! Ari 29 APRILIE 1883 ţ .abonamentele )l| 4.1 . > ţara, ne an . 40 M pe 6 Innî. 22 lei pe " Inul. . . 12 lei friritate pc an . . 60 lei Iţele se priimesc la Administraţie. iDitală 10 bani namârn jftricte 15 ban» număra Administraţia, Oalea Victoriei Nr. 33. TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL VIII—No. 95 ANUN'I URI ŞI INSERŢII Iiinia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 S0 > » II .... 2 50 Ananţnrile }i inserţiile se primesc «ocnreştl, la Administraţia ziarnlnî ia Viena la binronrile de annnţnri Heinrit Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, gtnbeb-stem 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprimate se ard. f------------------------ jiatii Ooositinnii lin judeţul Ilfoi PENTRU SENAT feorge I). Vernescii Colegiul I »au Procopie Balauogln Colegiul II |r-------------------------------- W mândru C. Catargiu a adre-îilor alegători din colegiul I de iinătoarea scrisoare : fDomnilor alegatori, : II tetul opozitiunii unite mi-a jlnoarea a propune candidatura Senat pentru colegiul I de 11-ptele petrecute insă cu ocazia pentru Cameră, călcările de ,rişe, comise de chiar miniştrii iţii Sale, mg îndeamnă ca, in Ă inţelegere cu bărbaţii din o-mea unită, să desist de la a-candidatură. rugănd pe toţi ♦.egători, cari mă onorează cu crea d-lor, să binevoiască a’şi î voturile pentru d. George D. %cu. spre a combate candida-jivernamentală şi spre a pro-trin aceasta in contra ilegal ine mai auzite, petrecute la ale-[colegiului I pcnlru Cameră, îi iţi vă rog etc. A. (\ Cata-gin mmm colegiilor electorale giele electorale pentru alegerea lirilor sunt convocate in ordinea n termenele de mai jos: t-igiul I, la 28 Aprilie, jjşgiul II, la 30 Aprilie. i»#B2fiurile universităţilor din Bucu-m Iaşi, b» 2 Maiu. 1 l (nările legiuitoare sunt convo-ontru ziua de 10 Maiu viitor. ERTATEA VOTULUI (rea electorală prin articolul 129 Ici un funcţionar judecătorsc ■:>oate fl ales delegat sau mem-•d vre nei Adunări in distric-unde ’şi esercită funcţiunea, nun şi in districtele limitrofe.“ nt mai mulţi judecătoii de tribu-şi Curţi cari au demisionat spre alege deputaţi. Insă in locurile i sau numit nimenea. Poate Jinisterul de justiţie le reserva •Ic pentru cazul cănd nu se i numiască / iţea alege ca să asta este nu numai o eludare i, care nu ingădueşte ca un itrat să se poată alege in juris-nca tribunalului sau Curţei, ci molare a libertăţei votului, ntratu care demisionează numai niil, păstrăndu-i-se locul, cănd i'sintă imiintea alegătorilor eser-•a mai primejdioasă influenţă ; Alegătorul care are judecăţi Ia ţa candidatului, nu poate să ■ in deplină libertate, fiindu’i că a doua zi, reluăndu’şi func; . va fi apăsat. interesul libertăţei votului, ce-■a ministrul de justiţie să corn-ze toate vacanţele, spre a dis-trica dintre alegători, em ca legea să fie respectată ! Bucureşti, 28 Aprilie 1883 E sătulă ţara de vorbe, de îmbogăţirea peste noapte a gheşeftarilor prin răscumpărări şi cumul, dc corăbii pe uscat şi de canaluri intre Cer-navoda-Chiustenge. de imoralitatea erijată in titlu de merit pentru a guverna Romănia ; sătulă de îmbunătăţiri rele cari nu au de scop de căt perpetuarea la putere a unui partid de feneanţi şi de samsari ai intereselor publice. Mai mult; toată lumea simte că schimbarea ce se propune legii electorale are un scop îndoit: ăntăi, de-a distrage atenţiunea ţerii de la cestiunea Dunări,i tocmai in momentul cănd s au întrunit Comisiunea europeană şi cănd se vorbeşte de nouă tratări ce s’ar fl început intre Viena şi Bucureşti; al doilea, de-a nimici cele din urmă remăşiţe de independenţă şi de control, cari le mai dedeau alegerile păn'acum. Păn'acum colegiul al IV-lea şi al III-lea erau aproape pururea zestre guvernamentală; unul e condus la urnă de subprefect! cellalt de şefii gardei civice ; colegiul a! II-lea e asemenea espus presiunilor celor mari neruşinate şi tentaţiunilor immorale ; ceşti unea e deci a se nimici şi colegiul I, tăria a o mănă de oameni independenţi cari mai aujindrăsne ala dc-a judeca singuri actele guvernului şi de-a împiedeca uneori ca ţara să devie cu totul terenul de es-ploatare al străinătăţii, exercitată prin samsarii din lăuntru. Deşi dar. in imprejurări ordinare, orice guvern are majoritatea asigurată in urma nenumăratelor mijloace de influentă de care dispune, deşi colegiul al IV-lea şi al III-lea sunt aproape in totalitate guvernamentale, iar al II-lea devine cu înlesnire guvernamental ; de şi existenta colegiului I mai nu are un alt