liCURI 4 MAIU 1883 IONAMENTELE Shurn. pe an • . . 40 lei pe 6 Inul. . . 22 lei pe 3 Ioni. . . 12 lei ilate pc au ... 60 lei îiui11i«tvaţi, Calea Victoriei INr. 32. ANUL AL VIII—No. 99 ,t priimesc la Administraţie- klă 10 bani immărn cte 15 baiu' numărn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 » » II .... 2 50 , Auauţarile ji inserţiile se primesc Bncnreştî , |a Administraţia ziarului ii VIena, la biuronrile de annnţori Heinric Schalek. Wollzcile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rue Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. ţuresti, 3 Maiu 1883 «o scoată Ia căpătbiu, Roşii Ai nimic a recurge la exem-Aoţiuni, cari numai in favo-iiu viu. Ast-lel Românul de If-m! pretentiunca că ar pu-distra ca nedrepte ac 11 saţiu -iţiunii in cestiimea Dunării, cuvintele ee Emil de Gi-|-ea apropo de intrigele cari :i a resturna Republica ac-ranciei, şi cari suni bine de seamă că un po-git se deşteaptă, daca nu ie, — şi atunci vai do a- adresa Gira.nlin cu aceste orii de cari se vorbeşte a-oamenii guvernului de la a eia cari voiau să tragă pe popor, cu Republica, »mi guvernul :u tual voeşte pe sfoară Naţiunea RoinUiă l eu. 'toate icestea, insişi gu-, cari sunt cu musca, pe că-se sliesc a întrebuinţa cuie mai sus contra advorsa-cari represintă pe popor, nea, şi cari combat pe ape guvernanţi. ;ii imposturei mai zice: ■e au spus (e vorba de 0*>.) alegătorilor in manifestul >st numai declararea că nu revi,suirea Constituţinnii şi gata a lua respunderea si- tot ce coprinse programa opta; in colo o ţesătură de Iruri patente şi de grosolane personale, cu speranţa că 1 nu ştie, nu vede şi nu ^ ■ ăruripatente! zic impostorii, jcadenţe poate fi afirmarea oii, cu acte Ia mană, cu in-x-esul verbal al perceptorului 'la Rămnicul-Sărat, că sub 1 acesta s’a pus in vănzare ' biata birurilor pană şi oarae-icitii ţărani, pe cari Românul • mereu cu lacrimi de cro- ■văr poate fi oare mărturirea Oposiţiime din chiar capul ii Românul, şi făcută de dăn-miele guvernului actual, in că iuniu 1881, că s'au făcut •* ni Austriei şi că acelea nu de de căt cele ce Austria le astăzi : Crearea unei comi-Atc de riverani pentru Du-la Porţile-de- fer in jos ; ad-Austriei intr'ănsa ca rive-i ă să aibă un deget dc pă-această parte a Dunării, şi K iţia Austriei cu vot prepon- if.; văr se poate numi amintirea Oposiţiune a servilismului guvern către Austro-Ungaria, ă de faţă actul subscris de nistrul de externe al guver->şu, prin care el îşi cere scuse uţă Austro Ungariei, in nu- mele României, pentru că a făcut menţiune in mesaj despre ncleali-tatea cu care Austria ţine incliiso graniţele ei despre noi ? Neadevăr se poate zice acusaţiu-nea Oposiţici că guvernul Roşu s’a jucat cu soarta ţărei, cănd acte publicate de către reposatul Caii macii Catargi, do patriotică memoriă, dau dc faţă incuria guvernului, oprirea de către densul a miniştrilor Romăni din străinătate de a combate preten-ţiuniie Austriei la Dunăre, cănd aceasta îşi pleda interesele înaintea Cabinetelor Europene ? Şi chiar in faţa actelor cutează încă să vină cu strigătul de nead-vtr patent, organul apărător ai trădării ? Intr'adevăr, ca să nc explicăm aceasta, urmează să stabilim că nu este criminal pervers care să nu fie in acelaşi timp gata a ’şi nega fapta, cu aerul convicţiunii că e nedreptăţit. Organul guvernului, pretinzend a aduce probe despre corecta purtare a patronilor sei iu apărarea causei noastre la Dunăre, spune că. in Ca-„moră, Oposiţiunea a fost somată, de „însuşi priinul-ministru. să se rostească categoric, să declare, înaintea ţerei ceea ce cugetă a face ca „partidă de guvern in cestiimea Du „nărei, şi că ea a păstrat tăcerea, „şi n’a voit să se lege intim nimic, „pentru a putea, venind la guvern, „să facă străinilor toate concesiu-„nilc“. Dovadă mai învederată despre adevărata preocupaţiune a Roşiilor in cestiimea Dunării nu ar putea II alta de căt această imputare făcută. 