ANCELE ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURĂ POPORULUI ROMĂN. Nr. II. Martie—Aprilie 1904. Nr. 403-1904. APEL cătră publicul român. Adunarea generală a Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, ținută la anul 1897 în Mediaș, a hotărît înființarea unui Museu istoric și etnografic al Românilor din Ungaria și Transilvania, și publicul român aprețiând după merit însemnătatea acestei instituțiuni, a întimpinat inițiativa Asociațiunii cu cea mai mare însuflețire. Toate păturile societății românesci s’au arătat pătrunse de convingerea, că prin înființarea așe4ămentului proiectat de Asociațiune, generațiunea de astăcți își împlinesce o sfântă datorie față cu acele figuri mărețe, căror avem să le mulțămim renascerea elementului nostru, și că s’ar face vinovată de ocara posterității, dacă nu i-ar transmite neștirbită moștenirea națională ce a găsit. Acestei convingeri și însuflețire! poporului nostru pentru idealurile sale naționale, este a se mulțămî, că Asociațiunea deja astăzi, abia după 6—7 ani dela memorabila hotărîre din Mediaș, s’a și putut apuca de realisarea Museului nostru na- țional. Prin contribuirile fundatorilor și altor donatori, prin loteria arangiată în acest scop, și în deosebi prin splendida donațiune de 24,000 cor , cu care Ulustrii bărbați dl Alexandru de Mocsonyi, presidentul Asociațiunii, și dl Zeno Mocsonyi de Foen, au inaugurat 2 18 o nouă serie de contribuiri, fondul Museului a crescut la respectabila sumă de aproape 100,000 cor., și astfel Asociațiunea — după-ce s’a îngrijit cu toată precauțiunea de un plan cât se poate mai corespunzător scopului urmărit, — a putut începe ridicarea falnicului palat, care va avă să adăpostească clenodiile trecutului, productele muncii și momentele caracteristice ale vieții naționale a poporului român din țeară, și speră că îl va pută preda destinațiunii sale âncă în decursul anului 1904. Deoare-ce însă Museul nostru, acest măreț monument cultural, trebue creat — deși cu toată modestia ce carac- terisează elementul nostru, totuși în condițiuni demne de importanța unui popor de 3 milioane și corespundetoare scopului urmărit, — fondurile adunate pănă astădi nu acoper âncă toate cheltuielile zidirei, și afară de aceea instalațiunile interne ale aședamentului proiectat âncă vor reclama sume considerabile. Din această causă Comitetul central al Asociațiunii —în virtutea autorisării primite prin ordinațiunea Dlui Ministru reg. ung. de interne Nr. 130464/1903 III. b. din 8 Februarie 1904, de a colecta pentru acest Museu pe întreg teritorul regatului Ungariei donațiuni în bani și obiecte, — se vede îndemnat, a adresa un nou și călduros apel cătră publicul român, invitând pe toți câți se interesează de progresul cultural al poporului nostru, ca prin marinimoase contribuiri la fondul Museului, să pună Asociațiunea în posibilitate de a termina acest important aședământ național în timp apropiat și în condițiuni pe deplin mulțămitoare. Din ședința Comitetului central al Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, ținută în Sibiiu la 14 Aprile 1904. losif St. Șuluțu m. p., president. Dr. Cornel Diaconovich m. p., secretar I. 19 Nr. 365—1904. Proces verbal din 31 Martie 1904. Ședința III a comitetului central al Asociațiunii. President: losif St. Șuluțu. — Notar: Dr. O. Diaconovich. — Membrii presenți: Part. Cosma, N. Ivan, 1. Papiu, Dr. 11. Pușcariu, Dr. Eus. R. Roșea, N. Togan, Dr. 1. Beu, Dr. V. Bologa, Ars. Bunea, Dr. Miron E. Cristea, și 1. Vătășan, cassarul Asociațiunii. 45. Cu verificarea procesului uerbal al ședinței de astăzi Se încredințează domnii: Dr. II. Pușcariu, Dr. Eusebiu B. Boșca și N. Togan. 46. (361—1904). Prim-secretarul Asociațiunii presintă raportul seu despre terminarea „Enciclopediei Române*. Se ia act. Baportul presentat se anexează la procesul verbal. Comitetul central aprețiază expunerile raportului pre- sentat, se declară pe deplin mulțămit cu lucrările săvârșite de redacțiunea „Enciclopediei Bomâne“ și aprobând cuprinsul scrisorii presidiale adresată prim-secretarului din incidentul terminării „Enciclopediei* ancă la 12 Sept. a. tr., — dă ex- presiune și ia procesul verbal recunoscinței sale pentru ter- minarea cu bun succes a publicațiunii. Mai departe își exprimă mulțămita față cu colaboratorii „Enciclopediei Bomâne* pentru concursul dat acestei publicațiuni, și autorisează biroul a le împărtăși această hotărîre prin o scrisoare oficială. Cu această ocasiune dnii colaboratori vor fi invitați a trimite biroului Asociațiunii portretele lor în scopul compu- nerii unui tablou care se va așecța în museul etnografic. Presidiul se încredințează a lua disposițiunile ce le va crede de cuviință în scopul lățirei „Enciclopediei atât cu ajutorul organelor Asociațiunii cât și prin un apel adresat au- torităților bisericesc! școlare, corporațiunilor și societăților noa- stre și peste tot publicului cetitor român. 