rol in ţara aceasta decăt a face cu putinţă să pătrunză puţină lumină şi neatăr-nare de caracter in parlamentul de maşini votatoare, guvernul actual nu se mulţumeşte pe atăta. Lui nu-i tre-bue nici un control şi nici o opoziţie ; vrea să dispue in’stăpăn abso-solut, necontrolat de nimene, de budget, de Dunăre, de interese interne şi esterue; el vrea atotputernicia in-lăuntru, pentru a masca servilismul inafară. Ziare franceze cari au dovedit că sunt bine informate in privinţa Gestiunii Dunării, le Temps intre altele, ne-a spus curat că termenul de şase luni, acordat de puteri pentru ratificarea tractatului de la Londra, nu c nimic alt de căt timpul material, pe care l’a cerut de la ele guvernul de samsari ce domneşte asupră-ne, pentru ca in cursul acestei jumătăţi de an, să ucidă colegiul I , să şteargă din legea electorală chiar posibilitatea linei reprezentaţiuni independente şi apoi să primească tot cc stiămetatca va impune, cn un parlament compus din cumularzi, pesuiţi şi funcţionari. „Să treacă alegerile, in cari vom „şti a distrage atenţia tuturor prin „cestiuni interioare; să obţinem majoritatea pentru revizuire şi va „fi bună şi pentru Dunăre. Ingădui-„ţi-ne dar pănă vom amăgi ţara şi „vom pune măna pe ea ş’atunci să „vedeţi ce slugi plecate va avea străi-„nătatea in noi. Atunci vă dăm Du-„nărea, vă dăm poduri peste ea pen-„tru traficul internaţional, plătite tot „din sudoarea poporului nostru, vă „dăm construcţii dc canaluri de la „Cernavoda la Chiustenge, vă dăm „tot ce poftiţi.” Iată limbajul pe care 1 tine guvernul in străinătate; iată pe ce măni am ajuns. Tonte agitaţiile, toată reforma constituţională nu e decăt apucătura unor samsari ai intereselor ţării, cari ştiu să ameţească prin mizerii interne pe oamenii pe cari vor să-i inşele şi să-i păgubească. E ca şi cănd un samsar, solicitând să cumpere moşia unui om, i-ar fi dat acestuia o doftorie drastică, pentru ha. ameţit de tăieturile din lăuntru, să iscălească de nerăbdare si de durere vănzarea. Ei bine, toate acestea le-am pus in vederea alegătorilor le-am spus să nu se uite in gura panglicarului tarigrădean din .strada Doamnei, pentru care şi ţara aceasta şi poporul acesta, şi interesele materiale şi morale ale romănimii întregi nu sunt de căt o marfă de vănzare, un obiect de speculă, pentru a’şi imbogăţi rudele şi partizanii, un obiect de trafic zilnic şi de căştig zilnic. Nu vom zice că nimenea nu ne-a ascultat. Vom constata cu durere insă, că — precum in judeţul Suce-vii două treimi din alegătorii înscrişi in liste sunt funcţionari plătiţi din budget — ţara intrengă geme sub o plasă complicată de interese, ce a-tărnă de guvern şi do administraţie şi că in cele mai multe părţi nu mai poate rezista, Nu mai poate, nu mai poate. Virusul inoculat de acest venetic, cum-părătoarea en gros de conştiinţă, opinii şi caractere au ajuns la un grad ce ne inspăimentă şi ne face a pierde speranţa in ori-ce desvoltare sănătoasă a poporului nostru. In ce stare a ajuns bietul poporul nostru ? In colegiul I şi II sunt o sumă do oameni ce au procese cu statul. E natural. A cinoea parte a teritoriului ea statului; el e vecinul de moşie al tuturor, toţi Uluit vecinii lui de moşie. O sumă de oameni sunt arendaşii lui pentru proprietăţi mici şi mari. De aci o sumă de procese şi de transacţiuni de împăcare. Incheiarea acestor transacţiuni s’au suspendat păn' in preziua alegerilor. Acum sunt citaţi o sumă de oameni la administraţia domeniilor spre a li se oferi . . . împăcarea, şi a le cere in schimb ... votul. Colegiul Jll e mănnt de şefii de gardă civică şi votează po plutoane şi in pas gimnastic pe candidaţii guvernului. In fine balul la care-a ajuns colegiul IV nu mai o de descris. Acela despre care s’ar crede că e cel mai luminat, fiind im- prejurul capitalei, colegiul IV de Ilfov, n a ales pe-un sătean, nu pe d. Opran, care dacă nu e altceva, e om binstit cel puţin, a ales deputat pe un individ, anume To-ma Eilitis. Ştie lumea cine e acest individ? Acesta e proprietarul care la 1864, mirosind că se va face împroprietărirea, le-a luat tutu-101 clăcaşilor de pe moşia sa pămăn-turile ce le aveau in posesiune ereditară. iar la 2 mai a declarat ?că el mi are clacaşi po moşie. De şi codul Caragea şi toate legiuirile ulterioare priveau pămentul ţărănesc ca posesiune ereditară, inalienabilă din familia săteanului, testată ultimogenitu-tului, a fost cu putinţă ca acest om. insemnat de Dumnezeu cu ciungia, să escamoteze posesiunile ţeranilor. Nici un bulgăre din