ANALELE ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nr. III. Maiu—Iunie 1904. Nr. 470-1904. Proces verbal din 3 Maiu (st. n.) 1904. Ședința V a comitetului central al Asociațiunii. Pr e sident: losif St. Șuluțu. — Notar: Dr. C. Diaconovich. — Membrii p r e s e n ț i: N. Ivan, Dr. At. M. Marienescu, 1. Papiu, N. Togan, Dr. Ilie Beu și Ars. Bunea. 82. Cu verificarea procesului verbal se încredințează dd. N. Ivan, I. Papiu și Dr. Ilie Beu. 83. (434—1904'. Presidentul presintă scrisoarea dlui Mihail Bon- tescu, ddto Hațeg ‘25 Aprilie a. c., prin care fiicele și nepoții fericitului George Barițiu, fost president al Asociațiunii, notifică că la 6 Maiu a. c. se va așeza și sfinți crucea ridicată de dânșii la mormântul fericitului lor tată resp. moș. în legătură cu acest comunicat, dl Dr. At. M. Marienescu dă cetire scrisorii ce a primit-o dela presidiul Academiei Române din Bucuresci și prin care a fost autorisat a representa împreună cu dl Gr. G. Toci- lescu Academia la sfințirea monumentului, a depune o cunună pe mor- mânt și a rosti o cuvântare comemorativă. Se ia act. Comitetul central decide: că va participa în corpore la sfințirea monumentului și va învita și corpul didactic al școalei civile de fete, să asiste și el la sfințire. Presidiul se autorisează a depune pe mormânt o cunună cu inscripțiunea: „Asociațiunea — Binemeritatului president G. Barițiu” și a ruga, în numele comitetului, pe Excelenția Sa 4 42 D. Metropolit loan Metianu, să permită corului seminarial par- ticiparea la actul sfințitei. Dl Dr. At. M. Marieneseu este rugat să vorbească la mormânt și în numele Asociațiunii. Cu aceste ședința s’a încheiat. D. u. s. losif Sterca Șuluțu m. p., president. Dr. C. Diaconovich m. p., notar. Ve- rificat în Sibiiu la 10 Maiu 1904. 1. Papiu m. p., Dr. Ilie Beu m. p., Nicolau Ivan m. p. Nr. 513-1904. Proces verbal din 12 Maiu (st. n.) 1904. Ședința VI a comitetului central al Asociațiunii. President: losif Sterca Șuluțu. Notar: Dr. C. Diaconovich. — Membrii presenți: Part. Cosma, N. Ivan, Dr. At. Marieneseu, I. Papiu, Dr. Eus. R. Roșea, Dr. Ilie Beu, Dr. V. Bologa, Ars. Bunea și 1. Vatâșan. 84. Cu verificarea procesului verbal se încredințează domnii: Nicolau Ivan, Dr. Eus. R. Roșea și Dr. V. Bologa. 85. (480—1904). Comisiunea instituită prin decisiunea Nr. 238 din 31 Decembre 1903 cu mandatul de a presenta comitetului central o propunere concretă atât în privința persoanei care va fi să se recomânde adunării generale spre alegere de prim-secretar, cât și preste tot cu pri- vire la întocmirile ce le va crede de trebuință pentru reconstituirea bi- roului Asociațiunii, — raportează că dintre cei doi refiectanți la postul de prim-secretar, cari și-au presentat cererile în urma concursului pu- blicat, nu poate recomanda pe nici unul spre alegere, deoare-ce cu toate că amândoi petenții au cualificațiune academică și au desvoltat oare-care activitate literară, — nici unul dintre dânșii nu are sau cel puțin nu a justificat praxă administrativă, iar’ prim-secretarul, care în sensul §-lui 28 al statutelor este directorul cancelariei Asociațiunii, are să provadă chiar cele mai importante agende administrative. Comitetul central luând act de raportul comisiunii și având în vedere că în concursul publicat pentru ocuparea postului de prim-secretar nu au fost indicate destul de lă- murit agendele prim-secretarului și cualificațiunea ce se cere dela reflectanții la acest post, — decide publicarea unui con- curs nou, cu terminul de 15 Iulie n. a. c., în care să se expună mai precis cualificațiunea ce o reclamă agendele împreunate cu postul de prim-secretar și îndeosebi să se arate și agendele 43 administrative ale prim-secretarului și condițiunea