0-posiţiunii. Cum ? aţi somat, ziceţi voi, aţi somat, Oposiţiunea să declare ce cugetă ! Asta să fie oare modul de a apăra interesele Statului faţă cu străinătatea ? Dar pentru ce. marţialilor, n’aţi intreprins combaterea Austriei prin miniştrii noştri din străinătate, de căt să cereţi deciaraţiuni Oposi-ţiunii, care nu vi le datoreşte nici intr’un chip ? Cu declaraţiunea cugetului Oposi-ţiunii interesul Statului nu se apără. Voi, ca guvern, aveţi datoria să lucraţi, fără să aveţi dreptul d a şti ce ar face alţii in locul vostru. Dar apoi Oposiţiunea v'a somat şi ea, la rîndul său, şi va ehiomat Ia datoria de guvern cu consciinţă curată, cerăndu-vă să aduceţi de faţă corespondenţa diplomatică in Gestiunea Dunării, ca să se vadă cum v aţi purtat, daca aţi apărat acest marc interes naţional, şi voi aţi refusat ! Mai poate atunci remăne cui-va îndoiala că n’aţi apărat nimic, ca aţi trădat totul, şi că dc aceea nici nu aveţi curajul a veni de faţă cu actele cari pot face proba ? Nu ; ministerul acesta nu este un cabinet de Stat, ci o tovărăşiă de întreprinzători ai puterii. Numai unor asemenea speculanţi le poate ii permis să pună înainte cestiimea ca Oposiţia n a voit sa se lege intui nimic, pentru ca venind la guvern să facă străinilor toate concesiunile. Asta va să zică curat şi lămurit nu ne cercăm a combate pretenţiu niie străinilor din causă că am putea fi răsturnaţi de la putere, şi însemnează că tovărăşia rosetto-brătia-nă este gata in tot momentul la conce siuni către străini, de teama că poate Oposiţiunea, nelegat1 prin deciaraţiuni, să vină să facă asemenea concesiuni. Ou chipul acesta un guvern dă tot, perde şi înstrăinează toate drep turilc ţărei. Dai- vor ei să se lege oposiţiunea cu deciaraţiuni ? Apoi nu s’au legat ei, căt pentru denşii, iu faţa Naţiunii, şi dupe interpelările Oposiţiunii ; nu s’au legat ca să resiste Iu dccisiunile luate de către puterile Europei in Conferinţa de la Londra, fără participarea noastră ? Respectat’au acele legături ? Faptele lor spun că nu, şi drept dovadă putem cita trămiterea delegatului României din comisiunea Europeană de Ia Galaţi ca să participe la provisoratul ce resultă din tractatul de la Londra, care participare s’ar putea pretinde că implică şi aderarea României Ia acel tractat ; precum şi tiradele cu cari sfărşaşte Românul de astăzi revista sa Cu resistenţa a lăsat’o jos de tot, parpalecul care manca foc pănă ieri şi acum se sperie de starea de tran-siţiunc in care s’ar afla Europa, şi de posibilitatea de a i se da foc de Ia un capăt la altul prin scornirea vre-nnui conflict la Dunăre, ceea ce vrea să zică cedare sau mai drept trădare pe chrănd la Austria ! RTIRT TELEGRAFICE Milan. 14 Maiu. — Prinţul Alexandru al Bulgariei, care a sosit asdimineaţâ la Milan a plecat in Germania. Constantinopol. 