pămentul muncit de ei in sute de ani, nu li s’a dat ; tiranii da pe acea moşie sunt simpli salahori, espuşi condiţiilor oricăt de grele, pentru că nu au razimul unui pămănt propriu. Şi pe acest străin, pe acest spoliator fără de conştiinţă şi fără de ruşine l’au ales poliţia d-lui Radu Miliai in colegiul al IV-lea de Ilfov ! Da, o minciună este colegiul IV, o minciună aţi făcut din alte două, o minciună in fine voiţi să faceţi din colegiul I. Iată ce zice Naţiunea d-lui Dimi-trie Brătianu in privinţa aceasta : La colegiul al IV-lea, biurourfle suni in toată tara ale guvernului. Şi cum putea fi alt-fel ? „Delegaţii au fost duşi, nu ştim de cine. ca nişte vite Ia tăere.“ Nu noi am zis o, ci d. C. A. Rosetti, şi avem dreptul a’I crede pe cuvent. In capitală, d. Romul N. Opran a fost eliminat. Candidatura d-sale a fost retrasă, pentru ca să facă loc d-lui Toma Pilitis. Unii pretind că delegaţii ar fi cerut această schimbare. Neexacitate ! — Ce’i drept, o parte din ei cereau pe un sătean ; dar dorinţa celor mari a fost altfel. Agenţi d’oi poliţiei se vedeau intr’una printre ei. Recomandăm guvernului pentru o medalie mai cu seamă pe d. Christ-scu, (agent al poliţiei secrete). D-sa a fost aproape neîntrerupt la postul său. Am mai vfizut in curtea primăriei doi domni — de sigur nu ai opoziţiei — care imp&rţeau parale delegaţilor după ce eş6au din sala unde votaseră. Şi se mai miră d. Rosetti că domnii candidaţi nu şi-au expus profesiunea de credinţa către delegaţi ! Ce trebuinţă aveau să facă aceasta, cănd aveau la indemănă argumente sunătoare pentru convingerea celor la care se adresau ? „Partid liberal, lege liberală, alegeri libere I... E învederat că in asemenea stare de decadentă, alegerile pentru Cameră nn puteau eşi decăt cum au eşit. Do aceea facem apel ăncă odată la colegiul I şi al II-lea pentru Senat. Vatres con cripti! Părinţi înscrişi in analele şi documentele Domneşti alo acestor ţări, părinţi ai patriei, aveţi indurare de ţara voastră ! Nu lăsaţi ca demagogia, compusă din venetici şi din cavaleri de industrie, să strivească cea din urmă rămăşiţă de libertate şi de neaternare a acestui popor ; nu lăsaţi, ca un popor, azi ăncă liber, să nu m u fie măni de căt o turmă uecuventătoare mă-nată de poliţie şi de funcţionari ; scăpaţi ceea ce mai este de scăpat: dreptul vostru de-a controla această companie anonimă de bandiţi, care-a pus măna pe ţara voastră. ________ŞTIRI TELEGRAFICE Londra, 8 Maiu. Circulă sgomotul că s’a ivit neunire serioasă intre uni din membri cabinetului englez. După informaţiunile venite din America oste temere ca feniani să nu facă incercâri de a distruge năvile engleze, care se găsesc in portul Halifax. Berlin, 8 Maiu. — Reichstatagu a respins in a doua citire proectul guvernului privitor la sporirea tarfielor de vamă asupra lemnelor. Constantinopol, 8 Maiu. — Reprezentanţi Angliei şi Rusiei au primit instrucţiuni de la guvernele lor de a adera la alegerea lui Vasa-Effendi la postul de guvernator al Libanului in locul lui Rustem-paşa. Cattaro, 7 Maiu. — Prinţul Bulgariei a sosit ieri seară la Cattaro unde a fost primit cu mari onoruri de către autorităţile civile şi militare: a plecat dimineaţa la Cetinie. I ii formaţi uni O mică neînţelegere s’ar fi ivit, zice „Indep. roumaine,“ intre d. Brătianu si d. Rosetti; d. Brătianu vrea ca, după ce Camerile de revizuire 6şi vor fi împlinit sarcina, să rămăie şi mai departe Camere ordinare după precedentul de la 1879. — Dacă in Senat nu ar fl majoritatea de două din trei părţi, necesară pentru revizuire, noile corpuri legiuitoare să rămăie ca nişte Cameri ordinare şi revizuirea să nu se mai facă. D. Rosetti este de altă părere. D-sa vrea, ca. după ce Camerile de revizuire eşi vor fi făcut datoria, să se disolve şi să se facă noi alegeri de Cameri ordinare. Dacă in Senat nu va fi majoritatea de doue treimi pentru revizuire, in acest caz d. Rosetti este pentru disolvarea Came-rilor şi înlocuirea lor prin altele. D. Rosetti este chiar hotărăt să se retragă daca nu i se va primi părerea. tcesta e sgomotul ce circulă. Noi nu l inregistrăăm decăt ca curiositate. A. S. R. Ducesa de Albany, fiica A. S. S. Principelui de Waldeck şi Pyrmont, soţia A. S. R. Ducelui dc Albany, a dat naştere unei Principese. CRONICA Recruţii diu judeţul Ilfov suut concentraţi in lagăr la Cotroceni, unde au şi început instrucţiunea. * O mulţime de broşuri revoluţionare s’a prins la Ismail. Ele fusesră aduse din Bulgaria. Iu această afacere sunt implicaţi şi trei Romăni din Basarabia care se află arestaţi. * D-I Gr. Iamaudi, membru in consiliul general al judeţului Fălciu, sa numit in funcţiunea de administrator al casei de credit agricol din judeţul Fălciu, şi d-nii C. Aigliir, proprietar şi profesor, Dimitrie Tâlmăcescu, proprietar, in funcţiunile de î TIMPUL comisari casa. ai guvernului pe lângă acea / Comisiunea esaminătoare militară pentru ofiţeri se va compune din: Colonel Cruţes-cu. Locot.