DUMINECA 1 MAIU 1883 abonamentele Administraţia, Oalea Victoriei I>v. ANUL AL VIII—No. 97 ll , q tort» ţara. pp an . . , pe ti Iun!. . pe 3 Iun!. etreinUtate pe an . 40 le! 22 lei 12 lei 60 le! 4(!|. 1 K mantele ie priimeic la Idininiatretle. Capitali 10 bani număra lliistricte 15 bani nnm&rn TIMPUL REDACŢIA, STRADA ŞTIRBEI-VODĂ Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. I 20 Reclame pag. III .... l xo > » H . . . , 2 50 Anauf ,rile gi inaerţiile ie priineic ucnreştl, la Adminiitraţia ziarului ia JJ» kiuronrile de anunţuri Beinrit Sclialek, Wolizeile 12;—A. Oppelilt, Stubeb-«tein 2;—Paria, C. idam, rue Cldaene 4 A. Lorett, rue 8-*îi Arini 51. Mcriaorlle aefruueate nu »e priitei Mnnuanrlaele nelmprlmate ae ard. Convocarea eoleplor electorale fclegiele electorale pentru alegerea lorilor sunt convocate in ordinea * termenele de mai jos: iegiurile universităţilor din Bucu-I şi laşi, la 2 Maiu. [lunările legiuitoare sunt convo EJgntrii ziua de 10 Maiu viitor. .0 7 itragem din legea pentru inter» rea legii electorale din 1866 şi u garantarea libertăţii alegerilor itoarele două articole. rt. îi') La articolul 63 se gă următoarele alineate : bţi agenţii administrativi pre-pretecţii şi toţi impiegaţii etuvelor, subprefeeţii şi toţi iegaţii subprefecturelor, şefii oliţie şi toţi agenţii poliţie, toţi procurorii şi judecă-de instrucţie, având dreptul i vota, conform art. 17, ei 'vor putea vota de căt a doua le la orele 2 pănă la 4, şi (vor remănea in sala de ale-decăt pe timpul necesar tru a se da votul, foţi aceşti impiegaţi nu vor ta sta nici in sala de alegere, împrejurul localelor de a-tri. rt 23 adaogă la titlul i legii electorale următorul rol final : |riee funcţionar administrativ judecătoresc de orice grad va ingera in alegerea deputa r sau a senatorilor, având a aenţa asupra alegătorilor prin siune sau ameninţări de orice liră, se va condamna la in-Şoare de la 2 luni pănă la an şi la destituire, pierzând Iru 3 ani dreptul de-a mai ■a ocupa vre-o funcţiune pub- Jacă această ingerenţă se va Huce prin fapte de violenţă, rum scquestrarea alegătorului a candidatului, faptă tinzând uri sau a strica alegerea, se condamna la închisoare de 6 i pănă la 2 ani şi la pierea dreptului pentru totdeuna . ocupa vre-o funcţiune publică, frdinele superiorului nu vor ia servi nici de scuză nici de unstanţe atenuante ale culci li taţii. aceste ordine constatate vor i a proba complicitatea intre erior şi inferior. upă articolele aceste, combinate gea de responsabilitate minis-I Pil, vinele comise in intelesul lor «1 se. prescriu. Prescripţinnca incepe din momentul, in care ministe-sub care ele s’a comis, a căzut a putere. Iată ceea ce aducem a-He atăt alegătorilor, rugaţi să dea mai marc atenţiune acestor lui; căt şi agenţilor administrativi, ar simţi înclinarea de-a călca Ic a. C] Bucureşti, 3U Aprilie 1883 Privind resultatul alegerii colegiului I pentru Senat. Romanul de azi bate in palme, proclamăm! şi aci triumful guvernului. In acelaşi timp el caută a ne scoate ochii cu laudele ce am făcut noi independenţei zisului colegiu, o constată in batjocură şi ne cere să o recunoaştem şi noi că de la independenţă decurge resultatul favorabil ce a obţinut guvernul. Nu am tăgăduit nici-odată adevărul. t- .Drept este <îă noi am pus serioase speranţe in inteligenţa alegătorilor in colegiul I al Senatului; drept este că am considerat pe alegătorul avut mai independent de căt cel neavut; şi drept este că, cu toate acestea, zisul alegător s’a aruncat orbeşte iu balanţa guvernului. Resultă insă do aci cum că colegiul I pentru Senat s’a dat de bună voiă guvernului, că ci voeşte sincer revizuirea şi că o voeşte ast-fel cum influenţa sa să piară? Aceasta ar fi absurd. Daca adversarii noştri ar putea să se înalţe un minut măcar pănă la lealilate, ar mărturi-o şi ei, la rândul lor, că in silă s’a dat voturile pentru guvern la colegiul I, şi că mai ales puterea coruptoare a guvernului a operat atăt de dureros asupra conştiinţelor in acest colegiu. Nu poate fi triumf pentru guvern in colegiul proprietarilor, atunci cănd li s’a pus in vedere nimicirea lor personală, fără ca însuşi acesta să nu ateste întrebuinţarea violenţei şi a corup-ţiunii de către guvern. Dar să vedem pănă in fine !a adunarea aleşilor in capitală, care este siinţimăntul cel adevărat al fie-că-ruia. Căci s’a notat, la publicarea listei celor aleşi in dreptul numelor lor, cunoscute ca cele mai anti-roşii, calitatea de „liberal,“ sau aceea de „revizionist“; aceasta nu însemnează de loc că ei ar fi primit deseverşit jugul d-lor Rosetti-Brătianu, ori-că ar conveni la o revisnire in sensul cum au propus'o şi o doresc adversarii noştri. Să mai aşteptăm, ceva, domnilor de la Romanul; toamna se numără bobocii. Poate că nu veţi prea avea cuvănt d’a vă felicita de noul corp electoral ce ’l vor zămisli liberalii şi revizioniştii ce v’aţi ales. Să trecem acum la o altă ordine de idei, urmărind intru aceasta tot pe Românul de azi. El cearcă să nege exactitatea notiţei istorice dată de noi spre combaterea aserţiunilor sale exaltate, in căt priveşte apărarea ce pretinde că teranii ar fi făcut’o proprietăţii mai mult de căt vechii boeri. El arc pretcnţiunca a veni cu probe, spre a dovedi că ţăranul a fost elementul de căpetenia al păstrării ţărei ; dar probele nu sunt niscai ci-taţiuni de autori competinţi, ci numai nişte afirmări că „ţăranii n au „eşit nici-odată cu păine şi cu sare „inaintea năvălitorilor; că ei nici- „odata nu le-au deschis cu plăce-»re Şi pentru plăceri casele lor ; că „nici-odată nu sau incuscrit cu dăn-„şii, etc. Ee luam „drept bune şi sănte aceste afii maţiuni ; dai* observăm, spre complecta confundare a celor ce le fac, că, in căt pentru ieşirea cu păine şi cu sare inaintea năvălitorilor, d. 0. A. Rosetti, care ieşi ast-fel an-terţ, ca primar al Capitalei, inaintea armatelor ruseşti, negreşit că n’a făeut’o de căt ca bun apărător ai patriei şi nici-de-cum ca trădător ; iar căt pentru plăceri comune cu năvălitorii şi încuscriri cu dănşii, acestea nu pot fi nici-odată insem-nate la ţăran, nefiind ţăranul in stare de a atrage atenţiunea publică asupra traiului şi legă Iu celor sale. Ş'apoi acestea, fiind cestiune de relaţiuni, cum pot li capete de acusaţiuno pentru vre-o clasă a naţiunii, cănd este ştiut că nici-odată şi nicăiri nu sau produs de căt pe timp de năvăliri amicale, cum bună-oară la noi au fost acelea ale Ruşilor, ce aveau de scop măntuirea patriei de jugul turcesc ? Insă contradictorii noşlri naivi cred că ne şi pune in contradicţie cu noi in.