MARŢI 3 MAIU 1883 ABONAMENTELE Administraţia, Calea Victoriei INi*. 3li. ANUL AL VIII—No. 98 rn M& ţar», Pe ,n • ■ , pe 6 lnnî. , pe 3 Innt. rn (treinltete pe an . 40 IM 22 lei 12 lei 60 lei J .mutele ne priimesc la ldmini«tr*{le . Capitală 10 bani număru Districte 15 bani număru TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . , .1 r,0 * . II .... 2 50 , „ AsHnJnrile ji inserţiile se primesc «ocăreşti, la Administraţia ziarnlni ii VIena, la binronrile de antinţnri Heinril Schaletr, Wollzeile 12;—A. Oppetik, Stnbeb-stoin 2;—Paris, C. Adam, rne CI4menc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se prime» Mannscrlsele neimprlmate se ard. Bucureşti, 2 Maiu 1883 Jând opozit iun ca snt şi in Cameră, î>a Regele a garanta girilor, ea a avut fără a ricercat, in să implore pe liberte toa ’mloială K'iit. Ea ştia cu ce guvern are a ţara, ştia că cetăţenii au să se r te din partea societăţii anonime liniai la presiuni, ameninţări şi pţie, ci la mai mult, la atentate ra vieţii. $e la un capăt la altul al ţării, jul de bilete din urne, violarea ietului voturilor şi scrierea lor controlul agenţilor administrativi, Iile şi incercările de ucidere au t la ordinea zilei; nelegiuiri s'au lanl pis, incepănd de la ministrul pre-snt păn’la scriitoraşul din sat. • vă haita flămăndă de indivizi cari ştiu a munci şi a căror unică ranţă este un guvern ignorant ca l roşu, care să-i hrănească din bud-s’a svărlit asupra ţării ca lupii Purina de oi; incepănd cu capii şi sferşind cu nordul estrem al ii, pretutindeni presiuni, pretutin-îi corupţie, pretutindeni nelegiuire Dar să ’ncepem cu capitala şi cu leţul Utov. j» Deja la alegerea colegiului I penii Cameră s’au început călcările {lişG de lege. 1 Alegerea a fost nulă, pentru că Soritatea e de 223 plus unul, a-35 de 224. iar d. Gămpineanu a Jt un vot mai puţin de cum se Dar au votat pentru d. Cămpinea-oameni cari n’aveau dreptul. Del ăntăiu d. Eugeniu Stătescu. fa a votat in calitate de proprietar comuna Baloteşti (plasa Snagov.) «ia proprietate de zestre nemai fiind d-sale, nu mai putea vota in cali-de proprietar al unei moşii stră-Indignarea alegătorilor văzend că, kuşi ministrul justiţiei, consiliarul Sale. fraudează legea c’un cinism mai pomenit, a fost atăt de ma-ftfl, incăt din toate părţile resunâ stri-1 ii : „Afară mişelule! Afară neru-atule !“ n alt alegător al d-lui Cămpinea-ed. Nicolae Gavril, alias Nicolake ‘la, samsar cunoscut din vremea cerilor Mihălescu-Warszawsky. A-d. a avut o casă in Bucureşti, ■mia Belvedere; dar acea casă s’a inopinat de către Direcţiunea Căilor ute, a fost derimată şi local e pro-1 htea Statului. Iu fine cele trei voturi peste 220 d-lui Gămpineanu. erau signalele inncc ale unei corăbii—ele aparii au la trei miniştri: Aurelian, Stăm ■visoriu, incependu-se votarea pen-|u biuroul definitiv, secretul votului legalitatea operaţiunii au fost cu ăvărşire nimicite, fiiind că: V»| In loc de-a se scrie buletinele de către alegători, iar cei fără de ştiinţă de carte să se adreseze altor alegători, de încredere, agenţii electorali ii tră-mitea intr'o sală depărtată, unde este secretariatul general al primăriei, şi acolo scriitorii oficiali le scria buletinele de votare. Alţi aginţi, violănd asemenea secretul votului, ameninţau pe alegători şi le impuneau a-le arăta buletinele, dăndu-le altele scrise de mai nainte. La paravanele din sală, agenţi turburători se instalaseră cu forţa, ca să poată ameninţa sau vorbi cu oricine voia să intre spre a ’şi scrie votul. După paravane, agenţi poliţieneşti şi comunali făceau pe scriitorii permanenţi, notănd pe cei ce-ar fi votat in contra candidaţilor oficiali şi scriind buletinele chiar celor ce ştiau scrie. Cei cari au cutezat să ceară secretul votului, să garanteze conştiinţa alegătorilor, aceia au fost imbrănciţi şi insultaţi. In faţa acestora, mulţi din alegătorii liniştiţi s’au retras, coprinşi de indignare văzănd că nu mai era o operaţiune demnă, serioasă, legală, ci o formalitate întristătoare. In urma presentării acestui protest, d-1 Em. Pache Protopopescu a declarat că ’şi retrage candidatura, de oare ce votul nu era liber. La colegiul al IV-lea de Ilfov delegaţii au fost duşi, nu ştim de cine, ca nişte vite la tăiere, precum a zi-s'o d. C. A. Rosetti. D. Romul N. Opran a fost eliminat. Candidatura d-sale a fost retrasă, pentru ca să facă loc d-lui Pilitis. Agenţi dai poliţiei se vedeau intr’una printre delegaţi. In curtea primăriei doi domni — de sigur nu ai opoziţiei — impărţeau parale delegaţilor după ce eşeau din sala unde votaseră. Astfel d. Filitis a fost numit deputat, pentru că poliţia voia să-i plătească cele şase voturi, cu care a contribuit in colegiul I. La Galaţi săngele cetăţenilor a curs in ziua de 24 a votării colegiului III. Bătele şi ghioagele plumbuite, au fost singure libere să spargă capetele cetăţenilor şi să arunce spaima pănă in sinul familiilor. In dimineaţa zilei de 24, zi neagră pentru alegerea colegiului III, bătăuşii, înarmaţi cu ghioage plumbuite stălciau pe cetăţeni in curtea localurilor de alegere, pe stradă şi chiar in domicilii, spărgendu-le capul sub ochii agenţilor poliţiei, cari stateau impasibili. Şiroae de sănge curgeau din capetele cetăţenilor, şi in masă s au dus alegatorii la primul procuror, ara-tăndu’i capetele. Toată noaptea de 24 spre 25 bătăuşi au cutrierat suburbiele, cu ciomegele in măini, aruncând groază in cetăţeni. înşişi membrii biuroului definitiv de la secţiunea II, primind ame-rinţări, nu mai avură siguranţă a veni să ’şi exercite misiunea a doua zi la 25, şi suspendară votarea, cerend siguranţa vieţii de la autorităţile superioare. Alegătorii erau sequestraţi de teroare pe la casele lor. Urna ce conţinea buletinele zilei de 24, in velită in pânză şi acoperită de de sigiliele alegătorilor, stătea sub paza sentinelelor. Bandele de bătăuşi rămaseră singure stăpâne pe situaţiune in ziua de 25. Atunci se făcu planul a se inventa un nou biurou nelegal; pe la orele 2. p. nu, se vota fără control şi se proclamară nişte închipuiţi aleşi ai colegiului III. Numele cetăţenilor cu deosebire stăloiţi de bătăuşi plătiţi, sunt mătoarele : 1) . Tudor Mihail drept in creştet. 2) . Haralamb Dobrea are capul spart de şapte centimetre şi săngele ’i curgea şiroaie. 3) , Tudor Mihăilescu, are piciorul zdrobit şi umflat. Teodor, are la spa-răni mai mari de căt ur- are capul spart umărul stâng este zdrobit al obra- 4) . Vasilc te şi picioare pumnul. 5) . Mihail Teodor la ureche şi zului. 6Ţ Ştefan Ivan este stălcit la spate si măni. 7) . Neculae Manoli, din Vadu Ungurului, e bătut in mod grav. 8) . Tachi Gănescu acoperit de răni şi venă tăi pe spate şi măni. 9) . Comerciantul G. V. Radu a fost bătut de banda bătăuşilor şi hainele rupte bucăţi. 10) . D. Tudor Petrovici a fost bătut şi umplut de vinătăi de banda electorală. Numele capilor de bătăuşi, pănă acum cunoscute sunt 1). Ilie Ţepeluş. 