indispen- sabilă a cunoscinței limbei maghiare și germane. Petenților, cari s’au presentat ]a primul concurs li-se reservă dreptul de a întregi cererile lor în sensul condițiunilor concursului nou. 86. (508—1904). Presidentul raportează, că în conformitate cu ho- tărîrea luată în ședința din 3 Maiu a. c. comitetul central al Asociațiunii s’a presentat în corpore la sfințirea monumentului dela mormentul lui George Baritiu, săvârșită la 6 Maiu a. c., și că cu această ocasiune, dl Dr. At. Marienescu, membru al comitetului central, și representant al Academiei Române la această solemnitate, a rostit la mormânt în nu- mele Asociațiunii un discurs comemorativ. Se ia act. Comitetul central mulțămesce dlui Dr. At. Marienescu pentru cuvântarea deamnă și frumoasă ce a ținut-o în numele Asociațiunii. • 87. (509 — 1904). Presidentul, în calitate de delegat al comitetului central la școala eiuilă de fete, raportează, că a visitat școala și inter- natul, și s’a convins atât despre mersul mulțămitor al instrucțiunii în toate clasele, precum și despre ordinea perfectă în internat. Se ia act. 88. (475—1904). Presidentul raportează că a făcut o reuisiune mi- nuțioasă asupra administrării speseior de cancelarie în anii 1902—1904, și a aflat-o în deplină ordine, justificată cu documente și în consonanță cu registrele Asociațiunii. Comitetul central ia act cu aprobare de raportul presi- diului și decide, ca pe viitor, cu finea fiesce-cărui an, să se subștearnă comitetului central despre revisuirea socotelelor ce privesc spesele biroului un raport detaiat. 89. (466—1904). Secretarul prim presintă scrisoarea dlui Emanuil Ungurianu din 8 Maiu a. c., priu care comitetul cercual al despărță- mântului Timișoara învită Asociațiunea, să-și țină proxima adunare gene- rală în orașul Timișoara. Asupra termenului la care va avâ să se întrunească adunarea ge- • nerală, comitetul cercual va înainta propunerile sale ulterior. Comitetul central, având în vedere că prin hotărîrea Nr. 18 a adunării generale din Baia mare, a fost autorisat a designa locul proximei adunări generale, primesce cu mulțămită in- vitarea despărțământului Timișoara. In privința termenului adunării se așteaptă propunerile comitetului cercual. 90. (417, 422, 455, 459 și 469 — 1904). Secretarul I raportează, că dela ultima ședință încoace au mai întrat următoarele contribuiri la fon- dul Museului. 4* 44 1. Dela dl Sever de Barbu, ultima rată a taxei de fundator pentru fericitul Patriciu Barbu ..........................................K 500'— 2. Dela institutul de credit „Lipovana® în Lipova, afară de cele 500 cor. contribuite mai înainte, âncă....................., 100’— 3. Dela institutul de credit „Murâșana® în Reghin . . „ 100’— 4. Dela institutul de credit „Porumbăceana® în Porum- bacul-inferior.....................................................„ 20 — 5. Dela dl Manase Iar, preot în Simeria.............. „ 5’— la olaltă . K 725⁻— Se ia act cu mulțămită. 91. (452-—1904). Prim-secretarul Asociațiunii raportează, că în urma autorisării, ce i-s’a dat prin decisiunea Nr. 191 din 26 Septembre 1903, s’a presentat ca representant al Asociațiunii la congresul și Exposițiunea aranjată de Asociațiunea română pentru înaintarea și răspândirea sciințelor“ în Bucuresci, și inaugurată la 3 Octobre a. tr. și că a expus cu această ocasiune planurile Museului și publicațiunile oficiale și literare ale Aso- ciațiunii. Raportează mai departe, că juriul exposițiunii a premiat cu medalia de aur: a) Biblioteca poporală a Asociațiunii; b) Școala civilă de fete și c) „Enciclopedia Română®; iar’ cu medalia de argint pe directorul școalei civile de fete, dl Dr. Vasile Bologa. In fine presintă diplomele și medaliile ce i-au fost predate de cătră presidiul Asociațiunii sciințifice din Bucuresci. Se ia act cu plăcere. Diploma și medaliile pentru Biblioteca poporală se vor așerja în Museul Asociațiunii, iar’ ale școalei civile de fete se vor preda spre păstrare direcțiunii acestui institut. 