şi-ne, amintind că Timpul anul trecut a susţinut că singurii autochtoni in ţara noastră sunt ţăranii. Nu e tocmai aceasta ceea ce am zis noi. Noi am spus, şi o susţinem şi azi, că copleşirea oraşelor de către elementul străin, care element in particular constitue fundamentul parti-tului Roşu, a slăbit forţele de resis-tenţă ale naţiunii, şi că elementul istoric, autochtonii, combătuţi sistematic şi cu putere, a fost in mare parte redus sau împins la sate. Aceasta este simplu constatarea unei nenorociri, unui dureros resultat al intrigelor străine, care, nici nu im-pedică a se găsi printre cei de origine străină tradiţiuni frumoase in această ţară, nici nu impune absolut aflarea elementului autochton numai in sate. Să trecem ia alt argument al Ro-mănului. El citează „ Istoria lui, Mi-haiu Viteazul“ de Nicolae Băicescu contra aristocraţiei, zicând că ea dă tabloul veridic al stării de lucruri creată de aristocraţia. Ar trebui să studieze mai bine învăţaţii de la Românul această istoriă. Daca invidia sau egoismul a produs trădători, printre aristocraţi, nu va să zică aceasta că ţăranii au combătut pentru apărarea patriei. Vânzători se găsesc in toate clasele societăţii. Spre incheiare, organul demagogiei citează un sfat dat de către Stir-bei-Vodă boarilor, pe cănd el era Domn al ţârei Româneşti. Fără voia sa recunoaşte aci Românul, că Domnul conservator se, sfătuia cu boerii săi, cum să urmeze către, popor ca către frate, şi altele. Apoi atunci vom intreba pe acest, jurnal şi pe patronii săi : Cum oare, cănd are in memoriă şi este aşa bine petruns de frumoasele simţimânte ale lui Vodă Ştirbei pentru popor t™,if 7 V",'"- T “ j"'1"1'11 P“-1 oposifiunea uniţi a re- tionn Romanului să smulgă in silă t „ - v, , .. ti as cu desăvrşire candidatul sâu voturile _ in silă colegiului 1 de Dolj, stimabilului şi demnului descendinte al lui \ odă-Stirbei, principele Alexandru Ştirbei ? In van este ori-ce sforţare a Roşilor ; ori-cătă osteneală ’şi-ar da ei să-şi poleiască simţirea, să-şi mobileze sufletul, nu vor isbuti de căt a-şi da mai mult arama pe faţă. ŞTIRI TELEGRAFICE Viena, 10 maiu. — Convenţiiim'a ce a rezultat din deliborftrile conferinţei de patru, privitoare la legarea drununilor de fier orientale a fost subsemnata ieri seara la ministerul afacerilor străine rb> către plenipotenţiari Turciei, Austro-Ungariei, Serbiei şi Bulgariei. Roma, 10 maiu. Camera deputaţilor.— Depretis, preşedinte al consiliului, râspun zfind la mai multe interpelări privitoare la poliţia interioară a guvernului, mai cu sea mă la interpelarea d-lui Fortio, deputat al extremei stânge, privitoare la eonduita gu vernului faţă cu recentele manifestări care au dat loc la procese politice, a zis că nu va tolera nici odată demonstrările ireden tiştilor ; a zis că datoriile guvernului către o naţie amică, precum şi menţinerea ordini inăuntru ’i dictează această conduita. Niei unul din interpelatori ne prezentând moţiune spre a da o sancţiune acestei dis cuţiuni, şi pentru a lumina situaţia poli tică, d. Morana a anuntat’o interpelare a snpra politicei generale interioare a cabi netului, intr adins pentru a provoca un vot. Discuţia va avea loc Joi. Londra. 10 maiu —întrunirea armatorilor englezi, care s a ţinut azi la Londra a hotârit d’a deschide o subscriere in En glitera spre a acţiva mişcarea in favoarea creări unui al doilea canal maritim de la Mediteraua pănă la Marea Roşie. întrunirea a numit delegaţi însărcinaţi da seduce să întrebe pe lordul Granville daca există piedici politice care să se opună realizări proiectului lor. Pâris 10 maiu. — Unele ziare consideră rezultatul călătoriei principelui Bulgariei la Athena şi Cottioe ca un succes pentru politica rusă, caro tinde a provoca intre Gre.-ia, Muntenegru, Bulgaria şi poate a semenea şi România o ligă de apărare contra tendinţelor politice şi economice al. Austriei. Roma, 10 maiu. Camera Deputaţilor — Interpelarea d-lui Morana asupra politicei din năuntru a guvernului a venit diu nou azi in (Bsciiţiiine ; după răspunsul d-lui Depretis care a repetat declaraţinnile sale de Mercuri; d. Morana a prezentat o moţiune de incredere in minister, dar regulamentul camerei interzicănd presintarea unei ordine de zi motivată când interpe-lantul se declară mulţumit de răspunsul guvernului, d. Morana a trebuit a’şi retrage moţiunea. 1). Nicotera a anunţat atunci o nouă interpelare asupra aeeluiaş subiect, declarând tot-d’odatâ că va face ca interpelarea sa să fie urmată d'o moţiune ; discuţia va incepe măine şi va ţine fără indoialâ mai multo zile. de la colegiul II-lea de Senat după cum a retras şi candtdatul colegiul II de cameră. Vâzând ingerinţele şi presiunile esercitate de guvern asupra alegătorilor colegiului 1 de Ilfov pentru Cameră şi Senat, precum şi asupra colegiului al II-lea de In urma proclamării d-lui G. D. \ ernescu de senator al colegiului I de Ilfov, d. Al. Catargiu, preşedintele Biuroului definitiv, a ţinut următoarea scurtă, dar frumoasă şi coprinzătoare cuvântare in aplausele unanime ale alegătorilor de faţă. Domnilor alegatori, Suntem mândrii de neatârnarea pe care a dovedit-o colegiul I de Ilfov. Vă mulţămesc din inimă că prin solidaritatea dintre noi, prin buna credinţă, legăturile politice dintre conserv itori şi sincer-liberali, au obţinut un asemenea frumos resultat. Un frumos resultat, o repet, pentru că ştim cu toţii că mijloacele de ingerinţe neiegale şi arbitrari de cari dispune guvernul zădărniceşte in mare parte libertatea alegerilor. N’ain nevoie să adaog că voturile noastre s’au reunit asupra unui bărbat care va apăra cu energia lui cunoscută,' cu eloquenţa lui puternică, acea treime de idei care constitue fondamentul societăţei : reli-giunea, familia, proprietatea. Căteşi trele sunt ameninţate de o demagogie fără scrupul. Ştiţi bine cine a fost candidatul guvernului; respectul ce am pentru persoana d-sale, pentru vărsta sa înaintată mă opreşte de a demonstra nestatornicia sa politică. Dar un lucru totuşi voi spune. E un bărbat care, ales de sinceiri, liberali şi de conservatori, a deţinut de patru ani de zile mandatul acestui colegiu, mergând in parlament alături cu guvernul in contra opiniilor esprese ale alegători săi. Prin votul Domniilor voastre aţi înlăturat candidatura guvernamentală şi, împreună cu ea, lipsa de principiu in politică. Prin votul Domniilor-voastre aţi redat ţârei credinţa in adevăr şi iu dreptate, o credinţă, pe care guvernul espedientelor caută a o săpa şi a o nimici in inima poporului nostru. Prin votul D-voastră aţi protestat in contra ilegalităţilor făţişe comise de chiar un ministru al Maestăţii Sale, cu ocazia alegerii colegiul I pentru Camera. Trăiască alegătorii Colegiului I din Ifov. Trăiască alesul nostru ! Din Bacău Jurnalului „Timpul" (Subsemnatul am onoare a vâ comunica in copie două proteste 1 ite de oposiţiunea din Judeţul faeău eu ocaziunea votării la eo-egiul 1 pentru Senat. Primiţi ete. etc. Dim, Ghicu ■ TIMPUL