S! ABONAMENTELE ’SOt I O ţATA, pC 111 . . a , pe 6 Inul. t , pe 3 luni. irotm streinitate pc an . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei Lionuinentele ie priimeic la idminiatritle. TIMPUL ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . 1 50 » » II .... 2 50 in Capitali 10 bani nnm&ru in Districte 15 bani unm&rn REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ir.anţnrile ţi imersiile »e priineic Bucureşti, li idminiitraţia ziarnlnl ii Vlena, la binronrile de anunţuri Heinrii Schalek, Wollzeite 12;—A. Oppetik, Sfenbeb-etoin 2;—Paria, C. Adam, rne Clemenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancale nu an primei Manuaerleele nelmprimate an ar< Candidaţii Opositinnii din jndetnl liror PENTRU SENAT i). Ioan Procopie Bnlanogln Coleo-iul II Convocarea colegiilor electorale Colegiele electorale pentru alegerea natorilor sunt convocate in ordinea la termenele de mai jos: I Colegiul II. la 30 Aprilie. | Colegiurile universităţilor din Bucu-Ipşti şi Iaşi, la 2 Maiu. I Adunările legiuitoare sunt convoI do pentru ziua de 10 Maiu viitor. J LIBERTATEA VOTULUI f Legea electorală prin articolul 129 şcc: „Nici un funcţionar judecătorsc nu poate ti ales delegat sau mera-|bru al vre unei Adunări in districtul unde ’şi cseroită funcţiunea, i precum şi in districtele limitrofe. “ Sunt mai mulţi judecătoii de tribu-jale şi Curţi cari au demisionat spre . se alege deputaţi. Insă in locurile nr nu s'au numit nimenea. Poate }ă ministerul de justiţie le reservă ■curele pentru cazul cănd nu se *or putea alege ca să ’i numiască rai Aceasta este nu numai o eludare a legei, care nu ingădueşte ca un magi strat să se poată alege in juris-îicţiunea tribunalului sau Curţei, ci i$i o violare a libertăţei votului. Magistratu care demisionează numai le formă, păstrăndu-i-se locul, cănd jc presintă inaintea alegatorilor eser-lită cea mai primejdioasă influenţă ; Aci alegătorul care are judecăţi la instanţa candidatului, nu poate să iwoteze iu deplină libertate, Gindu’i fiică că a doua zi, reluăndu’şi func; jiu nea, va fi apăsat. In interesul libertăţei votului, cerem ca ministrul de justiţie se com-jlecteze toate vacanţele, spre a dispare frica dintre alegători. Cerem ca legea să fie respectată! Estragem din legea pentru interpretarea legii- electorale din 1866 şi pentru garantarea libertăţii alegerilor următoarele două articole. Art. 20. La articolul 63 se Jjfidaogă următoarele alineate : Toţi agenţii administrativi pre-um prefecţii şi toţi impiegaţii iivfccturelor, subprefecţii şi toţi impiegaţii subpretecturelor, şefii ;le ] >oliţie şi toţi agenţii poliţieneşti, toţi procurorii şi judecătorii de instrucţie, având dreptul le-a vota, conform art. 17, ei m vor putea vota de căt a doua de la orele 2 pănă la 4, şi nu vor remănea in sala de alegere decăt pe timpul necesar pentru a se da votul. Toţi aceşti impiegaţi ini vor putea sta nici in sala de alegere, nici imprcjurul localelor de alegeri. Art 23. Se adaogă la titlul $ al legii electorale următorul irticol filial : Orice funcţionar administrativ Mau judecătoresc de orice grad ce va ingera in alegerea deputa 11 dor sau a senatorilor, având a influenţa asupra alegătorilor prin presiune sau ameninţări de orice natură, se va condamna la in-cliisoare de la 2 luni pănă la un an şi la destituire, pierzând pentru 3 ani dreptul de-a mai putea ocupa vre-o funcţiune publică. Dacă această ingerenţă se va traduce prin fapte de violenţă, precum sequestravea alegătorului sau a candidatului, faptă tinzând a opri sau a strica alegerea, se va condamna la închisoare de 6 luni pănă la 2 ani şi la pierderea dreptului pentru totdeuna de-a ocupa vre-o funcţiune publică. Ordinele superiorului nu vor putea servi nici de scuză nici de circumstanţe atenuante ale culpabilităţii. Aceste ordine constatate vor servi a proba complicitatea intre superior şi inferior. După articolele aceste, combinate cu legea de responsabilitate ministerială, vinele comise in inţelesul lor nu se prescriu. Prescripţiunea incepe abia din momentul, in care rniniste-riu I sub care ele s’a comis, a căzut de la putere, lată ceea ce aducem aminte atăt alegătorilor, rugaţi să dea cea mai mare atenţiune acestor lucruri ; căt şi agenţilor administrativi, cari ar simţi inclinarea de-a călca legea. Bucureşti, 29 Aprilie 1883 Intrnnirea eloctorala a l-ini ministru le interne Miercuri seara (27 apr.) Sala „lăncii Craiova D. ministru de interne, marţi in urma intrunirii d-lui Kogălniceanu, publicase un anunţ cam in felul acesta. „Miercuri seara, toţi alegătorii din toate colegiile sunt poftiţi in Sala lănci, unde d. ministru de interne le va espune Situaţia Generală a ŢSrii. “ Un afiş mai atrăgător nu se putea face. Să afli in aceste timpuri de confuzie politică şi de agitaţie bolnăvicioasă, situaţia generală a ţării expusă prin organul autorizat al d-lui ministru de interne, nu e un mie avantaj. Si d. ministru ar fi putut percepe o intrare de 50 bani cel puţin de fiecare persoană, mai ales că biletele avea cine să le plaseze, trei părţi din public i le procurase fidelii d-sale policemeni din Craiova şi căprarii baionetelor inteligente. Naivul public se aşezase deci de cu vreme in sală şi fie-care uităndu-se cu nerăbdare spre uşa pe nude trebuia să vie d. ministru, zicea mulţumit : „In sfârşit am sa aflu şi eu situaţia generală a ţării.