au ocupat cu chestiunea procurării materialului necesar pentru continuarea „Bibliotecii poporaleu, și vor presenta în această privință propuneri concrete. Avend în vedere că mijloacele cari ne stau la disposițiune pentru editarea acestei publicațiuni, sunt limitate, și că din această causă co- mitetul central va pută reali sa propunerile secțiunilor numai pe rând și în timp mai îndelungat, cred că ar fi de dorit, ca ședința plenară să designeze ordinea în care să se publice atât manuscriptele întrate cât și scrierile nou inițiate de secțiuni. Din această causă îmi voiu lua voia a propune, ca chestiunea „Bi- bliotecii poporale⁸ sS se pună la ordinea dilei ca un punct separat. Un alt moment îmbucurător pentru cercurile noastre literare este faptul, că din noul tarif vamal al regatului român s’a eliminat dispo- sițiunile pe cât de păgubitoare pe atât de înjositoare pentru producțiunea literară română dela noi, că în trecut singur numai scrierile românesci tipărite la noi au fost supuse vămuirii la frontierele României, pănă când și cele mai netrebnice publicațiuni străine aveau intrare liberă în regatul vecin. Organele Asociațiunii, conformându-se unei hotărîri mai vechi a adunării generale, au întrevenit la locurile competente pentru delăturarea acestei măsuri atât de vătămătoare, și reclamațiunile noastre au și fost considerate cu toată bunăvoința, încât comitetul central a primit dela Ministerul de finanțe al României asigurarea că noul tarif vamal va scuti productele noastre literare de ori-ce sarcini vamale. Această promisiune a și fost realisată în noul tarif vamal care de atunci a și devenit lege. Trecând după aceste la chestiunile personale, constat, că cu excep- țiunea secțiunii literare în toate celelalte secțiuni numărul membrilor ordinari este complet conform regulamentului. In secțiunea literară a remas neocupat locul devenit vacant acum 2 ani prin demisiunea Dlui Dr. At. M. Marienescu. Secțiunea nici de astădată n’a înaintat propunere pentru suplinirea acestei vacanțe. Cred însă că susținerea acestei stări nu poate fi în interesul instituțiunii noastre și din această causă mă cred dator a o supune aprețiării ședinței plenare, reamintindu-i decisiunea principială luată acum doi ani în privința dreptului de opțiune a membrilor ordinari de a trece din o secțiune în alta. La acest loc mi-se impune datorința de a anunța ședinței plenare și un eveniment trist și regretabil: trecerea din viață a membrului coresp. Dum. A. Mosora, care a decedat în Seliște la 22 Febr. a. c. Comitetul central în ședința sa din 25 Febr. a. c. a dat expresiune la procesul verbal durerii sale pentru perderea acestui membru, de care se legau mari speranțe, și biroul a publicat în Nr. I. al „Transilvaniei o scurtă schiță biografică a regretatului decedat. Remâne acum că și 169 ședința plenară, la rândul ei, să înregistreze la procesul verbal această regretabilă perdere. In fine trebue să aduc la cunoscința ședinței plenare și hotărârea adunării generale din Baia mare, prin care secțiunile sciințifice literare au fost invitate a stabili și presenta la proxima adunare generală planul lor de acțiune. Membrii adunării generale la luarea acestei hotărîri se pare că au trecut cu vederea atât disposițiunile regulamentului secțiunilor cât și faptul că aproape toate secțiunile și-au stabilit planul de acțiuni încă cu ani înainte. Cu toate aceste am comunicat această hotărîre tuturor secțiunilor, cari s’au și declarat asupra ei, și încât au simțit trebuința, i-s’au și conformat. Cred însă, că nu numai că ne-am pune în contrazicere cu dispo- sițiunile regulamentului secțiunilor, ei totodată am crea și un cas de precedență, care eventual ar putâ avâ consecuențe păgubitoare, dacă am trece preste hotărîrea adunării generale fără a reclama pentru insti- tuțiunea noastră dreptul ei autonom și exclusiv de a-și stabili programul de acțiune în cadrul regulamentului prin forul singur competent al ședinței plenare. In firul celor expuse îmi iau voia a propune pentru ședința plenară de astăzi următoarea Ordine de di: 1. Deschiderea ședinței, designarea verificatorilor procesului verbal și constatarea membrilor presenți. 2. Raportul primsecretarului asupra activității secțiunilor în anul trecut. 3. Hotărîre din incidentul morții membrului corespondent Dumitru A. Mosora. 4. Eventuale propuneri pentru întregirea secțiunilor și reconstituirea acestora. &. Raportul referenților secțiunilor, și anume: a) al secțiunii literare; b) al secțiunii istorice; c) al secțiunii sciințifice; d) al secțiunii școlare; e) al secțiunii economice; 6. Disposițiuni pentru înzestrarea Museului istoric și etnografic și pentru asigurarea condițiunilor de desvoltare a acestei instituțiuni și a bibliotecii Asociațiunii. 7. Stabilirea modalităților pentru continuarea „Bibliotecei poporale* a Asociațiunii. 170 8. Instituirea unei comisiuni pentru adunarea datelor statistice re- clamate de secțiunea istorică, școlară și economică. 9. Disposițiuni pentru pregătirea ședinței festive din anul curent. 10. Stabilirea budgetului secțiunilor. 11. Propuneri eventuale. 12. închiderea ședinței. Sibiiu, 19 Iulie 1904. Dr. C. Diaconovich m. p., primsecretarul Asociațiunii. Adnexul 2. Nr. 730—1904. RAPORTUL secțiunii literare a „Asociațiunii¹,¹ despre activitatea sa în decursul anului 1903/4. Onorată ședință plenară 1 Secțiunea literară a ținut pănă acum în decursul anului 1903/4 trei ședințe: prima în 23 Februarie v. (7 Martie n.), a doua în 26 Martie v. (8 Aprilie n.) și a treia în 26 Maiu v. (8 Iunie n.) 1904. Lucrările mai însemnate, cu care s’a ocupat în aceste ședințe, sunt următoarele: 1. în chestiunea unificării limbei literare s’a continuat adunarea ex- presiunilor greșite, folosite de scriitorii noștri, arătându-se totodată și expresiunile corecte. Materialul adunat s’a publicat în organul „Asocia- țiunii* sub rubrica „Să ne îndreptăm limba!* în Nrii V—VI din 1903 și în Nrul II din 1904. 2. Pentru adunarea nomenclaturei poporale, relative la plug, car, răsboiul de țesut, casă, șură, grajd, moară, piuă, ferăstrău, stână etc. s’a decis facerea unui chestionar după modelul celui lucrat de dl B. P. Hașdău pentru „Magnum etymologicum*, care să se adreseze, împreună cu un apel, preoților, profesorilor și învățătorilor noștri, și în genere oamenilor de carte, cari trăiesc în mijlocul poporului dela țeară. Executarea acestei lucrări s’a încredințat membrului A. Bârseanu. 3. Pentru „Biblioteca poporală* a Asociațiunii secțiunea a pregătit broșura: „Patru novele istorice* de loan Al. Lăpădat, însoțite de o no- tiță biografică asupra autorului lor; totodată a luat măsuri pentru pre- gătirea unor noue broșuri de cuprins literar pe seama acestei biblioteci. 4. Cu pregătirea unei disertațiuni, menită a se ceti la ședința fe- stivă, ce se va ține cu ocasiunea adunării generale a Asociațiunii din anul acesta, s’a însărcinat membrul A. Bârseanu, și totodată s’a decis a se învita și vre-unul dintre membrii corespondenți a pregăti o a doua lucrare, ca astfel materialul de cetit să fie mai bogat și mai variat. 5. în ceea-ce privesce stabilirea condițiunilor distribuirii premiului „Andreiu Murășianu*, instituit de onor, comitet central prin decisiunea sa din 6 Februarie 1903, Nr. 18, secțiunea, nefiind informată destul de timpuriu de mandatul încredințat atât de onor, comitet central, cât și de 171 ședința plenară din anul trecut, nu poate recomanda pentru adunarea generală din anul acesta nici o lucrare pentru a fi distinsă cu premiul în chestiune. Pentru viitor însă secțiunea recomandă, ca la începutul fie-cărui an onor, comitet central să publice concurs pentru acest premiu. La concurs se va admite ori-și-ce lucrare originală românească de cuprins literar, tipărită la noi în Ungaria în decursul anului expirat, fie ea din sfera literaturei frumoase artistice, fie o colecțiune de literatură poporală. Concurenții vor avâ să înainteze câte 5 exemplare din lucrarea lor, care vor fi trimise apoi din partea onor, comitet central secțiunii spre censu- rare. Secțiunea va numi câte un referent pentru fie-care lucrare înain- tată și acesta va ave să presenteze la timp raportul său, ca astfel ședința plenară a secțiunilor să poată hotărî definitiv, ce carte are a fi premiată. Premiarea însăși se va ft.ce, după ascultarea opiniunei secțiunilor întru- nite, în adunarea generală a Asociațiunii, conform art. 35 din „Norma- tivul pentru administrarea fundațiunilor și fondurilor Asociațiunii. 6. Hotărîri cu privire la întregirea locului vacant de membru or- dinar al secțiunii, precum și la modificările eventuale în ortografia „Aso- ciațiunii “ și a organelor ei se vor lua în ședința, ce se va ține în ajunul întrunirei tuturor secțiunilor. Brașov, 30 Iunie v. (13 Iulie n.) 1904. Virgil Onițiu, Andreiu Bârseanu, president ad-hoc. referentul secțiunii. Adnexul 3. Nr. 746—1904. RAPORT despre momentele mai însemnate din activitatea secțiunii istorice a Aso- ciațiunii în anul de gestiune 11)03/4. I. Secțiunea a ținut în periodul expirat 2 ședințe, una în 10 Martie și alta în 18 Iulie 1904. II. Referentul considerând, că nici când nu s’a ocupat mai deaproape cu lucrări de natură istorică, a primit alegerea sa de referent numai cu reserva de a fi cât mai curând înlocuit cu un specialist în această materie. III. Secțiunea istorică consideră de cea mai urgentă chestiune a resortului sfiu întocmirea unui proiect de plan pentru înființarea și aranjarea Museului istoric și etnografic. Casa museului e gata și așteaptă de urgență înzestrarea ei. în acest scop referentul a făcut un elaborat constătător din 2 părți: Apel și Puncte de orientare, cari se alătură la acest raport. Secțiunea istorică a aflat de corespumjâtoare atât apelul cât și punc- tele de orientare cu privire la înființarea și aranjarea museului și le pre- sentă plenului secțiunilor cu propunerea a aproba aceste elaborate și a le transpune Onor, comitet central al Asociațiunii cu rugarea de al pu- blica și trimite la toate despărțâmintele, la toți membrii Asociațiunii și preste tot la toți cărturarii români, făcând toți pașii necesari și insistând pentru îndeplinirea celor cuprinse în el. 1 172 IV. în legătură cu o notă din elaboratul referentului, secțiunea află de bine a face ședinței plenare următoarea propunere: Considerând, că succesul înființării și al cuvenitei aranjări a mu- seului istoric și etnografic depinde în mare măsură dela un custode pri- ceput, să fie rugat comitetul central, ca fără amânare să institue un ase- menea custode, care, — făcând studii speciale și.amănunțite în această pri- vință, — să conducă cu deplină competență și pricepere toate lucrările de înființare și aranjare a museului, precum și colectarea obiectelor corăs- pumjătoare, făcând în acest scop însuși călătorii în diferitele regiuni lo- cuite de Români. Acest post poate fi eventual combinat cu altă funcțiune existentă la Asociațiune. V. Ce privesce chestiunea facerii și multiplicării portretelor persoa- nelor mai alese din istoria Românilor secțiunea istorică crede mai cores- puntjător scopurilor urmărite de Asociațiune, dacă, în loc de portrete litografiate se vor elabora din partea diferitelor secțiuni biografii instruc- tive de ale diferiților noștri bărbați binemeritați, cari biografii să se pu- | blice în „Biblioteca poporală a Asociațiunii*. Aceste broșuri pot cuprinde și eventuale icoane ale bărbaților despre cari se tractează în biografie. VI. Referitor la Dicționarul toponomastic prim-secretarul Asociațiunii este poftit să țînă în evidență afacerea aceasta, susținând legăturile cu societatea geografică română și luând îndeosebi informațiuni cu pri- vire la soiul datelor, ce sunt a se aduna pentru compunerea acelui dic- ționar; iar cât privesce însăși adunarea datelor geografice etc., aceea să se facă deodată cu adunarea datelor pentru trebuințele secțiunii școlare și economice. VII. între agendele curente ale secțiunii istorice se mai numără: a) Chestia aniversării descălecării Romanilor în Dacia, care se stu- diază de cătră dl membru Vasilie Goldiș; b) Chestia cererii societății „Architektenverein* din Viena, ca Aso- ciațiunea să adune fotografii de case românesci spre a fi reproduse în opul „Casa țărănească în Austro-Ungaria* („Das Bauernhaus in Osterreich- Ungarn“) — este încredințată spre studiare membrului secțiunii, dl Ni- colau Togan; c) Elaborarea unui plan detailat de acțiune pe seama secției este în- credințată dlui membru Silvestru Moldovan. VIII. Secțiunea a recensat prin membrul seu, dl Nicolau Togan, Operatul „Icoane din viața Grecilor vechi* de Victor Lazăr, care operat a fost publicat în 2 broșuri (8 și 9) ale „Bibliotecii poporale a Asociațiunii“. Sibiiu, în 19 Iulie n. 1904. Dr. E. Miron Cristea m. p., referent. 