PROTEST I. (dat Biuroului Frovizor) Ou ocaziunea alegerii de la Colegiul I pentru Camera cleputatiler am constatat că din numeral de 62 votanţi cari au luat parte la alegere, un nnmfr de 19 sunt funcţionari cari după glăsuirea legii nu pot vota de căta doua zi, dar cari au luat şi ei parte la alegerea biuroului definitiv. Am mai constatat că nu numai funcţionarii dar şi ceilalţi alegători cari au votat pentru d. general Eecca, au votat pe faţă sub controlul şi sub ochii şefilor partidului gevernamental. Am mai constatat că, a doua zi, cănd au venit funcţionarii la vot, au intrat toţi grupaţi in sală cu Prefectul in cap şi au votat toţi pe faţă sub ochii şi sub controlul Prefectului. Spre a evita ca acest spectacol intristătător să se mai repete inaintea noastră şi pentru alegerea Senatului, am cerut oral ca toţi funcţionarii cari sunt in categoria acelor prevăzuţi de lege, să se depărteze din sală, oprindu-se de-a lua parte la alegerea biuroului definitiv. Am mai cerut spre a se garanta secretul votului prescris de lege. ca fiecare alegător se fie obligat să scrie votul lui la o masă deoparte şi a-T arunca imediat in urnă fără a-T mai arăta la alţi alegători. — Văzănd că cererea noastră nu s’a ţinut in seamă, partea independentă a alegătorilor am redactat acest protest, declarând că oposiţiunea se retrage din sala alegerii, considerând că sub asemene împrejurări, o luptă devine ilusorie faţă cu^un guvern care deşi să zice liberal, nu a cruţat nici un mijloc de a lovi pe acei cari in precedentele alegeri au dobândit majoritatea in acest judeţ şi şi-'an permis a’l combate pe faţă. 28 Aprilie 1883 (Semnaţi :) Cfheor-ghe JDonici, Dimitrie N. Cfhica, Toma Rafail, Gheorge Ghica, RodolfSturza Costin Rosetti. Lucian Venier, Ghe-orgbe Asian, Arcadie Şeptilici, Radu Rosetti, Pândele Ioan, Neculae Ghica, Ilie Condurat, Matei Crupenski Chitişanu, Neculae Boian, Vasile Tătara, Dimitrie Rosetti Teţcanu, Glie-orghe Livezeanu. PROTESTUL II dat Biroului definitiv al colegiului 1 pentru Senat Domnule preşedinte, In urma protestului ce am dat la biroul provizor contra procederii de a se admite funcţionarii la votul biroului definitiv şi dea nu se garanta secretul votului, văzănd protestul nostru respins, ne-am abţinut de a,vota pentru biroul definitiv, considerând deja alegerea ca viciată.—Am crezut ca cel puţin acuma Biroul , definitiv va fi animat de sentimente mai in armonie cu spiritul 'legii ce are de scop de-a garanta pe fiecare "alegător contra oricărei ingerenţe sau presiuni, şi de aceea ne-am presen-tat dinaintea biroului definitiv ce pre-sidaţi şi am protestat din nou oral, cerănd ca secretul votului să fie absolut impus alegătorilor şi pentru acest finit să ni se dea o cameră separată unde fiecare alegător să fie obligat a intra pe rund şi singur să scrie votul şi apoi să aducă biletul iiuloit, să T depue in urnă fără a-1 arăta nimerui. Dvoastră, dle preşedinte, după ce aţi consultat pe colegii d-voastră de la birou, aţi declarat in adevăr că votul este secret, că puneţi o cameră la disposiţia alegătorilor cari vor voi să scrie biletele acolo in secret, insă aţi declarat tot odata că aceas- tă măsură este facultativa şi eă nu impuneţi nimeruia de-a nu scrie biletul votului şi aiurea, şi de a nu-1’ arăta oricui ar voi. Noi subsemnaţii, alegători independenţi, neputend considera această so-luţiune. -ce aţi dat protestului nostru oral. de c-ăt ca un mijloc de a vă da aparenţa dorinţii de-a face ca votul să fie secret, pe cănd in realitate menţineţi controlul ce se exerci-tează de toţi cei interesaţi de-a in fluenţa alegătorii pentru a i sili să voteze pentru candidatul oficial d. ministru Gh. Loca. neputend suferi mai mult toate mijloacele cari se întrebuinţează pentru a falsifica legea care garantează libertatea in alegeri, Vă declarăm că ne retragem şi ne abţinem de a vota pentru „Senator" de oare-ce secretul votului in modul cum Taţi admis d-voastră, nu mai este decât o glumă nedemnă de oameni liberi şi independenţi. Această glumă aţi ăfişat'o ensuşi d-voastră, d-le preşedinte, căci aţi scris votul atât in faţa noastră, cat şi in faţa celor - 1‘alţi alegători pre-senţi pe faţă pentru d. Gheorghe Lecca. Asemenea d. Gh. Botez, unul din alegători, a intrat in camera des-stinată pentru vot şi a scris acolo biletul, insă in urmă cănd a cşit din această cameră, ş’au arătat biletul scris pentru d. Gheorghe Lecca d-lui D. Paraschiv, membra al biuroului. Aceasta a vezut’o şi d. Iorgu Livezeanu şi d. Dimitrie N. Ghica. ambii alegători in acest colegiu. Cerem ca această protestaţiune precum şi aceea dată biuroului provizor să fie anexată la dosarul alegerii. 28 Aprilie 1883. (Semnaţi :) Gheorghe Donici, Dimitrie N. Ghica, Toma Rafail, Gheor-gho Ghica. Rudolf Slurdza, Costin Rosetti, Lucian Venier , Gheorghe Asian. Arc.adiu Septilici, Radu Rosetti, Pândele Ioan, Niculae Ghica. Ilie Condurat, Matei Crupenski, Chitişanu, Niculae Boian. jasile Tătarii. Dinii-trie Rosetti Teţcanu, şi Gheorghe Livezeanu. Din T.-Măgurele am primit următoarea telegramă : Dupe lupte crâncene, majoritatea alegătorilor mi-au încredinţat manda-lul de senator. Să mulţămim luptătorilor pentru mănţinerea constitu-ţiunii noastre. George Manii Victorii ii la Pyrrhus In Ialomiţa s'a ales in colegiul I de Senat d. V. Boerescu (liberal după 'Românul) cu 21 do voturi, in contra d-lui Nicolae Gămăraşescu, care-a avut 17 voturi. D. Nicolae Gămăraşescu are bunăvoinţă de-a ne informa asupra mijloacelor cu cari candidatul guvernului a obţinut patra voturi in plus, căci iată ce ni se telegrafiază din Călăraşi: Am căzut in ăntăiul colegiu de Senatori priutr’o crâncenă combatere şi prin cea mai neauzită ingerinţă administrativă, care a întrecut cu mult toate cele descrise de mine in raportul meu de anchetă parlamentară din anul 1876. Primarul din Călăraşi şi colonela din oştire s’au transformat in agenţi electorali, pornind după alegători cale de 50 do kilometri; un membru al Curţii de Apel din Bucureşti a venit anume, fără a fi alegilor, ca să in-fluinţeze asupra alegătorilor. Toată administraţia cu prefectul in cap au fost iu mişcare pentru a constriuge pe alegători şi a face să iasă cu orice preţ candidatul guvernului. Fac apel la onorabilitatea d-rilor Negură şi Cnntili din partidul guver-mental să de< lare dacă, toate cele de mai sus nu sunt adeverate. (Semnat :) Nicolae Gămăraşescu, in numele întregii opoziţiuni. O altă victorie d la Pgrrhus e a d-lui prim-ministru la Vlaşca. La primul scrutin d. Brătianu a avut 30 de voturi, d. general I. E. Florescu asemenea 30. La balotaj desperarea guvernamentală a ştiut să obţie —un vot mai mult ! ALEGERILE DIN CRAIOVA La colegiul III din Craiova au fost ingerinţe nepomenite. D-l ministru Chiţu chema prin poliţie