“ D. ministru soseşte in sfărşit Înconjurat de suita d sale, compusă aproape numai de juni magistraţi şi avocaţi, tinerimea inteligentă şi cultă a •localităţii, care nu uită că d. Chiţii a fost şi poate să mai fie ministru de ju-tiţie, şi care se topeşte de admiraţie pentru d. ministru de interne arătând ui un fel de respect foarte puţin democratic. Aşa de exemplu, şapte opt inşi se reped care mai de care să ia pălăria, paltonul şi bastonul d-lui ministru, toţi in toate părţile le trag cu devotament şi cel care reuşeşte să repurteze paltonul il păstrează cu sfinţenie pănă la sfârşitul intrunirii, ca să nu pearză onoarea de a’l prezenta şi a i’l ţine d-lui ministru să'l îmbrace. D. ministru căruia i s’a smuls ca prin farmec paltonul, se suie la tribună : entusiasm cu atăt mai mare in suită cu căt publicul e mai rece. Dar să ascultăm espunerea situaţiei generale a patriei. Iată-o in căte-va vorbe. „... D. Kogălniceanu, opoziţia, nu au dreptate cănd ne fac o crimă din revizuire, cănd ne acuza că facem ingerenţe in alegeri, că impărţim decoraţii cu lăzile, că promitem una şi aceeaşi prefectură la căte doă-zeci de inşi, că terorizăm mahalalele |>aci nice cu căprăriile Gardei civice şi cu oratorii de respintii susţinuţi din fondurile secrete. Nu e adevărat, d-lor, noi oameni oneşti, noi patrioţi noi. . noi... in sfărşit noi liberali naţionali, se poate să fim capabili de aşa lucru?...11 Suita işi rupe palmele, iar naivul public caută să vază ce au a face protestaţiile de onestitate, patriotism, liberalism, naţionalism, cu vestita „expunere a situaţiei generale“. promisă in afiş. Oratorul urmează : „Cestiunea Dunării ? Dar cine putea apăra mai bine decăt noi in cestiunea Dunării drepturile ţării ? D. Kogălniceanu de aceea nu avea a- probarea guvernului când apăra la Paris Dunărea, pentru că guvernul nu voia să supere pe nici-una dintre puteri. D. Kogălniceanu ne acuza că am perdut Dunărea prin nedibăeie şi neprevedere... Dar noi repetăm că vom resista. Şi apoi chiar d. Nico-lae Ionescu, cel mai mare orator, zice că bine s a purtat guvernul şi bine se poartă...“ (Aplauze frenetice in suită) „Dar situaţiunea... generală... cutează a şopti un alegător din faţa oratorului. — Situaţiunea? urmează oratorul... Situaţiunea ? Ge găseşte d. Kogălni-ceauu de zis contra situaţiunii ? D-sa pretinde că avem funcţionari corupţi. Aşa o fi. Dar d-sa i-a avut mai buni? n’aia vreme să vă dovedesc acum cu acte dar afirm aci pe onoare că d. Kogălniceanu n’a avut funcţionari mai de Ireabă şi administraţie mai bună ca noi. Ş’apoi la urma urmelor noi suntem liberali. — Dar... sit... — Liberali, da. Şi ce-a avut d. Kogălniceanu cu Mitropolitul ? D-sa a zis că inaltul prelat işi face veni turi din patrahir; ei bine eu’i respunz că Mitropolitul este bolnav, şi cu toate astea a mers pana la Vărcio-rova cu MM. DL. ca să le dea la graniţă binecuvântarea sa.“ (Suita nu poate admira îndeajuns metoda ingenioasă cu care d. ministru spală patrahirul I. P. S. Sale.) „Şi in privinţa Moldovii, urmează oratorul, d. Kogălniceanu zice că eu nu cunosc Moldova şi că n’am văzut Moldova decăt odată pănă la Ba-cau şi ăncă şi aceea cu ocazia manevrelor. Iată cum m’acuză d. Kogălniceanu, dar eu ’i spun că sunt mulţi moldoveni cari mă cunosc din Bucureşti — stăm cu toţii la prănz toarte târziu la Grand-Hbtel du Bou-levard — şi cari mă stimează foarte mult. Ba ăncă unii din ei spun că dacă s’ar apropia vreodată de liberali, ar face aceasta numai pentru batirul d-lui G. Chiţu. (Suita vede din ce in ce mai mult limpezirea situaţiei generale.) „Acuză d. Kogălniceanu pe d. Bră-tianu că e autoritar, că nu lasă pe niciun ministru să aibă voinţă proprie. Nu e adevărat; din contra, d. Brătianu nu face nimic fără să se consulte cu noi toţi, şi ştiţi pentru ce ? pentru că d. Brătianu este liberal ca şi noi toţi şi noi liberalii iubim libertatea, pentru că libertatea este singurul mijloc de regenerare pentru că regenerarea este fericirea popoarelor, pentru că popoarele care nu se regenerează nu pot progresa pentru că progresul este ţintă omenirii întregi, pentru că....“ D. ministru de interne îşi inchee apoi cuvăntarea asupra situaţiei generale arătând că acestea sunt principiile liberale „singurele binefăcătoare pentru ţară.11 Suita aplaudă din resputeri. se precipită la palton, il smulge din măi viile celui care ’l păstrase tot timpul cuvântării, îl trage in toate părţile ; d. ministru le strigă: „încet să nu mi’l rupeţi ! e nou !“ Şi le intoar-ce spatele pe cari c<4 mai vrednic june aşază oii respect paltonul. Publicul foarte indispus iese incet incet cu mult mai puţină credinţă in afişe decăt avea la intrare. „Asta este situaţia generală? întreabă unul, — Da răspunde altul. Nu e aşa că este clară ? Cel puţin ştiu acuma că guvernul nu voeşte să supere pe nici-una dintre puteri, că I. P. S. Sa este suferind, că d. Brătianu este liberal ca şi d. Chiţii, că mulţi moldoveni cu oare d. ministru de interne işi prelungeşte prânzurile la Gd-llotel du Boulevard il stimează prea mult, că libertatea este singurul mijloc de regenerare pentru popoare şi că paltonul d-lui ministru e nou.11 Niciodată nu a fost o intrunire dominată de o atmosferă mai rece, ca intrnnirea in care d. ministru de interne a expus astfel situaţia generală. Aplaudat numai de inteligenta d-sale suită şi de fundul sălii unde sta in picioare la fine fleur a căprăriilor electorale, d. Chiţii simţind că nu prinde expunerea d-sale de loc şi-a ţinui cuvăntarea pe-o coardă foarte dulce şi cu o jenă vădită. Ca orator treime să constatăm că profitat oarecum de intruuirea d-lui Kogălniceanu şi de lecţia de mnă cuviinţă ce acesta le-a dat-o d-sale şi d-lui Brătianu. D. Cbiţu, in aceasta din urmă intrunire, a tost mult mai moderat in raze şi s’a păzit de a mai in trebuinţa repertoriul trivilităţilor d-sale obicnuite (mişei, mizerabili, infami) pe care de amin-teri intr’una din întrunirile trecute le-a fost sleit pănă in fund. Ca de obiceiu, după intrunire, d. ministru urmat de suita d-sale, merge la „Isvorul de bere11 stabiliment faimos in analele luptelor craiovene pentru libertăţile publice. „Ei ? zice d. ministru şezănd înconjurat de juna d-sale suită... Ce ziceţi ? Cum a mers ? — Aţi fost charmant... — Aţi fost admirabil... — Aţi fost... sublim, d-le