92. (424—1904). Secretarul I presintă planurile și de visele lucrate și înaintate de tâmplarul Emil Petruțiu din Sibiiu pentru instalarea bi- bliotecii Asociațiunii în edificiul Museului. Instalațiunile proiectate după aceste devise ar costa: 1. executate din lemn de stejar, masiv.......................K 6170-___ 2. executate părțile exterioare din lemn de stejar, iar’ cele interioare din lemn de brad..................................„ 4820- 3. executate numai din lemn de brad și văpsite . . . „ 3460’ In aceste devise sunt prevâcjnte 2 rînduri de dulapuri, cu o galerie lucrată din lemn. Se decide instalarea bibliotecii cu 2 rînduri suprapuse de dulapuri, fie-care cu câte 5 scânduri; dulapul de jos cu ușe, cel de sus deschis. 45 Părțile exterioare se vor lucra din lemn de stejar, iar’ cele interioare din lemn de brad. Intre cele două rînduri de dulapuri se va aplica o ga- lerie lucrată din fier bătut ușor și decorativ. Presidiul se autorisează a încredința lucrările de lemnărie tâmplarului Emil Petruțiu între marginile deviselor presentate, iar’ pentru galerie se vor cere planuri și devise dela fabricile de fierărie din loc. 03. (477—1904). Architectul Gustau Maetz din Sibiiu, în urma în- sărcinării primite din partea presidiului Asociațiunii, presintă planuri și devise pentru unele adaptări ale casei de chirie din strada Morii Nr. 8. Planurile și devisele au fost examinate și de architectul I. Schuschnig. Avend în vedere, că adaptările proiectate sunt justifi- cate atât din considerațiuni practice cât și sanitare, planurile și devisele, cari prevăd cheltuieli în suma de K 3228’58, se aproabă și executarea lucrărilor se încredințează architectului Gustav Maetz sub condițiunea unei reduceri de 5°/₀ a sumei preliminate. Totodată se decide și mutarea bucătăriei din locuința ocupată de present de dl major Fuchs în tractul din curte și adaptarea ei cu o cămară de bucate. In scopul amortisării cheltuelilor trebuincioase pentru adaptările proiectate și în vederea îmbunătățirilor ce se aduc prin aceste adaptări ambelor locuințe din etagiu, chiria lor se va urca la o eventuală schimbare a chiriașilor cu K 100’— pentru locuința din dreapta și cu K 200'— pentru cea din stânga dela întrare. 04. (416—1904). Biroul raportează că, în urma autorisării primite prin decisiunea Nr. 69 din 14 Aprilie a. c. Presidiul a încredințat recon- struirea gradinei Internatului școalei civile de fete, grădinarului A. Forstel din Sibiiu și a acordat pentru aceste lucrări, pe basa deviselor presentate suma de K 318’—. Disposițiunile luate de Presidiu se aproabă. 05. (510—1904). Secretarul I raportează, că lucrările la zidirea Museului și casei de chirie înaintează foarte încet. Timpul favorabil de pănă aci nici de cât nu a fost exploatat și lucrările au fost continuate cu personal insuficient și în unele cașuri chiar întrerupte din lipsa de material. Avend în vedere, că locuințele din casa de chirie sunt închiriate cu începere dela 1 Iulie a. c. și că chiriașii probabil ne vor face greu- tăți dacă locuințele nu vor fi pe deplin uscate, apoi încât privesce Mu- seul, care în cele din urmă 2 luni putea fi pus sub coperiș, s’ar putea întâmpla ca lucrările să fie împedecate ulterior prin ploi mai îndelungate, — 46 cere disposițiuni pentru grăbirea lucrărilor de zidire și îndeosebi și a îngrădirei grădinei internatului, care după contract trebuia terminată la 1 Maiu a. c. și pănă astăzi nici nu a fost începută. Comitetul