acasă la dansul pe toţi şefii de prin suburbii unde ’i „spovedea" promiţăndu-le „marea cu sarea şi pământul cu tot ce este pe el. D. Stolojanu cutreera mahalalele cu un ştab de bătăuşi, in majoritate agenţi poliţieneşti, îmbrăcaţi civil; dansul isi perduse deja influenţa sea de odată la acest colegiu al IlI-lea, şi făcu pact cu candidaţii opuşi, cari deja aveau mai multă şansă, in căt eşi triumfător la prima despuiere a scrutinului. In timpul alegerilor, Stolojan sta in sala alegerilor şi făcea ingerinţe ne pomenite prin agenţii săi. Angel Betolianu. un Pauache Niculesc, om de o conduită problematică şi alte asemenea creaturi puse la index de societatea bună Sala de votare, mai cu osebire cea de la secţia II, avea aspectul unei brutării unde se cearta lumea pentru a'i da păune, cum era o dată in Bucureşti la brutăria lui Babic. înjurăturile surugieşti s’au auzit in ambele secţiuni; şi păruiala ora iminentă daca nu intervenea oamenii pacinici. însuşi d. Stolojanu a insultat la secţia II pe avocatul Stătescu care, dupe ce s’a vezut apostrofat bine şi precum merita, a inceput se răcnească in sală, proferând aceste cuvinte : „Am puterea in mănă şi nu voi abuzez de ea că aş şti ce se'ţi fac". Negreşit că dansul zicea aceste cuvinte ca se spue alegătorilor săi şi se’l teamă pentru a'i da voturile lor. In timpul alegerei votatorii erau iinhăţaţi de agenţii Stolojeneşti de la uşa şi taraţi la biurou de unde se duceau la o masă şi li se scria de denşii votul, strecurănd numele Stolo -janului. Celor cari nu ştiau carte li se scria voturile cum voiau agenţii Stolojoneşti, care spuneau alegătorilor că le-au scris cum le-au zis ei. Tn tot timpul votării, Stolojan a combătut pe sub mănă pe. d. ITâjdăii, şi, dupe ce se văzu ales deputat, începu să’l combată pe faţă la balotagiu, haran-gând pe votatori ca se'i dăruiască pc N. Pop (care e un specimen de Schiler din Jiu) şi pe Ciocazan, un june a căruia „ştiinţă" şi alte „calităţi frumoase" suntem convinşi că vor face in Canmră subiectul de „distracţiune" al dd. deputaţi in orele d-l or de recreare. Iată şi libertatea alegerilor din Craiova. Vom vedea ce vor face acum şi dd. proprietari ai colegielor I şi II de senatori; colegii repetăm pe care d. Rosetti in „Românul" său de la 25—26 curent, lccalifica de clase ale privilegiaţilor, vătămă- toare naţiunei pentru că sunt menite a se despărţi de dCnsa fiind compuse de oameni imorali etc ('?.!). Oare, aceşti oameni vor da ei semne-de viaţă astă-zi cănd potentaţii zilei le proclamă pe toate tonurile ultimele momente aie agoniei colegieior lor ? — „Cum ’şi vor aşterne aşa vor dormi", zice un vechili proverb. i ii fontiaţi isst i Galaţi- - Lascar Catargi, opo pioeşti. — G. Gr. Cantaiuzin 4 Craiova —I. C. Brătianu. Bacău.—G. Leca. Buzeu.—Gr. Monteoru Vaslui.—Const. Miclesu, antire Giurgiu.—-Balotagiu intre Gen. F rescu si I. C. Brătianu. Olt.—D. Gr. Ghica. „Procesul penal intentat ajutorului de primar din Iaşi d. Ioan Ornescu," are a se judeca la 30 April, dinaintea Tribunalului de Iaşi, secţiunea Il-a. Crucea de cavaler al ordinului „Coroana României" s’a conferit D-lui C. Popovici, cancelar la consulatul general al României la Salonic. Infamiile de la poreclita alegere a colegiului III In Galaţi '•rjlii Telegrama D-lui C. Pagoni, presi dinte a biuroului definitiv de la sfe ţiunea II a colegiului III de Gaî$ dată din Brăila cu data 25 Apr lie. S’a acordat D-lor căpitani Odobes-cu Constantin şi Şiomănescu .Ioan, inalta autorisaţiune pentru a putea primi şi purta cel ăntăi însemnele ordinului „St. Stanislas", clasa II, conferit de M. S. împăratul tuturor Rusielor ; iar cel de al doilea însemnele ordinului ^Fraiitz-Iosef,;, clasa? UT, Conferit de M. S. Jmperatul Austriei şi Rege al JJngariei. Resboiului i se serie din Galaţi că un vapor austriac de resboiu a sosit din Constautinopol in portul d’acolo, aruncând ancora in faţa bursei, unde nu este permis aceasta, şi că in zadar autorităţile noastre au somat pe căpitanul vasului să se retragă raportăndu-se cazul ministerului, care se află cam incurcat neştiind ce să facă. Am dori ca foile oficioase să se spue cum merg lucrurile ? D. Barrere, delegatul Franţei in comisiunca dunăreană, şi autorul proiectului pentru înfiinţarea comisiunii mixte, va sosi luni la Galaţi; comisi-unea europeană a Dunării, se va in-truni dupe cum se spune, in ziua de 2/n Mai ii. Un concurs se va ţine in zioa de 2 Mai ii. la facultatea juridică din Bucureşti, pentru catedra de drept penal şi de procedură civilă şi penală de Ia'facultatea juridică din Iaşi. Juriul* examinator se compune, zice Gaz. de lioumanie, din d-nii Aristid Pascal, G. Cantili, 0. Nacu, Veri-eeanu şi Crătunescu, profesori ai facultăţii, şi din d-nii Degrea şi Scarlat Fcrechide, membri la curtea de casaţie ALEŞII COLEGIULUI I DE SENAT Bucureşti. — G. D. Veni eseu cu 79 voturi contra Pr. Gr. Ghica, candidatul roşilor, care a întrunit 43 voturi. Iaşi.—Di ■ossu, cu majoritate de 2 voturi. Botoşani.—A. Lahovari, opos. T. Măgurele. — General Mânu, oposiţiune. T. Severin.—Dr. Foţi no 37 vot. contra O. Cărjeu 34. ' Tecuci — I). Sturza. Bfirlad—Iorgu Juvara. Huşi.--Lascar Rosetti, opos. O Lung,—Gr. lorgulescu. Roman.—Dimitrie Joan, antirev. T. Jiul.—Colonel Bibescu Dorolioill.—Matliei Rosetti R -Sărat —N. Fleva. R.-Vfilcea.—G. M. Bădescu (opo-siţia s’a abţinut). Piatra.—Eugenie Alcaz. Focşani —D. Simionescu. Piteşti.—D. Brătianu, opos. Călăraşi — V. Boerescu. Brăila. — N, Blaremberg, opos. T'6rgovişte. — N. Manolescu 35, contra C. Răceanu 30. Caracal. — C. Ohintescu, opos. D-lui ministru de interne G. Chiţi Uiicurcşir. “.ţr>' Sunteţi ministru liberal, sunt cor vins personal de justiţia care ve d«i minează pentru, libei-tăţile noastre pu bllce. Convins de aceste, vS supun u| mătoarele fapte. Am fost ales preşedinte biuroului definitiv al secţiunii II a colegiului rn 3 din Galaţi; luând preşedinţa in corn, plectă desordine şi agitaţiune a ale getorilor maltrataţi de către cei des tinaţi pentru asemeni culpabile pro i jaf e cedări, am putut isbuti ca să intre ■0 Wr1 (1 jgai duc ordinea in interiorul sălei şi , star incepe alegerea in stricta şi compleS ta condiţiune a legii. Apoi la oan e fixată de lege am inclus urna in presenţa unui numer de alegetori ş am depus’o in casa comunală su paza celor obligaţi de a face acea; ta, anunţând redeschiderea pentr astăzi 10 oare. Astăzi, ia oara ho retă, voind a redeşchide şedinţa, a: primit un proces verbal dresat dl D-nii secretari şi scrutători, cari m| au declarat categoric că nu voesc mai lua parte, fiind bine încredinţa că viaţa lor este in pericol; in faţa. acestor protestări şi a plângerii ser se a unui numer de alegetori, cai rae fac responsabil pentru consecu enţe, fiind chiar eu insumi amoniu