ministru... — Da, da! reptă corul... sublim, foarte sublim, prea sublim, d-le ministru. — Şi, adaogă junele care isbutise a prezenta paltonul, aţi fi fost şi mai sublim daca nu eraţi indispus... — Da, in adevăr sunt cam indispus... — Dispuneţi-vă, dispuneţi-vă, d-le ministru... Şi fie care inaintează către d-nul ministru o halbă. Foarte târziu suita conduce acasă pe d. ministru, care este tot indispus. Ce este şi deprinderea! Băutura d-sale favorită nu'i mai poate goni norii ce’i acopăr gândurile. Despărţindu-se de suita sa d. ministru suspină : „G’est eqal; imi pare rău că a căzut Hăjdău 1 Mi-a fâcut-o căt de bună fratele Stolojan ! ŞTIRI TELEGRAFICE Constantiuopol, 9 Maiu. — Ambasadori au semnat ieri seara protocolu aprobând alegerea lui Wassa-Efendi in postu de guvernator general al Libanului. Cetinie, 9 Mai — Principele Alexandru al Bulgariei a sosit ieri aici ; el va pleca mâine. Principele Nikita şi populaţiu-nea au făcut Alteţei Sale o primire cal duroasâ. Paris 9 Maiu. — Prinţu Orloff, ambasadorul Rusii, a plecat azi la Mosrva. Hnlifax, 9 Aprilie. — Se ia mereu mari ptecauţiuui pentru apârarea corăbiilor en- gleze ce sint iu port impotriva tentative-or fenienilor americani ; posturile poliţiei s’a indoit pretutindeni. TROFEELE ZILEI DE 24- Astăzi justiţia este sesisată de plângerile tuturor cetăţenilor, cari au fost stălciţi de Laudele electorale in ziua de 24, şi societatea este in drept a spera că toate infamiele sevărşite nu vor trece fără a ti Inferate de justiţia ţerei, pentru ca un exemplu să se facă cu aceşti bandiţi ce au asasinat libera voinţă a cetăţenilor in ziua de 24 curent. TIMPUL Xu este cu putinţă ca un oraş mare ca Galaţii să fie maltratat cu atăta sălbătăciă, nu este cu putinţă ca atăţi cetăţeni păci hi ci să fie acoperiţi de rănile făcute de bandele electorale, şi justiţia să nu ’şi facă datoria cu enesgie şi nepărtinire, căci a fi contrarul, ar fi să disperăm de viitorul furci noastre, ar fi să acoperim cu ruşine propria noas- stră civilisatiune. } Bătăuşii se preămblă incă liberi pe strade, şi ieri chiar unul din căpitanii bandelor, cunoscutul Căldararu, intrase cu băta in cabinetul parchetului, unde era chiemat la interogator, şi o invărtia fără genă prin sălile tribunalului, ca şi cănd nu ’i ar fi pesat de nimic. Un trofeu a victorielor bandelor de la 24. o ghioagă scurtă, groasă şi plumbuită, s’a găsit ieri in sala primăriei, lată cum : un şef de biurou din cancelariă, 1). i Angeli, mergănd să’şi deşhiză' sertarul biruroului, găsi broasca stricată ; după oare-cari silinţi, trase sertarul, şi care fu suprin-derea sea cănd se intălni in faţă cu băta ce făcuse alegerea din ziua precedentă. Se ştie că avea loc in 1883. Justiţia, administraţia, finanţelo, lucrări publice totul in acest nenorocii district fu supus acestei principale şi unice grije a acloiinistraţiunei locale. Mijloacele ordinare, precum falsificările listelor, numiri in funcţiuni, concursurile administraţiei date parlisanilor in daraverile lor, or căt de scârboase, procese câştigate pe nedrept de rlânşi, toate acestea părură insuficiente pentru această mare întreprindere. Lucrurile fură luate de la obârşie chiar şi se cliibsuiră măsuri incă ' cu recensământul din 1881 pentru ca toţi cei bănuiţi de adversari sâ nu mai figureze in colegiul I, fie chiar cu paguba fiscului; astfel oameni cu averi cunoscute cari de când sunt alegeri figurează in colegiul I, fură scăzuţi fată voia lor la foncieră. numai pentru a fi aşezaţi m colegiul II. l’utem cita intre alţii pe d-ni Nae Boicescu, Achil Zamfirolu, Vrancea Ivanovici, Ştefan Dicu-lescu, Hhiţă Tetoianu, Costache (freceann, 3 fii ai Ini Vasile Pleşoianu, Toan Mari-nescu. Modul cum se făcură aceste scăderi in contra voinţii proprietarilor este atăt curios căt şi necunoscut in vre-un alt judeţ al ţârii. Comisiunile comunale constatară adevâratul venit, projirietarii nerecla-mănd că au fost încărcaţi şi dupâ lege şi după bunul simţ cel mai ordinar, lucrul pă- in sala primăriei toate biurouri le au fost ocupate de protivnici noştri, şi ştabul major al ban delor era instalat aci, in juru localului. Şi cănd toate aceste lucrur se ştiu, s’au vezut şi ‘cunoscut de o lume intreagă, T). prcfec mai însărcinează pe D. poliţaiu să cerceteze dacă era adevărat că au fost şi gardişti deghisaţi printre bande. 1). poliţaiu zice că nu, şi aduee ca martor pe Ţone Stefănesu, un individ abia ieşit din puşcărie pentru că a dat foc arhivei comunei. Cu aceste arme să ne convingă I). poliţaiu Darie ? Ruşine! După Ture şi pistolul. Dăm loc mai jos următoarei co-respondinţe din Rîmnicu-Vălcii, care nu are nici o trebuinţă de comentariu. Faptele descrise, ingerinţele, intimidările, presiunile şi promisiunile, precum şi fraudele comise de administraţiunea de acolo şi in special de satrapul D. Simulescu, iu alegerile din urmă, pot să dea rne-sura moralităţii acestui guvern, ce in derîdere se numeşte liberal şi voeşte a poza in moralizator. 