central autorisează presidiul să adreseze ar chitectului Maetz o scrisoare, prin care acesta să fie provocat, ca în timpul cel mai scurt să termine lucrările, și anume astfel, ca la 1 Iulie a. c. casa de chirie să se predee în stare pe deplin uscată, iar’ Museul la 1 Septembre a. c. ancă să fie pe deplin terminat. De asemenea se va cere terminarea grilajului în termin de cel mult 15 c|ile. Architectul Maetz va fi advertisat la cautelele prevăzute în contractul seu și îndeosebi și la clausele penale stabilite pentru eventuale întârzieri. Această hotărîre se va comunica și dlui arehiteet Schuschnig ca conducător al zidirei, cu provocarea ca să controleze cu toată rigoarea dacă antreprenorul a observat disposițiunile contractului cu privire la numărul lucrătorilor și a aprovisio- nării cu materialul de zidire. Neajunsurile, ce le va observa, are să le înregistreze în procesul verbal care se dresează con- tinuativ despre lucrările de zidire și să le comunice comite- tului central fără amânare. îndeosebi este recercat a presenta la prima fie-cărei luni un raport în scris despre mersul lucrărilor. 06. (511—1904). Secretarul I raportează, ca dl colonel Kirchbach' comandantul brigadiei de cavalerie din Sibiiu, a presentat biroului un ofert pentru închinarea locuințelor din etajul II al casei de chirie, și anume oferă pentru ambele locuințe suma de K 1800-— cu îndatorirea de a încheia contract pe timp mai îndelungat. Oferta dlui colonel Kirchbach se primesce. 97. (512—1904). Dl major Fuchs, care ține în chirie locuința situată deasupra biroului Âsociațiunii, fiind transferat la Brașov, și avend în vedere adaptările proiectate la această locuință, cere să i-se primească resiliarea contractului seu cu 4'ua de 1 Iulie a. c., și în schimb pune la disposiție âncă de acum cele 2 camere spre curte, unde sunt a se face lucrările de adaptare. Oferta dlui major Fuchs se primesce cu condițiunea că va goli și bucătăria, unde de asemenea se vor face adaptări. 98. (297, 427 și 429). Secretarul I presintă procesele verbale ale ședințelor secțiunii literare din 7 Martie și 8 Aprilie, al secțiunii istorice din 10 Martie și al secțiunii economice din 23 Aprilie a. c., și raportează, că cele dintâi trei procese verbale au fost publicate în analele Asocia- țiunii Nr. 2, iar’ cel din urmă se va publica în Nr. proxim. Chestiunile deliberate în aceste ședințe vor reclama disposițiuni din partea comitetului central, numai după-ce vor fi desbătute și de ședința plenară, a secțiunilor sciințifice-literare. Se ia act. 99. (461—1904). Direcțiunea despărțământului „Pancioua* înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercuai din ‘29 Aprilie a. c., care s’a ocupat cu organisarea agenturilor și bibliotecelor ambulante. Hotărîrile luate nu reclamă disposițiuni din partea comitetului central. Se ia act. 1OO. (479—1904). Direcțiunea despărțământului „Sătmar* înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercuai din 27 Aprilie a. c., în care s’au luat disposițiuni pentru ținerea adunării cercuale, care se va întruni în comuna Pomi la 7 August a. c. Se ia act. 1O1. (136—1904). Secretarul I raportează, că în conformitate cu usul observat în trecut, biroul a încassat în-Martie și Aprilie a. c. taxele restante dela membri pro 1903 prin mandate poștale. Dintre 581 mandate au fost răscumpărate 404 și se vor mai achita 12; refusate au fost 161, iar’ 4 membri au decedat. Cei din urmă 165 au fost șterși din consemnarea membrilor și nu vor primi mai departe organul Asociațiunii. Incassările taxelor au dat în anul curent un resultat mai mulță- mitor de cât în trecut, și anume sumele intrate ca taxe pănă la 11 Maiu a. c. fac K 6671'47 și întrec incassările din anul trecut per K 