ţat, am părăsit sala cu mult regret sufletesc că sub partidul guvnrnulu liberal, in care eu am imbătrenit, si se mai poată petrece asemeni atrocităi de cari se poate indigna cel mai indii feront străin, cu atăt mai mult uj Romăn. Me cred dator, D-le ministru, ve aduce resprectuos la cunoştinţ D-voastre, ast-fel de acte cu neruşinare tolerate, pentru a me achita dş falsele calomnii ce se pot naşte, ru-găndu-ve să bine-voiţi a lua măsuri! le cele mai urgente pentru ca justiţia să fie făcută, adăogind că pentru motive, pe cari D-voastră ştiţi a aprecia, am fost necesitat a expedia această telegramă din Brăila, unde stau aşteptăm! rCspunsul D-voăstre: căci vii asigur că precum colegii me de la biurou s’au arestat ei înşişi ii casele lor, şi eu la rândul meu vi declar că nu voi reîncepe alegerei decătc ănd voiu fl asigurat de d-voastră că viaţa inii este garantată. le Telegrama adresată tot de d. Fa- 14 In \ goni D-lui C. Rosetti. Domnului C. A. Rosetti bucureşti Am adresat d-lui ministru de interne prin Brăila, pentnu motive foar-i te sentenţioase, rugămintea de a lua măsuri urgente spre a îndrepta cele ce se petrec in Galaţi in alegerile unde am fost preşc-1 U fa colegiului III lenumjp’ate rânduri, precum ce se petrec iu Galaţi nu sc . nunii vexaţiuni, ci atrocităţi iibile. ,(i mare prin actele voastre paI li ti avut şi aveţi voinţă fer-•ett dar ca Galaţii .să fie t de liberalele voastre in-iu curs de jumătate secol aL aia convingere că nu voi fi ■ ind-că represint adevărata e a liberalilor naţionali, iar Judo-liberalilor, şi dacă voi jfruunica contetăţenilor mei sultato din partea bunelor _e disposiţiuni, fiţi sigur că I l epeta un nou capital moral i acel ce posedaţi, şi Găti special vor fi rccunoscâto-■\ |tre, D-lui Cltiţu şi D-lui Bră- 1 25 Aprilie 1SS3 Vomnule Redactor, i ta de 24 ale curentei 111’am ! şi eu ca fie care alegător să Jcitez dreptul meu de cetă-tiăn, şi ce intimpin, d-le re--Un lucru ingrozitor! Fără a singur cuvânt, me pomenesc (klică d. Dimitrie S. Macri, 1 secretarul biuroului defini-iicepe a striga intocmai ca un ţ’i mai mulţi nebuni ca d-sa (tea afară. 0 secundă văd că pune măline un mare bătăuş, anume Munteanu, adus inadins de a de d-nii Neculai Florea şi rdaf, şi care persoană nici nu îe la vot. Me inhată de pept mă cu d-nii Va,sile Ciuhu-N. Trandaf, onor. D. Vasile profesor, care era cu capui ie pelinaş, şi mai mulţi alţii iu i-am putut cunoaşte din îi curgeau pumnii .ca ploaea I şi spatele mele, şi me dau (a dat afară văd că se ia du-acel mare bătăuş loan G. îju, şi incepe a striga la un fie bătăuşi, cari erau lapoar-ie prindă. trind aceşti bătăuşi şi dimpre-acel Munteanu incep a mă ns rupăndu’mi hainele de pe fărîmăndu-mB cu picioarele, acestor vagabonzi sunt urile: Vasile M. Oaraman, Ilie 1 şi mai mulţi alţi, pe cari 1 putut cunoaşte. •fi presenţi la aceastăingrozi-:enă au fost următoarele per-D-nii Costachi Barcă, Petra-ţşa, Ghiorge N. Iorga, Dimi-iescu, Neculai Apostol, birjar, 'ocat Petru Boţan. l-le redactor, in ce mod s’au ugerile colegiului III de că-oslavnicii hagii, cari vin de *lâc, eu crucea in sin şi cu in mină, şi spre ţinere de -tib părcălabia d-lui ţf, Oliris-rcliez. Th. I. Mdioilesat in col. III. s a pionunţat liber (?) ca la Galaţi, in ultimele alegeri. Delegaţii săteni eu drapelele judeţelor vor fi aşezaţi in curtea Mitropoliei in ordinea allabeticîi. Delegaţiunile corpurilor armatei vor fi asemenea aşezate in curtea Mitropoliei. Ai mata şi baioneta inteligenţii vor fi aşezate pe strade şi pieţe intre Palat şi Mi-tiopolie. Elevii şcoalelor superioare, secundare şi primare din Capitala vor fi înşiruiţi pe ambele părţi alo bulevardului Elisa-veta. La 11 ore inaltele Corpuri şi autorităţi se vor intruni in sala şedinţelor Adunărei, La 12 ore, vor defila pe bulevardul U-niversităţei înaintea statuei lui Mihaiu-Vi-teazu, in ordinea următoare : Elevii şcoalelor superioare, secundare si primare cu drapelele lor ; Delegaţii săteni ai judeţelor cu drapelele lor ; Garda orăşenească (baioneta inteligenţei) ; Răniţii ultimului rezbel vor defila iu capul armatei ; Armata. La 2 oro. jum. se va primi in sala Tronului la Palat, iu presenţa d-lor miniştri, felicitările Corpurilor legiuitoare. La orele 4 jum. seara, la şosea, pe platoul de lăngă monetâria Statului, se va da un banchet răniţilor şi delegaţilor judeţelor şi ai comunelor. La 8 ore seara, va fi serbare publică cu iluminaţiune şi focuri de artificii in grădina Cişmigiu şi la şosea. Gradinele Sf. George, Episcopiei, piaţa Teatrului, piaţa Universităţei şi toate edificiele publice vor fi asemenea iluminate. Mu-sicile militare vor fi împărţite in grădinile şi pieţele publice. La 9 Alai, la 8 ore seara, se vor da la teatrul naţional şi la teatrul Dacia repre-sentaţiuni populare. La 8 jum. la Palatul din Bucureşti =0 va face retragerea cu facle de toate musieele garnisoanei. BEVISTA ZIARELOR ■<> la Ş Pl 1ROKICA ipă „Monitor" Programa serbărei 10 Maiu anul 1883, a duoa aui-incoronărei şi deschiderei sesiu-nrilor bgiutoare : • 'salul zorilăr, 21 tunuri vor a-pitalei induoita solemnitate a zi-0 şi jum. ore dimineaţa, se va ce-Mitropolie un Te-Deum, cănd va L G. Regele ca să citească Mesa-caro va spune, de sigur, că ţara Binele Public arată şi condamnă mijloacele de corupţie şi violenţă materială, ce au fost puse in lucrare spre a impedeca libera manifestare a conştiinţei alegătorilor. „Călăul, care intr’o măiiă ţine sacul cu grăunţele, iar intr'alta ştreangul, a reuşit ea să sugrume libertatea, insă n’a putut să ajungă la u-nanimitate.“ Numai in col. I şi prin esceptiu-ne in al II s’au găsit oameni mai independenţi ; iar col. III şi IV au fost sugrumate de terorismul roşu! Col. IV este intreg guvernamental : aceasta spune totul ! Româlllll vorbeşte de însemnătatea alegerilor col. I de Senat şi se bucură, că guvernul are majoritatea dorită, ba, după dânsul, resultatul dovedeşte că marea proprietate e „sătulă de actuala lege electorală, că ea doreşte—ca şi ţara întreagă (sic) — ca acea lege să fie revizuită 1 Naţiunea, organul d-lui Dim. Bră-tianu. fratele vizirului, iată ce zice in privinţa simulacrului de alegeri : Nenumăratele protestări ce ne vin mai din toate unghiurile ţerii, nu ne mai lasă nici o indoeală de presiunile de tot felul exercitate asupra a-Iegerilor.... Influenţa morală, sau mai drept zis, corupţiunea de tot felul ce a pătruns, graţie sistemului de as-tă-zi, mai in toate stratele societăţii, nu mai era de ajuns guvernului.... el a recurs la bâte! “ România liberă conchide din resultatul de pănă acum al alegerilor, că sistemul de azi electoral a devenit imposibil şi deci trebue schimbat. Organul Independenţilor, re vi sionist din convingere, scrie " Cea ce susţinem noi e tocmai .0 armă in sontra omnipotenţei guvernelor ; e garanţia ce cată să se ia pe viitor, ca logofeţii dela putere să nu mai poată aplica, cu atâta înlesnire şi în- demânare, morala lui Bonthan pănă şi in alegeri.