0 dală mai mult, cetăţenii, ţara intreagă, se pot convinge de scopurile ascunse la cari ţintesc guvernanţii de azi, judecând după mijloacele intre-Îminţaţe spre a izbuti cu orce cliip in alegerile pentru viitoârea Constituantă : Domnule redactor, De când sunt alegeri in Vâlcea nici dată neobrăzarea, presiunea, cinismul guvernului şi al admiuistraţiunei locale nu s’au desfăşurat in mod mai ’ingrozitor şi mai puţin ascuns. Din ziua cănd la alegerile din 1879 prof. Simulescu, in contra aşteptărilor sale jcâzu la colegiul I contra d-lui AI. Lahovari, atăt densul căt şi stăpânul sâu Dl I. Brătianu, nu mai avură de cătun gând şi un scop in acest judeţ, acela de a face prin toate mijloacele pe D. Al. Laliova-§ari sâ cază la alegerile ce se ştiau că vor rea sfârşit. Oe scorneşte insă mintea ager. a Preţ. Simulescu ? Dă ordine Primarilor sâ facă apel in contra acestor proprietari pentru a-i urca ? Nu, ci pentru a-i scădea, şi aşa s’a făcut cu toate protestările lor. Dovada despre aceasta se afla in Dosarele Prefecturii, uude o anchetă judecătorească imparţiala le-ar găsi până astă-zi. Numai D-nii C. Greceanu şi fii d-lui Pleşoianu isbutiră in cele din urma să fie înscrişi dupâ demersuri şi procese cari au ţinut mai mult de 2 ani. Ca compensaţiune pentru scoaterea din listele coleg. I a propr. mari, autentici şi din vechime inscrişi in acel colegiu, se introduseră o sumă de funcţionari ai Prefecturii cari n’au de căt ca 20 Ia 30 pogoane cel mult, ce Ie servă numai ca punct de plecare spre a fi luaţi ca propr. căci foncieră compensează aproape venitul proprietăţii şi de sigur nu o plătesc do căt din leafă sau din fondurile secrete ale Prefecturi. Cine-va ar putea întreba, de ce aceste liste n'au fost contestate? Meşteşugul este tocmai că asemenea liste nici ca se pot contesta, căci instanţele judecătoreşti, nici chiar curtea de casaţie nu poatfVsă se pronunţe, de căt dupâ înfăţişarea chitanţelor şi a rolurilor, şi atăt unele căt şi altele erau evident in favoarea agenţilor Prefectului Nemulţumit cu atăt, Consiliul comunal s’a silit să mai falsifice şi chiar aceste liste falsificate; aşa, un anume Ursiauu, condamnat prin sentinţa judecătorească pentru atentat la bunele moravuri, fu pentru a patra oară introdus de cons. corn. şi pentru a patra oară stors de curtea de cas. ; aşa n n Bâiaş indrăsni să se presinte cu chitan ele proprietăţilor d-lui M. Vladimires-cu, pentru care plătea impositele ca arendaş. Curtea de cas. constatând lucru, l'a şters; aşa incă, mai vorbim drept memorie numai de ştergerea a 5 membri din fami-ia Lahovari ca streini, dupâ 100 ani şi mai bine de exercitarea drepturilor cetăţeneşti şi a celor mai nalte funcţiuni iu statul Eomăn, ştergere făcuta in lipsă şi dupâ ce espirase termenul contestaţiilor. Iată lucruri nepomenite petrecute cu listele electorale. Sâ trecem la mijloacele de coruptiune. Nu ajunse Prefecturii numeroşii funcţionari cari inăbuşesc voinţa alegătorilor in c.fio-iul I, ci făcu anume pentru aceste alege-următoarele numiri cu câte-va zile ina-intea alegerilor şi special pentru acestea, Se numi; I, Sub J'ref. la PI. Cozia dl. Dim. \ancovescu alegător in colegiul 1 încărcat cu vre o 10 procese coreeţionale şi destituit de chiar acest guvern ; II Sub-Pref. la Thăgăşani Ştefan Popesc» alegător in colegiul l iarăşi depărtat sub acest guvern. III Judecător de ocol la Zatreni, Mata-che Muşetoianu aleg. in colegiul I, destituit de Ministerul Justiţiei eu călo-va luni mai nainte. 1 V. I. Pleşoianu ginerilc lui ((corgc Ma-rinescu, alegător in coleg. I amploiat la Banca agricolă. V. Fie care din aceşti pricopsiţi mai are •' 3 rude, alegători in colegiul I. Lucrurile fiind aşa pregătite, totuşi admi-nistraţiunoa nu se crezu destul de tare, Snb-Prel, ,lud. de ocol, funcţionarii financiari, Poliţia a stat in permanenţă in oraş in tot timpul alegerii coleg. T prodigând a meninţări şi promisiuni. Poliţaiul a Jost prins noaptea la 2 dupe 12 la un alegător din coleg. I Stanciu Ionicescu. ţiran îmbogăţit şi lesne de înfricoşat. Acesta a fost literalmente sequestrat, căci după ce votase biroul in ajun, şi s’a bănuit poate pe nedrept că votase cu oposiţiunea, nu s’a mai presiul.at la alegerea deputatului şi a Cost imposibil s-VI găsească cine-va in aceasta zi. 1 ii altul lorgu St. Di-raitriu din .Drags.-sani a intrat in sala do alegeri escortat de sub Prefectul Ştefan Popeseu; a insistat’să i se scrie biletul de un alt alegator guvernamental (ihiţa Boicescu, şi a eşit însoţit do sub-Prefect sub paza căruia era pus. I n al ful Dim. l’redescut după ce dimineaţa scrisese 5 nume pentru biurou, a declarat un ceas mai in urma ca este prea bolnav ca să scrie un singur nume, şi doctor Măl-dăresen, candidatul propus nu s’a temut să a-fii'ine aceasta pretinsă imposibilitate. Un al tul (7. Mnrines.cn, după ce a încercat sa puie să i se scrie bilet.n, in faţa protestaţiilor, declară in gura maro ca el scrie cu litere vechi, indicând ast-fel mijlocul de a’i se recunoaşte biletul. Această atitudine a unor alegători nu provine de căt din spaima ce după 7 ani de adevărat paşa]ic, Prefectul Simulescu a ştiut să inspire tutu-lor. Pe lăngă acestea este mai mult de cât probabil că administraţia nn s’a sfiit a împărţi chiar hani, lucru îiemai pomenit pana asta-zi şi care credem că nu s’a petrecut in nici un alt .judeţ. Cu toate aceste manopere, şi putem zice adevărate crime comise d’ Simulescu pentru a face să iasă cumnatul seu dr. Măl-dărescu, succesul moral a fost necontestat al d-lui Alex. Lahovari. Tot ce mai are ce va independenţă de caracter şi de situaţiune in acest judeţ, a-devâraţii proprietari neruinaţi, tineri inteligenţi au fost pentru candidatul oposiţiunei. Lista Colegiului I de deputaţi din Vâlcea prefăcută şi falsificată, după cum am vâzut mai sus, se compune din 66 dezlegători dintre care 7 au lipsit, fie că votează intr'alte judeţe, fie dintr’alte împrejurări. Din 59 votanţi, 25 au votat pentru d-1 Alex Lahovari şi 34 pentru candidatul admiuistraţiunei. Din aceşti 34,—27 sunt amploiaţii guvernului Ji-ect sau nedirect. Ca să nu să creaza că facem acusaţiuni vagi eatâ numele lor : 1. Ales. Hrislofi, — candidat oficial al co leg. II Senat. 2. D. Dobriceanu, — Ootisîliar judeţian mai in tot-deanna. Membru in comitet,u permanent. 3. hic. Iancovescu, —Primarul oraşului Bămnicu. 4. Nae Dobrescu, —Locotenent in rogi-mentu judeţului însărcinat cu Poliţia Pieţii. 5. Dr. Măldărescu,—cumnat al prefectului, candidat oficial la doputăţie colegiul I. 6. U. M. Bâdeson, - candidat oficial la colegiu] I Senat. 7. Ioan Vilacros, —cumnat al prefectului, candidat oficial la deputăţie. 