2). Ioan Pelin, 3). Vasile Bojoagă. 4). Ştefan Căl-dăraru. 5). Dimitrie Anagnosti. 6). Gh. Ioneseu. 7). C. Cealăcu. 8). Const. Radu (Mocanu). 9). N. Tăm-peanu. 1). Ştefan 0. Rămniceanu. 11). Ivanciu Gheorghiu. La Rămnicul-Vălcii, ăncă înainte de alegeri manifestul partidului liberal era iscălit de unsprezece persoane din cari şase funcţionari, a- genţi direcţi ai guvernului şi doi comunal, ales membri din consiliul de prefect. Astfel funcţionarii şi agenţii direcţi ai guvernului ingerau prin manifeste de partid, asupra alegătorilor supuşi administraţiunii lor. Neavend decât dreptul de-a vota a doua zi conform convingerii lor, ei se erijară in adversari politici ai administraţilor lor do la cari primesc leafă. Aci mijloacele cele mai mişeleşti se intrebuinţară numai să scoată din urnă deputaţii guvernamentali şi mai cu osebire pe cei doi cumnaţi ai Si-mulescului, d-nii I Vilacrosc şi dr. N. Măldărescu. Toţi funcţionarii administrativi şi serviciul telegrafic chiar erau la dispoziţia d-lui I. Vilacrose; ore intregi şedea cu şeful staţiei inchis la aparatul telegrafic, vorbind cu diferiţi alegători de la Drăgăşani , Horez, Ocna ; şi particulari, cari veneau cu telegrame, trebuiau s’aştepte pănă când isprăvea d. Vilacrose. Dar Râmnicul Vălcii, paşalîcul bimulescului, e terenul clasic al tuturor nelegiuirilor. Acolo au fost scăzuţi fără voia lor la foncieră, pentru a fi declasaţi in colegiul II, oameni eu averi cunoscute, iar ca compensaţiune pentru scoaterea adevăraţilor proprietari mări din colegiul I, autentici şi din vechime inscrişi in acel colegiu, s’au introdus o suină de funcţionari ai prefecturii ce n'au de căt 20 păn’la 30 de pogoane. Acolo din majoritatea obţinută de d. dr. Măldărescu care era de 34, 27 de inşi simt funcţionări ai guvernului, incăt in realitate d-sa n a avut de căt — 7 voturi. Şi acest d, doctor, cumnat Si-mulescului, va veni in cameră să combată corupţiunea din colegiul I, introdusă de el ănsuşi. Ce-au tost asemenea majorităţile in alegerile din judeţul Suceava ? Colegiul I. 34 alegători, dintre care 31 funcţionari, 6 rude cu funcţii fără vot. Colegiul II, 39 alegători, dintre care 17 funcţionari, 5 rude cu funcţii fără vot. Colegiul III, 93 alegători, dintre care 57 funcţionari. Total 166 alegători, dintre cart 98 de funcţionari. Seăzăndu-se numărul funcţionarilor din numărul total, rămăn 68 alegători independenţi de administraţie şi de buget. Unde vorbesc ţifrele, ori-ce comentai- este de prisos. Proteste energice, semnate de o sumă de alegători, au venit din Iaşi, din Giurgiu, din Băcău, din Brăila, din Oraiova. de pretutindenea c'un cuvănt, in contra violaţiunii secretului votului, in contra ingerenţelor turbate ale agenţilor administrativi. In Judeţul Botoşani, la Cârteşti, la Călineşţi, la Deleni, la Botoşani, alegerile col. IV au fost violentate in mod nemaipomenit. După ce două sate, Călineştii şi Grigoreştii, au votat in cea mai ma- re parte pe aceiaşi delegaţi, remă-nănd candidaţilor impuşi de subprefectul-a mimai căţi va alegători, s’au furat din urnă voturile adevărate, s’au aruncat bilete false cu numele guvernamentale, şi sa făcut ris de adevăr ! Aşa ris, că delegaţilor votaţi de aproape unanimitatea alegătorilor nu ştim dacă li-a rămas un vot măcar I 123 de locuitori au protestat, trimi-ţend in reşedinţă 15 delegaţi cu protest iscălit, de obştie ! Ţeranii zic in suplică: „Voturile noastre la alegerea de „delegaţi la care am fost chemaţi in ..zilele de Duminică si de Luni 10-„11 Aprilie curent, au fost furate din „cutia de vot in care au fost puse „şi înlocuite cu altele, scoţăndu-se „vicleneşte delegaţi pe care nici i-um „visat, pe cari nu-i ştim, străini, venetici, pe care nu-i voim. „Cu toţi,—sute de Oameni I—am votat intr’un fel; şi din' cutie apoi am văzut că ese alt-fel I „Unul venia..., şi punea două-zeci de voturi pentru oamenii rămaşi a casă ! „bau luat voturile puse de noi, şi s au pus hârtii prefăcute, false ! „La ce ne mai întreabă cari sunt dorinţele noastre, voinţele noastre iu alegeri, când, pe urmă, se calcă in picioare, şi se fură, şi se pune in loc altele mincinoase. „Nu voim să ne poarte ca boii! Suntem Romăni, şi cerem dreptate ca să nu ne-o facem şi singuri! “ In fine punctul culminant al infamiei electorale ni se relatează din Romanaţi, acest brav judeţ care s’a purtat atăt de bărbăteşte, incăt merită numele său de Roma nati (născuţi la Roma.) Administraţia, cu dări in judecată şi persecuţii neauzite, a crezut de cuviinţă să şi atragă voturi pentru candidaţii ei. Tănărul St. Panait, cetăţean proprietar in oraşul Corabia, avănd vederi politice contrare guvernului, sub-prefectul Plăşii Olteni de jos, Gr. Leoveanu, eu reşedinţa in Corabia, a crezut de cuviinţă* să aresteze pe numitul, sub cuvănt că este condamnat la o amendă de 32 franci şi să’l trimită la reşedinţa judeţului, in Caracal, distanţă de 40 chilometri pe jos, legat de găt şi măini cu lanţuri, escortat de 2 călăraşi. Călăraşii au avut ordin sâ'l poarte prin toate comunele unde aveau hărţii de dat pe la primării, astfel că precursul a fost de peste 5 poştii. Aceasta e chiar uvertura operei PaJiod na Sibir ! ! Pretinde-vor nişte adunări, alese in asemenea condiţiuni, că sunt es-presiunea adevărată a tării ? Constatăm că suntem in plină revoluţie de sus. Condiţia de existenţă a unei societăţi omeneşti este paza legii pozitive. Cănd in alte ţări ori in alţi timpi se calcă legea, totuşi se admite o ficţiune care să legitimeze călcarea. Cănd Romanii, după bătălia de la Cannae, au fost siliţi să înarmeze pe sclavi şi pe puşcăriaşi in contra lui Hannibal, au zis — in cel mai .suprem pericol pentru ţară — „să ,jpresupunem că aceşti oameni sunt „liberi,1- căci după lege numai cei liberi aveau dreptul de-a muri pentru patrie. Fără nici un' pericol, in timp de linişte internă şi esternă, legea electorală cu toate dispoziţiile ei penale e luată in bătae de joc de administraţia unei ţări intregi, de la ministrul de justiţie incepănd, păn’la cel din urmă sgirie-hărtie. Dar călcarea de lege făţişă, comisă de-o pătură de oameni iu detrimentul ţării intregi, e o stare permanentă de revoluţie. Putrezit-au îndestul mărul acestei ţări, pentru a cădea in poalele unei TIMPUL puteri străine ? Face acest guvern lovitura sa de stat cu ucideri, intimidări şi corupţiune, in folosul vre-u-nui cuceritor ? Iată cestiunea ce ni se impune cu necesitate. Precupeţi de hotară şi de sănge omenesc, samsari vânzători intereselor ţSrii cătră regele Stroussberg şi cătră toţi străinii, roşii pot afirma c’au adus tara aceasta la apogeul co-ruptiunii, destrăbălării, orgiei guvernamentale. Ave Caesar ! ŞTIRI TELEGRAFICE Paris 13 maiu. — D. Waddington, care a plecat joi seara la Moscwa, se află acum la Berlin unde îndeplineşte o misiune