-colonel Caicalcţeanu. Maiorul rirămăticoscu, Maiorul Yasiliu, şi Maiorul Odobescu. Esamenul va incepe in zioa de «10 Aprilie, orele 8 dimineaţa, in locnlul cercului militar din Bucureţti. pseudo-biui'ou a usurpat drepţi rile sale şi’şi a însuşit atribuţiunile legale. Iată in ce mod s'a fabricat a legerea de deputaţi ai colegiului UI de la (fala ţi. — Vocea. Cotmrluiului. Libertatea bâtelor! In Galaţi Sângele cetăţenilor a curs in ziua de 24 a votării colegiului III, şi petele ce va lăsa el vor infera in veci pe autorii infamielor de sub neagra administraţiune a prefectului C. 'br. Cerchez. Bătele şi ghioagele plumbuite, au fost singure libere să spargă capetele cetăţenilor şi să arunce spaima pănă in sănul famili-elor: iată cum sa practicat la Galaţi libertatea votului ! In dimineaţa zilei de 24, zi neagră pentru alegerea colegiului III, bătăuşii, înarmaţi cu ghioage plumbuite stăleiau pe cetăţeni in curtea localurilor de alegere, pe stradă şi chiar la domicilie, spărg6ndu-le capul chiar sub ochii agenţilor poliţiei, cari stăteau impasibili. Şiroaie de sănge curgeau din capetele cetăţenilor, şi in masă s’au dus alegătorii la primul procuror, a-rătăndu’i capetele sparte. Cu toate aceste infamii săvârşite fără impunitate de bandiţi sub ochii poliţiei, totuşi voinţa energică a cetăţenilor triumfase a lua posesiune de binroul secţiunii II de ia şcoală. Bandele bătăuşilor, desperate, începură a stălei pe cetăţeni in curtea localului şi a cutreiera stradele cio-măgind pe alegători. In aşa stare se trecu zioa de 24 Aprilie, zi de doliu pentru Galaţi căci mulţi părinţi de familiă zac as tăzi acoperiţi de răni, pentru că avură curagiul opiniunii lor şi nu vo-iră a vota pentru candidaţi prefectului. Toată noaptea de 24 spre 25 bă tăuşii au cutrierat suburbieie, cu cio-mogele in măini. aruncând groază in cetăţeni. înşişi membrii biuroului definitiv de la secţiunea II, primind ameninţări, nu mai avură siguranţă a veni să’şi exercite misiunea a doua zi ia 25, şi suspendară votarea, cerănd siguranţa vieţei de la autorităţile superioare. Alegătorii erau sechestraţi de teroare pe la casele lor. Urna ce conţinea buletinele zilei de 24, învelită in pănză şi acoperită de sigiiiele alegătorilor, stătea sub paza sentinelelor. Bandele de bătăuşi rămaseră singure stăpâne pe situa-ţiune in ziua de 25, fără marea majoritate a alegătorilor. Atunci se făcu planul a se inventa un nou biurou, in mod nelegiuit se constitui in ziua a doua a alegerii un biurnu nelegal pe la orele 2 p. m., se vota fără control şi se proclamară nişte închipuiţi aleşi ai colegiului III, Le stătea insă in găt urna sigilată cu 114 voturi din prima zi, depusă in mănelc gardei de cătră adevăratul biurou. Se suciră iu jurul ei, şi in tine procurorul o deşchise. Nu ştim ce va resulta când astăzi o va cere adevăratul biurou de la autorităţile sub paza cărora o increclinţaseră, de o rivce binroul adevărat nu făcuse de. căt a suspenda votarea, conform dreptului ce’i acorda legea electorală, cerănd pentru el şi alegători siguranţa vieţei iar in acest interval un Iată acum şi diferitele aekjn sprijinul color ce am relatat mai sus: D-lui prim-min:stru şi copia d-lui ministru de interne. Buciirvşti. In jurul şalelor da alegere .şi pe u 1 ifiIe incunjurâtoare bande de bătăuşi bat alegătorii pănă la sănge in faţa agenţilor poliţieneşti, cari nu se mişcă. Ne-aţi trimis un pretect care să ne omoare. Alegeţi pe cine voiţi deputaţi, dar vă rugăm in numele copiilor noştri cruţaţi-ne vieaţa. (Urmează iscăliturile alegătorilor). 