173 Adnexul 4. Nr. 746—1904. APEL pentru întemeierea unui museu istoric-etnografic românesc în Sibiiu. Ori-ce popor consciu, ou tendență de a pune temelii tari viitorului său și de a-și asigura o desvoltare sănătoasă a individualității sale etnice, este dator a se cunoasce pe sine din toate punctele de vedere. Fără acest puternic factor al cunoascerii de sine suntem lipsiți de busola, care să îndrepteze spre o țintă sigură toate manifestațiunile vieții noastre publice. Multe și variate sunt mijloacele pentru a ne cunoasce, și între acestea loc de frunte ocupă și instituțiunea culturală: ᵣMuseul istoric și etnografic¹¹. Numeroase alte trebuințe neamânavere au împedecat pănă acuma pe factorii noștri competenți dela înființarea acestei instituțiuni culturale de primul rang. în anul acesta — cu ajutorul lui Dumnecleu și spre bucuria gene- rală — se va termina frumosul edificiu al „Museului* ; și astfel poporul român va avă mângăerea a fi făcut începutul pentru crearea unei noue instituțiuni din cele mai importante. Este deci sosit timpul, ca să ne gândim și la cuvenita înzestrare și aranjare a acestei case. în două direcțiuni va trebui să se desvoalte această instituțiune. Una, care să se extindă asupra trecutului nostru. Acest trecut — oricât a fost de vitreg — totuși cuprinde pentru noi multe momente înălțătoare, cari formează nu numai nisce plăcute amintiri, ci mai ales și un isvor de încredere în puterile proprii și de speranțe în un viitor mai bun. Chiar secularele suferințe ne sunt un îndemn puternic de stăruințe pentru idealuri, un factor puternic pentru nutrirea spiritului național. Deoparte deci trebue să ocupe loc în această secțiune istorică toate obiectele, chemate a ne reaminti momente din viața bărbaților noștri mari și providențiali și din faptele mărețe ale trecutului nostru; iar de altă parte trebue să afle aicia loc tot, ce se refere la traiul original și patriarchal al poporului nostru, și mai ales uneltele, sculele și obiectele, cari încep a dispăre, făcând loc înoirilor influințate de civilisațiunea, care străbate în cele mai ascunse colțuri ale vieții popoarelor. Astfel museul va deveni deoparte un adevărat altar pentru cultivarea tradițiunilor naționale, un adevărat templu pentru conservarea urmelor despre vechiul traiu și despre stadiul cultural al părinților și strămoșilor noștri, și preste tot pentru păstrarea tuturor reliquiilor dela înaintași, cari pentru noi trebue să formeze o scumpă moștenire. Cursul natural al progresului nu se poate opri; el schimbă în calea sa mult viața popoarelor. 14 174 Desvoltarea unui popor însă numai atunci este normală și sănătoasă, când înaintarea se basează pe temeliile probate ale trecutului, ținând cont de toate însușirile sufletesci și trupeșei, cari formează ereditatea dela antecesori. In acest scop trebue deci să culegem, să păstrăm încă pănă mai e timp tot ceea-ce este amenințat să dispară pentru totdeauna. Necesitatea i devine cu atât mai iminentă, cu cât suntem expuși la mai multe influințe i străine, cari iute corcesc traiul unui popor, aplicat spre imitarea lucru- ’ rilor observate la străini. 1 0 a doua secțiune a museului nostru are să ne presenteze o in- structivă icoană etnografică despre întreagă viața actuală a poporului nostru în toți ramii ei de manifestațiune, scoțând îndeosebi la iveală acele note, cari caracterisează traiul specific al poporului românesc, cari formează cuintesența individualității sale etnice, cu un cuvânt toate pro- ductele, cari denoată însușirile sufletesci și trupeșei mai marcante ale poporului, și manifestațiunile caracteristice ale cugetării, lucrării și ale întregei sale vieți. Nu pot fi uitate credințele, datinile, obiceiurile la ocasii triste și vesele, cântări, dansuri, musică, portul, obiecte de folos, de lux, și toate particularitățile topografice, de interes, fie istoric, ro- mantic, etc. Cunoascerea în pături cât mai largi a creațiunilor spiritului româ- nesc, a productelor de industrie și artă română, nu numai va mări în- crederea în puterile și talentele poporului, va deștepta o mândrie națio- nală, ci — salvând multe dintre productele noastre cele mai artistice din gura înstrăinării, —va mijloci, ca — păstrând fondul original și poporal al acelor producte, — să dăm culturii noastre ulterioare o desvoltare isvorîtă din pământul propriu, să desvoităm și perfecționăm productele în forma veche, în stilul românesc. Trecutul nostru, deși bimilenar, a păstrat posterității puțin de tot. Soartea vitregă, la care a fost expus cercatul popor român, și ne mai auditele tempestăți, câte au trecut preste capul lui, au nimicit aproape toate urmele acestui trecut. Cu atât mai prețioase trebue să ne fie acele lucruri, câte se vor mai fi aflând prin diferite părți și pe la diferiți inși. Viața actuală a poporului nostru cuprinde însă momente prea inte- resante, varii și atrăgătoare, cari pot să-l presenteze în fața lumii ca pe un popor încărcat de multe însușiri și daruri impunătoare, să-i mărească stima și respectul în fața străinilor; iar pe el să-1 îndemne a ținâ cu îndoită tărie la tot ce este al său. * « * Mânecând deci dela aceste adevăruri, avem cu toții datorința a desvolta, mai ales acum la început, cea mai vie activitate pentru înze- strarea cuvenită a museului nostru istoric și etnografic. Cei-ce posed obiecte de valoare istorică, păstrate din trecutul po- porului nostru mai apropiat sau mai îndepărtat, să se grăbească deci a 175 le depune în acest museu, unde vor deveni aceea-ce trebue să fie: un mijloc de întărire a consciinței naționale și un bun comun al neamului întreg. Iară alții să ofere museului tot felul de scule de proveniență româ- nească, cari merită a face parte din colecțiunile unui museu național, și a căror privire ar face cinste neamului, ori obiecte, cari presintă ceva caracteristic din viața poporului nostru. In această privință fie-cine poate face museului un serviciu neprețuit, căci adese-ori și în cele mai de jos straturi ale poporului aflăm obiecte aproape fără nici o valoare reală, dară foarte prețioase din punct de vedere istoric, archeologic și etnografic, căci sunt semnele caracteristice ale unei vieți patriarchale în apunere. Ar trebui să nu existe cărturar român, care să nu se grăbească a căuta, a câștiga, a procura și trimite ceva pentru museul etnografic, mai ales acum, când acela se află în formare și astfel dela toți fiii inteligenți ai neamului așteaptă cuvenita împodobire și completare, spre a pută deveni cât mai curând o adevărată oglindă fidelă a poporului nostru din patrie, o adevărată casă românească, care cu deplină încredere să poată deschide ușile sale ori-și-cui. Din ședința Comitetului central al Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, ținută în Sibiiu la 28 Iulie 1904. Adnexul 4 a) Ad Nr. 746—1904. PUNCTE DE ORIENTARE cu privire la întemeierea museului istoric-etnografic român. A. Secția istorică. I. în secțiunea istorică se vor grupa toate acele obiecte, ce se vor afla din trecutul poporului, fie acelea pietri, cărămidi antice și de interes, inscripții, monede, slatue, fie arme, scule de ale bărbaților mari și vestiți, beliduci, literați, poeți, archierei, conducători politici etc. Fotografii, de- semnuri de ale locurilor de interes istoric, ruine; casele, unde s’au născut oamenii noștri mari, lucrările lor, scrisori, monograme, etc. II. Biserica. Considerând importanța deosebită a bisericei române pentru existența poporului nostru se impune necesitatea a aduce la Sibiiu una 14* 176 din bisericuțele de lemn mai caracteristice, a o reconstrui pe un teren corăspuncjător d. e. în curtea museului, și a aranja internul ei cu tot felul de vase, odoare, cărți, icoane și preste tot cu o colecție de obiecte sfinte pentru trecutul nostru de mare interes. Aici s’ar pute așecța și colecțiile de manuscripte și cărți rituale, etc., adunate din parochiile române (Vedi o asemenea biserică reprodusă la Karl Atz „Die kristliche Kunst in Wort und Bild“ pag. ‘281 din Veresmort (Vbrbsmarkt). Tot aici s’ar pute păstra mulțime de alte obiecte din viața noastră religioasă: de sculptură, pictură, etc. Cruci din cimiteriu, etc. Pănă să se afle o ase- menea biserică, se adună numai obiectele bisericesci. B. Secția etnografică. I. Casa țărănească. a) Desemnuri, fotografii sau miniaturi despre planul general al caselor țărănesci din diferite locuri după sistemul vechiu și origina], cu indicarea edificiilor economice, îngrăditurilor, etc. Apoi îm- părțirea odăilor și a despărțSmintelor economice, obiectele principale din ele, așecjarea lor obicinuită. Porți, portițe, ușciori etc. Descrierea lor cu numirea originală a tuturor părților. b) Întocmirea internă. Mobile: pat, masă, scaune, laviță, poliță, ladă, almariu, cuieriu, feșnice, icoane, etc. Apoi vase, blide, cofe, donițe, să- lărițe și tot felul de obiecte din casă. Firesce se aleg obiectele cele mai caracteristice. La fie-care se în- seamnă numirea poporală. II. Industria de casă. Aceasta trebue să formeze una din apartamentele cele mai însemnate ale museului, dat fiind, că atât Românul cât și Ro- mânca sunt meșteri pricepuți în confecționarea de multe lucrări artistice. Aci aparțin tot felul de produse ale industriei de casă, uneltele pentru confecționarea lor și materia, din care se fac, în toate stadiile ei de pre- lucrare. Unelte de tors, țesut, împletit, etc. O colecție de mare valoare formează pentru această parte a museului neîntrecutele modele de cusături și țesături românesci colectate de „Reu- niunea de agricultură din comitatul Sibiiului“, și câte un exemplar din albumurile pregătite și edate de ea. Reuniunile noastre de femei ase- menea dispun de colecții interesante de asemenea natură. III. Porturi. Un despărțământ valoros al acestei secțiuni trebue să for- meze variatul și frumosul nostru port național de prin toate ținuturile. Modele în mărime naturală se recer pentru a presenta după toată cuviința acest port. Aici este locul și pentru „păpușile⁴⁴ dăruite din diferite părți „Reuniunei de agricultură din comitatul Sibiiului⁴⁴. Din dăruiri dela diferiți particulari cu inimă, ușor s’ar pute colecta și în câte un singur sat un model de port bărbătesc, altul de fată, de 177 nevastă, copii, etc., cari sunt mai caracteristice. Bijuterii țărănesci: cercei, mărgele, salbe, inele, ținte, etc. In legătură cu această secțiune se va face apoi și un „Album co- lorat“ de costume naționale românesci; mai ales, că în această privință stă la disposiție și o sumă de 400 cor. votată în adunarea generală dela 1902. IV. Obiecte, ce privesc pregătirea mâncărilor, etc. Vatră, ceaon, cârpător, etc. Descrierea mâncărilor naționale și a beuturilor obicinuite. Timpul de mâncare. V. Obiecte, ce se folosesc la felurite ocasiuni: nascere, botez, cununie, înmormântări, etc., sărbători, seceriș, etc. Stea, Grai, Țarcă, jocuri. O colecție de ouă impistrite (încondeiate), etc. Doftorii, boscoane și alte asemenea rendueli cu descrierea diferitelor datini, credințe, superstiții și descântece etc. VI. Musică. Dansuri. Toate instrumentele de musică înus: dela frunză, trișcă, flueră, fluer, tulnic, cimpoi, drimbe, cetera, pănă la cele mai perfecte. Cântece, strigături. Reproduceri fonografice. Descrierea dansurilor naționale. Fotografii. Reproduceri kinematografice, etc. VII. Obiecte din toate ocupațiunile poporului român: a) Lucruri din viața păstorilor dela stână, târlă. întocmirea acestora în miniatură. Uneltele și vasele lor. Semnele pentru înfierarea vitelor. Răvașuri, numiri de vite, câni. Descrierea traiului lor. &) Unelte de pescărit. Luntre, crâsnic, leșnic, halău, vârșe, sac, un- ghiță, făcii cu furcuțe. Peștii din apele noastre, numirea lor. c) Instrumente de venat. Puști, piștoale, țiitoare de praf, etc. Unelte de prins paseri. Mâța de prins șoareci, etc. d) Unelte de băieș, de spălat aurul, etc. Steampuri în miniatură. Din viața plutașilor. e) Tot felul de unelte agronomice în us. De mare valoare etnografică devin unelte primitive, cari încep a eși din folosință. VIII. Tipuri caracteristice de Români, cu fețe expresive: Munteni, țărani, moți, țopi, etc. Pictură, fotografii, etc. Structura corpului, pielea, ochii, păr, etc. Defecte corporale mai obicinuite. Gușați. Statistica sporirei. Măsurări antropologice, făcute de experți. 