14 Maiu. — Lordul Du-fferin va pleca la 15 Maiu la Londra pe calea Varna; se va opri la Yiena şi Paris. Domnule redactor, întors astă seară din Călăraşi dela alegeri, citii „Timpul“ de astăzi, şi găsii o eroare la No. voturilor date mie. Candidatul guvernamental, acel fost ministru pus snb-judeeată de foştii mei iubiţi amici roşii iu amil 1876, pentru călcări de lege, şi pentru a cărui scoatere de sub-judecată, a fost ocupată Camera (ca pentru nici linul din ceilalţi foşti miniştri) să voteze in trei zile, in trei şedinţe consecutive pănă la întrunirea unui minim No. legal dc voturi, a avut cu şi fără cheie din No. total de 40. voturi 21 ; domnul doctor Nicolae Negură a avut 1 vot pe al domnii sale, şi toate celelalte voturi au fost date mie ; vedeţi dar că nu 17. ci 18 am avut eu. Fiind insă că pentru roşii cari nu mint nici odată, cării nu sunt in consecuenţi, carii nu au nici o aită religie dc căt aceia a „Romă-nului nici alt calendar, numele măn- gaitor de Nae ce se dă băiatului in copilărie dupe ce'l botează preotul cu numele de Nicolae, nu este tot una cu acest din urmă, imi reduc 1 vot dat iui Nae Oărnărăşescu de domnul Miliail Glieţu ca şi cum nu s’ar fi dat lui Nicolae Oărnărăşescu, ceia ce a indignat mult pe tizul meu domnul doctor Nicolae Negură de a protestat in timpul citirii voturilor cu aceste cuvinte, zicănd: „domnilor! da-„că numele de Nae nu este tot una „cu numele de Nicolae, precum vo-„eşte a pretinde Biuroul, apoi să ştiţi „că ne facem ridicoli pentru toată „lumea cu asemenea interpretări.‘‘ Din parte-mi arn zis drăguţilor de roşii, halal să le fie, dacă cred că au să facă moralizarea şi fericirea ţării mergând aşa departe. Onorabiiităţile lor roşetioe, care fug ca de satan de neadevăr şi de injustiţie, precum fug de gheşefturi, gheliruri şi cilipiruri, sunt bărbaţi stoici, au principii paradoxale, mă vedeau acum căfi-va ani alb la fată, acum le par negru tăciune; sunt, cum au declarat-o, pentru Domniile lor un monstru, privit din punctul lor interesat al partidei. Domniile lor sunt corecţi, sunt consecuenţi, prin urmare la limp de nevoe imbrăţişază pe Satan, şi se închină lui cănd simt necesitate să se serve cu dănsul luăndul la braţ, şi imbrăiicesc pe toţi sfinţii cănd Ie stau in cale, să ’i împiedice câtuşi de căt de la rele şi de la gheşefturi, gheliruri şi chilipiruri care este singurul lor idol dupe zisa altora, căci eu care ii cunosc bine sunt departe d’a ie zice unele ca aceastea, nici de ale atribui rea credinţă. P. S. Din 21 votanţi ai candidatului guvernamental, care s’a pretins fi ales cu ori ce preţ in Ialomiţa, unul s'a pierdut dreptul de votare lu-ăndu-i-se de copii ajunşi majori, mo-şioara mumii lor; altul numai de la 23 aprilie incoace profită de venit de 300 galbeni; tot de o data fiind şi strein de naţionalitatea Română din punctul de vedere al Regulamentului organic şi al Codului Civil de şi este in capul administraţii locale; al treilea tot strein nenaturalisat, şi ai patrulea propietar al moşii şi morilor lui Marathea care îneacă satele de din sus, şi despre care am auzit vorbindu-se se fi fost amerinţat că in două luni i se va tăia morile dacă im ’şi va da votul onorabilului candidat guvernamental. Nicolae Câmuruşescu. Protestul alegatorilor coleg l de Senat din Vălcea Alegătorii coleg. .1 din Vălcea au dat biuroului definitiv următorul protest : Domnule Preşedinte, In numele nostru propriu, şi al intregei oposiţiuni, venim a declara inaintea Biu-roului definitiv, cum şi inaintea Senatului, ca ne abţinem de Ia vot, şi protestam in acelaşi timp, pentru următoarele motive : I. Manopşrilo administraţiunei pentru a insera in alegeri, s’au văzut inca de Ia fa- cerea recensământului actual. S’au văzut câ proprietari cari erau recensiaţi in periodul trecut cu venitul de trei sute galbeni, fără a mai perde nimic din averea lor pană azi s’au prevăzut in recensemâutul actual cu 0 scădere de venit, fără ca ei să ceară şi opuindu-se la o asemenea scădere ; aşa câ şi fiscul a perdut ceea ce proprietarii