8. Gliiţâ Golea, — al cărui nepot C. Golea, zis Golescu, este sub-prefect la plaiu Horezu. 9. Gr. N. Vlâdescu, — membru in comitetul permanent. 10. Ursianu Valerian, — candidat oficial la colegiul III de deputaţi. 11. Const. N. Vlădoscu, — agent la regia Tu tunurilor. 12. Major G. Jurescu, — comandant al garnisoanii in lipsa titularului. 13. Alex. Mac iu cea n u, — casierul jnd e-li lui. 14. Dim. Iancovescu, — sub-pref. plaiu-ui Cozia numit ad-hoc. 15. Gliiţa Măldărescu, preşedintele comitetului judeţului. 16. Ioan Ursianu, — primarele comunii Guşoeni şi Irate al candidatului la colegiul III de deputaţi. 17. Dim. Simulescu,—prefectul judeţului. 18. Ioan Stânescu. — primarul eoni. Drăgăşaui. • DL Ştefan Poposcu, — sub-pref. la plasa Oltul numit ad-hoc. 20. Mataeho Muşetoiaiiu, —judecător de ocol la Zatreni numit ad-hoc. 21. 0. Paciurea, — căpitan in activitate. 22. (1. Fărcăşann, — candidat oficial la colegiul III de deputaţi. 23. Const. Filipiu, — procuror la trib Dolj. 14. Stamale Biiduroscu, are I in m funcţiune. 25. C. Lehlin, — amploiat la drumurile de fier şi la Eforia spitalelor. 26. Ghiţă Boicescu, — consilier comunal. 27. Dimitrie Genuneanu,—directorulpre facturii; .i adica din 34 de alegători ^ari au votat pentru d. dr. Măldărescu remân 7 numai fără vre-o legătură oficială, având si dânşii cu cei enumeraţi mai sus legături ‘-an de rudenie 6au de strânse interese, treime dar o mare dosă diPeiirnLWu să nu zicem o vorbă mai severă d-lui dr. Măldărescu pentru a se vedea representan-tul proprietarilor mari din judeţul Vâlcea. Dacă ales de aceşti slujbaşi vrea să reforme coustituţiunea sub cuvânt că alegătorii coleg. I sunt corupţi, ari in parte dreptate, şi in parte uu. Corupţi sau intimidaţi sunt evident aceea cari l’au ales, şi dacă n’ar fi de căt dânşii toata lumea ar aplauda o reforma care ar scăpa ţara de asemenea alegeri şi de asemenea deputaţi. Insă ce sunt de vină cei-1 alţi adevăraţi alegători ai coleg. I, înăbuşiţi eu gloata funcţionarilor, de aceste ruşinoase transacţiuni de vot şi de conştiinţă. Dar ceea co pune culmea Ia cinismul reformatorilor este tocmai că co-rupâtorii cutează a se plânge de corupt şi că acei cari au eşit din aceste alegeri imorale pretind a moralisa ţara şi Constitu Ii unea. Cănd izvorul osto împuţit ce va fi apa care ese din acest, isvor? Când reformatei ii sunt corupţi şi imorali, ce va eşi din reforma lor? Lăsăm opiniei publice sâ mediteze această întrebare. gioşi caii după, ce au protestat -A scris s'au retras şi ei. Violarea secretului votului Din Bacău primim următoarea telegramă : 28 apr, (io mai) 1883 \ otarea la alegerea colegiului I pentru Senat făcendu-se pe faţă, opozi-ţiunea. vfizend această flagrantă violare a legii, care prescrie secretul votului, a protestat, retrăgeudu-se din Scllcli. (Semnaţi) : Ghoorgho Donici, Dimitrie N. Ghica, Toma Rafacl Rudolf S turza, G ostin, liosetli. Ghoorghe Ghica, Dacian, Vcnier, Dimitrie Ro-setti, George Allau Arcadie, Şeptelici, Radu Unaetli, Pandeli Ioan, I. Gon-dura'u, Matern CrupenscM, Nicolae Uman, Vasile Tătaru, Gheorghe Live-zeanu, Nicolae ■ -Ghica. ; Ou cel mai profund respect milităm Majestătei Voastre ace j fapte care au pătat mai cu deost re alegerile colegiului al III-le şi ţ care suntem gata a le dovedi, şi I rugăm să ordonaţi o anchetă nep I ti'iitoare spre descoperirea adevdi f Di şi urmărir -a culpabililor i Jawu 1 ‘rujeseu. Alex. Mavrocon l"ntiu N. Snfu. Dimitrie G. I setti, Neculai Suţa, Ciuperceanu mitrie Angliei, Constantin Corjes, Anastasie. Drughici, Neculai Drot Dimitrie Iacu,, Theodor Boncin, Iai cu, Corjcscu, Doctor Teodorescu, Ni Cazimir, G. Mărzescu, Ioan Foit, Alex. J. Ghcort/hiu. Major Haz,,. 5 ton Ctcmban, D.-Col. Danga Fm. N j| gruzzi, George Tacit, Const. Turctth Neculai Tacu, Vasile Pogor, Ant/ftl S adovenu, Iancu Mikailcscu, Ale. 1 Culimunescu, P. Ianculescu, Ştefan îoanomn. Anton losopesnt. Al. Car. lemir, S. Chim, Fanaitescu, IliejGhh lea. Th. Ioncscu, Enarhi Aftânasii Al. D. Holbam, Al. Neculau, 1. Sta\ mate, Dimitrie Alexandrescu, Melinte, Gheorglna, Sandu Butmil Constantin han ca, Mihail Vasiliu, 1 oan lvaşcit, George Al. Lupa, MU A Ivaşcu, A. Cotinescu. PB OTESTIJL alegătorilor din colegiul I de Fâlciu Telegrama Cetăţenilor Ieşeni adresata Majestătei Sale Regelui României Ingerinţa administraţiunei judeţu-ui şi oraşului laşi in alegerile actuale sc practică pe scara cea mai intinsă şi fără sfieală. Prefecţii diriguiesc Comitetul electoral oficial, im pun candidaturi pe care apoi le sus ţin prin puterile publice ce le sun încredinţate. Bande formate din gar dişti şi agenţi poliţieneşti intră in şalele electoralo, violează secretul vo tului, ameninţă pe alegetori şi silesc di iar pc acei cari ştiu scrie şi ceti a le incredinţa scrierea biletelor de votaie, alte bande formate din func ţionari de toate ramurile să impun alegetorilor pentru a le scrie voturi-hi. I nii alegetori cari refuzau de 'ota pentru candidaţii proiectorul h au tost cu violenţă espulsaţi din sa-a, alegerilor. Ajutorul de primai Ornoscu. candidat profeetoral şi Şef Gardei Civice, a intrat in capul ban-(,(?i in (|e alegeri şi deschizând ea Ajutor de Primar o secţiune a colegiului al IIl-le, a fost surprins lalsificand tragerea la sorţi a biuro-ului provizoriu prin punerea in urna a mai multor bilete cu numele „Gostaehi Curanţii,“ agent electoral al administraţiei. Graţie acea,stei fraude numitul Carantîl au făcut parte din biuroul provizoriu caro au to-leiat şi incuragiat violinţclo şi ingerinţele administrative. Alegatorii pă- ci mei au fost siliţi a sc retrage re- înănp.nd in sală numai cei mai cura- Noi sub-seimiaţii alegătorii colegiului in» tâiu de Fălciu pentru deputaţi, protestăm alegerea făcută in persoana d-lui Costaehî Stati pe care biuroul l’a proclamat ca ales pentru a representa legalmente acost coleti giu ;—şi protestarea noastră se intemeiazl pe următoarele motive : 1) Au luat parte la vot 34 alegători majoritatea absolută ce trebiiea sâ iutr neaseă alesiiljcolegiului este 18 voturi, pa cănd co luptând toate voturile contestate şi^ necontestate, ce purtau numele d-lui Cos-1k. taclii Stati, toate la un loc sunt numai in număr de 17—care puse faţă in faţă cu toate acele ce purtau numele d-lui colonel N. Iamandi, contestate şi necontestate iu-^ semueaza iarăşi 17 voturi. Prin nruia-re biuroul arbitrar a proclamat pe d,1 Stati ; când, ori-cum s’ar privi lucrurile, era paritate de voturi intre ambii candidaţi. După art. 80 din legea electorali trebiiea să se proceadâ la al doilea scrutin de oare ce nici unul nu întrunise jumătate plus unul din numârul votanţilor. 