178 IX. Producte limbistice. Povești, basme, strigături, bocete, colinde, des- cântece, cimilituri, gâcituri, proverbe. Datini la diferite cjile calendari- stice și ocasiuni. Credințe, superstiții, boscoane, etc. X. Fotografii, desemnări de comune însemnate, ținuturi romantice, edi- ficii monumentale, biserici, scoale, etc. Monografii. Morminte. Din ședința Comitetului central al Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, ținută în Sibiiu la 28 Iulie 1904. Adnexul 5. Nr. 747—1904. RAPORT despre activitatea secțiunii sciințifice în cursul anului 1903/4, presentat în ședința plenară din 6/19 Iulie 1904. I. Secțiunea sciințifică a țînut în decursul anului 2 ședințe, una în Brașov la 17/30 Maiu a. c. și alta în Sibiiu la 5/18 Iulie a. c. II. Numărul membrilor ordinari ai secțiunii este complet. Membrul corespondent Victor Borlan încă nu s’a pronunțat cu pri- vire la acceptarea sau neacceptarea alegerii sale. Secțiunea recomandă ședinței plenare, ca în anul acesta să fie ales nou membru corespondent domnul Dr. Ștefan Erdelyi, medic în Orăștie, bine cunoscut la noi în urma scrierilor sale higienice de valoare. III. Referitor la aparatul de proiecțiune și folosirea lui (Skiopticonul) secțiunea recomandă a se lua la cunoscință Raportul aclus al dlui A. Ciortea și a) să se voteze pe lângă suma rămasă din anul trecut încă K 500' — pentru procurarea a doue aparate noue și diapozitivele trebuincioase pentru a se pregăti astfel 4 prelegeri; b) să se publice spre desărcinarea dlui A. Ciortea darea de seamă despre sumele încassate și folosite în ocasiunea prelegerilor; c) să se procure un aparat pe seama șeoalei civile de fete-, d) pentru sala Museului Asociațiunii să se procure, la timpul seu, un aparat Kinematograf cu cele necesare în valoare de circa K 2000⁻—. e) pentru cașul instalării acestui aparat On. Comitet central va ex- mite pe cheltuiala Asociațiunii pe dl Ciortea la Budapesta pe 1—2 dile pentru a studia aranjamentul dela „Urania". IV, Pentru ridicarea stării higienice a poporului secțiunea propune; 179 să se publice un concurs pentru următoarea lucrare: Higiena și eco- nomia casnică a femeii române. Lucrarea va cuprinde 3 părți: I. Locuința, II. Legumăritul, III. Pregătirea mâncărilor și fie-care parte să fie lucrată după planul schițat de secțiune. Terminul concursului să fie pe ultima Maiu 1905. Premiul pentru cașul când toate 3 părțile vor fi lucrate într’una să fie de K 400’—; când însă lucrarea va fi numai parțială, premiul pentru partea I și II va fi de câte K 100⁻— iar pentru partea III va fi de K 200'—. Suma să se ia în budgetul anului viitor. V. Lucrarea dlui Simeon Stoica: Difteria și Tuberculosa, revăzută ad Nr. 258 al Asociațiunii, secțiunea propune să fie publicată de Aso- ciațiune. VI. Lucrările: Chemia in viața omenească, de A. Vlaicu și Despre bureți, de Dr. A. Chețianu, fiind acum sub transcriere, se vor presenta în timpul cel mai scurt. VIL Recensiunile scrierilor: 1. Igiena școlară, de Dr. Ilie Beu, re- censiune de S. Stoica, 2. Cartea sănătății, de Dr. St. Erdălyi, recensiune de S. Stoica, 3. Invățămentul practic din istoria naturală, de luliu Vuia, recensiune de Dr. A. Chețianu, 4. Carte de învețătură pentru școalele de repetițiune economice, de luliu Vuia, recensiune de A. Vlaicu — să se pu- blice în „Transilvania¹¹, iar Onor, comitet central să procure 50 exempl. din cartea sănătății și IOC exemplare din Igiena școlară pentru distri- buire ca premii și să intervină pentru introducerea acestor cărți utile ca manuale în institutele concernente. VIII. Budgetul să rămână în cadrul vechiu, afară de sumele recla- mate acum prin decisiunile anterioare; iar restul din suma votată să se asemneze la secțiune. IX. In legătură cu decisiunea secțiunii sciințifice din 17/30 Maiu a. c. punct IV, 1. referitoare la chestiunea secretarului I al Asociațiunii sec- țiunea invită pe toate celelalte secțiuni, ca — în considerarea adevăra- telor interese binepricepute ale Asociațiunii, pentru care dl Dr. O. Dia- conovich și-a câștigat merite însemnate netăgăduite prin prestațiunile DSale excelente în toate privințele și întru fericita și grabnica resolvare a problemelor și lucrărilor mari inițiate și conduse cu atâta dibăcie de DSa, — împreună să adresăm dlui Dr. O. Diaconovich rugarea, să ră- mână și mai departe în postul de prim-secretar și să nu detragă Aso- ciațiunii serviciile Dsale atât de prețioase tocmai acum, când ea are mai mare trebuință de ele; iar Onor, comitet să fie rugat a face tot posibilul, ca dl Dr. Diaconovich să fie reținut în serviciul Asociațiunii sub ori-ce împrejurări. Brașov, 6/19 Iulie 1904. Simeon Stoica m. p., Arseniu Vlaicu m. p., president. referent. 180 Adnexul 6. Nr. 808-1904. RAPORTUL SECȚIUNII ȘCOLARE. Onorată ședință plenară! Secțiunea școlară s’a întrunit în decursul anului expirat în două ședințe, la 24 Aprile și 18 Iulie a. c. în aceste întruniri, luând de basă hârtia prim-secretarului Asocia- țiunii dto 7 Martie a. c. Nr. 267, în care se înșiră chestiunile, ce acestei secțiuni i-se impun, a adus mai multe hotărîri dintre cari cele ce reclamă aprobarea plenului le presintă în următoarele: 1. Planul de lucrare. între marginile agendelor, cari îi sunt secțiunii școlare avisate prin §. 14 al Regulamentului general, aceasta și-a fost for- mulat un plan de acțiune provisor încă în 1901. Pănă acum n’a avut motiv pentru modificarea aceluia, de-oare-ce nu s’a simțit trebuința. în urma invitării prim-secretarului din 7 Martie a. c. deși agendele secțiunei școlare sunt destul de circumstanțial determinate în §. 14 și 28 ai Re- gulamentului general, dacă totuși se cere un plan și mai detailat și spe- cificat pentru secțiunea școlară, pentru o mai bună orientare secțiunea a crezut ca rămânând deocamdată între marginile Regulamentului să pre- sinte următoarele întregiri în planul de acțiune pentru cel mai apro- piat viitor. a) Compunerea unei statistice a învtyămentului și educațiunei poporului român de sub coroana Sf. Ștefan. începutul s’a făcut prin scoaterea la lumină a datelor din singura- ticile municipii locuite de Români, cari sunt publicate de membrul sec- țiunii I. F. Negruțiu în Nr. III. al organului Asociațiunii din anul curent. Culegerea datelor pentru statistica proiectată credem a se putea face din rapoartele ce diferitele autorități susținătoare de școli le fac și ar trebui să le facă despre institutele de educațiune ce le au, eventual deo- dată cu proiectata lucrare a secțiunii istorice referitoare la dicționarul geografic și îndeosebi cu proiectata statistică a secțiunii economice de- spre starea economică a poporului român. Datele asupra cărora secțiu- nea crede a se extinde le-a cuprins în 5 conspecte presentate și apro- bate în 1902 de plenul secțiunilor. Fiind învățământul poporului nostru grupat după cele două confesiuni secția a însărcinat pe membrul I. F. Negruțiu cu adunarea datelor recerute dela institutele greco-catolice, iar pe Dr. I. Stroia cu datele privitoare la institutele gr.-orientale. Ca aceasta statistică să se poată face va trebui a se dispune tipă- rirea blanchetelor recerute și apoi să se recerce și din partea comitetului central toate autoritățile noastre bisericesc! (consistorii și ordinariate) cari susțin școale de ori-ce categorie, apoi reuniunile și conferențele în- vățătoresci, ca în scopul ce urmărim, cu privire la cultura poporului ro- mân, să ne și dee datele cuprinse în conspectele amintite. 181 Fiind o astfel de statistică împreunată cu mari greutăți cu deose- bire între împrejurările și susceptibilitățile poporului nostru, lipsit de o organisație unitară baremi în cele culturale, suntem de părere a se face numai din 5 în 5 ani. Folosul netăgăduit ar fi, că ne presintă din timp în timp o icoană a stării noastre culturale și comparate aceste stări din 5 în 5 ani ne va arăta lipsele și pericolele ce năpustesc propășirea noa- stră culturală. Dacă plenul secțiunilor împărtășesce vederile aceste și este de acord a se lua în planul de acțiune al secțiunii școlare, pro- punem : Plenul secțiunilor primesce în planul de acțiune al secțiunii școlare facerea unei statistice a învățământului și educațiunii poporului român de sub coroana Sf. Ștefan la finea anului 1903/4 și va intreveni la comitetul central pentru tipărirea blanchetelor de lipsă. b) O altă chestie pe care secțiunea școlară o presintă plenului spre a fi primită în planul de acțiune este: Reorganisația școalelor de repetiție și de adulți. în vederea situațiunei din di în 4* tot mai îngrijitoare, ce se prepară școalelor noastre primare și prin aceasta culturei noastre na- ționale, apoi experiența tristă, că la poporul nostru, mai fără deosebire, școala de repetiție și de adulți există numai în idee și e lipsită de o organisație corespuncțătoare scopului adevărat, ce trebue să-l urmărească aceste școale în sinul poporului român, secțiunea a crecțut, că e o trebu- ință de urgență a lua în programul seu de acțiune și organisarea școa- lelor de repetiție și adulți. Spre acest scop se recere stabilirea unui plan de învățământ, între marginile planului ministerial, care să corespundă necesităților culturale ale poporului nostru, iar pe basa acestui plan de învățământ e necesar a se pregăti un proiect de carte de cetire pentru aceste școale, care apoi executat de secții, să constitue o lectură potri- vită și să formeze basa învățământului în școalele de repetiție. Materiile de lectură pentru aceasta carte se vor lua din literatura deja existentă sau se vor prelucra de membrii tuturor secțiilor fie-care în sfera sa. Prin aceasta secțiile ar îndeplini o lucrare de mare folos pentru școalele de repetiție și adulți. Cu compunerea acestui proiect să însărcinează mem- brul Gr. Pletos. Dacă plenul secțiilor consimte cu aceasta lucrare propunem să se primească în planul de acțiune al secții școlare, care apoi la timpul seu va veni cu propuneri concrete. c) Lectură privată pentru tinerimea școlară și adultă. împrejurarea, că la poporul nostru încă nu s’a creat o bibliotecă cu menițiunea a da tineretului școlar și adult o lectură privată potrivită și cât se poate de eftină, (o singură încercare s’a făcut de librăria Ciurcu prin biblioteca copiilor apărută în 30 numeri, care, durere, prin moartea lui Ciurcu a încetat) secțiunea a crecjut a lua în planul seu de lucru și inițiarea unei biblioteci pentru tinerimea școlară și adultă. Spre acest 182 scop fie-care membru al secții școlare primesce asupra sa sarcina în decursul anului curent a pregăti 5 astfel de scrieri fie din literatura deja existentă, fie proprii, cari tipărite să nu se extindă peste 6—8 pagini ti- părite formatul bibliotecii Asociațiunii. Acestre scrieri, se înțelege, din toate punctele de vedere acomodate gradului de apercepțiune al tinere- tului, cetite și primite de secțiune și de plen să se tipărească de Aso- ciațiune sub numirea „Biblioteca Asociațiunii pentru tineret". Prețul fie-cărui număr să nu treacă peste 10 fii. O astfel de lectură potrivită și eftină nu va rămâne fără efectul dorit. Ea va pregăti gustul și râvna j poporului pentru productele literare. Propunem deci a primi inițiarea unei biblioteci pentru tineret în edițiunea Asociațiunii în planul de acțiune al secțiunii școlare. 2. Afacerea înființării unei preparandii de fete sulevată din nou prin hârtia prim-secretarului amintită mai sus a format obiect de discuție în doue ședințe. Kesultatul discuțiilor e convingerea, că înființarea unei preparandii de fete se presintă tocmai în timpul de față nerealisa- bilă și neoportună. O astfel de preparandie ar reclama cel puțin 12 pănă la 1b mii de coroane, mijloace, de cari Asociațiunea nu dispune. Inte- meerea și conducerea acestui pedagogiu sub împrejurările actuale și sub disposițiile legii ar pută fi concrecjute numai uneia dintre confesiuni, ceea-ce iar e împreunat cu diferite inconveniente. Să nu se treacă însă cu vederea nici împrejurarea, că contingentul de învățătoare, deși încă puțin la număr, ce pănă acum avem, întimpină pretutindenea nespuse ’ greutăți la definitivarea lui. Pe lângă acestea după observările anilor din urmă se poate constata că în anii din urmă contingentul de tineri ; în seminariile pedagogice este pretutindenea așa de mult în crescere, încât în vre-o câțiva ani nu vom avă unde plasa pe aceștia. ’ în urma acestora secțiunea școlară propune: ideea înființării unei preparandii de fete se abandonează pănă când aceasta instituție nu se j va recere absolut prin necesitățile ciulei. \ 3. Prin hârtia sus amintită a prim-secretarului s’a sulevat și che- - stiunea bibliotecilor poporale ale despărțămintelor și cele ambulante. Un studiu amănunțit asupra lor nu s’a putut face deoare-ce numai despre puține biblioteci s’au putut câștiga date. Luând de basă însă experien- țele câștigate cu bibliotecile ambulante, cari compuse din un număr mai mare de scrieri, împărțite în secții, menite a circula pe rând din comună în comună, secțiunea a ajuns la convingerea, că acestea biblioteci nu-și pot ajunge scopul, fiind transportarea lor din comună în comună îm- preunată cu o mulțime de inconveniente. Pe lângă acestea gustul și ’ râvna poporului nostru de a ceti âncă nu sunt așa desvoltate ca să ne- cesiteze biblioteci bogate și apoi să și recompenseze prin folosul lor cheltuelile și neajunsurile mari și nenumărate împreunate cu formarea și administrarea ăstorfel de biblioteci ambulante. Pe lângă acestea să nu se treacă cu vederea că poporul nostru în general încă nu e accesi- 183 bil pentru opuri mai mari ci mai mult pentru o lectură mai restrînsă și ușoară. 