foncia-ri voiau sâ-i dea, şi listele electorali s'au alterat, numai in scopul ca proprietarii cari erau ostili Guvernului se poată perde dreptul lor de alegatori in colegiul I-iu. Avem dovezi pentru a constata aceste fapte. II. Ingerinţe de altă natură n’au incetat a se produce in districtul nostru, înainte de alegere. Ast-fel s’au văzut persoane destituite din funcţiunile publice chiar sub guvernul acesta, reintegrăndu-se cu o lună de zile inaiute şi chiar mai aproape de opoca acestor alegeri, numai fiind că aceste persoane figurau in lista colegiului I-iu ca alegatori, cari prin faptul numirei lor in funcţiuni, urmau sa’şi alieneze libertatea d’a vota. Esemple sunt : D. Dimitrie Ian-covescu, numit sub-prefect, d. Ştefan Popes-cu, idem, d. Muşetoianu numit jude de ocol etc, etc. Iu timpul alegerilor, ingerinţa administraţiunei n’a mai fost indirecta, precum s’a arătat mai sus—ci directă şi cu totul pe faţa. Ast-fel, mai multe persoane mergănd in ziua votatei colegiului I-iu pentru Cameră la alegatorul Stanciu Ioniţeseu, ce şa-de intr’o Comună in apropiere de oraşul de reşedinţă, au găsit pe poliţaiul acestui 01 aş in casa alegătorului. Ce câta Poliţaiul Râmnicului in Comuna Vlâdeştii, in casa alegătorului Stanciu Ioniţeseu, in ziua de alegere? Fapte petrecute in urmă ne tes-pund la intrebare : D. Stanciu Ioniţeseu care promisese oposiţiunei că va vota cu dânsa, abia a venit pentru a vota Biuroul definitiv la alegerea de Cameră ; şi Dumnezeu ştie pentru cine a votat ! Dar in fiue a dispărut, şi Ia alegerea deputatului n’a mai voit a lua parte la vot, cu toată insistenţa oposiţiunei pe lângă acest alegător, care se inmuiase de administraţiune, nu ştim prin ce argumente. Avem dovezi pentru a constata aceste fapte. Mai mult. Un alegător, a nume Dobres-cu, venea d’atară ca să voteze; era chemat şi rugat de rudele sale ca să vină să voteze cu oposiţiunea. Prefectul află de aceasta, şi trimite cu trăsura pe soţia sa, să iasă inaintea acestui alegător cale d'o poşte. Acolo, d-na Simulescu (soţia prefectului), intălneşto pe d. Dobrescu împreună cu soţia sa, şi ’i roagă pe amândoi a veni in trăsura d-nei, să-i aducă Ia Râmnic. Dobrescu refusâ la început, dar după multă insistenţă din partea soţiei prefectului, dna Dobrescu a trebuit să urce in trăsura celei dintâiu, şi ast-fel a intrat in oraşul Râmnic. Aci, d-na Dobrescu a tost condusă la d-na Simulescu, unde a venit şi d-nu Dobrescu, care s’a intăluit cu prefectul. Cum a votat D. Dobrescu la Cameră ? Nu ştim, şi nici nu voim să pătrundem prin secretul votului acestui alegător ; dar suntem in stare a dovedi câ aceste fapte — cari au caracterul unor ingerinţe patente — au esistat IV. In sala de alegere, să lăsăm câ oposiţiunea, in număr de 25 alegători, la alegerea pentru Cameră, a avut a susţine lupta in contra a 34 alegători ai ad-ministraţiunei, din cari 18 funcţionari publici ; dar pe lângă aceasta operaţiunile electorali s’au petrecut violăndu-se toate acele forme esenţiali prin cari legiuitorul a voit să ingrădească sinceritatea şi libertatea dreptului sacru dc alegere. Ast-fel, alegătorii n’au presintat cărţile lor de alegători la votarea Biuroului definitiv ; funcţionarii au luat parte la această votare, adică au votat in prima zi, pe când legea spune destul de categoric că nu pot vota de cat a doua-zi. Mai mult; funcţionarii au Pf TIMPUL stat in sala de alegere nu numai in timpul necesar spre a-şi da votul, ci au intrat odată in sala pentru a vota atăt la biuroul definitiv, cum şi pentru alegerea deputatului, aşa ca fie-care funcţionar a stat in sala de alegere, păna-ce