24 Aprilie, 8 juni. ore seara. motivele constatate prin procosu verbal pănă co veţi lua măsuri de a garanta libertatea exerciţiului drepturilor alegăto rilor. (Urmează semnăturile membrilor biuroului). CERTIFICAT MEDICAL Subsemnatul, doctor in medicină de la facultatea din Paris, ofiţer şi cavaler al mai multor ordine naţionale şi străine, dornici liat in acest oraş, 12 strada Frumoasă, in urma cererii ce mi s’a făcut de cătră D Ilaralambie Dobrea, in etate de 42 ani, co- merciant, 79, strada Dogăriei spre a des- D-lui ministru de interne. Bucureşti. Prefectul nu numai că face ingerinţele cele mai violente, dai apoi chiar marele proprietar P. Constantin a auzit insuşi cănd membrul comitetului permanenţi. Antoniuaspus şefului de bătăuşi N. Tămpeanu că ordinul prefec tului este pentru bătaia crăucenă (Urmează mai multe iscălituri) Preşedintelui biuroului definitiv a secţiunii 11. Domnule Preşedinte. A mai relata toate atrocităţile ce s’an comis ieri de sbirii prefectorali asupra paei-nicilor alegători, bătăi cu sănge, schilodiri, este a relata ceea ce a văzut cu indignaţi-une toată populaţiunea Galaţor. Ieri toată seara şi noaptea bătăile au urmat prin mahalale : alegătorii, spăriaţi, au părăsit casele lor şi chiar oraşul ; acum iarăşi mahalalele sunt cutreierate de bătăuii, sergenţi ; ghisaţ;, cari impedecâ pe alegători chiar de a ieşi din casă ; in faţa acestor îngro-.'.ui ne fiindu-ne viaţa garantată, căci autoritatea singură e conducătoarea criminalilor, noi vă declarăm că nu putem ieşi măcar spre a vă adneo această protestare, şi vă facpm cunoscut in mod hotăritor că nu putem ipşi din casele noastre nici venim sa mai luăm parte la alegere. (Urmează iscăliturile mai multor alegă tori). 1883, Aprilie 25 crie lesiunile corporale de cari a suferit, in urma examinării făcute certific ceea ce urmează : lo Pe craniu, regiunea frontală dreaptă, o plagă contusă in Întindere de şeapt.e centimetre, cu marginile npregulate, diri-geându-se oblic dinainte inapoi şi din stănga spre dreapta. Această plagăc interesează in totalitate pelea craniuui. 2. Părţile moi cari invecinează plaga sunt tumefiate şi dureroase la pipăire. 3. Din plagă se scurge necontenit sănge vînos. 4. Individul sufere de cephalgiă şi a meţealâ. Conclusiune Din cele relatate conchidem că d. Hara-lambie Dobrea a suferit de lesiuni corpo- rale traduse prin plaga condusă descrisă mai sus, şi care a fost provocata prin lovirea cu un corp dur şi contondent, pentru a cărei vindecare va avea necesitate de un repaoş de 12—15 zile de la data acesteia. In temeiul căreia i-am eliberat presantul certificat spre a’i servi unde trebuinţa va cere. Dr. Vizzu. Galaţi, 24 Aprilie iSS3. Vei' i utciitci contra căpitanilor Prefecţi de judeţ şi de oraş, precum şi d-lui loan Oriieseu, ajutor de primar. Ne vom mărgini pentru astăzi, a pune sub ochii lurnei doue acte ce mai mulţi alegători din coleginl al IJI-lea secţiunea de la Primărie, le-au dat Preşedintelui Biroului definitiv. domnului Constantin Paladi, cetăţean cu reputaţi une bine stabilită mai cn deosebire in judeţul Bacău, de pe timpul iarăşi a câimăcâmiei [Vogoridi. Alegerea Colegiului ai IlI-Iea de Iaşi, este o alegere „pătată“ in toată puterea cuventului. Au avut dreptate, atât membrii oposiţiunei-unite căt şi alţi paşnici cetăţeni de a se re trage de la o asemenea ilegală alegere. Protesturile date atăt la biroul provizoriu căt şi la biroul definitiv le vom pune sub ochii cetăţenilor pentru ca lumea întreagă să vază buna credinţă a guvernanţilor şi mijloacele imorale prin care aşa numitul partid Liberal-Naţionai ştie să dobândească mai „unanimitate“ in Reprezentaţiunea Naţională. Pentru astăzi, punem sub ochii cetăţenilor, următoarele doue acte : închipuitul acest biurou dolîuitiv re aveţi distinsa onoare e de a ’1 prezida respins toate legalele noastre cereri. A mai sta ln sala de alegeri şi faţj un asemenea pretins biurou definitiv onoaioa, nici demnitatea acestui nobil or nu ne mai permit să o facem, şi deci retragem şi ve lăsăm câmp liber să urm mai departe nu „votarea," dar „scriere! ■ laţă a candidaţilor administraţiei, căc i sta in sala de alegere este a legitima o: i cum prin presenţa noastră ilegalităţile ( mise şi a insulta lepea care prescrie i creţul votului. h aptele petrecute cu ocasia alegerei < egiului al III-lea de Iaşi le vom denuii opiniei publice, justiţiei, cerănd o onestă ne părtinitoare anchetă judiciară spre a da pe laţă toate manoperile condemnate lege şi morală. I CERTIFICAT MEDICAL Proces-verbal Subsemnaţii, membri biuroului do finitiv a secţiunii II do la şcoala Nr. 1 pentru alegerile coleg. III de deputaţi, ale i in ziua de 24 ale curentei cu majoritate de voturi ; Având in vedere că ieri toată ziua. atăt in curtea localului unde so fac alegerile, cât şi pe strade, au fost bande de oameni armaţi cu ciomege cari bateau alege-torii ; Având in vedere că'sunt mai mulţi oameni bătuţi şi schilodiţi de aceşti bătăuşi ■ Având in vedere că alegătorii, intimidaţi de aceste sălbatece procedări, nu mai pot veni la