5310'13 cu suma de K 1361'34. Se ia act. 102. (388, 397 și 476—1904). Secretarul I presintă consemnarea membrilor ordinari noui, înscriși dela ultima ședință încoace. Se ia act. Domnii Teodor Raica, Dr. loan Cloaje, Reuniunea ro- mână de cântări și lectură în Sasca-montană, losif Oncioiu, contabil, Dr. loan Fruma, când, de adv. și Mihail Russu, notar de trib. î. p., Brașov — se declară membri ordinari ai Asocia- țiunii și se vor provedă cu bilet de legitimare. Cu acestea ședința s’a încheiat. D. u. s. losif Sterca Șuluțu m. p., presidₑₙt j)ᵣ (\ Diaconovich m. p., secretar, — S’a verificat. Sibiiu, în 20 Maiu 1904. Dr. Eusebiu R. Roșea m. p. Dr. V. Bologa m. p. Nicolau Ivan m. p. ⁴⁸ Nr. 568—1904. 1 Proces verbal | din 2 Iunie st. n. 1904. Ședința VII a comitetului central al 1 Asociațiunii. President: losif St. Șuluțu. Notar: Dr. Corn. Diaconovich. — M embrii ; presenți: Part. Cosma, N. Ivan, Dr. At. Marienescu, Dr. II. Pușcariu, ? N. Togan, Dr. Vas. Bologa, Ars. Bunea și loan Vătășan. 103. Cu verificarea procesului verbal ¹ se încredințează domnii: Dr At. Marienescu, Dr. Ilarion Pușcariu și Nicolau Togan. 104. (504 și 520—1904). Secretarul I raportează că dl Victor de | Mocsonyi, membru fundator al Asociațiunii a decedat în Nizza la 8 Maiu a. c., | iar’ dl llariu Muciu Urechia, membru pe viață al Asociațiunii a reposat în ț Sibiiu la 19 Maiu a. c. 1 Comitetul central dă expresiune la procesul verbal durerii j sale pentru pierderea numiților membri. j 103. (555—1904). Secretarul I raportează, că pentru fondul Muse- 1 uiui a întrat o donațiune de K 100’— dela institutul de credit „Aurora* I din Năsăud. j Se ia act cu plăcere. | 106. (560—1904). Comisiunea încredințată prin decisiunea Nr. 59 | din 31 Martie a. c. cu censurarea socoteie/or cassaru/ui pentru gestiunea ) anului 1903 raportează, că a scoutrat valorile Asociațiunii și a censurat ’j conturile bilanțului, și le-a aflat în deplină ordine și în consonantă cu 1 registrele purtate. ) Comitetul central, pe basa raportului comisiunii, aproabă socotelele cassarului și decide înaintarea lui la proxima adunare generală. 107. (564—1904). în legătură cu raportul comisiunii censurătoare, î presentat sub Nr. 106,— în care se cuprind unele observări în chestiunea 1 simplificării contabilității, secretarul I propune și Comitetul central decide, ca în scopul de a înlesni și simplifica serviciul întern al biroului Asociațiunii, să se sisteze corespondențele usitate pănă acum între birou și cassar. Jurnalul presidial, în care se înregistrează toate sumele ce întră la cassă, face de prisos asignațiunile de intrate. 108. (561—1904). Secretarul I presintă planurile si devisele presentate de lăcătușul Eremie Purece din Sibiiu pentru construirea galeriei de fer din saia bibliotecii în casa Museului. Comitetul central aproabă planurile presentate și autori- seaaă presidiul a încredința construirea galeriei Dlui E. Purece 49 cu prețul de K 38 per metru curent și K 250— pentru scara spirală 109. (565—1904). Secretarul I cere disposițiuni pentru procurarea perdelelor Ia noua casă de chirie. Presidiul se autorisează a comanda perdelele trebuincioase la firma care îi va oferi condițiuni mai favorabile. 