politica. D. de Brazza, exploratoru trancez al A-fricei centrale, a ocupat satu Loango in Congo. Constantinopol 12 maiu. — Sultanul a declarat că nu va primi supremaţia Engli-terei in Egipt, dacă suveranitatea sa. asupra acestei tSri e recunoscuta printr’un tratat special contra-semnat de către toţi semnatori tratatului din Berlin. Berlin 12 maiu. —Inaugurarea solemnă a eipozitiunei igienice a avut loc azi supt preşedinta Principelui Imperial şi in prezenţa miniştrilor, a ambasadorilor, autorităţilor din capitală, din reprezentanţi al Bavariei, al Sacsoniei. al Wurterabergului şi a ducelui de Baden. Ylena 13 maiu. — Principele Rudolf şi Principesa Stelania a sosit la castelu de Laxenbourg. Ziaru „Fremdenblatt“ incunoştintează că măine vor apare două patente imperiale : cea d’inteiu disolvănd Dieta de la Carniol şi ordonând noi alegeri ; a doua convo-când dieta Austriei-de-jos pentru 21 Maiu, acelea ale Salzbourgului. Styriei şi a Sili-siei pentru 28, acea a Tyrolului pentru 4 Iuniu, acea a Bucovinei pentru 20, acea a Dalmaţiei pentru 28 şi acea de la Go ritz şi de la Istria pentru 16 Iulie. Convocarea celor alte Diete pare reser-vatâ pentru un alt period mai depărtat. Informaţi iuti Vocea Govurluiului întreabă pe d. prefect de Covurlui: ştie d-sa ca comisarii săi merg din cârciumă in cârciumă, amerinţănd şi închizând du-ghenele tutulor acelor cari au votat pentru candidaţii noştri, iar ca pretext pun că nu ar fi având formalităţile îndeplinite? Dacă d. prefect nu ştie, ’i denunţăm faptul, şi suntem gata a ’i da nume proprie din despărţirea I. Nu s'a mai auzit ca comercianţii, cari au magasii deşchise de căte 10 şi 20 ani, astăzi să li se inchidă in mod aşa de meschin. Până cănd aceste persecutiuni ? Roşii din Galaţi, pe rangă cele l'alteatrocităţi ce au comis in alegerile de deputaţi, ne crezendu-se, se vede, in stare de a reuş şi aşa, au adus la vot şi oameni cari n’au dreptul de cetăţeni români. Unia din aceştia, precum Niculae Hagi Ionescu şi Ghi-ţă Hagi Ionescu, au fost deja denunţaţi parchetului. Cei-l’alţi vor fi denunţaţi in curând, spune tot Vocea. „D. Mihail Kogăliceanu,u— deputatul ales de colegiul I de Botoşani, a adresat d-lui 0. Ghika şi d-lui I. Hermeziu următoarea telegramă: „Rogu-vă esprimaţi toată recunoştinţa mea bunilor şi bravilor mei alegători pentru increderea şi sufragiul ce au bine-voit a’mi acorda ; după săvârşirea alegerilor, voi veni in persoană sa le esprim gratitudinea." D. General Pilat din Botoşani nu să mulţumeşte că d-sa face politică militantă in potriva tutulor prescrip-ţiunilor constituţiunei ţărei, a mai pus şi pe oficiări -din armată să recruteze voturi; şi ce e mai mult, a făgăduit inaintări oficiărilor cari vor face pe rudele lor să voteze cu roşii. Botoşănenii au protestat cu indignare, şi brava noastră armată ancă protestează in contra acestei insulte ce se face celei mai sublime institu-ţiune naţională. Aflăm cu părere de rău că D. Procuror din Botoşani a delegat pentru constatarea alegerilor abusive din Oăr-lineşti pe d. sub-prefect Iamandi, silitorul tuturor abusurilor. D-sa a pretins că nu poate merge in persoană pănă in Călin eşti. Dar cum a fost a doua zi după scanda in Bucecea pentru un val de pănză sustras de sub sequestru in dauna unui evreu ? Drepturile politice a 120 de săteni nu fac căt un val de pănză a unui evreu ?! Constituţionalul, după care reproducem liniile de mai sus, regretă faptul acesta. Aflăm că d. Dimitrie Brătianu, ales senator al coleg. I de Argeş, a declarat că refuză acest mandat, de oare-ce candidatura sa a fost propu-{să do comitetul electoral al partidei guvernamentale, şi d-sa nu voeşte să fiă ales, sau mai bine numit, de către stăpânire. Alegerea dela Iaşi Ni se telegrafiază : Ingerinţa şi intimidarea au fost la culme. Candidatul guvernamental, principele Grigorie Sturza. a intru-nit abia 80 voturi din 150 votanţi. Candidatul oposiţiei Mărzescu a întrunit 64 voturi. Alegerea a fost protestată in cursul operaţiunei electorale, din causă că votul a fost pe faţă şi nu secret după cum prescrie legea electorală. Alegerea din Galaţi D. G. Volenti, candidat al oposi-ţiunei, la colegiul II de senatori, văzând presiunea ce se face asupra alegătorilor, care sunt obligaţi a vota pe faţă, a dat o protestaţiune şi s’a retras. Fraudă electorală In Botoşani N’a rămas manoperă întrebuinţată pentru a impune colegiului I de Botoşani, candidaţii guvernamentali ; dar falsificarea listelor electorale cu in-scrierele cele mai neregulate avea, mai cu deosebire, să producă resul-tatul dorit. Ast-fel s’a umplut lista colegiului I de Botoşani cu sumă de alegatori străini, cari pănă-acum ş’au avut domiciliul po’itic constant, şi au exercitat dreptul lor de vot pănă la urmă prin alte judeţe; precum doi fraţi I-săceşti cari au votat in tot-d’a-una in Dorohoiu ; — doi fraţi Boldeşti cari au votat in Craiova: D. Dr. Bucşănescu care a votat in Iaşi. Toţi aceşti domni nu puteau să voteze in Botoşani de căt sub condiţi-unea unei prealabile declaraţiune de strămutarea domiciliului politic, făcută atăt la judeţul ce părăsiau, căt şi la judeţul Botoşani unde pretindeau să iee parte la vot in viitor (art. 30 legea electorală). Dar nici această combinaţiune, de şi da cinci voturi abusive partidului liberal-naţional, n’a putut să-i dea majoritatea, şi la votarea biuroului definitiv oposiţiunea a dobândit 27 voturi, remănănd guvernului numai 22, cu cele ilegale, cu tot. Biuroul definitiv al oposiţiunei is- butind, n’avea a s’ingriii de soarta alegerei; majoritatea cu care se alesese era mai presus de toate încercările roşilor. A vrut insă să dea o lecţiune de legalitate călcătorilor aşezământului electoral. Un alegător contestase dreptul la vot a persoanelor sus arătate. Biuroul hotăra să se pronunţe in privinţa fie-căreia cănd va veni să ceară biletul de vot. Cănd fraţii Isăceşti veniră, biuroul ii întreba dacă, n’a votat pănă in cele din urmă in Dorohoiu. Răspunsul fu sincer. — Da. — Şi aţi făcut declaraţiune de strămutarea domiciliului ? — Nu. — Atunci, D-lor, nu puteţi vota! Cei-l’alţi alegători cari s’aflau in aceeaşi condiţiune ca fraţi Isăceşti, nici s’au mai presentat. Ast-fel biuroul a păzit legea cum era dator s’o păzească oprind pe alegătorii ilegal înscrişi, cari singuri mărturiseau că n’aveau dreptul d-a lua parte la vot. Dar precum biuroul ş’a făcut datoria, am dori ca parchetul să ’şi facă pe a sa. Domnii Isăceşti despre cari biuroul a constatat că n’aveau drept la vot, şi cei-Lalţi domni ea-ri nici s’au mai presentat apoi retră-găndu-se de la urnă cu tot grupul guvernamental, au participat la votarea biuroului definitiv! N’aveau dreptul la aceasta. Participând s’au făcut pasibili de pedepsele edictate in art. 78 din legea electorală care sună ast-fel : „Ori-ce persoană,... va fi luat parte la vot nefiind înscrisă in listă, sau