alegere spre a’şi exercita dreptul lor; Avend in vedere ca binroul însuşi ă fost amerinţat in unii din noi, aşa 'â nu mai suntem siguri de vieaţa noastră . Avend in vedere că, in asemeni imp-prejurări, noi nu mai putem lua responsabilitatea pentru mânţinerea ordi- nii şi efectuarea iu legalitate a alege- ilor Pentru aceste motive hofâriui Spie a evita eri-c scandal -i chiar ebrime, in virtutea art. 70 din legea electorală, suspendam operaţiunile electorale pana ce vom avea şi alegatorii şi noi siguranţa persoanelor noastre. (Urmează semnaturile membrilor rouluij. Subsemnatul, doctor in medicină de la facultatea din Paris, ofiţer şi „cavaler al mai multor ordine naţionale şi străine, domiciliat in acest oraş, 12, strada Frumoasă in urma cererii ce mi s’a făcut de catră d. Tudoraehi Mihail, in etate de 48 ani, de profesiune pescar, domiciliat strada Ciortan spre a descrie lesiunile corporale de cai i suferit, in utma examinării făcute cerţi li ceea ce urmează : L Pe craniu, regiunea parietalii dieaptî o plagă cuentuoasă in întindere, de cinci centimetre, avend direcţiune oblică dinainte inapoi şi de sus jn jos, cu marginile nere gulate şi săngerănde, având o profunditate de 6 milimetre, interesând pelea craniului până la periost. 2. Din această plagă a curs o cantitate însemnată de sănge. din care causa este anemic şi sufere de durere de cap şi ame ţeală. 3. Plaga este recenta (nu poate fi pro dusă de căt de căte-va oare.) Preşedintelui Biuroului definitiv a colegiului 111, secţiunea de la Primărie. Spre a se pune capăt regretabililor abateri de la legea electorală, abateri urmate cu ocasiunea votărei biuroului definitiv, după cum probează protestul alegfiterilor dat in cursul chiar a alegerei biuroului defiir-tiv ; subsemnaţii alegători din col. III-le, secţiunea de la primăria Iaşi, v6 rugăm să garantaţi votul secret, scop pentru care cerem : 1). Să se introducă paravanele şi nici un alegător să nu vutezo de căt in dosul pa- ravanului ; laţji, 1883 Aprilie 24, Semnaţi: A. Drăghici, D. A. Andrei G Gribincca, V. Paladi, A. Melenti, , Cantemir, A. Oamban, I. Voişel I ( Eolban, G. A. Urechie, G. Mărzescu, Toni> Gr- Mititelu, A. Sadoveanu. | IVI SPRE MEMORII STE buh acest titlu, „Vocea Covurluiu-, lui publică următoarele şiruri inel firate in doliu: In anul mântuirii 1883, luna A prilie 24, fiind prefect al judeţulif-Covurluiu D. C. Cristodol Cerchez şi făcendu-se in această vreme alegere pentru revisuirea Coustituţiunflt noastre, la alegerea de deputaţi colegiului III s’au spart capetele’^ s au rupt spetele, s au stălcit picioa-iele şi s au sdrobit tâmplele următorilor cetăţeni alegători independenţi de cătră bandele de bătăuşi patronate de poliţia, pe cari copii noştri nu | trebue să ie uite şi toţi cu groază sa ’şi amintească cum, in fatala zi a 2). Sa nu se cheme la vot decât cate un 1 de 24 Aprilie, a fost asasinată liberi Conclusiune Din cele relatate conchidem ca acest Domn a suferit de violenţe exterioare produse prin lovire cu un corp dur şi contondent, din care causă va avea necesitate pănă la complecta vindecare de un repaos de 1012 zile. In temeiul căreia i-am eliberat presantul certificat spre a’i servi unde trebuinţa va cere. • Dr. Vizzu. Galaţi, 24 Aprilie 1SS3. In Iaşi biu- D-lui ministru de interne. Bnciirejp i. Sub-sâmnaţii, membri biuroului definitiv la secţiunea II a col III de deputaţi, declaram ca, in faţa atrocităţilor şi bătăilor ce au suferit şi de cari sunt amerinţări adresate la unii din membrii biuroului, ne nuu put.-ml li sigilii de legalitatea alegerilor şi de vieaţa noastră ; am fost forţaţi a suspenda alegerile acestei secţiuni pentru Dacă in toate judeţele din ţară irincipinl de „libere alegeri11 a fost ■espectat, cum a fost respectat in o-aşnl Iaşi, atnncea putem afirma "că ah serile actuale simt o adevărată „ minciună. “ Numai acei care au perdut totul, pănă şi ruşinea, pot zice că libere au fost alegerile aceste de Oameri de revizuire. Cele petrecute in oraşul Iaşi, mai cu seamă cu alegerea colegiului, III au dat pe faţă toată ingerinţa administrativă. Nu vom vorbi despre denunţările făcute prin publicitate de d. Mihail Mircea şi Costachi Rojniţă, denunţări care, după căt aflăm, vor servi de bază procesului criminal ce se alegător şi nu mai mulţi de-o data 3) . Sa nu mai pormiteţi cici unui ale gâtor să şi arăte biletul său scris, altui & legfttor ; 4) . Sa nu mai permiteţi nici unui ale gâtor care ştie scrie şi citi, ca biletul sâu să fie scris de alt alegetor ; 5). Să nu mai permiteţi a sta in sala I următoorcle: tatea alegerilor, şi bătele singure ai ales pe deputaţi in jocul cetii feliilor. Numele bravilor cetăţeni ce pănă acum cunoaştem că au fost cu deosebire stălciţi de bătăuşi plătiţi, sunt de alegeri agenţii administrativi şi poliţieneşti 6). Să nu mai permiteţi alegătorului, o-1 dată ce i s a dat biletul do biurou, ca să plece cu biletul afară din sala de alegeri pentru ca aşa sâ’şi scrie biletul sub controlul oamenilor anume însărcinaţi de ad- 1) . Tudorache Mihail, are capul spart drept in creştet. 