a votat cei alţi cari erau inaintea sa; şi după votare mulţi dintrăn-şii au re mas imprejurul localului de alege re—ba anca s’au vezut inprejurul localului şi alţi agenţi administrativi "'streini de co- legiu. Avem dovezi pentru a constata aceste fapte. Toate aceste ingerinţe şi călcări de lege. oposiţiunea in colegiul l-iu din districtul Velcea, le a constatat cu ocasiunea alegerei pentru Camera şi le constata şi azi la alegerea pentru Senat. Făc6ndu-se alegerile in Aceste condiţiuni, oposiţiunea nu mai poate lupta, cuprinsa de desgust şi discu-rajare, se abţine la vot, şi protestând la dreptatea biuroului şi a Senatului, roaga Senatul sa oranduiasca o ancheta parlamentara pentru a constata aceste fapte de ingerinţă administrativă, şi violările de lege comise. (semnaţi :) G. Tnfeann. Const N. He- răscu alegfitor iu colegiul I de Velcea. Alegerile din Suceava Citim in ziarul Suceava: cifre pen- nos- In numărul trecut am dovedit cu ceia ce sunt majorităţile in alegerile tru cameră şi Senat din judeţul tru şi am prevăzut resultatul ce I va da urna pentru viitoarele camere de revizuire. Setul administraţiei noastre, şi prin urmare şi al majorităţilor colegielor electora le, au reuşit după multa bătae de cap de a „numi“ deputaţi persoanale ce deja se cunosc şi din jurnalele din Iaşi şi Bucu resci. Nu remăne îndoială că şi pentru senat se vor face numiri, ear nu alegeri... Mai zică cine-va dacă ii dă măna: „că prefectul nostru n’a bine meritat de la ... clica sa"!! Se ştie că la numirea deputaţilor din toate 4 colegii, n’a tost manifestată nici măcar umbră de oposiţie in judeţul nostru, şi această pentru motivul ce fam probat ma-tematiceşte că e greu a pune in luptă GN de voturi libere contra 98 de voturi plătite din budget. Ba da ! m colegiul II s’a încercat d-1 G. Macarescu, horopsitul frate vitrig al elicei şi să ’şi pue candidatura, dar a fost bătut cu 28 voturi contra 6. Ori cine a putut vedea in „Românul" şi alte ziare, anunciul administraţiei noastre că in colegiul III de Suceava, d-1 V. Gheorghian a eşit din urnă cu un număr de voturi mai mult contră oposi-ţiei. Anunţarea este cu totul neesactă şi pare a fi intenţionată, spre a face ca cetitori se crează, că a avut a se lupta cu o oposiţie pe care a sdrobit'o. Dar iată ce s’a întâmplat: Copii de casă a ispravnicului nostru, zburdalnici şi mândrii de stăpânul lor, ca să ’i dovedească pănă la ce punct le merge supunerea şi servilismul, şi fiind siguri de voturile funcţionarilor coleg. III ce trec peste două treimi, au crezut se svărle in urnă câte-va voturi in bătaie de joc pentru căte-va persoane onorabile din judeţul nostru; căci se ştie că candidatul numit era strein de judeţ. Ast-fel Ia deschiderea urnei s’au găsit căte-va svărlite şi d-lui Agioglu fost deputat. Judeţul intreg ştie că d-1 Agioglu a fost mai bine de 12 ani deputatul coleg. III, ba că s’a ales chiar in cortra voinţei is-prârnioeşti. Aseminea se ştie, şi noi de la „Suceava11 o afirmăm, că acuma inaintea alegerilor, d-1 Agioglu a tost rugat sa ’şi puie candidatura la coleg. III, dar că d-lui a retuşat cu stăruinţe. Deci nici vorba nu putea fi do candidatura d-salo şi nici de alt candidat. Cu toate aste administraţia noastră anunţă că deputatul coleg. III a învins oposiţia făcând se vede nlusiune la acele căte-va voturi ce cârdăşii sei a asvârlit d-lui Agioglu făcând cu această lumea se creadă că d-J Agioglu nu are popularitate. Se poate oare o mai mare perfidie şi malonestitate esercitate intr’un mod neruşinat ? Ni se spune, dar nu afirmăm, că ’d-l Radu, doftorul şi „culesul“ coleg. IV