fiind lipsită de dreptul de aleyS or,... se pedepseşte cu amendă de 50 galbeni cel puţin şi de 500 galbeni cel mult, sau*, cu închisoare cel puţin de opt zile şi de trei luni cel mult. “ Pentru a pune in evideţă gravita-ea caşului, publicăm următoarele rânduri trase din Eossi, Oours de droit constitutionnel: Cum se poate săvârşi schimbarea domiciliului politic? Legiuitorul a pescris forme deosebite ; n'a vroit ca alegătorii să se mată transporta in dreapta şi’n stânga ca nişte „trupe volante"...... . . . Se cere o îndoită declaraţiu- ne de strămutare, cu 6 luni înainte. Aceste sunt garanţii: pot supăra, uneori, pe cutare ori cutare alegător, dar asigură sinceritatea alegătorilor din o localitate in contra unei surprindere. Dacă un individ ş’ar pu-ea strămuta domiciliul fără nici o condiţiune, ce lesne i-ar veni guvernului, in caşuri anume, cănd in ajunul unei alegere s’ar teme ca acea alegere ce i-ar importa mult, să iasă rău, să facă un număr oare-ea-ro de alegători să'şi strămute domiciliul ? Ei bine ! cu sistemula organisi de ege, de al de acestea nu se pot tace. In faţa delictului comis prin votarea la biuroul definitiv a unui număr de persoane ce n’aveau acel drept, mai mulţi alegători din Botoşani au dat parchetului următoarea denunţare : Domnule Procuror, Sub-semnaţii a'egâtori din Colegiul I-iu de deputaţi, am văzut in ziua alegerei că mai mulţi domni alegători din judeţul Do-rolioiu, cari au votat păn'acum neîncetat numai in Dorohoiu, — insă erau inscrişi şi pe lista aligatorilor din Botoşani, violând legea (doctorală care nu permite schimbarea domiciliului politie de c.ăt sub conditi-unea unei prealabile declaraţiune făcută cu trei luni de zile mai nainte de formarea listelor atât la locul ce părăsesc cât şi acela unde pretind să faott parte in viitor, —au participat la1 votarea biuroului definitiv la alegerea din Botoşani, de şi nu făcuse declaraţiunea prescrisă de lege. Astfel domnii aceştia ; ast-fel domnii Boldeşti cari votau cei d’ânteiu laDorohoi, cei din urmă in Craiova ; ast-fel D. Buc-şânescu care a votat păn’acum in Iaşi. Articolul 99 din legea electorala pedep-şeşte p’acela care, fiind înscris fără a avea dreptul de alegător, va fi luat parte la vot. In puterea acelui articol de lege, v6 rugăm să daţi curs acţiunei publice in contra acelor cari au călcat disposiţiunele le-gei electorale, cari au violat drepturile stabilite de Constituţiune. Bine-voiţi, Domnule Procuror, etc. Urmează 17 semnături alegătorilor Gol. I. Aşteptăm să vedem dacă şi in această acţiune parchetul se va ţinea de prudenta, dar regretabila reservă, in care il vedem inchis de mult faţă cu asupriţii politici ai regimului roş. Alegeri libere? î..?? Nu’şi poate închipui cine-va la ce criminale uneltiri s’an şcoborît sbirii administrativi din Botoşani spre a impune alegătorilor votarea candidaţilor liberali-naţionali. Ast-fel pentru a face presiune asupra fraţilor Goilav. alegători in colegiul I, acum căte-va septămăni subprefectul plasei Ştefăneşti, d. Barbu găsise cu cale a porunci consiliului comunal din Rînghileşti, proprietatea familiei Goilav, proscripţiunea de pe teritoriul comunei, a vr’o patru-zeci de oameni, părinţi de familie, lucrători, maşinişti, servi,.... sub cuvânt c’ar fi vagabonzi ! „Constituţionalul" a făcut larmă. S’a făcut o anchetă de d. Arapii, membru Comitetului permanent. Lucrurile rămaseră baltă. Se credea toate aceste nefaste proiecte părăsite. De odată, in ajunul zilei alegerilor, primăriul de Rînghileşti a aruncat la toţi proscrişii somaţiuni să părăsească in 10 zile comuna unde’şi agoni-sau existenţa ! Scopul somaţiunilor e prea învederat. Au următoarea co-prindere : SOMAŢI JT *N E Noi primarele comunei Rînghileşti din plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani In basa hotârărei consiliului acestei comune sub No. 6 din 6 Fevruar a, c., re-masâ definitivă, somam pe D... ca pân’in termen de 10 zile să părăsească această comună, la cas contrariu va fi expulsat cn putere publică conform legei. p. Primar : Niţă Grigoraş. Secretar com. Măcărescu No. 569. . 1883 Aprilie 10. In faţa acestor monstruoase perse-cutiuni, cetăţenii botoşăneni cuprinşi de o legitimă indignare, au adresat Ministrului de Interne un protest. Aşteptăm resoluţiunea ministerială. Declarăm insă : săse'nceteze odată cu asemeni mişelii, căci răbdarea omenească are marginele ei şi lumea obosită de a ruga in zadar pentru respectul drepturilor Cetăţeneşti, va incepe, desperată, a face apel la forţele care ’i impun ! Alegerile in Dorolioiu Ca să cunoască ţara cu preţul a cător mişelii d. I. C. Brătianu s’a putut alege deputat in Dorohoiu, reproducem nrijiătoapea telegramă transmisă de d. Calimachi către M. S. Regele : Majestuţei Sale Regelui, Bucureşti Ne-rnai aflând aci in judeţ nici o autoritate la care se putem alega spre a li a- pâraţi de violenţele Prefectului, . iu drept a recurge la autoritatea Voastre. Procurorul a fost depărtat, fiind prea onorabil şi n’a fost inlocuit. litar inaintat de curând la gradul ral, se alia transformat in agent pentru judeţele Botoşani şi Doroho tectul de Dorohoi, Dimitrie Moruz, du-se de ori-ce sfială a colindat, tr impuind Primarilor, cn ameninţări, gâ delegaţi după placul seu, asem meninţa pe proprietarii cari nu \ voteze după placul său; mergând la să li ceară votul. Toate birjele dir hoi le-a sechestrat. Eu personal si rit de patru agenţi poliţieneşti, mele sunt înmânate Prefectului cai liciază de densele. Odaia mea la oi găurită pe din afară de cătră adjji1 ţie ca să poată auzi ce se vorbepi ne. Pot zice că chiar viaţa mea es ricol. Dacă sub un asemenea terori poate fara să’şi manifesteze dorini pun această cercetare la apreeiarea’1 Voastre. C aUirt ALEŞII COLEGIULt DE SENAT Ialomiţa.—Petre Grad• şfej Fe'ciu —Niou I. Costandaii Grădl Costandai Tecuci.—general St. Fălci. Dorohoiu. —Matei Gar.e. Teleorman — Pişcă,. Olt.— Galiţa, Covurlui — Geneătf Genial Biuseil.—Geienal Cernat. , Mehedinţi.—Gen. Al. \ngfl Vlaşca,—Ap. MăMiiescu. Tufcova — 0. Nac-, Ronm. — lo'vLehc Mo rţurif <• orj.—Eugeifiu 8 lăţesc» Botoşani.—General 0. Pi Dolj—N. 8. Guran. Argeş.—1 oan Mergi (oman. Prahova. —Vasile Şamani Iaşi.—Gr. M. Sturza. B. -Sarat.—?o' izu M: eşunesi Bacău.—D. C. Lupaşcu. Muscel.—M. Schina, Demboviţa—Isaia Lerescu Neaillţu.—Io rdaclie Nano.. | Romauaţi. -N. L. Lăcuste? Suceava.—General Dabija, 1 R.-Yelcea.—Grigorie Capele1 Yashii.—Temistocle Bastacţ Brăila.