2) , Haralamb Dobrea are capul spart de şapte centimetre şi sângele 'i curgea şiroaie. 3). Tudorache Mihăilescu, are ministraţiune ca să privigheze cum votează I dorul zdrobit şi umflat. pi- alegălorii. Ve rugăm ca înainte de a incepe vo-1 tarea, sa dispunoţi. stricta pază a legei electorale, in litera şi spiritul ei. 1883, aprilie 24. Semnaţi: An. Melinte. A, I. Drăc/ici. A. Qaml>an, I. \oişel advocat, A. Iosopescu, N. Sakelarg, Gribincca, Gh. Buzescu, A. 4). Vasile Teodor, are răni laspa-te şi picioare, răni mai mari de căt pumnul. b). Mihalache Teodor este zdrobit la ureche şi umerul stâng al obrazului. 0). Ştefan Ivan este stălcit la spate Kantemir, Abgar Buiucliu, Andrei Sado- m'ni. veanu. Ghiulea llie, Enaki Atanasiu, Bra-şioveanu, G. I. Lucescu, M. Tiedmen, I. Gh. Holban. I. Mardariu, V. Palady, D. A. Andrei, P. Paladi, Gh. Al. (Jrechiă, Irig ore I. Mititelu. II . Binroul definitiv in care aţi fost ,,numit“ pioşedinte de alegătorii aduşi de adminis-taţie, căci „alegere liberă“ nu putem nu- 7) . Necuiae Manoli, din Vadu Ungurului, e-te bătut in mod grav. 8) , Tachi Gănescu este acoperit de răni şi vînătăi pe spate şi mâni. 9) . Comerciantul G. V. Radu a fost dătut de. banda bătăuşilor şi hainele rupte bucăţi. 10) D. Tudorache Pct novici a jost mi, alegerea ilegală făcută azi pe faţa ferit I imP^ vinului de banda a votul seoret să fie respectat conform cu prescripţianile logei electorale a fost protestată din capul locului, in chiar cur.su nu zicem a votărei, dar a scrierei biletelor ..pe faţă“ de oamenii administraţiei, haţă cu aceasta ilegalitate, căreia inchi- electorclă. Bandiţii elentorali erau înarmaţi eu ciomege şi ghioage plumbuite. Spre v*cinica pomenire in analele electorale ale Galaţilor, vom pnitul acest biurou definitiv îşi datoreşte I PU^Cîl ^ numele capilor de bă- esistenţa sa, am fi fost in drept sa no re tragem la moment de la acest simulacru | Cunoscut, de alegeri. Dacă n’am facut’o causa este c’ara crezut in ilusiunea noastră sa facem un ultim apel la paza şi stricta aplicare a legei electorale. In acest scop v’am făcut, inainte de tăuşi, cari pănă acum ni s'au făcut se începe votarea, o cerere înscris articu-1 lata in mai multe puncte, care toate aveau lată’i şi cetăţenii să ’şi aducă aminte de această zi de doliu a asasinării liberei lor voinţe: Primul şef de bandă: !)• Bie Ţepeluş. 2). Ioan Pelin. 3). Vasile Bojoagă. 4). Ştefan Cal- de seop garantarea liberului şi sincerului dăraru. 5). Dimitrie Anaua zi de votare să ’şi con-iuiiea, bătelor a substituit voinţa )•! RINTE IN ALEGERI t măm a publica ştirile ce ne Histricte asupra ingerinţelor, |r exercitate cu ocasia ale-ientru Cameră. Iată ăncă o Cămpu luDg 27 aprilie. b in colegiul III incalificabilă ca Deşliu, care este din acel par-Tul, agenţii electorali cu funeţioua-iţau şi promiteau din casă in ca-ij&reiinni la dispositia băutorilor ; «împărţiţi. Primarul, emisarii se a seri biletele. Aşa Zainfirescu, i întruniri, a acut 105 voturi. Oamenii oneşti independenţi Viaţi. Ce ruşine pentru oraş. Barbn Constandinescu. falsificarea electorala Iii Social" ne spune că ciulii, d-ni D. Tăcu, C. N. Şu-». Holbau, A. Drăghici şi fscu au intentat proces penal tor de primar din Iaşi „loan pentru falsificarea tragerii i biuroului provizoriu ia co- .ndivid imoral a scos de . o dată din „mănică," şi a Li din urnă, numele lui „Ca-agentnl administratiunei in 6ipt surprins d d. Dimitrie le alţi alegători ce steteau îjiuroului electoral. OCESUL DE EREZIE trimisă de Ministerul instrueţi-cerceteze in privinţa acusărilor de către arcliiinandritul călugăr ii3 contra d-lui Harbii Constanti-i terminat ieri lucrarea sa. nea de aucbetă era compusă din nlomit şi fir. Stefânescu, membrii ui permanent de instrucţiune, ca in partea Ministerului, pe lângă imis şi d. E. Erancudi ca dele-Mitropolit Primat, ca d. Barba Constantinescu a n contra acestei ingerinţe ca, la ui profesor nu parte-bisericeaseâ n aeelaş timp ac-u-at, să