“ Resboinl W a prevăzut de mai nainte, că guvernul roşu prin mijloacele sale va reuşi in alegeri şi pe viitor „tirăina cea mai odioasă se va intemeia sub masca liberalismului celui mai făţarnic. “ Din Districte Mizeria ţăranilor. — Citim in „Pactul Social Cu toate strigatele d-lui I. 0. B. et comp. despre duiumurile de fericire ce se revărsă pe capetele poporului roman, o dovada viu-grăitoare văzurăm zilele trecute pe stradele oraşului nostru. V r’o cate-va bande de săteni, — de căte 10—20 de suflete, —traversau oraşul, intr’o stare ce’ţi inspira mila şi durere. Mai mult de cat pe jumătate goi, restul acoperiţi cu sdrenţe, cu cate o traista deşartă in spinare, oprindu-se pe ici-colea unii diiur’enşi, ca sa se odihnească pe un trotuar, sau să ceară de la vre-un trecător căte un gologan ca să’şi cumpere merinde. Şi întrebaţi cine sunt şi de unde vin ei răspunseră: „Suntem Dorobanţi,“ mergem cu toţi că suntem concentraţi să facem slujba ocărmuirei. Ne-am lăsat acasă pământul nearat şi ne-semănat din pricina vremei rele ce am avut’o pănă acum şi nu avem măcar frântă d« para să n» cumpărăm o bucată de păine, căci de „acasă n’am avut ce lua, şi nici ce lasa!“ Ei, ce zici ? Să se mai plăngă cine-va că supt fericita şi fără de seamăn părintească administraţie „liberală,, (la punga altuia) ce avem astăzi, „poporul, poporul suveran, iubitul popor," al d-lui C. A. R. şi I. C. B. „nu“ este fericit ?... şi la culmea prosperitâţei ! ? Judele de instrucţie al tribunalului Ilfov, cab. III (Tiuia de la cimitirul Sf. Troiţa (24 - 25 Aprilie 1883) Signalmentele asasinului RADU CHRISTEA sunt: statura mijlocie, ca de 20 ani, oacheş, slăbănog, mustaţa abia se vede, buzele delicate, îmbrăcat cu camaşă şi ismene albe, zăbunu cu vergi verzi şi negre, căciulă neagră in cap. ghete in picioare. Semn caracteristic : vorbeşte une-ori cu f in locul de t, aşa in loc de „din partea asta11 zice „din parhia asta.“ ECOURI STREINE Muntenegrul La 26 c. Capitala Muntenegrnlni a fost inpodobită cu steaguri, flori şi cununi, in onoarea oaspelui său, prinţul Alexandru al Bulgariei, care a fost primind cu mare cordialitate şi entuziasm. Prinţu Nicolae a publicat o pro clamaţie, in care zice, că pleacă la Moscva, spre a 'şi representa poporul şi statul la încoronarea 'Farului Alexandru IV. puternicul său amic şi protector. Germania „Kreuzzeitung" spune, că prinţul Bismark o duce mai ren cu sănetatea. Se ştie, că prinţul suferă mai mult de dureri nevralgice in obraz. Medicii i-au interzis ori ce ocupaţie şi nelinişte. Şi bursa a fost alarmată. Ou toate acestea se asigură, că deocamdată nu e nici un pericol. Egiptul Se telegrafiază din Massnah, că vi-ce-consulul francez a fost maltratat de către soldaţi egipteni. Guvernul egiptean a propus să se aplaneze afacerea in mod amical, cea ce s’a primit şi deci incidentul e considerat ca inehis. Irlanda Nenorocita insulă Verde nu s’a scăpat ăncă de dureroasele sale sbu-ciumări interioare. Mizeria a ajuns la culme printre ţărani. Siguranţă nu există., iar guvernul englez pro-cede cu asprime contra tulburătorilor. Mai -de unăzi a fost condamnat la moarte Kelly, unul din banda ucigaşilor. Polonia După cum se ştie, studenţii < 1 o 1; 1. mai multe universităţi, ruseşti au făcut tulburări, ce au provocat aspra pedepsire a mai multor dintre ei. Acum se anunţă neorândueli şi la universitatea din Varşovia. Studenţii au insultat pe curatorul universităţii, după care mai mulţi au fost cxpulşi. Acum sunt temeri de tulburări mai mari din partea studenţilor şi poate se va închide universitatea. Ir^vitolicaţinn e Incunoştiinţez pe onor. public şi vechi clienţi ai fabrice! de săpun şi lumânări de seu, a decedatului meu unchiu Marin Ivanovici, că in acelaşi loc, Strada Bucur No. 21, lucrează fabrica sub direcţiunea mea. Rog dar pe onor. clienţi să bine voeasca a face acelaşi devere şi cu subscrisul, ca şi cu respectabilul meu unchiu. Ştefan M. Vlădescu Banca Naţională a României Banca avend a construi pe terenu seu cunoscut sub numele de Hanu Şerban Vodă, publică licitaţiune pen tru ziua de „7 Maiu la 3 ore ziua“ pentru dărâmarea unei părţi însemnate din construcţiunile vechi esis tente. Doritorii de a lua in intreprinder această derămare se pot înfăţişa i orice zi de lucru de la orele 2 pănă la 5 dupe amiazi, la Secretariatu Băncei Naţionale spre a lua cunoş tiinţă de condiţiunile dărămărei. „ NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE Sosind timpul asigurărilor in contra pagubelor de grindină venim a atrage atenţiunea d-lor agricultori asupra rnarei inportanţe a acestor a sigurări, comunicând tot-d’odată că am înzestrat pe agenţii noştrii din toată ţara cu instrucţiunile necesare pentru primirea fi efectuarea acelor asigurări. Consiliul nostru de Administraţie a decis de a se. menţine ca in anul trecut participiarea asiguraţilor cul5°/0 la câştigul net, ce va resulta din afa-c. rile de grindină din ţară. Aducem această la cunoştinţa domnilor exploatatori de moşii şi suntem convinşi că astăzi, după ce s’au putut convinge in anul trecut de stricteţa şi lealitatea cu care. ne am împlinit obligaţiunile luate, ne vor acorda şi mai voios favoarea d-lor. Primim asigurări şi in biroul Direcţiune! noastre strada Carol I No. 9 şi la Agenţia noaastră principală pentru Districtul Mov Calea dorobanţilor No. J I şi do la Sf. George a. c. Calea Victoriei No. 23. Direcţiunea Generală. „DACIA ROMĂ'11“ Societate generală «lo Asigurare in Bucureşti Avem onoare a aduce Ia cunoştinţa d-lor acţionari ;ki Societăţii noastre^ că, in urma decisiunci Adunărei generale dc 12 (24) curent, cuponul No. II al acţiunilor noastre, se plăteşte cu inccpere de astăzi la Casieria noastră Centrală cu Ici 40, in bilete, de fiecare acţiune, adică 16 % din Capitalul versat de Ici 250. Bucureşti 13 (25) Aprilie 1883. Direcţiunea Generală. DACIA ROMÂNIA SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI. ^AIVUIYOITJ Avem onoarea de a aduce la cunoştinţa d-lor Agricultori şi in special a clienţilor Societăţei noastre, următoarele : Societatea „Dacia-Romănia" in dorinţa de a micşora dupe putinţă sarcinile agricultorilor, pune la dispozi-ţiunea Onor. ei clienţi, 15 la sută, din câştigul eventuale ce va resulta estimp din ramura asigurărilor de „Grindina11 in ţară, ast-fel ca fie-ca-re domn asigurat, care nu va fi avut vre o daună, va lua parte la căştig, in proporţiune cu premiul ce ’1 va fi plătit pentru asigurările sale din anul acesta. Direcţiunea Generală Societatea Olimpică Română GRADINA ELDORADO A VIS Toţi d-nii membrii acestei Societăţi sunt rugaţi a-şi