—General Teii. Putna — Gh. Orleanu. Ilfov. —Dr. Severi» (oposij abţinut). jjG .. mc Cine a rotat in locnl alegatorii Următoarea denunţare, se de 5 alegători, a fost adresaţi cbetului din Galaţi. Din ea vedea că capul de bandă Ţ care a spart capul la alegător supus austriac, şi prin urmare nu avea dreptul a veni la vot! denunţarea : D-le prini-procmror, Sub-semnaţii, de naţionalitate oi; Români, locuitori, proprietari in acestj precum şi alegători iu colegiul III Cameră, ne a surprns şi ne sa cum d-nii Niculae Hagi Ionescu ta Hagi Ionescu, de uaţionalitai ginară elină şi supuşi acelei ţiuni, asemenea Ghiţă I. Roman Ţepeluş, supuşi austriac!, şi toţi acel rataţi mai sus ş'au permis ca in zi| 25 aprilie curent a vota in colegiul pentru Cameră; apoi fiind că d-lor 1 îndeplinit formalităţile pretinse deT ţârei să urmeze conform art. 16 din dicele civile, să solicite şi să ciobani naturalisarea şi calitatea de Români I onor. Corpurile legiuitoare, până câiţ poate vota nici un străin in ori-ce colţ prin conseeirţâ dânşii au votat fiau® j i de aceea cerem darea lor in judecată A a'şi primi penalitatea prevăzută de * ' şi 91 din legea electorală. (Semnaţi) : T. Uihăilescu, G/morfjJ Undit. I. Vasilin. N. Penii şi T. 11 TTMPTJL iinira din Slatina următoarele duri : omitetul Opoziţii-TJnite, in nurae-Ki nilor alegatorii adevărat libe-i independenţi, ce au rezistat tu-tentaţiunilor de corupţiunc, cele mai desgustătoare, ces’aupu-Pedea vreodată ; — Salută cu ine pe Nobilii bărbaţi ai opozi-nite pentru reuşita d-lor in a-;i ; adaogănd tot de odată ar-ele noastre felicitări, acelor dis-,»■ a căror adevărată Virtute Oi-jit şi independent au fost cu jt mai presus de toate ispitele iaptibile, de care sau făcut capa-■şi acum, ca tot d'auna un g a zis in deridere: Liberal Naţio- Comitetul Opoziţii- Unite ' ECOURI STREINE Rusia lupă cum se anunţă din Petersburg negream Festivitatea s a terminat pe •a miezu nopţei. Franţa .,Franc$“ publică o telegramă, care spune că o persoană intimă cu corniţele Wilhelm Bismark ar ti aflat de la acesta, că starea sănătăţei prinţului Bismark e îngrijitoare. Cartea galbenă a apărut. Ea are 91 pagi ne ; conţine protocoalele conferinţei de la Londra cu anexe: notele representanţilor României, Serbiei şi Bulgariei, tractatul şi regulamentul dunărean cu 108 articoli. „Times“ pledează pentru un nou canal de Suez şi zice că Lesseps n’are monopolul. CRONICA ţurile oficiale de acolo nu se ocu-lecăt de pregătirile pentru inco-kre. Toţi senatorii vor trebui să ire, dar numai cei din primul de iament vor funcţiona in calitate o-ilă la incoronare. Ţarul a desig-deja pe militarii cari vor ti ataca adjutanţi pe lăngă persoanele âciare ce vor sosi. Aceşti adju-ji au şi plecat pe la diferite sta-ii dela graniţă spre a aştepta pe teţii princiari. uvernul Rus a închiriat in Moşia 60 locuinţe comfortabile, ce se i pune gratis la disposiţia reporte-c de ziare, admişi la in coronare, le calea, pe unde va trece corte-de incoronare. se vor ridica cinci ţi tribune pentru 10,000 persoa-5000 locuri sunt reservate cetă-îlor din Moscova şi 5000 pentru .cţionari.—In ziua încoronării, când .vor incepe grandioasele serbări udare, se va da drumul unui ba-uriaş, in al cărui gondolă intră persoane. Din gondolă se vor a-rica mulţi mei monede comemorative argint. Serbia Duvernul şerb a dispui1 includerea îericei serbe din Moscova, pentru autoritatea bisericească de acolo a mis de a se pomeni in acea biţi că numele mitropolitului Teodosie Serbiei. nvocarea Scupştinei celei mari s’a iănat, iar Scupştina ordinară nu se întruni de căt la toamnă. Intr’a-jtea guvernul se ocupă cu pune-4 in aplicare a legilor importante, ;ate in ultima sesiune şi cu orga-iiirea ministeriului de agricultură şi merţ, creat de curând. I Muntenegru in Cetinie se depeşează 28 A-ilie : „Ieri a fost primirea corpu-diploinatic de către prinţul Bul-iiei. După ameazi s’au ţinut mare pe dealul Prilip, la care au it parte 4000 oameni infanterie cu nă baterii de munte, supt coman-lui Martinovici Kutovaţ. Prinţul Igariei a primit maraa cruce a linului Danilo şi in schimb a oferit prinţului de Muntenegru irea cruce a ordinului Alexandru. Ieri la 8 ore seara a fost o se-oadă şi un conduct cu făclii in o-nrea prinţului Bulgariei. Cănd con-iu a sosit la palat, unde erau a-aiaţi ca la 6000 oameni, prinţul Igariei şi Nikita s’au ivit pe bal-n, cărora un muntenegrean le-a lesat o cuvântare. El a zis, că inţul Bulgariei, primu suveran care zenit pe pământul muntenegrean, a t salutat cu entusiasm; că e ma-insemnâtatea venirei primului domn Bulgariei libere la peporul frate i Muntenegru. Prinţul a mulţumit limba bulgară pentru primirea irdială, zicând să trăiască prinţul poporul Muntenegrului, Lumea punse zicând : Trăiască ! iar mu-a intonă imnul bulgar şi munte- Din ajunul zilei de 1 Maiu, plouă, iu Bucureşti continuu. Timpul este răcoros. Astăzi dimineaţă, ancă vărsa ca şi cu găleată. La PIoeşti ui se spune că a dat alaltăieri piatra in mărimea unei nuci. S’au făcut multe păgubi. Holdele nu sunt finsă atinse, căci grindina a căzut numai asupra oraşului. REVISTA ZIARELOR B:nele Public plânge apunerea la col. I din Ilfov, a strălucitei Beizadele, d. Ghica, „preşedintele tuturor Societăţilor presinte şi viitoare !“ „In deşert apusa Beizadea a încălţat faimoşii săi botforţi decoraţi, cu care făcea odinioară admiraţiunea ca-pitalică. In deşert au cutreerat oraşul şi judeţul de la răsărit la apus şi de la miază noapte la miază-zi. In deşert a făcut vizite, a făcut promisiuni, a trămis prezente peste prezente alegătorilor, ba la upii a mers cu sacrificiul pănă a le trămite şi portocali. Ţ?In deşert Beizadeaua a pus in mişcare intregul aparat al celor opt mari servicii in capul cărora este pus de stăpânire, făcând din fie-care un agent electoral.“ Resboiul W. pune in cumpănă pe cei aleşi de roşii şi pe cei combătuţi de; ei apoi zice: „Noi ştim că in ori ce ţară constituţională, parlamentele sfint compuse de crema naţiunei, de tot ce este mai demn, mai capabil şi mai onorabil ; să vedem acum cine sfnt aleşi noştri şi cine cei respinşi şi combătuţi cu atăta înverşunare de guvern. D-ni Oogâlniceanu, L. Gatargiu, general Florescu, G. Vernescu, A. Lahovari, general Mânu, N. Blaramberg, Prinţul Alei. Ştirbei, Iorgu Radu, Ioan Ionescu de la Brad şi mulţi alţi asemenea nu au fost consideraţi, de către cei de la putere, ca demni pentrn a figura intre reprezentanţi ţerei, şi dacă uni din ei au isbutit totuşi să fie aleşi, cauza este că alegatori lor n’au putut să fie influenţaţi prin nimic de către stăpânire. Bărbaţi de mai sus cu un trecut politic in această ţară, care au adus servicii reale ţerei, stăpânirea a căutat sâ'i inlăture spre a face loc unor ce lebrităţi patriotice, ca de esemplu : d-ni Dimancea, Vilner, N. Constandinescu, Sâ-veanu Radovici, Ştefan Belu, Fundescu, Fărcăsanu, Epurescu, Ianoli, Stancu Be-chianu, A. Dimitriade, Stolojan , Varia , Malaxa, Ornescu, Ianov, Dornescu. Rădu-lescu, C. Mărgăritescu, Anastasiu, Costes-cu Gomăneana, fi. Antonescu, Bastachi, N. Manolescu, col. Alcaz (postovar), Juvara, G. Bădescu, Iuraşeu, T. Filitis, Miceseu Boldur Lăţescu, Guriţă, Lupescu etc. eur etc. ? ? Aceştia constitue crema naţiunei romane ? Aceştia şi numai ei reprezintă averea, inteligenţa, capacitatea, patriotismul şi onestitatea in ţară ? Asta este marfa voastră parlamentară de „prima calitate" ? Aceştia şi numai aceştia au dreptul şi sent demni d’a schimba pactul fundamental al ţerei ? a Lăsăm pe cititori să cugete singuri, să compare pe cei aleşi cu cei combătuţi de stăpânire, şi să judece pe ce tel de mâini a ajuns statul romăn". bibliografie A eşit de sub tipar : Dorinţele partidei naţionale din Moldova (redactate in Bucovina, la anul 1848) de Mihail Kogălniceanu (publicate la Cernăuţi, in tipografia Eck-hard, şi reeditate acum din nou de comitetul opoziţinnii-unite din Taşi, cu o prefaţă şi note) do George Mărzesai (împreună cu Apelul Comitetului opoziţiu-nii-unite din Iaşi cătrâ alegători). Iaşi 1883.