47. (362—1904). în legătură cu decisiunea premergătoare și în ve- derea împrejurării, că „Enciclopedia Română* a fost terminată fără ori-ce însărcinare a budgetului Asociațiunii, Comitetul central decide cumpărarea, în contul fondului G. Barițiu, a 60 exemplare legate, pe cari în parte le va pune la disposiția despărțămintelor cari desvoaltă o activitate mai intensivă, iar’ restul îl va distribui ocasional ca premii. 2* âd 48. (358, 336, 345, 311, 318, 344, 352, 335, 254, 354, 299, 332, 346—1904). Secretarul I raportează, că în decursul lunei Martie a. c. au întrat la Cassa Asociațiunii următoarele contribuiri la fondul Museului: a) D. loan Oncescu din Sebeșul-săsesc s’a înscris fundator și a plătit */ₐ a taxei de K 2000⁻—, adecă.............................K 1000’— Restul de K 1000 îl va plăti la 1 Aprile 1905. b) D. Dr. Nicolau Vecerdea, director de bancă în Brașov a achitat a doua rată a taxei de fundator în sumă de . . . 1000'— c) Cassa de păstrare din Săliște rata a 7-a.................. 200'— Apoi au întrat contribuiri dela următorii domni și doamne: 1. Em. Ungurianu, advocat în Timișoara (preste taxa de fun- dator de K 2000⁻— achitată deja) ca contribuire nouă . . 200"— 2. Dr. Aurel Cosma, advocat în Timișoara și soția dna Lucia Cosma..................................................... 200'— 3. loan Teodorovici, căpitan în Timișoara....................., 200'— 4. Pant. Lucuța, căpitan în p. în Sibiiu......................... 200'— 5. Ilie Trăilă, director de bancă în Oravița..................„ 200'— 6. ,Sebeșana“ institut de credit în S.-Sebeș.................„ 100'— 7. „Luceafărul⁸ . „ „ „ Verșeț..................... 50-— 8. .Dunăreană* „ „ „ „ T. Cubin...................... 50-— 9. .Timișana* „ „ „ „ Timișoara.................. 50-— 10. ,Mielul“ „ „ „ „ Poiana.....................„ 30'— 11. Alex. Lupu, colonel i. p. Viena (preste suma donată de K 60-—).........................................................., 20 — 12. „Săcana“ institut de credit în Sacul........................„ 10’— 13. Sergiu Medean, protopop în S.-Sebeș........................ 10'— 14. Suma colectată de D. S. Medean în desp. Sebeș .... 30'50 total . . . K 3550'50 Se ia act cu plăcere. D. loan Oncescu se inscrie în lista fundatorilor Museului. 49. (223—1904). Secretarul I presintă scrisoarea dlui Dr. G. Ilea, advocat în Cluj, din 29 Febr. a. c., prin care acesta arată că în causa fundațiunii loan Petran, Asociațiunea a câștigat și în a doua instanță pro- cesul intentat de cătră o parte a erezilor legali. Totodată raportează că dl Dr. Ilea a fost autorisat din partea Aso- ciațiunii, ca la cas dacă pîrîtorii vor apela la Curie, să ceară execuțiune pentru cheltuelile de proces asupra legatelor făcute în testament în fa- vorul lor. / Se ia act. Disposițiunile luate pe cale presidială se aproabă. 50. (286—1904.) Dl Dr. Teod, Mihaii, advocat în Dej, încredințat cu representarea Asociațiunii la pertractarea succesiunii după fer. P. Mureșan 21 din Șireag, raportează că numitul fundator și soția sa n. Maria Rus, prin testament comun au lăsat Asociațiunii aproape întreaga lor avere pre- țuită la K 16,000 ca fundațiune de stipendii pentru studenții dela școalele medii și superioare, și că testamentul nu a fost atacat din nici o parte. Usufructul succesiunii rămâne văduvei fundatorului pe durata vieții sale. Pertractarea succesiunii âncă nu este terminată. Se ia act. Dl Dr. Mihali va fi rugat să represinte Asociațiunea pănă la încheierea pertractărilor și să înainteze apoi raportul seu împreună cu copia testamentului și cu consemnarea chel- tuelilor avute. 51,( 306—1904). Dl Dr. loan Papp, advocat în Brad raportează, că tabla reg. din Cluj nu a dat loc recursului seu, înaintat în afacerea fundațiunii loan Russu din Brad, contra decisiunii judecătoriei cerc, din Baia-de-Criș (Nr. 336/10 O ex 1903), prin care predarea acestei fundațiuni a fost ți- nută în suspens pănă la presentarea literilor fundaționale aprobate de guvern. Comitetul central dă expresiune convingerii sale, că de- cisiunile judecătoriilor de instanța I și II sunt lipsite de basă legală și trec preste cercul de competență al forurilor jude- cătoresc!. Cu toate aceste, fiind exchisă posibilitatea de a apela la forul suprem, autorisează biroul, ca pe basa disposițiunilor cuprinse în testamentul fundatorului să redigeze un proiect de litere fundaționale și să-l presente spre aprobare în o șe- dință viitoare și apoi să-l înainteze la guvernul țerii. 52. (215—1904). Dl Greorge Stanciu, preot în T. Szarvad, înaintează declarațiunea advocatului Dr. I. Hunyadi din Tășnad, prin care acesta, în numele clientului seu Octavian Pap, se angajează a sista procesul in- tentat în contra fundațiunii G. Filep, sub condițiunea dacă în decurs de 60