0 astfel de lectură ofer cu deosebire bibliotecile de populari- sare, ivite și la poporul nostru în timpul din urmă în număr tot mai mare. Dacă de aici înainte în loc de biblioteci ambulante, mai vaste și astfel și mai costisitoare, nu prea în raport cu modestele noastre puteri materiale, s’ar forma și întemeia pe rând, cu deosebire în comunele cu agenturi, biblioteci mai restrînse, mai modeste la început, compuse din numerii bibliotecilor de popularisare mai reușiți și corăspuucjâtori, atunci mai mult ar ajunge Asociațiunea prin instituțiunea bibliotecilor sale poporale. Pentru a veni despărțămintelor în ajutor la înființarea de biblioteci poporale, din partea Asociațiunii s’a compus încă în 1899 uu repertoriu bibliografic, care să conțină scrierile vrednice a face parte din o bi- bliotecă poporală. Acest repertoriu, publicat în 1900 în organul Asocia- țiunii e cu mult prea vast, conține scrieri cari cu siguranță nu pot in- vita poporul la lectura lor, unele sunt atât de vaste încât nici vorbă nu poate fi a forma lectură potrivită pentru publicul cetitor dela țeară, care n’are pentru opuri vaste nici timpul și nici capacitatea recerută, pe lângă aceasta literaturei folcloristice i-s’a dat o colosală atenție față de litera- tura economică de atâta valoare pentru țăran. Creclend secțiunea școlară de necesar a se înființa de aici încolo cu predilecție biblioteci mai restrînse, constătătoare din opuri mai mici și mai acomodate priceperei și trebuințelor poporului dela sate, a compus un repertoriu bibliografie mai restrîns, în care s’au cuprins cu deosebire scrierile mai reușite și eftine din bibliotecile de popularisare. în felul acesta se face posibil, cu spese relativ foarte mici, în timp de vre-o câți-va ani a provedă un șir însemnat de comune cu biblioteci poporale stabile. Premițând aceste secțiunea își permite a face următoarele propuneri; a) Pentru viitor să se abandoneze înființarea bibliotecilor ambu- lante, și în loc de aceste să se recomande despărțămintelor înființarea de biblioteci stabile pe lângă fie-care agentură fie la început cât de re- strîns numărul opurilor ce se procură; b) Pentru a veni în ajutor despărțămintelor la înființarea ăstorfel de biblioteci, repertoriul bibliografic alăturat la protocolul secțiunii șco- lare din 18 Iulie a. c. să se publice în organul Asociațiunii spre orien- tare asupra opurilor mai necesare pentru popor. 4. în fine, ca secțiunea școlară să-și aibă și ea membri corespon- denți receruți, se face propunerea a se alege de membri corespondenți: dnii Dr. Vas. Bologa, dir. școalei civ. a Asoc. și Dr. George Popoviciu, prot. Lugojului. Sibiiu, 18 Iulie 1904. Dr. loan Stroia, ref. secț. școlare. 184 Adnexul 7. Nr. 807—1904. RAPORTUL secțiunii economice a Asociațiunii despre activitatea sa în anul de gestiune 1908/4. Onorată ședință plenară! Conform aliniatului d) din § 32 al „Regulamentului general al sec- țiunilor sciințifice-literare ale Asociațiunii“ îmi iau voia a face următorul raport despre activitatea secțiunii economice în anul 1903/4. Secțiunea a ținut, în conformitate cu prescrisele §-ului 25 din Re- gulament, 2 ședințe: prima în 23 Aprilie n. și a doua în 18 Iulie n. a. c. în aceste 2 ședințe secțiunea a stăruit să corespundă chemării sale normate în §§ 15 și 28 ai Regulamentului, cum și decisiunilor ce o pri- vesc ale ședinței plenare din 1/14 Iulie 1903 și ale adunării generale ultime a Asociațiunii. îndeosebi: I. în ședința dela 23 Aprilie a. c. a revenit asupra programului sSu de acțiune stabilit în ședința dela 19 Februarie 1902, care cuprindea următoarele 4 puncte: 1. Culegerea datelor statistice cu privire la starea economică a Româ- nilor din patrie. 2. Inițiarea de scrieri poporale din domeniul feluritelor ramure ale economiei naționale. 3. Urmărirea literaturei economice, mai ales a celei publicate în limba română. 4. Inițiarea înființării unei școale agricole românesci. Acest program a fost completat în ședința secțiunii dela 23 Aprilie a. c. cu următoarele 7 puncte: 5. Studiarea chestiunii școalelor economice de repetiție. In legătură cu aceasta cualificarea învățătorilor pentru aceste școale. 6. Chestiunea prelegerilor economice împreunate cu demonstrațiuni prac- tice și a cursurilor de industrie agricolă pentru popor. In legătură cu aceasta chestiunea formării de specialiști în toți ramii agriculturii și pentru industria agricolă. 7. Chestiunea aranjării unei exposiții generale și a exposițiilor în des- părțămintele Asociațiunii cu ocasiunea adunărilor cercuale. 8. Studiarea chestiunii socialismului. 9. Studiarea modului de a se delătura pedecile ce se pun în calea în- ființării Reuniunilor agricole românesci. 10. Studiarea chestiunii emigrărilor. 11. Studiarea terminologiei financiare usitată de present la băncile ro- mânesci din țeară și în cercurile clientelei lor și publicarea unui dicționar special al terminologiei financiare române. 185 II. Mai toți membrii secțiunii însărcinați cu studiarea diferitelor chestiuni luate în programul de acțiune și-au început lucrările și o parte din ei au presentat rapoarte și propuneri în causă, anume: 1. Conform punct, b) al decisiunii XIV din ședința plenară dela 14 Iulie anul trecut, referentul secțiunii a publicat în Nr. IV al „Tran- silvaniei® din 1903: „Proiectul de chestionar pentru monografiile economice ale comunelor și cu privire la culegerea datelor statistice referitoare la starea eco- nomică a Românilor*. Din numeroasele puncte — potrivite îndeosebi pentru monografiile economice ale comunelor — a ales cele mai însemnate și cari totodată se și pot realisa mai ușor, presentându-le în ședința secțiunii dela 23 Aprilie a. c., care a decis ca culegerea acestor date să se facă pe basa acestui proiect și — în cât se poate — deodată cu culegerea datelor pentru lucrarea proiectată de secțiunea istorică (Dicționarul geografic) eventual deodată cu culegerea datelor referitoare la lucrările proiectate de cele- lalte secțiuni. Referentul a fost însărcinat să represinte secțiunea economică în comisia secțiunilor, care eventual, va avă să redacteze chestionarul con- centrat pentru culegerea datelor statistice. Asupra chestionarului concentrat secțiunea va ave să se pronunțe la timpul seu. Prelucrarea datelor statistice ale secțiunii economice a fost încre- dințată dlui Dr. C. Diaconovich și referentului. 2. Referitor la punctul al doilea din program „Inițiarea de scrieri economice poporale din domeniul economiei*, raportăm că s’au tipărit sub controla referentului secțiunii următoarele publicațiuni: a) „Grădina de legumi*, b) „Cultura cucuruzului*, ambele lucrări foarte folositoare pentru poporul nostru, scrise de dnul I. F. Negruțiu, profesor în Blaj, și ambele cu mulțime de figuri, parte intercalate în text și parte ca adnex la fine. c) Dl Negruțiu a mai înaintat în Iunie a. c. operatul promis: „Împăr- țirea, lucrarea și îngrijirea unei moșii*, disertațiune ținută anul trecut în ocasiunea adunării generale a Asociațiunii dela Baia-mare. Acest operat a fost censurat de referentul secțiunii care-1 reco- mandă a fi tipărit în Biblioteca poporală a Asociațiunii în condițiile stabilite deja pentru asemenea lucrări. Raportul special asupra censurării operatului se aclude alăturat. d) Dl Nicolae Pop, profesor preparandial în Blaj, a înaintat un manuscris cu titlul: „Sădirea și cultivarea viei*. Lucrarea aceasta a fost dată spre censurare domnului membru al secțiunii loan A. de Preda, care prin raportul alăturat aici arată, că lucrarea e de un necontestat folos pentru popor; pentru a se pută pu- blica însă ca un număr al bibliotecii poporale a Asociațiunii ea e prea volu- 186 minoasă și ar trebui prelucrată, ca să nu dea mai mult de 4—5 coaie de tipar. Ca subiecte noue s’au stabilit pentru viitorul mai apropiat urmă- toarele patru: e) Pământul și îngrijirea lui; f) Productele agricole mai rentabile pentru poporul nostru și culti- varea lor; g) Mașinile agricole și folosirea lor. " h) Băncile și poporul (tractându-se rolul băncilor pentru înaintarea poporului, modul de a face țeranul bună întrebuințare de împrumuturile contractate, etc.). Dl Dr. George Maior profesor în Bucuresci, va fi rugat să lucre meteriile de sub e), f) și g); iar pentru lucrarea de sub h) se va publica concurs. Numitele materii se vor publica pe rând, cel puțin câte 2 la an. Referentului i-s’a încredințat studiarea mai departe a chestiunii și recomandarea de subiecte nouă pentru operate pe seama „Bibliotecii poporale a Asociațiunii¹⁴. Tot la acest loc reamintesc și decisiunea ce s’a luat, la propunerea dlui membru Dr. C. Diaconovich, de a se studia prin membrii secțiunii: Dr. Nicolae Vecerdea și N. Petra-Petrescu, terminologia financiară usitată la băncile noastre din țeară și, pe basa acestor studii, a se publica un dicționar special al terminologiei financiare române — prin dnul Dr. C. Diaconovich. Propunerea dlui Diaconovich în această chestiune și primită de secțiunea economică în ședința sa dela 23 Aprilie a. c. se aclude. Amintim cu o cale și împrejurarea, că în ședința secțiunii dela 23 Aprilie a. c. s’a sulevat chestia, dacă nu ar fi cu scop, ca Onor. Comitet central al Asoc. să între în pertractări cu ministrul ung. de agricultură pentru o traducere mai bună a publieațiunilor agricole oficiale. Decisiune nu s’a luat în acest obiect. 3. Referitor la punctul al treilea din program: „Urmărirea litera- turei economice române.. .“ ne luăm voia a constata, că, lipsindu-ne în mare parte specialiștii, literatură economică se face puțină, dar tot se face. Ținend, între altele, cont de Repertoriul bibliografic publicat în Nr. III al „Transilvaniei" din 1903, vedem că în 1902 a apărut numai o publicațiune din ramul literaturii economice, anume: Contabilitatea aface- rilor în participațiune, de loan Pricu; în 1903 a apărut, ca manual de școală Carte de învețălură pentru școalele de repetiție economice, de luliu Vuia și câteva mici broșuri în biblioteca „Bunului Econom" ca repro- ducere din această foae. Dela decedarea autorului lor, Constantin P. Barcianu, biblioteca aceasta nu mai continuă. Ca foi de specialitate „Revista Economică* s’a ocupat mai ales de chestiuni financiare, iar’ ᵣBunul Econom* de chestiuni agricole. Celelalte 187 cjiare ale noastre au adus și ele, unele în măsură mai mare, altele în măsură mai mică, chestiuni din sfera economiei, asemenea și calendarele. Dintre publicațiunile poporale de cuprins economic apărute în ul- timul pătrar de secol amintim următoarele: 1. 12 publicațiuni apărute în Biblioteca „Reuniunii de agricultură din comitatul Sibiiului*. 2. 13 publicațiuni apărute în Biblioteca „Bunul Econom* din Orăștie. 3. 6 publicațiuni traduse în românesce și apărute în editura mini- sterului de agricultură ungar. 4. Grădina de legumi și cultura cucuruzului în „Biblioteca popo- rală a Âsociațiunii*. 5. Câteva scrieri de diferiți autori ca: Prăsirea galițelor, de N. Albani. Pomăritul, de N. Albani. Pomăritul, de Demetriu Comșa. îndreptar practic în economia rurală, de 1. Baciu și consoți. Cartea plugarilor, de I. Georgescu. Economia rurală, de St. Pop. Stupăritul, de I. Costin. Stupăritul de A. Degan. Stupăritul, de Dimian. Despre legume, de N. Avram. Viieritul, de P. Vancu. Păzitorul de pădure, de P. Porcolab. Despre comasări, de E. Dop. Societăți de cumpătare, de G. Aluaș. Meseriile între Români, de B. Baiulescu. Teoria asigurărilor asupra vieții. Probleme sociale și economice. Românii săceleni, căușele decadenței lor economice și mijloacele de îndreptare, și Adam Smidt, toate de loan I. Lăpădat, etc. în România lucrul stă cu totul altcum. Acolo literatura economică progresează neasemănat mai bine decât la noi. Reviste economice de specialitate au mai multe: agricole, viticole, horticole, de stupărit, de silvicultură, financiare, comerciale, etc. unele foarte bune dintre cari amintim: 1. Economia Națională. 2. Agrarul. 3. Amicul agricultorului. 4. Jurnalul societății centrale agricole. 5. Câmpul. 6. Revista viticolă și horticolă. 188 7. Revista pădurilor. 8. Creditul. 9. Curierul financiar. 10. Munca poporului. 11. Câteva buletine ale camerelor de comerciu. 12. Comerciul și Industria, etc. Iar cărți asupra agriculturii și altor râmi economici apar aproape neîntrerupt. Intre aceste se disting scrierile din „Biblioteca Domeniului Coroanei", aproape 30, anume menite pentru țăran. O publicațiune mare și de valoare necontestată, care tratează mai toți ramii agriculturii, este „Manual de agricultură rațională" în patru mari volume, al d-lui Dr. George Maior, profesor în Bucuresci. Altă lucrare mai însemnată pentru popor este: „Alcătuirea unei gos- podării rurale", de V. S. Moga, carte premiată de Academia Română în sesiunea din anul curent. Scrieri anume pentru popor sunt mai multe și apar mereu. Va fi bine și cred că ne va fi dat să facem pentru altă dată un repertoriu complet al acestora. E de trebuință să se facă acesta, pentru-că tot ce e bun acolo să putem introduce în Repertoriul menit pentru bibliotecele noastre poporale. Pentru a pută studia mai amănunțit și mai cu temeiu toate publi- cațiunile economice apărute la noi, în Bucovina și România și pentru-ca pe basa acestui studiu să ne seim orienta mai bine, ce putem lua — în Repertoriul Bibliotecelor noastre poporale — din publicațiunile exi- stente și din acelea cari apar succesiv, cum și că ce materii ar trebui alese ca subiecte de a fi lucrate pentru Biblioteca poporală a Asociațiunii,— aflăm că e necesar a se procura pentru Biblioteca Asociațiunii tot cea apărut pe terenul literaturei economice în limba română în ultimul pă- trar de secol. Natural numai scrierile poporale, cari nu se găsesc în Biblioteca Asociațiunii. Dar e necesar să se procure pentru Biblioteca Asociațiunii și cărți economice apărute în limba maghiară și germană. Intre aceste: Publicațiunile poporale din editura ministeriului de agricultură ungar; Publicațiunile poporale germane ale Reuniunii agricole săsesci ar- delene; Publicațiunile poporale maghiare ale „Reuniunii agricole (maghiare) transilvane¹*. Mai departe găsim că e necesar a se procura un ex. al edițiunii celei mai recente a Catalogului Academiei Române și un ex. al Reperto- riului periodic ce publică bibliotecarul Academiei, ca pe basa acestora să putem urmări pas de pas publicațiunile ce apar în limba română. 