—O broşură de 64 pagine. Comitetul Opoziţiunei-Unite dm Iaşi 1 a autorizat pe d. G. Mârzescu de-a reedita din nou, programul din 1848, care poartă numele de „Dorinţei» partidei Naţionale din Moldovă.“ N’are cineva decât să’l citească cu atenţiune, pentru ca să rămăe pe deplin convin că principiile revoluţiunii stipulate in celebra „ Declaraţiune a drepturilor omului sunt formal proclamate prin acest program. Moldova cugetătoare a avut deci barbaţi luminaţi şi independenţi, carora generatiu-nile ce s’au succedat de atuncea incoace, ar trebui să le păstreze recunoştinţa ! Cităm, cu titlu de esemplu, căte-va nume din persoanele care au luat parte la mişcarea naţională din Moldova, in 1848 : Alexandru Cuza, alesul naţiunii române in 1859, Constantin Negri, Dhnitrif Balet, Manolachi Kostachi, Alexandru Mo-ruz, fraţii Vanait şi Constantin Cazimir, Qrigori Romalo, Dimitne O radi. Alexandru Bussu, T oader Stop, A asii e M ălinescn Vasile Zaharia Moldoveanu, şi alţi mulţi, trecuţi din viaţă. Intre bărbaţii pe care ţara are fericirea de a-i posede ăncâ in viaţă, cităm iarăşi numai cu titlu de esemplu, pe bătrânul Iorgu Fadu de la Bârlad, George Sion, Iorgu Gantacuzin, Lascar Rosetti , Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, etc. Din prefaţa d-lui Mărzescu reproducem următoarele: Din discursul d-lui Mihail Kogălniceanu, rostit anul acesta in Camera deputaţilor in şedinţa de Ia 11 Fevrusrie resultă că d. Vasile Alecsandri, secretarul Comitetului Naţional din Moldova, a fost însărcinat de a publica şi comenta programul iu 5 puncte, şi care program, din causa imprejurâ-rilor politice de atuncea, cerea păzirea Regulamentului. După nâbuşirea mişcării naţionale din Iaşi in luna Mait, 1848, lib ralii şi parte din conservatori, unii au trecut graniţa, iar alţii, surguniţi fiind la Măcin, au putut scapa din măna escortei militate care ’i conducea acolo. Parte din aceştia s’au adunat la Cernăuţi, parte la Braşov. Aicia s’au schiţat bazele principale ale adevăratului program al partidului naţional revoluţionar din Moldova, şi s’a comunicat refugiaţilor diu Cernăuţi, unde d. Mihail Kogălniceanu a completat şi desvoltat programul de faţă, care poartă titlul de „Dorinţele partidei naţionale din Moldova, “ şi care a devenit e-vangelia politică a mai tuturor Românilor din Moldova. Ar face deci bine atât d. Constantin A. Rosetti cât şi d. Ioan C. Brătianu se fie pe viitor mai modeşti, a nu face gură mare şi a se tot mândri că dânşii sunt aciea cari au făcut totul in ţara aceasta, că crierii lor politici au proiectat şi au ştiut pune in aplicare marile reforme naţionale şi sociale care din doufi provincii vasale au făcut România de astăzi ! Alexandru Ioan este acela care a sâver -sit unirea terilor suiori, a secularizat averile monastirilor inchinate, inapoind, — după cum zice in proclamaţia sa de la 2 Mai 1864, — domeniului naţional a cincea parte a pămentului romăuesc, a resolvit marele problem social al improprietâririi sătenilor, a unificat legile, dotând ţara cu unul şi acelaş corp de legislaţiune positivă, a proclamat şi pus in aplicare egalitatea înaintea legii, abolind peutru de-a-pururea distincţiunea barbară intre „evghenişli“ şi „oameni proşti,“ a secularizat căsătoria, a a dat aceleaşi drepturi copiilor de ambe sexe,... intr’un cuveut a schimbat faţa sociala e ţerii. La realizarea tuturor acestor mari acte, in ce şi cu ce au contribuit aceşti mari oameni politici numiţi C. A. Rosetti şi Ioan C. Brătianu, pentru ca astăzi se aibă cutezanţa se ne asverle in faţa noastră, a Moldovenilor c’am fi nişte capete ănguste, şi numai mulţumită vastei lor inteliginţe politice, ţara n'a stat pe loc ?.... Punem intre-barea şi lăsăm la dreapta judecată a tot ce este suflare romanească, ca studiind de la 1848, şi până azi, toate faptele petrecut'*, să judece dacă Românii de dincoace de Milcov n’au drept a se revolta când v6d pe aceşti doi barbaţi politici, acum h bătrâneţe, trâ-tănd o jumetate de ţară ca o simplă adunătură de făpturi umane care se nu aibă alt rol decât numai acela de a repeta ne’n-celat că „ dănşii sunt aciia cari au făcut totul in ţara aceasta ; şi că prin urmare, la glasul lor toţi se'ngenunchiâm şi să nu cutezăm a zice un cuvent măcar !!.... Cetească Românii, ,Dorinţele partidei Naţionale din Moldova.“ şi apoi judece dacă goana întreprinsă de d. Ioan C. Brătianu contra a tot ce-a mai remas inteligent şi independent in această ţară, in scop numai de a se mănţinea la putere, este fapta unui adeve-rat democrat şi om liberal ! Or căt s’ar sili d. Ioan C. Brătianu mână ’n mână cu d. C. A. Rosetti sa facă din ţară o turmă şi un păstor, nu vor isbuti!.... Nu nuu ai juna generaţiune, dar şi tinerimea de prin şcolile naţionale de deşteaptă acum, şi vede că ţara este ameninţată de a pica sub un regim, pe care in 1848, Moldova cugetătoare, conservatori şi liberali, tineri cu betrăni la un loc, prin curaj, tărie de caracter şi prudentă politticâ, au ş tiut sâ’l restoarne! Banca Naţională a României Banca având a construi pe terenul seu cunoscut sub numele de Hanul Serban Vodă publică lieitatiune pentru ziua de „7 Maiu la 8 ore ziua“ pentru dărâmarea unei părţi însemnate din construcţiunile vechi esis-tente. Doritorii de a iua in întreprindere această derâmare se pot înfăţişa in orice zi de lucru de la orele 2 pănă la 5 dupe amiazi, la Secretariatul Bâncei Naţionale spre a lua cunoş-tiinţă de condiţiunile dărămărei. convinge in anul trecut de strieteta şi lealitatea cu care ne am împlinit obligaţiunile luate, ne vor acorda şi mai voios favoarea d-ldr. Primim asigurări şi in biroul Di-recţiunei noastre strada Carol I No. 9 şi la Agenţia noaastră principală pentru Districtul Ilfov Calea dorobanţilor No. 11 şi de la Sf. George a. c. Calea Victoriei No. 23. Direcţiunea Generală. „DACIA ROMĂN IA“ Societate generală de Asigurare in Bucureşti Avem onoare a aduce la cunoştinţa d-lor acţionari ai Societăţii noastre, că, in urma decisiunei Adunărei generale de 12 f24) curent, cuponul No. II al acţiunilor noastre, se plăteşte cu începere de