deşi Ia remaniare de ministeru, i s’ar propune un portofoliu, d-sa far retuşa, pentru ca se redevină earăşi profesore provizor de gramatica română, ştiinţa D-sale de predilecţie şi iu care au făcut studii profunde, până a lua verbul bat ca adjectiv. Scriitorii „Gazetei de Folticeni11, spre a masca ingerenţile făcută la alegerea de delegaţi ş’au permis o licenţă poetică, spre a nu zice o minciună, îmbrăcată intr’o tormă glumeaţă demnă de un idiot. D-1 Gheorghian, n’a contribuit intru nimica la retragerea d-lui Bonachi pe moşia Siliştea căci d-1 Gheorghian a perdut toate procesele clientei sale şi d. Bonachi e acela care a câştigat toate procesele , prin urmare daţi un merit mai mare de căt ’l are. Sgre a proba popularitatea şi simpa-iia de care se bucură administraţia locală, semnalăm un fapt care vorbeşte de la sine. D-nul Petru Softa rudă de aproape cu Prefectul Morţun, proprietar mare, fost Prefect in mai multe rânduri şi cunoscut liberal in judeţul nostru, văzând starea Iu crurilor din localitate nesuferită, a venit la j alegerea colegiului I de Senat votând ca şi pe faţă pentru candidatul eposiţiunei, când tot o dată ş’a esprimat şi indignarea sa asupra inepţiei in care suntem administraţi. La votarea pentru senat am observat un lucru care nu ni’l putem esplica. D-1 Avram secretar biuroului au votat pe faţă pentru numitul senator al administraţiei D-nul Dr. Diaconovici care tot o dată era şi Preşedintele biuroului, şi d-1 Preşedinte i a controlat biletul. Când a venit rândul se votese şi d-1 Diaconovici ceea ce a făcut'o pe biurou, d-1 Secretar Avram ’1 observa. Oare nu cum-va secretarul ’l supraveghea pe Preşedintele ca se nu votese in contra sa şi pentru oposiţie ? Guvern liber.il si alegeri liberale. Declar pe onoare şi conştiinţă ca să ştie toată lumea că d. Chiriţescu, prefectul de Teleorman, care acum in zilele de alegeri au ridicat toată administraţia in picioare, in faţa mea şi a doue persoane de toată încrederea pe cari pot să le denunţ, au zis că : daca un funcţionar ax în- drăzni să votese in contra guvernului, pe dată va fi destituit. Această ameninţare o denunţ, nu numai să o ştie tot publicul, dar să o cunoască şi corpurile legiuitoare, ca s'o aibă in vedere Ia revizuirea legii electorale, fiind că lupta de ingerenţă. susţiind pe candidaţii oficiali, au fost aşa de mare, întocmai ca la res-boiul de la Griviţa. loan Ylădoianu. Angel Betolianu, un Panache Nicu-lescu, om de o conduită problematică şi alte asemenea creaturi puse la index de societatea bună. Sala de votare, mai cu osebire cea de Ia secţia li. avea aspectul unei brutării unde se ceartă lumea pentru a'i da păine, cum era odată in Bucureşti la brutăria Iui Bahic. înjurăturile surugieşti s’au auzit in ambele secţiuni: şi păruiala era iminentă dacă nu intervenea oamenii pacinici. însuşi d. Stolojanu a insultat la secţia II pe avocatul Stătescu care după ce s’a vezut apostrofat bine şi precum merita, a incepu să răcnească in sală, proferănd a ceste cuvinte : „Am puterea in mănă şi nu voiu să abuzez de ea că aşi. şti ce să’ţi fac.