189 După procurarea cărților susamintite și după studiarea lor, credem că e bine să facem revisiunea părții economice a repertoriului pentru bibliotecele poporale din 1900, întregindu-o cu cărțile apărute de atunci încoace. Celelalte secțiuni, credem, că ar trebui să facă asemenea cu partea repertoriului ce cade în competența lor. Tot la acest obiect, credem a releva că ar fi de interes să se procure pentru Asociațiune, în câte un ex. toate cărțile apărute în bibliotecele poporale publicate pănă acum în limba noastră și să se păstreze fie-care bibliotecă deosebit, completându-se succesiv cu cărțile ce vor mai apare în ele, ca aceste să poată fi utilisate de referenții secțiunilor. Dar colectarea acestor biblioteci poporale presentă și din alte puncte de vedere un interes deosebit pentru începuturile noastre cultu- rale, și Asociațiunea va face un lucru foarte bun adunându-le și păstrân- du-le la un loc pentru viitorime. 4. Trecem acum la punctul al patru-lea din program: „Inițiarea înființării unei școale de agricultură*¹. In ședința secțiunii economice dela 23 Aprilie a. c. această che- stiune a fost aprețiată în modul nrmător: Trebuința școalelor agricole pentru Românii din Ardeal și Țara ungurească e atât de evidentă și simțită, încât discuție asupra ei mai nu are loc. Popor eminamente agricol fiind, direcția unei desvoltări sănătoase și mântuitoare pe terenul agriculturii — direcție pretinsă de împrejură- rile noastre actuale și viitoare — ni-se va pută asigura în locul prim prin școalele agricole românesci. Și cu o școală cel puțin va trebui să începem odată. Ce fel de școală ar trebui să înființăm, pentru-ca ea să corespundă celor mai arcjătoare trebuințe ale noastre? La institute agricole superioare, cum sunt academiile agricole, etc., abia ne putem cugeta. Mai tot atât de puțin ne putem cugeta și la școalele secundare agricole (de cari în Ungaria sunt patru), cari de asemenea consumă sume enorme, iar de altă parte cualifică numai aspiranți la oficii și la salare. Cele mai corăspundătoare trebuințelor și împrejurărilor noastre sunt fără îndoială școalele inferioare, cari au să provadă cu instrucția și mai ales cu practica necesară pe fiii agricultorului român, crescând astfel agricultori luminați, la nivelul agricultorilor altor neamuri, cari să în- locuiască agricultura rutinară de astăcji cu agricultura rațională. Astfel de școale sunt în Ungaria în total 22, din cari săsesci, cu limba de propunere germană: în Sibiiu, Bistrița, Feldioara și Mediaș. Sunt apoi 15 diferite alte școale speciale inferioare s. e. pentru cualificarea viierilor, școale de grădinărit, de lăptărit, etc., toate foarte puțin frecuentate de tineri români (nici 2¹/ₐ°/₀ din numărul frecventanților). 15 190 Cu o școală agricolă inferioară, împreunată cu o economie de model, ar trebui să facem începutul, fiind astfel de institute cele mai trebuin- cioase pentru poporul țăran, care însuși are să ridice agricultura și cu aceasta deodată să se ridice și el și să ne ridicăm toți. Cu asemenea școale s’a făcut începutul din 1902 și în România, unde pe lângă 12 ferme ale statului s’a înființat câte o școală practică, în cari se instruează în total 198 elevi. Specialitatea școalelor este combinată după trebuințele diferitelor regiuni; așa pe lângă unele ferme s’a înființat: școală de agricultură și lăptărie; la altele școală de agricultură, pomologie, viticultură și vinicultură; la altele școală practică și grădinărie de legumi; la altele școală de arbori roditori și viticultură, împreunată cu al- fa mărit, etc. Pentru-ca să vedem ce spese necesitează o școală practică de ca- tegoria acelora asupra cărora am insistat, mi-am tras informațiunile ne- cesare referitor la școala de instrucțiune agricolă a comitatului Sibiiu. Trebuințele fondului de instrucțiune economică a comitatului Sibiiu pe anul 1904 au fost stabilite astfel: 1. Arenda edificiilor și a pământului........ K 3,330---- 2. Salarul directorului economiei......... 9 2,040---- 3. Onorarul învâțătorului-inspector......... n 300---- 4. Simbria servitorului principal.......... 9 520---- 5. Simbria a 7 servitori (elevii).......... 9 576---- 6. Mâncarea și spălatul celor 8 servitori....... 2,280---- 7. Procurarea și ținerea în bună stare a mașinilor și re- cuisitelor................. 200---- 8. Repararea edificiilor, curățirea hoarnelor și privădilor . » 120--- 9. Lucrători și cjileri.............. 500--- 10. Paușal pentru încălclit și luminat........ n 500--- 11. Recuisite de scris, cărți, etc........... 9 100---- 12. Asigurare, plata jitarilor și alte spese....... 9 140--- 13. întreținerea șeoalei de pomi a comitatului și plantarea drumurilor comitatense, anume: d) partea de arendă la școala de pomi...... y 240--- b) partea de salar a directorului......... 9 360--- c) partea de simbrie a servitorului principal .... 9 80--- d) partea de simbrie a celorlalți 7 servitori .... 9 100-- e) partea de spese dela cost și spălat....... n 600--- /) material și recuisite............ 9 80--- g) surcele de altoit și semințe.......... n 20---- A) lucrători și dileri............. n 240--- i) plantarea căilor comitatense......... 9 200--- 14. Tantiemele directorului............ Y) 240--- Total . K 12,846— 191 Venitele au fost stabilite pe 1904 astfel: 1. Din fondul de economie a comitatului......................K 5,700‘— 2. Din fondul pentru construirea drumurilor comitatense . „ 2,000'— 3. Din fondul de arendi al comitatului.......................„ 392'— 4. Venitul brut al economiei..................................„ 4,600'— 5. Ajutor dela bănci..........................................„ 400- — 6. Diferite alte intrate.................................... 20-— Total . K 13,112 — Din cele amintite resultă, că întreținerea unei școale practice agri- cole în condițiile școalei de economie a comitatului Sibiiu necesitează o sumă de preste K 12,000'— anual. Dar resursele necesare pentru o astfel de școală de present ne lipsesc cu totul și aceasta e partea cea mai anevoioasă a chestiunii. Asociațiunea ar trebui deci să stărue înainte de toate pentru câști- garea mijloacelor trebuincioase. în acest scop ar pute face prețioase servicii și și-ar eternisa memoria cei-ce dispun de mijloace și au de gând să facă fundațiuni. Nu există de present scop mai nobil și mai fericitor pentru noi, ca înființarea de școale practice de agricultură. Agricultura depășesce cu mult atât ca număr cât și ca valoare toate celelalte ocupațiuni ale Românilor din această țară, ea deci trebue să formeze basa positivă a tuturor speculațiunilor economice și cătră ea trebue să se îndrepteze grija de căpetenie a tuturor. Tocmai de aceea viitorii fundatori ar trebui să o mai rumpă cu obiceiurile și prejudițiile din trecut și să se gândească mai înadins la crearea mijloacelor necesare în scopul înființării școalelor practice de agricultură. In generositatea acestor viitori fundatori ne punem partea de căpe- tenie a speranței noastre. Nu e îndoială însă, că și o parte din venitele fundațiunilor actuale s’ar putea întoarce îu interesul înființării și susținerii școalelor de agri- cultură. Afirm de altă parte, că băncile noastre — deși ele contribue pentru mulțime de scopuri culturale și de binefacere — ar putea face, dar și sunt datoare să facă — chiar în interesul prosperării lor — începutul în scopul înființării și susținerii școalelor practice de agricultură. Pentru-că se tractează de sporirea puterii de producțiune și prestațiune a țăranului, care contribue mai mult la crescerea și prosperitatea băncilor noastre. Asociațiunea va trebui să contribue fără îndoială și ea cu ce poate întru ajungerea scopului. Episcopiile, și mai ales cele înzestrate cu pământ, cum sunt s. e. cea dela Oradea-mare și Blaj, ar putea pune cu înlesnire la disposiție — fie chiar în schimbul unei sume mai modeste — pământul necesar și, poate, și alte mijloace. 15* 192 S’ar găsi în fine doară și comune mai bine situate în privința ma- terială, cari să contribue, îndeosebi cele din cercul unde s’ar afla sediul școalei. Ținând seamă de conclusiunile referentului, expuse în raportul său, studiarea mai departe a chestiunii a fost încredințată în ședința dela 23 Aprilie a. c. dlui Parteniu Cosma, președinte al secțiunii noastre eco- nomice, care, nu ne îndoim, își va da valorosul său concurs la deslegarea acestei probleme. 5. Studiul referentului cu privire la „Chestiunea școalelor economice de repetiție și cualificarea învețătorilor pentru aceste scoale* se alătură la acest raport. 6. Asupra „Chestiunii prelegerilor (conferințelor) economice împreunate cu demonstrațiuni practice și a cursurilor de industrie agricolă pentru popor, cum și-a chestiunii formării de specialiști în toți ramii agriculturii și pentru industria agricolă* avem raport separat dela dl N. Petra-Petrescu, care se alătură aici, secțiunea identificându-se cu propunerele făcute de domnul Petrescu. 7. De membru corespondent secțiunea a candidat pe dl loan Chirca, absolvent al Academiei de agricultură dela Magyar-Ovâr, specialist în cultura pomilor, de present notar II în Săliște (lângă Sibiiu). 8. Ce privesce budgetul, el se va face în legătură cu al celorlalte secțiuni, în deosebi referitor la spesele reclamate de adunarea datelor statistice, a broșurilor economice din „Biblioteca poporală a Asociațiunii** și cu privire la prelegerile poporale. 9. Sediul secțiunii, cu considerare la membrii biroului și a maio- rității membrilor, se stabilesce Sibiiul. în basa acestui raport, ce se găsesce în consonanță cu decisiunile secțiunii din ședințele dela 23 Aprilie și 18 Iulie a. c. presentăm urmă- toarele propuneri: 1. Ședința plenară să primească proiectul de „Chestionar pentru adu- narea datelor statistice cu privire la starea economică a Românilor din patrie* în redactarea lui actuală. Culegerea datelor să se facă deodată cu lucrarea proiectată de sec- țiunea istorică (Dicționarul geografic), cu a celei școlare (statistica învă- țământului) eventual de odată și cu adunarea altor date, cari le au în prospect celelalte secțiuni. 2. Referitor la punctul al doilea din program „Inițiarea de scrieri economice poporale din domeniul economiei* să se decidă: a) A se tipări în „Biblioteca poporală a Asociațiunii¹* operatul „Îm- părțirea, lucrarea și îngrijirea unei moșii*. b) Să se primească ca subiecte noue pentru viitorul mai apropiat următoarele patru: 193 Pământul și îngrijirea lui; Productele agricole mai rentabile pentru poporul nostru și cultivarea lor; Mașinile agricole și folosirea lor; Băncile și poporul. Dl Dr. George Maior, profesor în Buouresci să fie rugat a lucra materiile asupra celor dintâiu trei subiecte, iar pentru lucrarea din urmă să se publice concurs. Numitele materii se vor publica pe rend cel puțin câte 2 la an. Să se decidă: nu ar fi cu scop, ca On. comitet central să între în pertractări cu ministerul ung. de agricultură pentru o traducere mai bună în limba română a publicațiunilor agricole oficioase, eventual pentru traducerea celor încă netraduse în românesce. 3. Referitor la punctul al treilea din program : „ Urmărirea literaturii economice române..." se recomandă On. comitet al Âsociațiunii procurarea următoarelor publicațiuni pentru bibliotecă, încât ele nu s’ar fi procurat: a) Cărțile din biblioteca domeniului coroanei din România; b) Cărțile din editura „Reuniunii de agricultură din comitatul Si- biiului⁸ ; c) Publicațiunile din editura „Bunului Econom®; d) Publicațiunile poporale din editura ministerului de agricultură ungar, atât cele în limba română cât și cele în limba maghiară; e) Publicațiunile germane ale „Reuniunii agricole săsesci ardelene¹¹; f) Publicațiunile maghiare ale „Reuniunii agricole (maghiare) ar- delene® ; g) Un ex. al edițiunii celei mai noue a catalogului Academiei Ro- mâne și un ex. al Repertoriului ce publică bibliotecarul acelei Academii, ca pe basa acestora să putem urmări pas de pas publicațiunile ce apar în limba română. h) Se decide a se face revisuirea Repertoriului pentru bibliotecele poporale din 1900, lucrând fie-care secțiune partea sa și întregindu-se cu cărțile apărute de atunci încoace; i) Să se procure pentru Asociațiune în câte un ex. toate cărțile apărute pănă acum în bibliotecele noastre poporale și să se păstreze fie-care bibliotecă deosebit, completându-se succesiv cu cărțile ce vor mai apare în ele, ca aceste să poată fi utilisate de referenții secțiunilor; k) Se recomandă On. comitet central al Âsociațiunii a considera la distribuirea cărților cu ocasiunna adunărilor generale și cărțile econo- mice din bibliotecele poporale existente. 4. Referitor la punctul al patrulea din program: „Inițiarea înființării unei școale de agricultura¹. să se atragă atențiunea comitetului central al Âsociațiunii ca să stărue în direcțiunea de a îndemna pe cei-ce dispun de mijloace și au de gând să facă fundațiuni, să le destineze și pentru înființarea școalelor practice de agricultură, ca un scop cultural și bun. 194 5. Referitor Ia „Chestiunea școalelor economice de repetițiune și la cua- lificarea învățătorilor pentru acestea școale“ se decide a fi rugat Onor, co- mitet central al Asociațiunii ca acesta: a) să facă o representațiune la toate autoritățile noastre supreme bisericesci, ca acelea să stărue mai insistent decât pănă acum pentru cualificarea învățătorilor pe seama școalelor de repetițiune economice, pentru înființarea grădinilor școlare, prevederea lor cu recuisitele tre- buincioase și sistemisarea onorarelor pentru învățători, eventual să di- stribue stipendii pentru cualificarea învățătorilor în direcție economică; b) o representațiune în chestia creării și distribuirii de stipendii pentru cualificarea învățătorilor în direcție economică să se facă și la administrațiunea fondurilor grănițeresci din Sibiiu, Năsăud și Caransebeș; c) On. comitet central al Asociațiunii să propună adunării generale, ca suma de K 2000⁻— destinată în scopul ajutorării școalelor să o în- trebuințeze tot pentru școale, dar în modul arătat aici: pentru cualifi- carea învățătorilor noștri în direcție economică, fiind cu considerare la toate despărțămintele și cuahficând învățătorii recomandați de organele despărțămintelor. 