2) . Biuroul a scos dintre voturile d-lui Colonel N. Iamandi doue bilete şi anume unul pentru că pe el se zicea numai Colonel Iamandi, iu loc de Colonel Neculai Iamandi, deşi este generaluiinte ştiut că nici in judeţ nici chiar in toată România nu exista altă persoană cu aceasta familie şi cu acest grad militar. Biuroul pentru acest bilet a deschis o rubrica deosebita, in loc de a’l inscri intre voturile d-lui Colonel I Iamandi. Pentru al douilea bilet, deşi purta scris Colonel Neculai Iamandi, insa fiind că litera din urmă avea o linie mica la sfârşit, s’a considerat biletul ca având cheie şi biuroul in unanimitate uu au voit sa’l inscrie uicâirea, şi abea numai după multe reclamaţii ale alegetorilor s’a obţinut a se alipi la dosarul alegerei. Ast-fel in loc de a se compta 17 voturi d-lui Go-onol Iamandi, acesta a râm as numai cu 15, deşi in realitate avea peste tot 17 voturi. 3) 1). Costachi Stati a avut intre biletele sale nn bilet scris Costachi Stati, care avea de desupt o linie lunga cât. ţinea seri-oarea numelui, ceea ce făcea un semn patent care este cheie. Mai mulţi alegetori au contestat acest bilet, dar biuroul cu toată evidenţa seninului a decis in unanimitate a se inscrie i acesta in rubrica d-lui Coslaohi Sluti şi a înscris de eătră scrutători. Acest bilot este asemenea alipit la dosar şi se poate vedea că arbitrar a fost com-ptat, de oar e-ce legea prin art. 79 zice că biletele cu semne sunt nule şi prin urmare nu se pot compta persoanei câria poartă numele. r'fr o r ►aiu a ,mu ae compta acest bilet d. C. i:\nea nnuiai cu L6 voturi, iar d. undi cu 17. ron 1 era compus din d-nii Grigori :ca preşedinte, din d-nii „Costaehi nd datul opus,“ Grigori Iamandi Soliugi sau Brăuză (care nu are tŞntdire cu candidatul nostru) : erau d nii Caligrafi şi Dimitrio ll-lm Costaehi Stati. xVşa dar toa-•naţiile şi contestările noastre au pale de persoanele interesate in ţj unanimitatea hiurouhii n deţinute s’au făcut cu d. Costa-ecretar şi cu d. Stati fiul aces- abrii biuroului definitiv au esclus jpe d-nii Dimitrie A. Angliei pro. trei mii fălci ale moşiei Berezenii itjudeţ, „înscris in listele definiti-Igătorilor şi posedând de la pri-iei Huşi „carta de alogetor“ No. ti Martie 1883; asemine şi po d. riiţi Proprietar mare a mo-|tii in acest .judeţ, inseris in litive şi posedând carta sau de protestările lor. cu toate recla-lor eare se refereau Ia art. 77 şi i. susţinând c-ă ai^toate călită pentru a putea vota şi că biu-e dreptul de a respinge de la R înscrişi in liste şi cari posede lor electorale — totuşi biu-janunitate a respins pe aceşti (lori ai oposiţiunei, cari iu gura ran că vor sa voteze pe candida ii. fastă manoperă a biuroului d-1 Iamandi a fost lipsit de doue j-are ar li întrunit 19 voturi şi mai mult de căt majoritatea iii oposiţiei au cerut cu toate aia proeeadă la a doua votare de jici un candidat nu întrunise i lfgală“ — insă biuroul a pro ales deputat al colegiului I # de d-1 Costaehi Stati. Costaehi Stati de şi este trecut fiorii colegiului I, insa „nu are i pe numele seu cu nici un act ot in această situaţiuno se află Dimitrie State, căci nu are nici ite rurala. î-se in registrele tribunalului * găseşte că in anul 1874 mo-fştii (pe care o agriculteazăacum fi) a fost cumpărată de d-1 Mi-Kez este si transcrisă in regis-înalului, iar de la această dată i nu se găseşte nici o urmă de jcestei proprietăţi rurale po nuC. Stati sau a fiului seu Dimitrie işa dar d 1 Stati ne avend o al-jite a luat parte Ia vot şi la biu-şi in contra disposiţiunei art. ţ-a electorală. acelaşi biurou care era atăt de ţtru d-nii D. Angliei şi A. 9Ne-trietarii mari posedănd necontes-•econtestabile proprietăţi rurale, w complesent primind şi la vot îioneze in sinul seu ca membrii pe doi proprietari fictivi — şi ! pe doui falşi alegători ai co- secretul votului.» fost o parodic, căci ,U'J ssw dat toate pe fată f eputatlu a fost procla in procesiune, eu mat şi plimbat i muzica in cap ;.c o 1Mai naiiite11 de despuierea scrutinului. A. Ş. I. şi R. Archiducosa Olotil-111, s°cia A. S. T. şi R,. Arcliiduoelui iosof al Austriei, a dat mişcare unei 1 nuci pese. CRONICA D. Alexandru Ciuhureanu oşte confirmat, in postul de stenograf clasa II la cancelaria Senatului. Monitorul de azi publică mai multe liste de inaintări in armată. * Servitorul Petroa din cătunul Prislava, judeţul Tuleea, plecând in seara de 20 Aprilie 1883 cu nişte cai ai stăpânului seu Spiridon Ştefan, s’a găsit a doua zi dimineaţa intr o grădină de legumi aproape de Dunăre rănit la cap, din caro causă a şi murit S au luat mesuri pentru a se constata fâp tuitorii. * Femeia loan Stoica a lui louiţă Epure şi fata Maria din Curtea-de-Argeş, voind trece Argeşul, s’au inecat. * Femeia Anica Dumitru Ogarii, domiciliată in Pitesci, s’a sinucis cu revolverul din causă că o abandonase numitul Glieor-ghe Popescu cu care se afla iu relaţiuni in time. * In ziua de 21 Aprilie 1S&3, s’a găsit spânzurată de o grindină femeia Marghioa la V. Cosma din comuna Silistra. judeţul Neamţu, şi din cercetările făcute s’a constatat