procura biletul de liberă intrare la exerciţiile olimpice cari vor urma regulat Lunea, Mercurea şi Vinerea, de la orele 8—10 dimineaţa, pentru Copii şi Dame, iar de la 6—10 seara pentru Adulţi. Comitetul se simte fericit vâzăndu-se incongiurat de peste una mie membri, şi de aceia s’a grăbit de a închiria grădina Eldorado, unica din capitală care se află in centru. Cărţile de intrare se găsesc la D-nu D. Moceanu, comerciante in faţa Theatrului Naţional. COMITETUL. ad No. 14852 CĂILE FERATE ROMÂNE Publioaţiune Direcţiunea Generală a Căilor ferate Romane aduce lacunoştinţa generală că cu incepere de la 1 Iuniu stil nou (20 Maiu stil vechi), mersul tuturor trenuritor in toate direcţiunile este schimbat. Afişe detailate sunt distribuite in oraşe şi prin gări. Librete indicatoare ee mersul trenurilor cu toate legăturile internaţionale, vor fi de vânzare la toate casele de bilete ale Staţiunilor. Bucureşti, 9 Maiu, 1883. Direcţiunea Generala. THEATRU NAŢIONAL Marţ» la 3 Maiu 1883 Representaţie extra-ordiuară dată in beneficiul D-lui Ştefan Julian. Se vor juca piesele: Julian e blond sau brun ? comedie intr’un act, de D-nu Ştefan Vellescu ; Villa Regală, comedie de ocazie intr’un act de D-nu V. Alexandrescu ; Mincinosul, comedie de caractere in 2 acte, de D-nu St. Vellescu. Cu plăcere atragem in particular atenţiunea cititorilor noştrii asuma anunţului pe care ‘1 publicăm pe lagina a patra a ziarului nostru casa de Banca şi de Comisiune atătde cunoscută publicului român. Jntr’ade-ver este de ajuns a pune la o parte lin cheltuelile de toate zilele mimai şcase bani pentru a avea o Obligaţiune cu-Rrime care are şi va avea in tot de-a-una o valoare şi cu care s’ar putea inbogăţi iară să risce anul sân. Rugăm deci pe cititorii noştrii să nu coniunde aceste Obligatiuni-cu-Tirae cu simplele bilete de Lotăriă a acele de Hainburg, Braunschweig etc. Numai aceste din urmă sunt 0-irite de lege. TîMPLL SOCIETATEA UNGARA SUB PATRONAGIUL MAJ. LOR fMP fi RÂTUL ŞI LMI'fiBĂTEASA AUSTRIEI rin decret special Societatea Ungari a Crucei roşie a fost autorizata si emiţi 800,000 obligaţiuni iu lozuri rum -e iu 113 trageri. Conform planului oficial imprimat n dosul fiecărei obligaţiuni, vor li 3 trageri pe an, ce vor , ^ _ 1 _ L A L!l î n 1 1 Ti, • l \f a a v\ i m m <1 ■ ,1 fi Ci /I O ■ o 11 11 nil I l'l ■] I l I I 11 1 li! ZI 7 11 1 I I L -1 P ] j f ii Prin bursabile iu 113 trageri. Conform planului oficial imprimat in dosul fiecărei obligaţiuni, vor li 3 trageri pe an, avea Ioc regulat şi irevocabil la 1 Martie, 1 Iulie şi .1 Noemvrie din fiecaie an, cu mai multe lozuri mari de 50,000, 25,000, 15,000, 10,000 fiorini, etc. etc. etc. Tragerea viitoare va fi la I Iulie 1883 cu 823 câştiguri din cari unul de Florini 50,000 sau 110.000 franci. etc. etc*. etc. SIGURANŢĂ ABSOLUTĂ Credem a fi inutil să insistăm asupra siguranţei indiscutabile a acestor obligaţiuni. K destul sa adaiigem ca fon durile destinate la amortizarea acestui imprumut sunt plasate in valori sigure, depuse intr’o casa a Statului şi sub su pravegherea unei comisiuni mixte, al cărei preşedinte va fi tot-d’a-una numit de Maj Sa impfiratul Austriei. Alura d’asta e format un fond de reservă care, capitalisat cu 5 la suta va produce 3 milioane fiorini in timpul tonuinului de amortizare a împrumutului. AVANTAJE ESCEPŢIONALE Fiecare obligaţiune ce va eşi cu unul din câştigurile mici va fi rambursat şi va continua a lua parte la tont tragerile următoare putând âncâ sa câştige un los oarecare. Obligaţiunile Societăţii Ungare a Crucei Roşi sunt scutite de orice imposit, deci câştigurile vor fi plătite fără nici o reţinere. CONDIŢIUNI ŞI ÎNLESNIRI Voi cedăm fiecare obligaţiune originală purtând timbrul şi semnătura autorităţilor competente pe preţul de 20 franci platibili in patru versâmiiite trimestriale de câte 5 franci. Cedăm un grup de o obligaţiuni, diferite numere, insolit de u poliţa de 100 fr. a Asigurarea financiari1, dm Paris pe pre|ul de 100 franci unmâmti sau IU) franci (coprinzfHidu-se toate clieltuelile) platibili in unsprezece ver-a-mintu lunare de cate 10 Irauci. Rondau cu prim» plată de 5 franci pentru un titlu sau do 10 franci pentru 5 titluri cumpărătorul piimeşte numerele obligaţiunilor vândute lui şi participă singur la toate tragerile întocmai ca şi cum ar poseda titluri definitive ce i se vor remite deodată cu ultimul vdrsâoiGnt. Cele cinci obligaţiuni ale Societăţii Uugare a Crucei Roşie însoţite de o poliţă de o ui» franci a Asiguratei lii-uaueiare trobue si câştige cel puţin 500 iranci. Ptiu urinare nu numai că e cu totul imposibilă vro-o perdore decapitai dar chiar iu caşul cel mai puţin fericit indoirca lui e sigură. CONOLUSIUNE Vu e oare de un milion de ori mai preferabil de a cumpăra cu lOfl iranci 5 obligaţiuni de ale Societăţii l’nga-re a Crucei Roşie, cu cari vei participa la 113 trageri fără a risca vreodată de a'ţi perde banii, ducăt a cumpăra cu ,,u *ai1 ' Ifenci 5 bilete de ale loteriei de Hainburg, etc. ce n'au nici o valoare nici iuainto şi mai puţin după tragere . — Nu e oare mai preferabil de a avea iu portofoliu obligaţii! ‘ g»r portofoliu obligaţiuni pe cari le poţi vinde in orice moment şi a-u- pra cărora ne angajăm chiar noi de a ve da totdauna 70°. din valoarea lor. decât’ biletele du loterii germane, ce eo>-ta exagerat de 8cmnp cari, inrealitate n’au valoare şi pe cari nimeni nu ve vaimprumuta un bau ? încetaţi deci de a cumpăra de aceste simple bilete de loterie si plasaţi-ve economiile iu obligaţiuni cari au şi vor avea totdauna o valoare. Treime să fie cineva prea*ăr»c ! Treime intr’adevăr . » cineva să n aiba 20 Iranci in liindu tisgbelei spre a se dispensa de a cumpăra o obligaţiune a Societăţii Ungare a Crucei Roşie. Aceste bilete sunt adevărate bilete de bancă plentru că ele conservă totdauna o valoare şi le poate cineva vinde căud vrea ; e destul să ni se trimită, noi io vom vnde pe cursul zilei şi vom remite produsul imediat. Inutil de a spune că tragerile vor avea loc oficial in presenţ» autorităţilor competent# Angajăm pe toţi amici, clienţi şi cetitori să ne transmită cererile lor cât mai rurăţd profilând de preţurile şi coudiţiunile de mai sus, condiţiuni pe cari nu le vom pute.» conserva decăt până ce va ti epuizata totalitate» nbligaţiu-nilor de i-ari putem dispune in aceste condiţiuni favorabile. Obligaţiunea Societăţei Ungare a Crucei Roşiei fiind ceva unic in felul sftu este fără indoeala că vu obţine o primire prea favorabilă inaintea publicului serios căruia i place sa joace Iară aşi perde bani. Ou 20 franci participă cineva I» 113 trageri fără a risca de a perde o centimă. Ni se poate trimite hârtie mon dâ din orice ţară. mandat puştii, grop sau trată pentru o piaţă a Europei. Vom remite titlurile cn întoarcerea