6. Referitor la „Chestiunea prelegerilor poporale economice împreunate cu demonstrațiuni practice și a cursurilor de industrie agricolă pentru popor, cum și a chestiunii formării de specialiști în toți ramii agriculturii și pentru industria agricolău se decide: a) Ședința plenară a secțiunilor găsesce de trebuință ca pentru popor să se aranjeze prelegeri economice cu demonstrațiuni practice. Secția va publica prelegeri model. b) Asociațiunea va îndatora despărțămintele, ca prelegerile să se țină în ocasia adunărilor generale cum și prin toate agenturile. c) Comitetul Asociațiunii va fi rugat să aibă în deosebită vedere ca cu stipendii să ajutoreze tineri cari se vor aplica la sciințele economice, agricultură și industrie agricolă. 7. De membru corespondent secțiunea recomandă pe dl loan Chirca, absolvent al Academiei de agricultură dela Magyar-Ovâr, specialist în cultura pomilor, de present notar II în Săliște (lângă Sibiiu). 8. Ce privesce budgetul el se va face în legătură cu al celorlalte secțiuni, îndeosebi referitor la spesele ce vor fi reclamate de adunarea datelor statistice, de prelegerile poporale și de broșurile ce vor fi să se publice în anul viitor în Biblioteca poporală a Asociațiunii. In fine secțiunea economică propune ca ședința plenară să iee la cunoscință: 9. Programul de acțiune ce secțiunea și-a dat pentru viitorul mai apropiat. 10. Să ia la cunoscință că s’au tipărit în „Biblioteca poporală a Asociațiunii" broșurile: a) Despre „Grădina de legumi"; 195 b) Despre „Cultura cucuruzului®, ambele de dl I. F. Negruțiu, prof. 11. Se iau la cunoscință disposițiunile pentru studiarea terminolo- giei financiare usitată de present la băncile româuesci din țeară și în cercurile clientelei lor și publicarea unui dicționar special al terminolo- giei financiare române. 12. Se iau la cunoscință indiciile făcute de referentul secțiunii în chestia literaturei noastre economice și în chestia înființării unei școale agricole. 13. Se iau la cunoscință disposițiile în scopul stndiării diferitelor puncte din programul de acțiune. 14. Se ia act, că de sediu al secțiunii economice, cu considerare la membrii biroului și ai majorității membrilor, se stabilesce Sibiiul. Sibiiu, în 18 Iulie 1904. Romul Simu m. p., referentul secțiunii economice. RAPORT despre prelegerile poporale împreunate cu proiecțiuni ținute în lunile Faur—Maiu 1904 în despărțem&ntul „Brașov¹¹. Deși adunarea generală din vara trecută votase, la propunerea făcută în ședința plenară a secțiunilor, suma de Cor. 720 pentru procurarea a trei aparate de proiecțiune și deși eram din capul locului convins din experien- țele altora despre folosul instructiv al acestor prelegeri cu proiecțiuni, totuși am aflat de bine ca începutul să-1 facem deocamdată numai cu un singur aparat pe teritorul despărțământului nostru. Pentru a pută țină o astfel de prelegere, se recere, pe lângă aparat, seria de diapozitive, apoi prelegerea pentru aceste diapozitive compusă acomodat mediului și gradului de cultură a publicului și mai presus de toate se recere omul, care să priceapă bine manuarea aparatului și întreaga aranjare a unei prelegeri cu proiecțiuni. Pe timpul, când voiam să fac primele încercări, din toate recerințele amintite nu dispuneam decât de posibilitatea de a procura trei aparate, fiind votată suma de Cor. 720; nici material de diapositive nu aveam, nici prelegeri potrivite pentru scopul ce-1 urmăream, nici tovareși cu experințe pe acest teren. Cu aceste motive voesc a mă justifica, că nu am insistat pentru-ca începutul să se facă deodată în toate trei centrele (Brașov, Blaj și Brad) pentru cari am fi avut să procurăm cele 3 aparate. Astfel am procurat în luna Novembre 1903 deocamdată un singur aparat dela Feldmann G. Budapesta, transportabil și luminat cu spirt (bec Auer). — Vreme ce consultam toate cataloagele, ce-mi stăteau la disposiție pentru procurarea diapozitivelor aflu, că un fotograf cu numele Jos. Kestler din Bucuresci (Strada Polonă Nr. 236) a preparat 70 de diapozitive cu su- biect din răsboiul pentru nealârnarea României din 1877/78, cari au și fost utilizate cu mult succes în o conferență a dlui N. P. Rășcanu, ținută & 196 In Ploiești in 3 Maiu 1903. — Școala noastră din Brașov n’a întârziat a și procura 28 din acestea vederi pe seama aparatului ei. Prelegerea dlui Rășcanu poate ași fi putut-o primi dar sciam din darea de seamă făcută în fiarele din țară, că ea a fost concepută mai mult în spirit militar decât istoric, un lucru care prea puțin se potrivea pentru trebuințele noastre. Am omis deci din lista celor 70 de vederi hartele câmpului de râsboiu și alte detailuri militare și am spicuit pe cele 28, cari represintă momentele cele mai importante din punct de vedere istoric. Aranjând apoi cele 28 de plăci în mod cronologic am ales din opurile lui G. Coșbuc: Povestea unei coroane de oțăl și Răsboiul nostru pentru neatâr- nare, 28 de pasage (1—2 pagini) tot atât de potrivite pentru respectivele plăci. — Provfeijut cu acest material, am făcut începutul prelegerilor popo- rale. Eu dirigeam aparatul iar un elev din clasa IV reală, G. Armăsariu din Râșnov, cetia cu glas puternic și deslușit textul. Prima prelegere am ținut-o în Brașovu-Vechiu în 28 Faur, fiind presenți și doi membri ai Comi- tetului despărțământului, dl N. Bogdan, secretar și G. Vătășan, bibliotecar. Notez, că eu am încunosciințat din început Comitetul despărțământului despre planul meu, și 5 din cele 7 prelegeri, pe cari le-am ținut în provincie, le-am aranjat după o înțelegere avută cu Comitetul, care avisa prelegerea la agentură, și îngrija de spesele și aranjamentul întreg al prelegerii. Astfel trebue să-mi exprim aici deosebita mea mulțămită președintelui despărță- mântului dlui prof. A. Bârseanu, care împreună eu amintitii domni membrii m’au însoțit la aceste 5 prelegeri și a stăruit așa de mult cu vorba și cu fapta pentru crearea posibilității de a-mi realisa planul meu. In același timp aflasem, că societatea maghiară pentru popularisarea sciințelor „Urania“ din Budapesta și-a extins activitatea sa și asupra pro- vinciei, compunând 12 prelegeri poporale, pe cari le împrumută (aparat, plăci și broșuri) pe lângă o taxă mică (vre-o 6—7 K pro prelegere) ori și cui, cine doresce să țină prelegeri poporale în provincie. Din aceste pre- legeri eu am împrumutat 7, pe cari le am ținut în Brașov pentru publicul inteligent, pentru școlari, elevele internatului Reuniunii femeilor, Societatea sodalilor „Lumina" și numai prelegerea „Dunărea de jos“ am am utilisat-o și în o prelegere poporală ținută la Dârste. Celelalte nu erau acomodate pentru publicul nostru dela sate. Pe lângă acestea am mai compus din plăcile, ce le comandase școala noastră dela W. Lechner din Viena, încă o prelegere cu 30 de vederi din orașele mai mari ale Europei, pentru cari textul l-a făcut dl prof. G. Vătășan. Aceasta prelegere am ținut-o împreunată cu pârtii din răsboiul din 1877/78 de 4 ori (Brașov, St. Petru, Ghimbav și Codlea). La prelegerile, ce le țineam în Brașov pentru inteligință și școlari, primeam o taxă de 10—20 bani a conto broșurilor cu prelegerea. Sumele încassate apoi le întrebuințam pentru suportarea în parte a speselor, ce le aveam cu prelegerile din provincie. Pentru a înlesni o reprivire asupra acestor prelegeri și a face o dare de seamă despre banii administrați, las să urmeze aici conspectul următor: 197 Nr. Datul I Locul unde s’a Titula prelegerii Autorul și Prelegător In- icurent ținut prelegerea traducătorul trate j Eșite 26/11. Brașov Mahler E. 1. 1904 Gimnasiu, p. corpul Babilon și Biblie traducere de A. Ciortea 10-70 4 04 did. si cl.Vm.gim. A Ciortea 2. 28,11. Brașov-veehiu Scene din răsboiul după G. Armăsarii! 4-80 din 1877/78. G. Coșbue Dr Simangi 3. 5/III. Brașov Dunărea de jos traducere de 7» 3-60 7 40 A. Ciortea 4. 5/IIf. Brașov Dunărea de jos 7, 7* 71 200 p. sodali și scene din 1877/78 și după Coșbue 5. 6/iII. Brașov » 71 n ' ?i 77 2-80 3T4 6. 7/nr. Derste 71 » 77 77 77 ---■--- 352 18 vederi din ora- 7. I1/1V. Brașov șele mari aleEuropei G. Vătășan G Vătășan ---•--- p. popor. și scene din 1877/78 și după Coșbue 8. 18/1V. Sân-Petru 71 71 77 li 71 ------ 1-00 9. 19/IV. Brașov Orașele din Sudul traducere de 77 5 70 3-45 p. Intern, de fete Germaniei G. Vătășan 10. 19/IV. Brașov » ii 77 1' 2-00 2-09 p. publ. intelig. 11. 20/1V. Brașov 77 77 77 77 3-98 2 09 p. studenți Brașov Prelegere practică 12. 24/1V. p. corpul inveț. despre aparatul de --- A. Ciortea ---’--- ---•--- întrunit la eonf. proiecțiune 13.1 2/V. Ghimbav ISvederi din Europa G. Vătășan G. Vătășan --- 2-84 și scene din 1877/78 și după Coșbue Brașov Orașe din Europa trad. de 2 14. 4/V. cl.Vl --- VIII gim. centrală oetavani 77 240 2-46 și I ---II com. 15. 5/V. Brașov Shakespeare trad. de 2 77 322 530 el. V VIII gim. sextani 16. 6/V. Brașov Bpesta Praga- traducere de G. Vătășan 600 12-82 p. Intern, de fete Berlin M. Navrea și M. Navrea 17. 10/V. Brașov Shakespeare Dr. I. Blaga Dr. I Blaga ---■--- 4-28 p. inteligență 18vederi din orașele 18. 30/V. Codlea mari ale Europei și G. Vătășan G. Vătășan ---■--- 500 scene din 1877/78. | și după Coșbue Dela despărțementul Brașov............... 14 83 ---•--- Dela Direcțiunea școalelor medii din Brașov.....• • •__• 7.00 Total . . || 64 231| 64-23 198 Deficitul de Cor. 21'83 provenit din causa prelegerilor gratuite pentru popor și a câtorva pentru studenti s’au acoperit solvind despărțământul Cor. 14'83 iar Direcțiunea școalelor medii Cor. 7'—. Prelegerile gratuite pentru studenti le-au ținut dnii: A. Bârseanu (Sha- kespeare); D. Făgărășan (Scene din răsboiu și vederi); G. Vătășan și M. Navrea (mai multe din prelegerile numite în statistică). Având deci apa- ratul și cele vre o 50 de plăci ale școalei precum și posibilitatea de a în- chiria prelegeri dela „Urania“. am aranjat în lunile Febr.—Mai 30 de prelegeri cu spese de Cor. 64-23, adecă circa Cor. 2 pro prelegere. Din acestea 30 de prelegeri 20 au fost gratuite și numai la 10 am | primit solviri benevole de câte 10—20 de bani. Cred, că va surprinde pe fie-cine, care a asistat la vre-o prelegere din acestea, că cu mijloace ma- teriale atât de puține s’a putut realisa așa de mult. Dacă calculez, că în medie au participat 40 de persoane la o prelegere, atunci în cas, că ași fi primit taxă la toate prelegerile, ar fi venit pe o persoană 5 bani de prelegere. Urmează deci, că spesele pentru procurarea materialului astorfel de prelegeri nu pot și nu trebue să ne înspăimânteze, ci să ne îngrijim numai de angajarea persoanelor, cari pot fi încredințate cu aranjarea prelegerilor poporale și atunci vom pute da instrucțiunea cea mai variată în modul cel mai distractiv poporului nostru, ridicându-i astfel în scurt timp nivelul său cui- tural, care comparat cu al vecinilor noștri, trebue să ne umplă de griji. J Un aparat corăspundetor pentru șalele școalelor noastre rurale costă S 200—250 cor., și 100 de plăci, cu cari se pot aranja la început 3 prelegeri, a fac 100 cor., cu totul 350 cor. Punem cașul, că unul din despărțămintele j „Asociațiunii⁴⁴ noastre ar împrumuta și investi acest capital în aparatele 3 amintite, el ar ave lipsă anual de circa 25 cor. pentru amortisarea Iui. Să socotim acum cel puțin 20 de prelegeri pe an, tinute pe teritorul resp. 3 despărțământ, cercetate de 40 persoane in medie, pe lângă taxă de 6 bani, | atunci ar întră anual 45 cor. Cu suma aceasta nu numai s’ar putâ amortisa ■ | capitalul investit, ci cu plusul anual s’ar putâ augmenta an de an sistematic | colectiunea de diapozitive. De s’ar găsi deocamdată numai 6—8 despărță- i minte, cari ar realisa planul acesta, Vă rog, închipuiți-Vă, ce muncă febrilă și rodnică s’ar desfășura în Duminecile de iarnă pe ținuturi întregi întru nobilitarea inimei și a minții iubitului dar părăsitului nostru popor. Recu- nosc, că chestiunile economice și sociale iși au importanta lor mare, și § ele așteaptă a fi resolvate în timpul cel mai scurt de bărbații noștri cu pricepere și inimă, căci poate atji mai mult ca ori și când e lipsit poporul g nostru de o directivă sănătoasă pe acest teren. Susțin însă în același timp, că paralel cu nisuințele economiștilor de a infiltra în poporul nostru iubirea de muncă și priceperea pentru valorarea muncei. trebue să îngrijim ca să se accelereze odată și progresarea lui în cultură. De aceea insist așa de ;• mult pentru Introducerea prelegerilor poporale, făcute cu sistem și nu după feliul de pănă acuma, aranjate incidental, în legătură cu