că densa ’şi a provocat moartea din causa boalei pelagra de care suferea. După băt fraudă! aceste mijloace d-1 C. Stati a htrunească 17 voturi din [34 rse şi să fie proclamat in con-sputat al acestui colegiu. precum vedeţi, D-le JPreşedin--ată de cel uiai evident arbitra-•>| re de lege. şi nu numai este ept, dar incâ reclamă contra am toată asprimea legilor pentru comise. iiişii, nlegâtori coiegiului I de •estărn incu odată această ale. in anularea iei şi urmărirea iii. 17 iscălituri ale alegâtoiilor Fâlciu). uifot’itmţi mii il lucrează pe brânci ca să-triumful şi in colegiul 1 Mai mulţi agenţi electorali zice, in buzunar decrete destituiri, permutări, in-icninţănd şi ademenind pe Cu deosebire la colegiul 1 ipta este crâncenă. crea col. 4-lea din Brăila Vocea 0ovurhiiuhii scrie..: , N’a ajuns pseudo-Iiberalilor din oraşul Galaţi violenţele, bătăile şi schingiuirile ee prin bătăuşii lor au exercitat asupra paeinicilor cetăţeni ale-getori gălăţeni in zilclele de 24 şi 25 curent, a trebuit să’şi încoroneze opera şi prin fraudă. Dar această nu ne miră, căci cei ce au avut infamia de a atenta la viaţa cetăţenilor nu se puteau opri de la ori-ce spre a’şi ajunge scopul lor de a înăduşi voinţa cetăţenilor. Se ştie că Ia biroul definitiv de Ia secţiunea II, in faţa atrocităţilor comise de bătăuşii prefectorali asupra alegetorilor in zioa de 24 şi in faţa ameninţărilor ce au primit uni din membrii sei că vor ti striviţi a doua zi, n’au mai cutezat a continua operaţiunea alegerii in ziua de 25, ci au suspendat’o, tclcgrafiănd ministerului de interne spre a cere siguranţa vieţei lor şi a cetăţenilor. Alegerea fusese dar numai suspendată de biurou pentru ziua de 25, conform dreptului ce’i acorda legea electorală, ră-mănănd a se continua a doua zi, după ce se vor linişti spiritele. Care nu Iii insă mirarea tuturor cărnl se auzi că a doua zi, pe la ora 2. un membrii al comisiimii interimare a venit să deschidă din nou colegiul, incălcănd dreplurile biurou-Iui definitiv ales de cetăţeni in ziua de 24. Sil procedat apoi Ia o indii -piiită alegere a unui nou biurou definitiv, ales numai de vro-o .10 bătăuşi ce se aflau presenţi, caro. apoi a procedat Ia o nouă alegere. Saişi in-chipuiască ori-cino ce fel de alegere s’a făcut. In 3 ore s’a ales pretinsul biurou definitiv şi sa făcut pentru deputaţi, pe când legea electorală pretinde *ă se voteze cel puţin 3 ore numai pentru biroul definitiv. Ilegalitatea unei asemeni procedări reiese in modul cel mai patent, căci s a făcut o usurpare de puteri publice . V eruescu de senator al colegiului 1 de Ilfov, d. Al. Gatargiu, preşedintele Biuroului definitiv, a ţinut următoarea scurtă, dar frumoasă şi coprinzetoare cuven-tare in aplauselc unanime ale alegătorilor de faţă. Domnilor alegători, ►Simtem mândrii do neaternarca pe care a dovodit-o colegiul I do Ilfov. Ve mulţumesc din inimă că prin solidaritatea dintre noi, pfin buna credinţă, legăturile politice dintre conservatori şi since, r-liberali, au obţinut un asemenea frumos rcsultat. I n frumos rcsultat, o repet, pentru ca ştim cu toţii că mijloacele dc ingerinţe nelegale şi arbitrari cari dispune guvernul zădărniceşte in mare parte libertatea alegerilor. N am nevoie să adaog că voturile noastre s’au reunit asupra unui băr bat care va apăra cu energia iui cunoscută, cu elocpienţ» Iui pu tei iiica, acea treime de idei care consfitue fundamentul societăţei : reli-(liuvea, familia, proprietatea. Căteşi l-rele sunt ameninţate de o demagogie fără scrupul. .Ştiţi bine cine a fost candida,tul guvernului: respecta ?,e am pentru persoana d-sale, pentru v5rst.ii sa înaintată me opreşte de ii lemonstra nestatornicia sa politică Iar un lucru lotuşi voi spune. E im )ărbat care. ales de siuceiri.jj li->(-rali Şi de conservatori, a deţinut de latrii ani de. zile mandalul acestui colegiu, mergCml iii parlament ilături cn guvernul in contra o-liniilor esprese, ale alegători sei. Erin votul Domniilor voastre aţi in-lăturat candidatura guvernamentală şi, impreuna cu ca, lipsa de principiu in politică. Prin votul Domniilor voastre afi redat ţgrei credinţa in adever şi in drepta te, o credinţă pe eare guvernul ALEŞII COLEGIULUI I DE SENAT Bncureşti. — G. D Yernesc-n cu 79 voturi contra IT. Gr. Gliica, candidatul roşilor, c<'ire a întrunit 43 voturi. Iaşi.—Drossu, cu majoritate de 2 voturi. Botoşani.—A. Lahovari, opos. T. Măgurele. — General Mânu, oposiţiunc. T. Severiii — Dr. Eotino 37 vot. contra C. Cărjeu 34. Tecuci —D. Sturza. Berîad.—Iorgu Juvara. Huşi —I jascar Rosetti. opos. C Lung,—Gr. Iorgulescu. Roman.—Dimitrie loan, antirev. T. Jilll.—Colonel Bibescu Dorolioiu.—Matliei Rosetti R.-Sărat.—N. Eleva. R.-Yelcea—G. M. Bădescu (opo-siţia s’a abţinut). Piatra —E u gen* Al caz. Focşani —D. Simionescu. Piteşti —D. Brătianu, opos. Călăraşi. — V. Boci ■eseu. Brăila. — N. Blaremberg, opos. Tergovişte. — N. Manolescn 35, conti’a 0. Răceanu 30. Caracal. — 0. Chintescu, opos. Galaţi — Lascar Catargi, opos. Ploeşti — G. Gr. Cantacuzino, oţios. Craiova —I. 0. Brătianu. Bacău.—G. Loca. Blizeil—Gr. Monteoru Yasllli.—Const. Miclesu, antirev. Giurgiu.—Balotagiu intre Gen. Fio-rescu si I. 0. Brătianu. Olt — D. Gr. Ghica. TJltime I F 0 R M A Ţ I U N I Yezend ingerinţele şi presiunile esercitate de guvern asupra alegatorilor colegiului I de Ilfov pentru Cameră şi Senat, precum şi asupra colegiului al II-lea de cameră, oposiţiunea unită a retras ca desăvrşire candidatul^său de la colegiul II-lea de Senat după cum a retras şi caudtdatul colegiul II de cameră. c- g. dissescu r; Luterană No. SI. avocat s’a mutat iu Strada D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In laţa Biserici Luterane). Institutul de Hi/drotJierapie. Ortho-pedie. Băi 11g/jieuice. ele. > mic , , , roza, 5 , SAVON H.AVISSAITTE DE DOCTOR LEJOSSE. PARIS. Acest săpun e căutat de mulţi ani pentru mirosul sen plăcut şi fresclieţa sa de catifea ce dă feţei, cerpului, manilor şi braţelor. Toţi sunt unanimi in judecata Iar, că intruneşf.o toate călit bune, ce trebue să aibă un supun fin de toaletă. toate calităţile Preţul cu bucata 2 fr.