astăzi la Casieria noastră Centrală cu lei 40, in bilete, de fiecare acţiune, adică 16 °/0 din Capitalul vărsat de lei 250. Bucureşti 13 (25) Aprilie 1883. Direcţiunea Generală. Judele de instrucţie al tribunalului Ilfov, cab. III Crima de la cimitirul Sf. Troiţa (24 - 25 Aprilie 1883) Signalmentele asasinului RADU CHRISTEA sunt: statura mijlocie, ca de 20. ani, oacheş, slăbănog, mustaţa abia se vede, buzele delicate, îmbrăcat cu camaşă şi ismene albe, zăbunu cu vergi verzi şi negre, căciulă neagră in cap, ghete in picioare. Semn caracteristic : vorbeşte une ori cu f in locul de t, aşa in loc de „din partea asta" zice „din parhia asta." THEATRU NAŢIONAL Marţi la 3 Maiu 1883 Representaţie extraordinară dată in beneficiul D-lui Ştefan Julian. Se vor juca piesele: Julian e blond sau brun ? comedie intr’un act, de D-nu Ştefan Vellescu ; Villa, Regală comedie de ocazie intr’un act de D-nu V. Alexandrescu ; Mincinosut. comedie de caractere in 2 acte, de D-nu St. Vellescu. ad No. 14852 CĂILE FERATE ROMĂNE Ir^utolicaţAiine Direcţiunea Generală a Căilor ferate Române aduce lacunoştinţa generală că cu incepere de la 1 Iuniu stil nou (20 Maiu stil vechi), mersul tuturor trenuritor in toate direcţiunile este schimbat. Afişe detailate sunt distribuite in oraşe şi prin gări. Librete indicatoare ee mersul trenurilor cu toate legăturile internaţionale, vor fi de vânzare la toate casele de bilete ale Staţiunilor. Bucureşti, 9 Maiu, 1883. Direcţiunea Generală. „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE Sosind timpul asigurărilor in contra pagubelor de grindină venim a atrage atenţiunea d-lor agricultori asupra marei inportanţe a acestor asigurări, comunicând tot-d’odată, că am înzestrat pe agenţii noştrii din toată ţara cu instrucţiunile necesare pentru primirea fi efectuarea acelor asigurări. Consiliul nostru de Administraţie a decis de a se menţine ca in anul trecut participarea asiguraţilor cul5°/0 la câştigul net, ce va resulta din afa-c rile de grindină din ţară. Aducem această la cunoştinţa domnilor exploatatori de moşii şi suntem convinşi că astăzi, după ce s’au putut CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 2 maiu 1883. Comp. Vând 5olo Renta ‘mortiaibilâ. . , 92'|a 92»[4 5*|„ Renta Română Perpetuă . 91»/. 92i/, 6°|o Obligaţiuni de stat. . . . 98 «/v 99'r 6o[0 Oblig. Căilor f- Rom. regale 1081|2 104 t|o 5o/o , Monicipale 86® 871/, 10 fr. > Căsoi Pensiunilor 300 1 225--- 230- 5olo Scrisuri funciare rurale. . »2>/a 92»|* 7oio .» Scrisuri Ruralo.. 104M, 105- 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 895, 90h* 6oţo ... 99*14 1001/, 7o[o » » » 10S3|* 104H2 Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 3l’i, 32- Acţii Băncei Naţionale Române 2501 1335 1340 , , Soc. cred. m„b. rom. 250 1. 230- 232- > > , Rom, de construcţii 5001. 528--- 530--- , , , de Asig. Dacia-Rom 800 1. 418- 420- ..... Naţionale 200 1. 285- 237- Diverge Aur contra argint. . ... l»/4 2 --- > . Bilete de Banque . . l»/4 2 --- Fiorini valoare Aastriacâ. . . . 211 2.18- Mfrrci germane. .... 1 23 1.25- Bancnote franceBe...... 99'|s 100'/, nc impuidia'l un salon fnimos Ut. lllbrllnlnl mobilat cu csme- dormR Strada Pietii Amzei No. 6. Pensionatul Gackstatter S’a mntat in Srada Lutherană No. 12. DtflBDIk' chirurg-dentist are onoa-. FXiDnlfV rea d’a face cunoscut că a renunţat d'a se muta şi că va urma a locui in strada Şpirbey-Vodâ No. 9. 4 IPSOS DE OAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASĂ SINGER C t NEWYORK. M0THES.1 i:R. JuA'Jwj ~ AimrV ii,ll.hr» f 4‘tojmw 1. ■ <(un«, & * —• * I ir Pentru sesonul de Primii-vară şi vară am prii noastră fabricaţi ti ne din Europa un imens asortinici Bărbaţi şi Băuţi, din stofele cele mai moderne co noile Journale. ^cu deosebire recomandăm I’ele mai moderne Pardesiuri de Cocimiu şi Costume eu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camj vert. dicouemare CIIUIIT HOUBN (F&ancuJ QrlbaiU cr»»c«r*a Qrăh.iU rr«ctrn KgZrîl piruJui, Impcl», i SJOT a coloratiun»» ii i r«dk •W'UMW viaţi. Poiumadft Epidermală antipclucularX Opr««oe oldorva pirului. — Dii-riSSÎ. *U' ~ A,t4“r»ri miori. St »4*"c U fii* Cănit nit Pmrfuft\0r%0, MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER Maladiile nervose VINDECATE IN MOD RADICAL, GRACIE BROMURULUI LAROZE SIROP SEDATIV de coje de portocale amari preparat cu BROMURUL DE POTASSIUM De căira J. P. LAROZE, Pharmacist PARIS — 2, rue des Lions-Saint-Paul, 2 — PARIS medici pentru a combate, mai cu deosebire, ţi de-uă manieră sigură, afecţiunele nervdse ale Inimei, ale căilor digestive ţi respiratorii, nevralgiile, epilepsia, histeria, maladia numită jocul St-Guy, insomnia şi con-vulsiunele copiilor In timpul dentiţiuniei, Intr’un cuvânt tdte afecţiunele nervdse. Bromurul de Potassium Laroze este de-uă puritate absolută, condiţiune indispensabilă pentru a putea obţine efecte sedative şi calmante asupra sistemului nervos. Topit In Siropul Laroze, de coji de portocale amari, Bromurul este lutrebuin-ţat In mod universal şi recomandat de toţi BROMURUL LAROZE se afli In peposit, Tn tdte pharmaciile bune unde se mai pdte găsi şi SIROPUL DEPURATIV rrr IODOR de POTASSIUM fdrte folositor contra afec(iunelor scrofuldse, cancerdse, tumorilor albe, bile ale sângelui, £ accidentelor sifilitice secundarii fi terţiarâf ele. MALADII Vindecare CONTAGIdSE sicurâ, şl rapide I.ELE-MOTHI-:s Approbate de Academia dc Medicina sunt remediul cel mai efficace contra acestor maladii. 40 unm de successe necurmatele au dat ui immensd reputatiunc 51 au dat nascere la u& laultime contrafaceri dc cari trebue a se pu^i. AdeTeralelecnpsule-molbes port peetiquettă timbrul in albastru al Statului Fr/iocc2 ca garau ţie a mareei nOstrc de fabrica, şi sunt închise Tn cutii de u& forma spcci^r. ^ curor mode! rcdu. l dăm mai gio». \ IS I St I OII I V* r. — Nu trebucscpi urnite decât cuţiele reveatite deTimbrulIn albastru« - i.resii,i„m in.., gius. t6U PharmatuU. ftST-H M E Catarrtali, nldarulfl, •ufocasiUB** ai IAU bălaie orgaaaloHi reapir». iele urgeoeloru reepirv eeete prin I a hârtie Uteteear. 1 fr.. •• raaeU. — Leieiuar fermecietO-ctumieti dec Immumm Im Boearaaal. ta d. I Vîndaeala la mama» tă ckiari cu bapurlla , . ______ _ _ uUaaemletea, ala d-rulul Craaler. Pulul 3 fr., cutia, ia Praneia. NEVRftLGIES cJ*a» l-ai, S> rmm 4a la Neuele, ataia ala- •> ia tdta farmacia ROB BOLTEAU LAFFEGTEUB Acen Sirop Depuratif şi Raconatituanl d.- un gust plăcut, de ui comnoailiuna eu totul vagoula a fost approbatin 1778de vechia Soclcute re«U damaS î! pr” un dacret lin aainil XJ1I. \ înde ca tău botele pririnuito de vinurile eăngeîui Scrofula Pacimjin Eciema. Paorlaau, Herpas. Lichen. Impetigo. Podauri Rhumatism’ Prin propriei ani# sete apentiva, d.geativa, dmret.ee 5i eudonll, e. fîvoria*i lîî.