11O. (540—1904). Dl Andreiu Cosma, directorul institutului „Sil- vania* raportează, că conformându-se decisiunii comitetului central, Nr. 53 din 31 Martie a. c., a convocat comitetul fundațional al fundațiunii Dr. loan Nichita, numit prin aceeași decisiune, și că acest comitet s’a consti- tuit la 28 Aprilie a. c. conform procesului verbal înaintat, și a decis să ceară comitetului central contopirea fondului cultural sălăgean cu fundațiunea Dr. loan Nichita, precum și întregirea literelor fundaționale stabilite în ședința din 5 Novembre 1903, cu unele disposițiuni noue. Comitetul central ia act cu plăcere de raportul Dlui Andreiu Cosma și-i mulțămesce pentru zelul cu care s’a conformat deci- siunii Nr. 53 din 31 Martie a. c. Constituirea comitetului fundațional se aproabă. De asemenea se aproabă și încorporarea fondului cultural sălăgean cu fundațiunea Nichita și întregirile propuse ale lite- relor fundaționale — cu unele modificări mici — se stabilesc în mod definitiv în textul anexat la acest proces verbal sub A. 111. (556—1904). Secretarul I raportează, că — după cum a aflat din actele Asociațiunii, — fericitul Gregoriu Hangea din Maier, fost membru fundator al Asociațiunii, a lăsat acesteia prin testament, ancă în anul 1886, o fundațiune de K 2000-— pentru stipendii. Fundațiunea este depusă la institutul „Aurora* în Năsăud. Interesele ei are să Ie primească văduva fundatorelui, pănă la moartea ei. Văduva este âncă în viață. Deoare-ce această fundațiune a fost pierdută din evidență, refe- rentul propune înscrierea ei în consemnarea fondurilor și fundațiunilor Asociațiunii. Se ia act și se decide ca „Normativul pentru administrarea fondurilor și fundațiunilor Asociațiunii" să se întregească cu următorul capitol: „Fundațiunea Gregoriu Hangea*. Această fundațiune a fost instituită în suma de K 2000’— prin testamentul din 18 August 1882 a fericitului Gregoriu Hangea, fost membru fundator al Asociațiunii și cancelist c. r. în pensiune (f la 21 Februarie 1886 în etate de 77 ani). Suma de K 2000'— este depusă la institutul „Aurora* din Năsăud. Interesele le primesce văduva fundatorului pănă va fi în viață. 50 După moartea ei, fundațiunea va trece în posesiunea Asociațiunii și în sensul testamentului se va administra în modul următor: 1. '4 a veniturilor se va capitalisa; 2. din rest se vor da stipendii, — în cadrul mijloacelor disponibile, — în următoarea ordine: a) la doi tineri români cari se vor dedica carierei de comercianți, fie-care stipendiu pănă la K 160’— maximal; b) la doi tineri români elevi de industriași, fie-care stipendiu pănă la maximal K 120.—; c) la un student în drept, în mărimea de K 600⁻—; 3. Dela stipendiați se cere să rămână credincioși bise- ricii lor strămoșesci. Consângenii fundatorului vor avă drept de preferință; 4. Fundațiunea va plăti Asociațiunii o taxă de admini- strare de Va⁰/». 112. (491—1904). Dl Dr. Zosim Chirtop, advocat în Câmpeni, cere autorisarea de a vinde cămările ruinate dela Casele lui Auram laneu și de a folosi prețul lor pentru repararea caselor și pentru planarea și îngră- direa locului de casă și plantarea lui cu arbori. Comitetul central primesce cu mulțămită propunerile dlui Dr. Chirtop și-i dă autorisarea cerută de a lua disposițiunile ce le va crede de trebuință în scopul arătat. 113. (551—1904). Direcțiunea școalei eiuiie de fete înaintează scri- soarea inspectorului reg. de școale Nr. 196 din 27 Maiu a. c., prin care acesta, cu provocare la ordinațiunea ministrului de culte Nr. 82,560/893 întreabă dacă Asociațiunea va spori în viitor oarele de înuStăment pentru limba maghiară, dacă va dispune predarea vre-unui studiu în această limbă și dacă este aplecată a îngriji ca puterile didactice dela școala de fete să fie cualificate în privința limbei maghiare conform disposițiunilor art. de lege XVIII: 1879? Comitetul central constatând: a) că în planul de învățământ al școalei civile de fete, aprobat de Ministrul de culte la 9 Ianuarie 1901 sub Nr. 66078/900, au fost observate cu toată rigoarea disposițiile legale referitoare la învățământul limbei maghiare, b) că progresul elevelor în limba maghiară, după cum s’au convins și au constatat organele Inspectoratului regesc de școale în repețite rânduri, este pe