—6 busăţi 11 fr. Depou] contrai in Budapeşta: Ratlihausplatz 9; Parfumerie Zum Bliunenkorb, Fr, Schwarz. Vtritab\l in BucurestW la d. Bruss, Farmacia Speranţa. Comisioane prin epistole se efectuează discret imediat, Maşine de treeral, »ie tem pentru mană şi forţa. Maşine cu scripete nentru 1*4 animale trăgătoare, fixe şi mobile. Masine de tăiai nulret de 21—3:2 m|ui lăţime. •* A hibricăAspii iuta; executa excelent şi vinde cu preţuri efliiio sub garanţie. Cataloage iluslruto tio preţuri Iu dorinţă gratis şi franco. vdffST f’uinpărfitorii an rahat mare; st* caută agenţi TŞî^ Pli. Mayfartli tic G-ie W ien II Praterstrasse (J|J FABRICA I.N^FRANKFLRT RE MAIX „LA CAVALERUL DE li i j u C/D CD C/D OO CD c75 CC O to r*i o c_ to Q_ CD CD D3 <.(/> O O < o o ro I ontrii sc.sonul do iTiimi-vnrft <«i vara am |,riiiiit din projiria iioustiM luliricnţiuiK' din Enro|ia un inioiis asortimentdc Haine pentru Ifc.rbnţi şi Hărţi, din slofelr cele mai motlerne confe noile Jourualc. ce ’.onate t lupe voit ^^<■11 deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardcsiuri de Cocimin şi Haras gros-vert ostumo eu şi fara talie de Diagonal, Şcvcot, Cnmgarn şi reflot gro Retlingot şi (iilet.luj.il noul Journal, Pantaloni nouvcautd, etc. etc. Preţuri recunoscu.e de moderate. Cavalerul de Mode. VINdeG.SEGUIN Ş6sse-<)eci de annii de isbândă au demonstrat netăgăduita effieaeitate a Vinului lui Gilhert Seguin, fiă ca întăritor în convalescente, sărăcia sănqelui, scro-fale, chiorosă, anemia, perderea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nevrose, etc.; liă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi împeaeca întorcerea Ioc. Convine tutor temperamentelor slăbite de verstă seu de bolă. DEPOSIT GENERAI, ' Pltarmacta G SEGODI. 318. ne Silui-Hi LA BOURBOULE MINERALi uminamento RECONSTITUANTi $ Cloruratd, sodică., bioarbonată. araenicaiă O JCMBTATB PÂNĂ LA I PAHARE PB pi Regenerezi copiii debili şi persdnele slăbite. Anemie, Scrofule, Diabet Friguri Intermitent, Afteţllle plslel ţl a orilor respiratorii SESONUL TERMAL SE LA as MAlO pini LA SO SEPTEMBBK. NOUA INVENTIUNE PARF8 IXORA ED, PIN AUD Săpun................ de IXORA Esaenta pentru batiste.... de IXORA Apa de toiletta...... de IXORA Pommada ..,. •....... de IXORA Oliu ................ de IXORA Praf de orez......... de IXORA Cosmetic.............. de IXORA 37, Boule yard de Strasbourg, 37, Singurul Deposit allu Aspasinei Migiţot guturaiului, catarului gripei brouchi-telor .şi irituţiuui-lor de pept. pectorale recunoscute cele mai eficace de mediei sunt totdaima Siropul si Pasta de Nafe a lui Delangre oier din Paris, nu conţin nici opium, nici morfină, nici codeine, poate fi dat fără frică Ia copii atinşi de tuse măgărească (a se ieri de contra faceri). Deposit in Roniania la principalele farmacii. ALEMENT AL COPIILOR Pentru a fortifica copii şi persoanele slabe de pept , de siomae sau atinse de gălbioare, de anemie cel mai bun şi cea mai agreabilă măncare este Ritcil-lioilt (le Arabei aliment nutritiv şi reconstil uant, preparat de Delangre-uier din Paris, (k se feri de con-faceri. Deposit iu Romauia la principalele farm. Medalia Socieldiel Sciintelor Industria l* din Paris. DESTUI PERU ALBU Melanogen Tine tura cea mai fmnd DHUJUEMARE Alnă, Chimist HOUF.N (Franci*) Pentru a vopsi pe data t'. j 1 in tote nn&noiele, părul ai barba . fără primejdie pentru peleai fără n«ci un mixOB- — Acăatâ tinctură mmm pCQUEliUfff este aupiriorS tutor oelor f----ii—m întreba ntata penă adi. Se gdsesce în lOle casele cele bun» de Parfumerie. Hoalple Stonmcului DIGEST1UN1 (IRF.CE PRAFURI şi PASTILE PATEliSON J (Iu liismiitli şi Magnosiă Diplomă ilc merit la expoziţia din Vien a Aie»te Prafuri şi swieste Fâşiile i(*tiaciclu ş iligi'stivc viIiclmDL !id;iIcIti stomacului, lipsii di* apetit digcslimiile grele, arriiuilo, viirsăi urile duri aiurii, onlice; ele rrgul irisenzii fnnciimiilc stomacului ţi a intestinelor. Adh.DETHAN, fnriiiac'/'ob St-Denis.OO, P, r şi in prim. farmacii din Frauda şi străinului» A secere pe etichete timbrul guvernului şi semnătura .1. FAVAltO — Prafuri 5 fr.—Paştii franco.Ier 2!iU Un profesor de limba Franceză ituud cate-va ore di«|io-nibile pe y.i, doreşte a le intrelniinţa. lîecoimtndaţiuni foarte bune. A se adresa la Administraţia ziarului de la . pană ia 5. I/IAQASI1TUL •in COLONIALE S| DELICATEI a g. vnun ' IS-A-V1S l> TUEA I’BUIj NATIONAL .'Inunţă înaltei nohihmi toltlt necesari la »noiaf/nil lătur casr următoarele li■ ii/uri /ine onor. public ca pr lângă arii-uri, au importat de la cele mu. i r Anisct dublu .!<> Olanda. Aniset df Ilordcaux Alwtcnt de Suit Ananas de in Martinique Hannnede lulUjona Henedjetin iiittoi de ( hiun untifebril- Hitn din lin Drovideniei anii Coleric ( bartrctiz alb palbin, jti Verdo de la grand Chartrcu Franc ( uniso do Olanda, alb. verde şi orange s. o dc Iu V Im and Fort IM per ini ut verde, gullcn. şl alb de la (îet C ren* din Cranria (ognac vicux, Cognar (Iu chnnipagne din Cognar, I.iqncruri lol felul de gusturi de la Mărie Itrisard, dlti Itordeaux Heun-mita MitalieA dp 11 io. Mumscliino Ţuică Naturală Domuri mlriă-rute din Jamiiique. Anaims Arac de Mandarin. Puitrh in t Khum si iu Klrach. Şliboviţă de Danat. VINURI STREINE Şl INDIGENE. Importate de In primele ense din Franţa, Crmiaala, Italia,' I spagne. Ungaria Transilvania. Indigene de la Cotnari Odu oinioştinu mnir. public Direcţia Bosscl, mai multor elevi, in Bucureşti. — Ar mai bune recomandaţiuni. A se adresa, prin scrisoare, cu i»1 11. L., la administraţia acestui /.iar.