^'T*conon,,il *' provocă espulaiunea elementelor morbida, llâ olc virulente seu p,irot»iiar». ROB BOYVEAU LAFFECTEUR Ctl IOODR DE POTASSIUM Acaita aet. aiedieaineutul ael mai bun pentru a vindeca arridentelo evpMlillre vechi KfTub.reSΫM ’ °”' pr’'Cun‘ 5‘ Sorofu- Raris, la J. FLIiH 1 kniinu. lut iu Rirt,t,ii ii tuiniif iln BOYVH0 LimCTEUR TIMPUL VINdeG.SEGUIN Ş6sse-(jeci de annii de isbândă au demonstrat netăgăduita efficaoitate a Vinului lui Gilbcrt Seguin, fiă ca întăritor în convalescente, sărăcia sănqelui, scro-fule, chlorosă, anemia, perderea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nevrose, etc.; iiă ca antiDe-riodic, pentru a,tăia frigurile şi împedeca întorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de verstă seu de bolă. DEPOSIT GENERAL ■ Pharmar.ia c SEGUIN. jh roe Sami-Honorfi. paris Persanele CA R| CU N OSO PILULELE DOCTORULUI DEHAUT . DIN PARIS . anu esitaase purga, atunci candele simtacfi9tal Itrebuinţă. Nu se tem neci de desgust neci dej lobosâlă, pentru că, contrariu celor alte purga-ftive, acesta nu operâză bine decătcând esteln-Isoţit de uă buna mâncare şi de beuturi întări-J ^tbre, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie care/ .alege, pentru a se purga, cea sul şi mâncarea/ Kcari li convin mai bine, dupeoccupatiunile/ sele. Obosâla purgatiunei fiind annulată r ^prin effectu 1 bunei alimentatiuni. Ies- M .ne se hotăraşce cineva a repeta^ Lpurgativul oridecăte orieste^ trebuinţă. 51 şi 21 50 Dcslauriers eate auperior tutulnr fondantelor şi revultivlor întrebuinţaţi tn contra Dalelor Uailor. Acţiunea ta eate aigurl şi răpido Nu fac- sa cada perul şi nu !aaă nea ud urme ; reuşiace nu ac note mai u * mii. i ' vti.’i at ci aatt e1 i’u.o aiiaai bine tn centru Bolilor «le Prpi. JnBcItiuritor. Durerilor de gat, Porolj«ielur, MUblnunri -riridrrlor, rlr Amo-itecat cum Trebue cil uut-e-leinn, >r lulrdbulnţeiă la Iote dobiiiieile nu numai la Cal 5! , . , TOPICUL VERDE fonaanl cti mult mai uctil.lutocuesoo Cauteriza» Uunta cu ferrul rom in tdte applicatiunile sule. Vindecă rapide %p« I» pieiori*, itr<»r«p, ■ BRorsiArilp r<**i «eu ealdr, nrhio|i«i«ril\» veelil «eu nooui, aprlHilc. fie. Pani. Pharmacia DESLAURIEBS. 31. rue Ae Ciery. |i la tute pliarmacielu şi droguenele cale buno. Epuraţi F dU DbGIBErt Membru al Arademiai da Medicină dm Pari» Medic en şei «| Spitnlului Saint-Loina, vindeca neapărat şi radical Uhumalumtlt. mm- nrn.i.vPJ* rîl> x,rhl lla'trtLt- ■'«rofulelo. Ulcerele, iieiunU tangelui şi tdte acci.lemele provenind din maladii contagiOsa nuoi seu vechi, ai eari au resisiat ori cărui alt t atamen: ' Iteiuut din eiperieniele Ucu .1 in vpiiab-b- d.n . Dlo-de-Janeliu, eic .că to-ai »uop, , -------- uu, H.ISI »iiyp( approbat de Academia de Medicină din Paris, ejfi ei p*-* *•••- —1 —------- * tel mai bun, cel mai actit şt cel mai economic din depu-olivele cunoscute. Bl convine ambelor aexe, tutor vârâtelor si tutor temperameolelor. A securi de contrafaceri ai a exige pe (nreliiul pecetluit, timbrul (imprimat in alCutiui cuvâr-Îiii,,-Lr-*-'Cet’ *®n>naturil# do mai gii s cu oer- nâli roşie tO&tdffc. Paris,Pharmacia BOUTIGNY, DESLAURIERS Succesor 31, nun ue r.Ltnv, nur. uijn..MjN.Mi:in:, 2 H 1m t6U pAarmaciele si drogucriele ceie bum. Ironie ei*vî | Ce sunt nervii? Nervii sunt mijlocitorii ori cXrui sentiment; toate impre. iile exterioare sc simt mai intffiu prii ele. IV dlt de diferite sunt cau sele, pe atHt şi fenomenele maladiilor de nervi. Mai îtnteiu o contracţie a nervilor, slitbire ge neralit, impotenţi şi poluţii nocturne, slslbirea memoriei, paliditate, ochi infundaţ şi cu margini albastre, melanholie, insomnie, mi grenîl, dureri de mijloc şi in şira spinitrei, con-vulsiuni istorice, coostipaţie, fricii iXra causă, evitarea societilţilor ve-ele, anemie, slăbiciune, dureri reumatice şi podngrîl, tremurare Ia măni şi picioa re, etc. Toate in al ad iele sus menţionate nu se vindeci aşa sigur ţ.i pe deplin cu nici un romului cunos-l cut pKnil'acum, ca prin PRAVLL PERI IN AL D-ni lui WRL’N (preparat din ierburi peru vi ou) Se rarantonzS cit e inofeii iv. Pţll! ţiiunoa leu rosti nală. strada Liţisc.mi. Iu Inşi : R. l’ete-lenti. iaiintiria. la Ştefan cel Mare şi L* Fraţii Jtonya. In Brăila : (i. Kaiifmes.| farmam naţienaliî. AflFK’V TIFXKR.AB Ale.v. (iFrhneil ■farmacist, Vicna J1, ICaiscr Ioscfslrasc, 14.f Persdaele atinse de GuSuraiu, Gripa, rti-nm. rfaîiu iteulă s*u rhponlea, Stlnaţcr» de vor», ăîcle de g&t, se uşurezi lipide sau se vindecă întrebuinţând SIROPUL PECTORAL PASTA PECTORALĂ de Vauquelin Paris, 31, rua de Clâry, şi In tdte fanuaolele (i ânoguariala. — A st feri de contrafaceri. SOKTCELE MAI BUNE DlNlCMt preniiale ril 150 (ncdnl,c PN|ttţ PARIS I 8 T 8 dailâ ele aur A se feri Imitalii lunare Garanţâ sigură dată! I înscris. mărea us a PabrioeL G. N EIDLIN G ER, A^ent general v> ■£ ^ *7. 00 73 H O M MAI SOLIDA ŞI MAI EFTIN TENCUIALA PENTRU CASE ilare deposit la D-nii P. Rrnzzesi & C-ic Calea Victoriei 55 ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE ICO Ff O ^ FAVROT Aceste Capsule posedă proprietăţile tonice a Gudronului adăogate pe Ungi (lunea aiuinlenoragicil de Copaliu. Ele nit obosescu stomnhul şi nu provbcă nici I itlaree niet greţij ; constitiacscu medicamentul prin eseeienţ* in trata re a bulelor contagiosc n ambelor sceso, scurgeri vechi seu recente, catare a beşicei şi curze-rea fara voie aiirlniilm ’ 1 contagi______________ rea fă râ voie aurinului. I e la (inele tratamentului, şl când ori-ce durere a dispărut, usul , , . . INJECTIUNI! RICORD | onloe şi astrimjente, este Oliijilocul infailibil de n consolida vindecarea şl do a evita intercerea. ADEVERAT SIROP DEPURATIV LICORI FAVROT Accsi sirop liră part pentru a viu deoacu desoverşire maladiei» pelei şl pen- i o . vin -1 tic a curaţi sângele după un tratainentu anti-sililitic El feresce de tdte kciUciiL. Ic cc pol rc.-iulla ■Im sililis oonstituţi ' •■-...■IM om aiuns constituţională. • )Pch"e a lepăda, en contra facere periculos.i Iote medicamentele care nu voru purta sigliulfi t FAVROT. IHitVssrrn o/ Y/vLMf. — /••. Făvrol, tn?. strein Rtehelim. in Pari< I , Dactmt*. hnnut; Uucuretci. liissdnrfcr, /umrr, Thril; Halat:. 7 alu-acs-.7M „ irmo ivurtovich: Urnita, l’elxuhs, KnufmfK Craiuva, I Polii. I înjosit, si-hulU'r . Ilar lud, Dreltner, f, m tdte fann.uitlr finalele GATULUI YOCI SI GUBI PASTILELE DETHAN €U SAREA LUI HKRTHOLET Recomandate contra Boolelor qâtului, anoinb ..... ________■■ , . ____________ extincţiunile i’ocii, ulceraţiunile gurei, iritai ţiunile cauzate de tutun, efectele periculo.isj a mercnriuliii, şi specialmentc d-lor magistraţi predicatori, profesori, cântăreţi spre 3 acilita emisiunea vocii. Ad. IIETHa X, farmacist, Fnub St-Penis 90 l’nris şi principalele farmacii din Şi străinătate. A cere semnătura Adli. RET _________ Preţ franco 'l fr 50 Tipografia N. Miulescu, sala Theatrului Jtiossel,