deplin mulțămitor, c) că propunerea unei părți a studiilor în limba maghiară și nu în limba de propunere a școalei, care este totodată limba maternă a elevelor, ar fi în defavorul învățământului și ar îngreuna progresul general în studii, apoi în fine 51 d) că toate puterile didactice dela școala Asociațiunii sunt pe deplin cualificate și în privința limbei maghiare, și corespund cerințelor art. de lege XVIII: 1879,— îndrumă direcțiunea școalei civile de fete, ca să răspundă Inspectorului reg. de școale, că Asociațiunea, în vederea celor expuse, nu are motive de a lua disposițiuni noue în privința propunerii limbei maghiare. 114. (514—1904). Direcțiunea școalei ciuile de fete cere autorisarea de a cumpăra pentru producțiuni festive la examenele școalei de fete un piano sistem Ehrbar cu prețul de K 1800¹—. Comitetul central amână cumpărarea pianului pănă după terminarea salei festive din palatul Museului. Pentru examenele din anul curent se va închiria un pian. 115. (529—1904). Direcțiunea școalei ciuile de fete înaintează pro- cesul verbal al conferenței corpului didactic din 17 Maiu a. c., în care s’a stabilit programa examenelor publice, cari se vor țină dela 22—26 Iunie a. c. Se ia act. Programa examenelor se aproabă. Cu representarea comitetului central la aceste examene se încredințează Dl Dr. Elie Miron Cristea. 116. (502—1904). Direcțiunea școalei de fete raportează (sub Nr. 49 din 16 Maiu a. c.), că a acordat dlui profesor Dr. /. Borcea un concediu de 8 dile în scopul depunerii examenului special de profesor și că a luat disposițiuni pentru suplinirea oarelor sale prin celelalte puteri didactice ale școalei. Mai departe arată (sub Nr. 66 din 2 Iunie a. c.), că dl pro- fesor Borcia a depus la 24 Maiu a. c. examenul special de profesură cu succes lăudabil și s’a întors la timp la postul seu. Se ia act. 117. (525—1904). Direcțiunea desp. „Făgăraș* înaintează procesul verbal al adunării cercuale, ținută la 2 August 1903, în care s’a censurat darea de seamă a gestiunii cassarului din anul trecut, s’a stabilit bud- getul pentru anul viitor, s’a cetit o disertațiune despre .Influința edu- cațiunii familiare¹* (disertant dl Gr. Boeriu din Viștea inferioară). Mai departe înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cer- cual din 7 Maiu a. c., în care s’au luat disposițiuni pentru înființarea a 2 biblioteci ambulante noue și — în virtutea hotărîrei adunării cercuale Nr. 7 din 2 August 1903, — s’a decis a cere în acest scop dela comitetul central un ajutor extraordinar de K 100⁻—. Se ia act. Decisiunile adunării cercuale, și îndeosebi budgetul pre- sentat se aproabă. 52 Cererea pentru un ajutor extraordinar de K 100-— pen- tru scopurile bibliotecelor ambulante, nu se poate încuviința din causă că despărțământului Făgăraș i-s’a votat deja un asemenea ajutor de K 100'— prin decisiunea Nr. 47 din 7 Martie 1901, și ar fi o nedreptățire a celorlalte despărțăminte dacă desp. Făgaraș ar primi după un interval de timp atât de scurt un nou ajutor extraordinar. Spre a înainta însă scopul urmărit de comitetul cercual, bibliotecarul se autorisează a trimite desp. Făgăraș câte 2 exemplare din toate publicațiu- nile disponibile, cari se potrivesc cu caracterul bibliotecelor populare. Cât pentru viitor Direcțiunea despărțământului este in- vitată a presenta procesele verbale la termenul stabilit în §. 32 al Regulamentului despărțămintelor Asociațiunii și a înainta spre aprobare și darea de seamă a cassarului despre gestiunea anului expirat. 118. (522—1904). Direcțiunea desp. „Hațeg* înaintează procesele verbale ale ședințelor comitetului cercual din 1 și 20 Maiu a. c., cari s’au ocupat mai ales cu pregătirea adunării cercuale, convocată la Hațeg pentru