festivități și adunări, J 199 prin ceea-ce importanța și efectul lor nici odată nu puteau străbate în planul prim. Realisarea acestor prelegeri, după cum am arătat, nu depinde de jertfe materiale însămnate. Rămăsese, să căutăm persoane, cari pot fi angajate cu executarea prelegerilor. Aici trebue să notez, că absolut nu e necesar, ca cineva să fie fisician sau mehanic pentru a sci manua apă- ratul de proiecțiune. Acesta are o construcțiune simplă și instrucțiunea alăturată orientează în timp de o oară și pe cel mai laic om. Materialul de plăci e vast. Colecțiunile casei Jork din Londra și Moltein din Paris cuprind câte 40,000 de plăci, aranjate în serii de prelegeri de tot variate și instructive. Altundeva dăm de greutate, și anume în compunerea prelegerii potrivite pentru gustul și gradul de cultură al poporului nostru. Adevărat e, că seriile de plăci ale acestor firme sunt însoțite de broșuri, cari dau textul explicativ, însă aceste prelegeri sunt făcute pentru fran- cezi și englezi și nu se potrivesc în toate și pentru poporul român. Deci e lipsă, ca acestea să fie localisate, pentru ce însă să recere de multeori mai mult tact și osteneală, ca pentru compunerea unei prelegeri origi- nale. D. e. eu doresc, că din restul de Cor. 465, ce ne stă la disposiție, după procurarea încă a unui aparat cu 250 Cor., să ne asortăm pe iarnă cu 4 prelegeri noaue și anume: 1. Viața lui Christos (50 vederi); 2. Bu- curești (50 vederi); 3. Budapesta (50 vederi); și 4. Alcoolismul .fi efectul lui (21 vederi). Pentru prelegerea 1, 3 și 4 esistă prelegeri, cari însă fără îndoială trebuesc cu desăvârșire acomodate referințelor noastre iar pentru seria de vederi din Bucuresci, pe care acum o lucrează fotograful Kestler tot acolo, are să se facă prelegere nouă originală. Și numai din titula acestor 4 prelegeri reese destul de clar, că apa- ratul de proiecțiune a devenit aqli un aparat universal, care stă în serviciul popularisării aproape a tuturor sciințelor. Resultă deci, că atât pentru întruparea acestor 4 prelegeri cu cari despărțământul nostru va putea pre- vede peste iarnă de comune cu prelegeri, cât și pentru crearea altor prelegeri tot așa de variate și practice, vor trebui să se angajeze aproape toate secțiunile noastre. Ași dori ca pe iarna viitoare baremi aceste 4 pre- legeri împreună cu scenele din 1877/78 să fie ținute nu numai pe teri- torul despărțământului nostru, ci și pe al Blajului și al Bradului. Rog deci On. ședință să binevoiască a se îngriji, ca aceste 4 prelegeri să fie făcute la timp și se propună în ședința plenară votarea sumei de 400— 500 Cor. pentru-ca, pănă când să vor elabora cel puțin 10 prelegeri com- plete și potrivite, când apoi însăși singuraticele despărțăminte vor putea să-și procure aparat și să aranjeze prelegeri, pănă atunci să poată func- ționa cel puțin acestea 3 aparate, făcendu-se schimb cu cele 5 prelegeri pro- iectate. Rog mai departe On. ședință să binevoiască a lua la cunoscință raportul meu atât despre prelegerile aranjate pănă acum cât și despre banii 200 administrați de mine și a dispune, ca conspectul tabelar să. fie publicat în revista „Asociațiunii”. Propun mai departe ca să se procure și pe seama școalei civile de fete a „ Asociațiunii" un aparat de proiecțiune, care să stea exclusiv în serviciul in- strucțiunei dela această școală. Experiențele ce le-am câștigat la școala din Brașov prin Introducerea acestui aparat ca mijloc de învățământ mâ îndeamnă la aceasta propunere. In special instrucțiunea în geografie, istorie naturală și geografie fizică și matematică se înlesnesce foarte mult prin intuițiunea neprețuită, ce ne-o oferă acest aparat. In privința comandării seriilor de plăci din acestea ramuri de sciințe pot servi cu informațiuni exacte. In fine, pentruca să expun întregul plan, ce-1 am eu în vedere pe te- renul prelegerilor poporale cu proiecțiuni, mă opresc acum la chestiunea cea mai importantă, care va trebui să formeze pe viitor punctul de mâne- care a întregei activități pe acest teren. Înțeleg întocmirea unui teatru științific în sala cea mare a Museului după modelul astorfel de teatre, cum e „ Uraniu" din Budapesta, Berlin etc. Nici pe departe însă nu înțeleg monopolisarea salei exclusiv pentru acest scop, nici mă cuget la dimensiunile mari, la technica perfectă și la aranjamentul luxos al teatrelor de natura aceasta din orașele amintite. —Sciu, că sala mare va servi pentru ședințe, pentru conferențe și poate și pentru concerte și teatru. — Deci necondiționat va trebui să fie spațioasă, să aibă aranjamentul potrivit pentru locurile de șetjut și să dispună de o bina. — Apoi admise acestea toate, sala e deja acomodată întocmai și pentru pre- legeri cu proiecțiuni. Și pe urmă cea mai mare înlesnire zace în faptul, că în Sibiiu aparatul de proiecțiune poate fi utilizat cu lumina cea mai perfectă, cu lampa cu arc voltaic. Ce ne mai lipsesce deci pentru de a instala în Casa Museului aceasta instituțiune atât de folositoare și așa de mult căutată în centrele culturale ale apusului? Un aparat de proiecțiune cinematograf (600—800 Cor.), o cortină de pânză albă și materialul de diapozitive cu prelegerile corăspuncjetoare Să (Jicem, că aranjamentul acesta întreg ar costa Cor. 2000, în care cas am dispune de vre-o 800 — 1000 de plăci, dar nu cred, că ar trece mai mult timp de 2—3 ani, și spesele ar fi restituite duplu din taxele moderate ale participanților? Dacă luăm în considerare, că în Sibiiu se află un institut pedagogic și teologic, a cărui ascultători sunt in primul rând chemați ca să useze de folosul acestor prelegeri, având chiar ei pe urmă chemarea frumoasă de a continua în mod tot mai intensiv, ceea-ce noi am început, în mic acum, în cercul Brașovului, luând în considerare, că Sibiiul e un centru cultural românesc, unde cu diferite și multe ocasiuni se întrunesce un numâr în- semnat din inteligența noastră, având în vedere și jurul compus, partea cea mai mare din element român, și pe urmă considerând folosul acestei in- stituțiuni și spesele mici, ce le reclamă, cred că e justificată necesitatea instalării unui aparat de proiecțiune în sala mare a Casei Museului. f 201 Rog deci On. ședință să binevoiască a-ini primi și a sprijini în șe- dința plenară această propunere. Notez, în cas că aceasta propunere va fi primită în principiu, că atunci va fi de lipsă, ca On. Comitet al „Asociațiunii¹¹ să încredințeze pe cineva cu studiarea planului de instalare, căci ori cum, cât de simplu se face lucrul, totuși sunt unele detailuri importante, pentru a căror cunoa- scere va trebui să visiteze cineva un teatru de felul acesta, d. e. Urania din Budapesta. Când aceasta instalatiune va fi făcută și persoanele încredințate cu realisarea întregului plan, ce se leagă de chiemarea unui astfel de teatru își vor depune tot zelul în serviciul acestui factor important cultural, atunci nu mă mai îndoiesc, că și proiectatele prelegeri poporale se vor înmulți an de an, căci creat odată un centru, din acesta cu mai multă înlesnire se vor putea provede singuraticile despărteminte cu cele necesare, și se va pută astfel sistemisa, controla și perfecționa tot mai mult aceasta or- ganisare pusă în serviciul cultural al poporului, căreia îi doresc, să cu- prindă din ce în ce tot mai mult teren. Brașov, 4 Iulie v. 1904. A. Ciortea. Ad Nr. 829—1904. Repertoriu bibliografie stabilit în ședința secțiunii școlare din 18 Iulie 1904, cuprinderi d scrie- rile menite a face parte din o bibliotecă poporală in stil mai mic, I. Biblioteca poporală a „Asociațiunii¹¹. 1. Povestiri (I) din viața țăranilor români, de 1. Pop Reteganul...............K —20 2. Povestiri (II) „ „ „ „ „ „ „ „ ...............„ —'20 3. Despre cărțile funduare și intabulări, de Dr. Vaier Moldovan................„ —-30 4. Sfaturi bune. Trei disertațiuni.............................................„ —-20 5. Casa părintească, de loan Popea.............................................„ —'20 6. Despre testament, de Dr. Vaier Moldovan.....................................„ —'30 7. Poșta, telegraful, telefonul, de Gavr. Todică...............................„ —'20 8, 9. Icoane din istoria Grecilor 1 și II, de V. Lazăr ă K —'20................„ —-40 10. Grădina de legumi, de I. F. Negruțiu.......................................„ —'30 11. Cultura cucuruzului, de 1. F. Negruțiu.....................................„ —'20 12, 13, 14,15,16. Ionel, Principii morale și creștinești de educațiune, de V. Borgovan „ 1'— 17. Povești din popor, de I. P. Reteganul........................................... 1'— 18. Igiena copilului dela nascere pănă la al șeptelea an, de S. Stoica . . . . „ —'30 19. Dietetica poporală de S. Stoica................................................. 1'— II. Biblioteca „Bunul econom". 20. Nutrețurile ierboase............................................................. —'30 21. Economia porcilor, oilor și caprelor............................................. —⁻30 22. Sămânța plantelor agricole și sămenatul lor....................................„ —'30 23. îngrijirea plantelor în cursul vegetațiunei...................................... —'30 24. Economia vitelor................................................................. —'30 25. Agrologia sau cunoascerea pământurilor.........................................„ —'30 202 26. Agricultura generală, lucrarea pământului........................................K —‘30 27. Ingrășemintele.................................................................... —'30 28. Prăsirea paserilor de casă.....................................................„ —'60 29. Cultura cerealelor............................................................. „ —'30 30. Cartoful, napii, etc.............................................................. —‘30 31. Economia cailor..................................................................„ —'30 III. Biblioteca „Reuniunii agricole¹¹ Sibiiu. 32. Ținerea vitelor, de E. Brote.......................................... . . . „ —'24 33. Cultura trifoiului, de E. Brote..................................................„ —'24 34. Prăsirea pomilor, de Demetriu Comșa............................................„ —'24 35. Cartea stopărilor săteni, de Romul Simu........................................„ —‘70 IV. Biblioteca copiilor. 36. Carmen Sylva: Pietrile Doamnei.............................................„ —‘50 37. „ „ Fiica lui Decebal............................................„ —50 38. „ ,. Robia Peleșului..............................................„ —"50 39. Gir. Alexandrescu: Prosă și poesii............................................... —50 40. Columb: Istorioare...............................................................„ —"50 41. Marian: Paserile noastre.......................................................... —'50 42. Anton Pan: Povestea vorbei (3 voi.)..............................................„ 1'50 43. „ „ Nastratin Hogia........................................................ —"50 44. D. Stăncescu: La gura sobei.................................................... —'50 45. „ „ Povești de Crăciun...................................................... —'50 46. T. Maiorescu: Nuvele și schițe................................................. —'50 V. Biblioteca pentru toți. 47. Carmen Sylva: De prin veacuri.................................................. ■—'30 48. Putlitz: Ce-și povestesce pădurea ............................................ —'30 49. Cicerone: Despre pretinie...................................................„ —'30 50. Biografiile mamelor celebre.................................................... —'30 51. Rosetti: Povețe cătră popor................................................... —'30 VI. Biblioteca „Șaraga“. 52. Elena Sevastos: Povești........................................................ 1'— 53. N. Gane: Domnița Ruxandra..................................................„ 1'— 54. Carmen Sylva: Poveștile Peleșului.....................,..................... 1‘— 55. Const. Negruzzi: Păcatele tinerețelor.............................................. 1'— VII. Din diferite edituri. 56. I. Bălan: lancu de Hunyad. Caransebeș ............................................ —'28 57. „ „ Istoria populară a Românilor, biblioteca Minerva ....... —'45 58. „ „ Revoluția lui Tudor Vladimireseu, biblioteca Minerva . . . . „ —-'15 59. „ „ Ștefan cel Mare (Nr. 11), Mihaiu Viteazul (Nr. 12 și 13) . . . „ —'45 60. Mih. Eminescu: Literatura poporală. Biblioteca scriitorilor români . . . , „ 1'50 61. loan Slavici: Vatra părăsită, nuvelă din popor................................„ 2'— 62. „ „ Din bătrâni; narațiune istorică...................................„ 2'50 63. Spre ruină, carte contra beției, premiată de ministrul cultelor. Bucuresci 1900 „ —'— 64. loan Adam: Pe lângă vatră, pilde și glume. Bucuresci 1900 ..................„ 1'50 65. Din vremuri apuse, de ludita Secula...........................................„ !•— 66. Marienescu: Petru Rareș. Sibiiu 1862 ...........................................„ —•— 67. Ispirescu: Basmele Românilor....................................................