“ Negreşit că densul zicea aceste cuvinte ca să impue alegatorilor sei şi să’l teamă pentru a’i da voturile lor. In timpul alegerei ’votatorii erau inhăitaţi de agenţii Stolojeneşti de la uşă şi tăriţi la biurou de unde se duceau la o masă şi li se scria de denşii votul, strecurănd şi numele Stolojeanului. Celor cari nu ştiau carte li se scria voturile cum voiau agenţii Stolojeneşti, care spuneau alegatorilor că Ie-au scris cum au Si cănd toate aceste lucruri se ştiu, s au vezut şi cunoscut de o lume întreagă, D. prefect trimite pe poliţaiu să cerceteze dacă era adevărat că au fost şi gardişti deghisaţi printre bande. I). Poliţaiu zice că nu, şi aduce ca martor pe Ţone Stefănescu un individ abia ieşit din puşcăria, pentru că a dat foc arhivei comunei. Cu aceste arme voeşte să convingă D. poliţaiu ! După Turc şi pistol. ALEGERI CU CIOMAGUL Asupra alegerilor din Craiova, a- legeri in cari au triumfat candidaţii guvernamentali, iată ce cetim in „Binele Public, “ care a primit informaţiuni sigure, de la faţa locului : La colegiul III din Craiova au fost ingerinţe nepomenite. D-1 ministru Chiţii chema prin poliţie acasă la densul pe toţi şefii de prin suburbii unde 'i „spovedea11 promi-ţându-le „marea cu sarea şi pămSn-tul cu tot ce este pe el.“ D. Stolo-jan cutricra mahalalele cu un ştab de bătăuşi, in majoritate agenţi po-liţeneşti, îmbrăcaţi civil : dSnsul ’şi perduse deja influenţa sa de o dată la acest colegiu al IlI-Iea, şi făcu pact cu candidaţii opuşi, care deja aveau mai multă şansă, incăt eşi triumfător la prima despuiere a scrutinului. In timpul alegerilor, Stolojan sta Dar ce să te aştepţi de Ia nişte oamtmi |111 s Casei Pensiunilor 300 1 225--- 230--- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 92i/4 92*|, 7oio ., Scrisuri Rurale.. . . 104'|, 105- 5ojo Scrisuri fonciare urbane . . 89*1, 90*j* 6010 , > > 99 q 2 100)/, 7o[o > » > 1083/4 104)[* Impr. cu prime Bnc. (20 1 b.) Sl'u 321,2 Acţii Băncei Naţionale RemiueZâOl 1350 1360 , , Soc. cred. m0b. rom. 250 1. 230--- 232- » » » Rom. de construcţii 5001. 528--- 530- , , » de Asig, Dacia-Rom 8001. 418--- 420- , > > » > Naţionale 200 1. 280- 288--- Diverse Aur contra argint. . ... 1»/. 2 05 » , Bilete de Banque . . l'/i 2 05 Fiorini valoare Austriacă. . . . 211 2.18- Mărci germane....... 1 23 1.25--- Bancnote francese...... 99'|i 100'/, D|/|nn|l/ chirurg-dentist are onoa-. f\|Dnll\i rea da Dce cunoscut că a ienunţat d a se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-4 odă No. 9. TIMPUL ATELIBR UE PHOTOGRAPHIE Ştirbe»/- Vodă No. 9. i onoare a rceomaiulu •ul meu artiştii- aranjat mai nou şi prew-xut cu Preţurile reduse şi lucrarea public rare n a avut inel i convinge de lucrarea onora eu presenţa vor asigura de per-meu. atingâtoare rle Reproducţie, lucrări —Orele dc pos»t sunt Inip Inimos cftt .şi oro a. in. panii la MAGASIN fondat vis-a-vis ' de lfctrnl Naţiona nţiunea o norifioi Prin aceasta Onor. public «t după syst mul aparate noi foarte lina. Ono ocasiuuea de a uu-a n'are do cat « ne d-lor şi eperaui ca .s0 facţiunea A tulim ului Se primeşte mi-co Iu acea-(a arta prm-tini: iu starea naturala etc.• in toato zilele, atât in in timp imn ;.a du la 9 linouroţti £ O ŞTIRIA Q O oră de la staţia Feldbach a liniei ferate ungare de vest. 7S începutul sezonului la 1 Maiu. Ape minerale de Gleiclienberg şi Iohannisberg, precum şi produse de izvor sc pot eapâta prin toate depourile de ape minerale şi prin direcţia fântânei in uleicnenberg, unde sâ se adreseze şi comandele pentru locuinţe in trăsuri. COLONIALE g] DELICAT Kg K VIS-A-VIS DK THEATIUJi lu acest atelier pictura originala d se găsesc şi tablouri iu e vânzare. .aţinem «liil.ni de Olmnla. Anlget. de Bordeaux Absi nt de Sula Ananas de 1,1 MnHiiiiqne. Bănuite de hCItnyona Benedictin Bltter ... (nnfltobrlc Biter din via Provldenzel and Coleric mb fall,in* Şi Verde de Ia grund CI,artreuz Franci ,’ ( inaso de Olanda, alb. verde şi orange s e de la Vin,and ForkSi ( «1 "■ Ver<1^ -a" en, şi alli de la Get Frercs din Francia u^mic unix, Cognac fin rliampagne. din Cognac. Liuncrnri 1?0 , M , * ‘î" n-,ri .