curierului şi prin epistolă recomandau Cererile să fie adresate direct la ADMINISTRAŢIA „MONITEUR DE LA OH ANCE . LAVIENNA(Austria). Notă : Corespondenţa se face in toate liinbele. Informaţii se dau gratis T A B L 0 II G E N E R A L UNIYEKSELLE" al câştigurilor cr se vor obţine prin obligaţiunile Societăţii Ungare a Crucei liuşie. I loz de 120,000 fiorini 2985 r dd 5 lozuri de 50,000 „ 4802 de 9 n 3* 25.000 x 409200 •ie 10 n de 20,000 „ 122300 ♦* de 39 » de 15,000 „ 60600 d*» 49 x de 10,000 x 39400 f* de fi x de 5,000 „ 40000 de 9 . de 1070 . de 100 „ 36400 f» de r* TOT AI s 809546 UĂS'J FIGURI uu 8000( 50 10 1M|2 y 81(2 K , 7112 Cl|2 fi •i. ftoSin n 81 ?.bl'KallU",l0r rU 800’?00’ sr uuul«rul ‘figurilor, cm se vede in tabloul de sus, aste «le 8n«o40. De aci rosultâ că uu numai lie-ca» obligaţiune trebue să câştige negreşit ceva, dar mai mult fm-earo n-bligstmne ce ar e,. cu cel ma. mic câştig de 10 fiorini şi mai jos va prim. gratis uu eupon cu care se va continua a participa la toate tragerile de Prune putând să câştige linca un loz marc #*************^******^^ * * * * * * * ■X * * * * * * * * * Ce â n t â i u SOCIETATE-FABRICA AUSTRIACA DE II FERESTRE 81 DUŞUMELE VIENA ^ * IlemiiUlil^aHRc* 13. stabililu iu jg-jy SEU CONDUCEREA D-LUI M. MAKKERT arc deposltele hale mari de tuaiOl şi anume «ic Uşi ţaţa şi fort'Nlro pmutn şi duşumele şi parchete din stejar american. Fabrica este pusă in positiuno, prin depoaitele ei mari. d’a satisface ori ce cerere,privitoare la mărfurile gata, in cel mai scurt timp posibil. Ea ea asuprişi aşezarea de Portal e. aranjamente pentru. Kasarme, spRaiuri. •K scoli, fompt tiare «te. etc. afară de aceastaori ce lucruri do lemn pentru tot telul .le muşini dune dese nuri şi U ■ i . i.. .O. l,k..iitz lâiiKâ > IKTV.V Cura neinîrerop ta peste tot amil X Deschiderea sesiunii de vara a i N înv.«role ternii" de la «nlfu *)calo.*klinicc ceVbrr tr.0 l»aiu< sunt excvlt şi cuiiOirute dej» R- manilor, otc prin calitatea diferitelor lor n X X El» p 'u'.unî, iii urma cărora sunt bune pf-utru băi in »t«rv naturală — | %»« răcire aitificinlu a apei termale -■ |,.-ntru orice indivizi i curenxii de reumatism, p- dagi», ser of ii Ic, calare, nevralgii .le t>-t * lecţii şl contracţii m articulaţie, dureri de o»»e. slăbiciuni ■! i>ă ori-c infarinţ# d* —•- ——,4— f-*—*-■ —•-** • - piele şi specifice, intoxicări metalic». Lift ■b o mii fi Vizite anuale 12,(100 parafine. (12uoo) Ităi dale in anul |SV 170,000 (170 000 Şl K4 Aranjare» băilor e conforma lin. pul ni, şi mi ut Lii termale comute ?1 rate, de npn, duş, putină, fer şi de ierburi, stabilimente de apă mri .' .i înotat, iuhalaţiuni, de cură de lapte -i de stroguri. — (iăile mut numai c Cil drutnnl de fer de In Viena. prea fruuo s situate ci. păduri bognv jari şi brazi, cu pr. menade şi eacnrsiiini minunate cu drnmul d» I r fi vira III tnatn direcţiunile pană iu Al pi, cure tonte oferă depeţilor orice »... dltale posibilă şi distracţiune, muzica căută de trei ori p. zi jn parcul cel" mi ralul, iu fîe-care zi teatru excelent, c nceile, biliari .. găsesc oteluri iiinguitice, cafenele şi i.vamuiiti* eleganţi-, locuinţe private imdiîlate cu gradioi şi iu b-gătuiA cu tnuti telegraf şi căi ferate. Intormaţluul dă (.'omisiunea Băilor. prin p.jş INJEGTION BROU Jiigienica, infailibilă servativfl. Singura f ciltoare fără ai ad jnimU. Se gâscsce ir farmaciile din Univers şi la Paris la JULE FERRE farmacist, No. str. Richelieu, succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER farm’ EAU ET POUVRES DENTIFRICES iln ’i I* I K 15 li E de la lac.iiltatea de medicină din Paris. KE PARIS —8, PLAUR LOPERA PARIS. Se găseşte la toţ.1 farmacişti, şi conferi Medalia de Merit decernat Casei lloctonilui PIRRlfE şi recompensa cea ma mare obţinută de dentifricei. DEPURATIVUL LAROZE SIROP DE COJE DE PORTOCALE AMARI CU IODUR DE POTASSIUM (Sare de lodină), Preparat de J. P. LAROZE, Pharmacist, PARIS — 2, rue des Lions-Saint-Paul. 2 — PARIS Tdiă lumea cundşlc proprieltiţile loduiu lui de ijoiassium. Hoctokii Ricoro, Blan-CHR, Tro USSBU), NkI.ATON, PlORRY, 1Î00ER, au obtiuuiârA ce e mai bune efecte In afec-(iunelc si:rofuld*«, limfatice, cancertlse, lu-berculilm, caria liselor, tumorile albe, bilele pelet, lAnyr.lui, accidentele sifilitice, secundarii ţi terţiare. Top medici citaţi acilea prescriu Iodurul de potassium asocitn-du’l Siropului Laroze de coje de portocale amari, carele, prin acţiunea sa ionică asupra aparatului digestiv, înlesneşte absorbliunea lodurului şi eviteaijă irilaţiunea vălămălore ce pdle resulta din Inirebuiuţarea lui topit In apă numai. SIROPUL DEPURATIV LAROZE se gftseşie In deposît la t6te pharmaciile bune unde se inai pdte găsi Încă şi e«)i iVf SIROPUL SEDATIV >3r BROMDRDL ds POTASSIDM forte cficaciu eonii a Epilepsiei, hislcriei, bilei, numită jocul St-Ouy, insomniei copiilor In timpul dentiţiunci, ele. etc. K se feri de in ir < i, ui ni, ori <•. jirodii.- ’t -iiini.i! . u i m.. ,. n i. ■ f.irui exleriorc lîfril calitatea adcvcr.ttului TAiAR IN Dl EN GRILLON t J'liUCTU LAX ATI IU Sf RAClilTUUU Contra CONSTI l’ATIUN lT, Ht'.MOKROmi-I.URi. CONGESTIUM-J, VENINUI-UÎ, LIPSE DE APETIT, INDEOES1 IUNEI, IND1SPOSI [ IUNEI GASTRICE Forte plăcut la beut, no produeeudu nici udata iritaţium.— Indespensabilu peulf copii, dame iusarcinate, bătrănii şi persdnele şeijânde. A CERE SEMNĂTURĂ PE FIE-CARE CUTIE K t.llll l .O E. GRILLON, farmaciştii, 27, rue Rambuteau, PAHIS, şi in iote farmaciele. SA RACI A SÂNGELUI FRIGURI BOARE NKRVOA® VIN DE BELLIN CU QUINQUINA ŞI COLOMBO d.plomăde merit de la expos. dm Viena Acest vin intiiritnr, lelirifngin, antiuervos vin-■b'cii (ifecţinnile srreln'oase, IV icuri nev ruse, tli.ue. I it-nice, colori paliile, neregularltăţi a sângelui; ro ţenvine specialmente copiilor, fonicilor delicatei; persoanelor in vârsta şi acelor slăbite de boală sai" l-ie excose. Adb. UETIIAN, farmacist, Fob. St-Pems, 90 Faris I principalele farmacii din românia şi străinătate A se cere pe etichete Timbrul guvernului l'ran-Ih Z şi semnătura .1. Faynrd. Preţul 4 fr. m Două-deci de anni de isbAnda marţii resc de efTicacitatea acestui puternic derivatif, recommandat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea rapede a bblelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Gat, grippei, durerilor, rhumatismelor, luxnbago (durerilor de selej.etc.— PARIS, 31, Rue de Seiue — Cutia, 1 fr. 50, In tote pharmacielc .1 cjciyr «iurnele lui IfXI.V-N/. INSTITUTUL MEDICAL do Hyclrotherapit, macaj sistematic, ortho-pedie, electrisa-re, inhalaţii etc. Strada Vestei 6. H. la_a I I I. ... . UN PROFESOR Je bulb» Izâ, fost profl la lictiul S-te Barb» (Paria), x»v•• n*J ore disponibile pe tiv-care zi, ar don întrebuinţeze pentru instruirea unui* |