„ 1'50 203 Nr. 722—1904. OPINIE In chestia aranjării de prelegeri economice*) Unul dintre mijloacele cele mai puternice pentru înaintarea bunăstării țăranilor noștri, este propagarea în mijlocul lor a cunoștințelor economice din agronomie și industrie agricolă. Inteligența noastră, silită de împrejurări, a trebuit, pănă astăzi să-și îndrepte activitatea, mai mult în alte directii. Căci multe au fost lipsurile și neajunsurile, cu cari trebue să ne luptăm pentru existenta noastră. Spiritul timpului, insă, cere cu întețire ca noi, în viitor, cu puteri în- zecite să ne îndreptăm privirile asupra traiului și vieții poporului nostru. O propagandă neîntreruptă a cunoscințelor economice, a însămnătății industriei agricole, ar lumina mintea țăranului nostru și l-ar determina să țină și el pas cu progresele sciinței pe terenul economic. Stăruințele neobosite ale celor două Reuniuni agricole române, sunt încoronate de cele mai bune succese pe teritorul îngust al comunelor, preste cari le permit statutele a se estinde. Prelegerile poporale, ținute în timpul din urmă cu ocasia adunărilor generale ale despărțemintelor „Asociațiunii” încă au lăsat sume binefăcă- toare după sine. O propagandă sistematică însă, în privința aceasta, în toate ținuturile locuite de poporul nostru este imperativ reclamată din partea noastră. Secția economică ține că mijlocul cel mai bun, pentru lățirea cu succes a cunoscințelor economice la popor, este aranjarea de prelegeri po- porale, însoțite cu demonstrații practice. Scrisul, fie el cât de înțelept și cuminte predat, nici-odată nu poate înrîuri și instrui pe cetitor, cum o poate face aceasta vorbirea. De aceea Secția economică propune ca „Asociațiunea¹¹, pentru învă- țarea poporului, pentru punerea lui în curent cu toate eunoscințele și des- coperirile pe terâm economic, să aranjeze prelegeri poporale-economice cu demonstrații practice, pe întreg raionul activității sale. Cele mai remarcabile teme de prelegeri ar fi: 1. Cultura cerealelor. 2. Cultura nutrețului de vite. Aci să se dee țeranului toate îndrumările necesare Ce să samene? cum? și când să samene? cari cereale? care nutreț este mai de preferit? 3. Unelte și mașini economice. Câte descoperiri folositoare s’au făcut? ce înlesniri practice s’au in- ventat, prin care țăranul poate trage mai mare folos din toată economia sa? Li-se va vorbi despre tot felul de mașini și întocmiri economice. Despre mașini de sămănat, de secerat, de treerat, de tăiat nutreț, de în- tocmiri pentru gătirea vinului de poame, pentru uscatul poamelor etc. Pe *) Operat cetit și primit în ședința plenară a secțiunilor „ Asociațiunii “ din a. crt. 204 cele mai practice le va recomanda și, întru cât va fi cu putință, se vor face și demonstrațiuni practice cu ele. 4. Grădinăritul: a) legumele, b) pomăritul. Legumăritul, neglijat aproape cu totul de țăranele noastre, ar trebui Introdus pretutindenea. Cultura pomilor nobili și foloasele poamelor. 5. Prăsirea și crescerea vitelor. 6. Lăptăria. Pregătirea alimentelor de lăptărie. 7. Prăsirea gătitelor. Foloasele, ce se pot trage din cultura lor. 8. Stupăritul. 9. Industrie și meserie. Ce foloase aduc acestea? Cum se susțin și îmbogățesc prin satele românesci, ovreiași cari vin cu straița ’n grumaz? Cum, după câți-va ani, zeci de familii țărănesci, ajung la sapă de lemn, iar străinul de neam și sânge ridică curți frumoase și cuprinde toate moșioarele. Se va documenta țăranilor, cum se pot susțină în comune meseriași harnici: fauri, rotari, tâmplari, etc.? 10. Asigurările. Cum se poate omul apăra contra nenorocirilor prin foc, contra pagu- belor de grindină la bucate? 11. Tovărășiile. Insămnătatea lor. Cari sunt mai de lipsă pentru fie-care comună? Ce ușor se pot procura în fie-care sat, tot felul de mașini și unelte eco- nomice dacă se întovărășesc mai mulți împreună? 12. Tovărășiile pentru cașuri de moarte. Cum se înglodează familiile în datorii, când se întâmplă cașuri de moarte între membrii ei? și ce înlesnire fac tovărășiile de înmormântare? Acestea ar fi temele principale cari ar trebui tractate printre țăranii noștri. Conferențiarii s’ar acomoda totdeauna după împrejurările din fie-care ținut, din fie-care localitate și ar alege și alte teme reclamate de referin- țele locale. Executiva. Asociațiunea va îndatora despărțămintele ca la toate adu- nările lor generale, să aibă în program prelegeri poporale de felul celor amintite. Despărțămintele vor îngriji apoi ca asemeni prelegeri să se țină în toate agenturile. Intru-cât prin agenturi nu s’ar găsi persoane destoinice, ca să țină prelegeri din cutare ram de sciință. Despărțementul va trimite persoane competente. Dacă nici în despărțământ nu s’ar găsi persoane apte pentru cutare ram, Despărțământul se va adresa Comitetului „Asociațiunei“ și va cere ca să-i trimită acesta un esmis specialist, fie și numai pentru adunarea gene- • rală a Despărțământului. 205 Spesele eventuale în aceste escursiuni se vor acoperi din venitele Despărțămintelor prevăzute în § 40 din Statutele „Asociațiunii*, cum și din alte venite extraordinare. Prelegeri model. Secția economică va îngriji ca specialiști și alte persoane capabile să compună prelegeri model cari eventual, să poată fi rostite printre țărani. Prelegerile se vor publica în „Biblioteca Asociațiunii" și după putință, se vor împărți gratuit printre țerani. Specialiști. Dacă așteptăm ca lucrarea noastră să-și aibă resultatele dorite, este neapărat de lipsă, ca să avem bărbați specialiști în toți ramii economiei. De aceea, Secția economică va ruga pe comitetul „Asociațiunii" ca la împărțirea stipendielor, să aibă în deosebită vedere cunoscințele eco- nomice, agricultura și industria agricolă și după posibilitate, să ajutore tineri, cari se vor aplica la acești râmi de sciință. lleasumare. 1. Secția economică găsesce de trebuință ca pentru popor să se aranjeze prelegeri economice cu demonstrații practice. Secția va publica prelegeri model. 2. Asociațiunea va îndatora Despărțămintele ca prelegerile să se țină cu ocasia adunărilor generali, cum și prin toate agenturile. 3. Asociațiunea va fi rugată să aibă în deosebită vedere ca, cu sti- pendii, să ajutoreze tineri, cari se vor aplica la sciințele economice, agri- cultură și industrie agricolă. Petra-Petrescu. Nr. 7&1—1904. CHESTIUNEA școalelor de repetițiune economice și cualificarea invețătorilor noștri pentru aceste școale. Secțiunea economică a „Asociațiunii" noastre, în ședința sa dela 23 Aprilie a. c., a luat în programul său de acțiune și studiarea chestiunii școalelor de repetițiune economice. In legătură cu aceasta cualificarea învățătorilor noștri pentru aceste școale. Cu această chestiune s’a ocupat și Sinodul aradan din primăvara anului curent. Relativ la sistemisarea școalei de repetiție și îmbinarea ei cu școala practică economică s’a decis: în pt. „d) Consistoarele să dispună ca învă- țătorii noștri să cerceteze cursurile de agronomie și să-și câștige cualifica- țiunea necesară pentru a pută crea școale economice în legătură cu școalele de repetițiune" ; iar în pt. „e) pe învățătorii destinați a lua parte la cursurile agronomice îi va designa consistorul". Era timpul să se pornească și la noi o acțiune în acest scop. Puterea de prestațiune a țăranului nostru fiind stoarsă aproape total prin nenumăratele dări și sarcini de tot felul, iar de altă parte în privința pur- tării economiei în genere stând el mai tot așa ca și înainte de aceasta cu veacuri, se explică foarte ușor ardăloarea necesitate de a se face ceva pentru îmbunătățirea sorții acestei clase atât de părăsită și negligeată în cele economice. 16 206 Eșit cum biet a putut din iobăgie, adesea numai cu o brazdă de moșie, 1 și de o jumătate de veac mereu sporindu-se, palma de pământ — odinioară | numai pentru o familie, iar adi pentru două-trei — nu-i mai ajunge fără- | nului nostru. 3 Cu prețul bucatelor — dacă cumva are să vîntjă de aceste — abia Ș poate să acopere spesele de producțiune. Viile, cari pentru locuitorii din diferitele regiuni ale țării, erau isvor de viață, prin pustiirea filoxerii și a peronosporii, i-au adus pe economi în posiția de a căde în desperațiune. J Cultura animalelor încă s’a rentat puțin; abia în timpul din urmă animalele j au început să se plătească mai bine. E întrebarea însă, fi-va de durată 1 această situațiune ceva mai favorabilă? Toate aceste și alte triste împregiurări, cari apasă atât de greu asupra țăranului, l-au adus într’o situațiune aproape insuportabilă. Astfel se explică ușor pornirea țăranului lipsit de mijloace pentru a căuta mijloace de existență în orașe, emigrarea în America, primirea așa de rapid a ideilor socialiste și nemulțămirea în general cu situațiunea actuală. Aceste stări de lucruri au trebuit în fine să deschidă tuturor ochii. Guvernul deja în 1896 s’a determint a face o îmbunătățire a posiției scă- pătate a țăranului prin reformarea școalei poporale de repetiție în școală practică economică. In aceste timpuri grele, pentru plugari îndeosebi, școalele economice cât mai multe și mai la îndemână — chiar și în fie-care comună — ar fi i doară cele mai binevenite și mai folositoare instituțiuni. Dar noi — pare-că — n’am înțeles și nu înțelegem rostul acestor școale. De aceea abia acum după 9 ani ne trezim și discutăm asupra chestiunii, și nici acum nu pretutindeni unde se cuvine. Consistoarele, sinoadele și congresele ar fi fost datoare să îmbrățișeze din capul locului chestiunea și să facă tot posibilul pentru punerea ei în practică în comunele noastre. Tot mai bine și acum decât prea târziu. Dar să vedem ce și cum e instituțiunea de care ne ocupăm. Ea își are basa în ordinațiunea ministrului ung. reg. de agricultură în înțelegere cu cel de instrucțiune Nr. 60,764 din 16 Novembre 1896, prin care s’au luat disposiții pentru popularisarea cunoscințelor raționale economice, prin transformarea școalei poporale de repetițiuneîn școală practică economică. Pe basa acestei ordinațiuni, comunele în cari se află școală eu mai mulți învățători — fie și numai cu doi — sunt datoare a înființa și susțină astfel de școale. Comunele sunt datoare să pună la disposiție o grădină eorăspumjătoare pentru instrucțiunea practică în diferiții râmi economici; aceea grădină să o închidă și să se îngrijească de procurarea tuturor re- cuisitelor necesare cum și de remunerarea învățătorului, care va propune economia. Obligați la frecuentarea acestei școale VOt fl toți copiii, cari au ab- solvat cursul de 6 ani al școalei de toate (Jilele — băieți și fetiție adecă cei în etatea dela 12—15 ani, âor Instrucția teoretică și practică în aceste școale o poate provedă acel învățător care, după câștigarea cualificațiunii învățătoresci, a absolvat în regulă un curs întreg în o școală economică sau de vierit; apoi acela, care și-a eâșigat atestat despre participarea cu succes la un curs de economie, ordinat în fie-care an din partea ministrului de agricultură și în fine cel ce-și câștigă îndreptățire dela ministru pe basa cunoscințelor teoretice și mai cu seamă practice. Numărul învățătorilor cualificați pentru aceste școale în întreagă țara se ridică preste 2000, cu tot atâtea școale și grădini organisate în acest scop. Numărul învățătorilor noștri, cari și-au câștigat cualificația pentru școalele economice, nu-1 seim; la tot cașul el este disparent față de numărul învățătorilor maghiari, germani etc. Tot așa și numărul școalelor econo- mice, poate 30—40 în întreagă țara. Iată deci trebuința arzătoare de a nu sta nepăsători în fața chestiunii ce ne preocupă. Ani dearândul stând locului — ca și pănă acum — ne vom trezi că nevoile ne-au dat preste cap și nu va mai fi mod de a ne scăpa de ele. Sărăcia nu ne scusă. Trebue să aducem jertfe. Fără jertfe nu se pot face lucruri mai mari, reforme adânc tăietoare în organisațiunea noastră și pentru asigurarea viitorului nostru. Tocmai de aceea decisiunile luate de Secțiunea noastră economică și de Sinodul aradan le considerăm foarte bine venite și folositoare. Consistorul gr.-or. aradan și cel gr.-or. din Oradea-mare vor dispune, ca învățătorii de sub jurisdicțiunea lor să cerceteze cursurile de agronomie și să-și câștige cualificațiunea necesară pentru a pută crea școale economice în legătură cu școalele de repetițiune. Iar pe învățătorii destinați a lua parte la cursurile agronomice îi va designa consistorul. E și natural, ca înainte de toate să se pregătească personalul necesar care va avă să dea viață școalelor practice de agricultură. Fără acest per- sonal nimica nu se poate începe. Și fiind-că pănă acum învățătorimea și factorii competenți din comune și protopopiate nu au dovedit interes pentru instituțiunea din vorbă, a fost necesar să se ia disposiții chiar de sinod pentru înființarea ei. De asemenea socotim de bună disposiția ca consistorul să designeze pe învățătorii ce au să participe la cursurile agronomice. Sfera de activitate și mijloacele de cari dispune Asociațiunea fiind foarte diferite de cele ale autorităților bisericesci, putea-va ea să urmeze aceeași cale și să useze de aceleași mijloace în urmărirea scopului? Fără îndoială, „Asociațiunea” va avă și ea să stărue înainte de toate pentru cualificarea învățătorilor. Ea însă nu poate dispune, ci în sensul literelor din statute va trebui să procedeze capacitând, îndulcind și dându-și • pe cât se poate concursul seu material. In §. 2 al statutelor „Asociațiunii* se