ia par-lelegat al autorităţii bisericeşti, •â aceasta nu se prevede nici in cerile martorilor să nu fie infiu-i aibă o garant'e şi valoare de-iai cu seamă că esto in joc re-şi posiţiunea unui profesor, d-r iHantinescu a cerut ca d-nu pro-n Pop şi Pâr. archiereu Silives- bu, mai inaiute de a depune, să jure. De la jurământ să nu fie exclus nici Păr. ar-chieieu Sili vostru de vreme ce feţele biso-nceşli jura pe la Curţi şi Tribunale chiar cu invoiroa autorităţilor bisericeşti şi, prin urmare, regulamentul sinodului care se opune la aceasta nu mai are nici o valoare. Gomisiunea a prii mit protestul şi a luat act de jurământul cerut. Nu ştim caro va fi resultatul anchetei. Ni se spune ânsă că oamenii cari inc,un jură pe Păr. Mitropolit Primat atăt de mult Pan înfuriat in contra d. l)r. Barbu Constantinescu in căt face din acest procos o ceştiune de amor propriu, zicând că voieş-să arate ce poate un Mitiopoiit primat al Romanici. Noi am dori, ca Păr. Mitropolit Primat să facă o costume de amor propriu ca să îmbunătăţească soarta materială a nenorociţilor preoţi, să infiii ţeze facultatea de teologie, şi să depărteze nbusurile de tot felul din biserica română. Vom reveni Hoţia casierului comunei Piteşti In urma cercetărilor făcute de către judele de instrucţie impreunâ cinin inspector financiar, s'a cnnstabat până acuma o sumă delapidată de 69.000 lei noi din anul 1882 zicem păn acuma, fiind că mai este ineă mult de cercetat. Aceşti 69.000 lei consistă in 55,000 lei numerar, un mandat de 10,000 şi altu de 4,000 lei. Gel rDin-tăiu era emis pe numele ministerului de resbel, ca plată ce i se cuvinea pentru pompieri, şi după ce l’a plătit, faimosul casier l'a scos din casa nude era depus drept bani, s’a dus cu el in piaţă şi l’a scontat la un comerciant, care este şi consilier comunal, in urma căreia, acesta in-fâţişăiidu-se cu densul la casierie, a fost plătit pentru a doua oară. Tot ast-fel s’a urmat cu cel-alt mandat de 4,000 lei. Lumea aşteaptă cu nerăbdare rezultatul -definitiv al cercetărei spre a vedea la ce sumă se ur.câ hoţia acestui patriot! şi dacă d. jude de instrucţie va dispune arestarea complicilor, precum şi tragerea la răspundere a acelora, care fiind datori după lege să supravegheze şi să controleze pe acel casier, au lipsit de la aceasta datorie fie din neglijenţă, fie din alt motiv. Ne place a credo, că cei insărcinaţi cu cercetările in cestinne vor şti să risipească şoptele ce au inceput a circula in această privinţă. Din Districte Evadare. — In iioapica spre 6 Aprilie 1889, au (‘Mulat de sub paza siitinelH din casarma e-cndioiiuhii de călăraşi din oraşul Piatra, judeţul Neamţu, condamnaţii O-pre.a Dobriţoiu şi [oan Miliaiu l’ompaşu, cari erau chemaţi de I). .(iide-inslriictor! iai in zilele de 7 şi 8 Arilie, gâsindu-se doui indivizi inecaţi in rinI Bistriţa, după cercetările făcute de parchet, poliţie şi medicul oraşului, s'a constatat, ca aceşti indivizi sunt chiar condamnaţii menţionaţi mai sus, presopuindu-sR că dânşii in fuga lor după ce evadase din casarmă, voind să treacă Bistriţa, 9’au inecat. Scufundare — In cătunul Tuleştii-Moş-neni, comuna Tuleşti, judeţul Tntova. s'a scufundat in noaptea de 16 Aprilie 1883 o bucală de pământ d'impreuna cu 14 case cari se află pe el, ne mai cunoseându-se urma lor; locuitorii insă simţind pericolul s’au retras de cu timp imprennăcu vitele lor. Prefectura a luat indată mâsnr pentru ca acei locuitori să fie adăpostiţi pe la cei l’alţi din comuna Tuleşti, pr cum şi de a se forma o lista de toţi acei car vor fi rămas cu desăvârşire in lipsă de hrană, pentru ca să li se imparţă de către comisiunea instituită pentru ujntornl locuitorilor lipsiţi de hrană din acei judeţ porumbul de oare vor avea necesitate. Din causa ploilor — urmate s’au dis trus 5 case ale locuitorilor din cătunul Brădiţeln, comuna Horodineeni, judeţul Suceava, şi mai multe grădini cu pomi roditori ale acelor locuitori ; li s’a scufundat imaşul şi stricat drumurilo şi podeţile din raionul cătunului. Sinucidere. — In ziua de 16 Aprilie 1883, locuitorul Marin Culea din comuna Alinalân. judeţul Constanţa, s’a sinucis prin strangulare intr’o pivniţă. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE ALEŞII COLEGIULUI IV Argeş.—D. Mucenic Dincscu, ţS ran. Bacău.—D. G. Iordache Jurasem Botoşani — D. Casian Leca. Brăila.—D. Ion iţă Frunză, ţăran. Blizeu.—Ib D. Filitis (alegere protestată). Covurluill — D. Istrati. Dămboviţa — D. Costache G ;v gione. ţeran, din comuna Răsvad. Dolj. —D. Petre I. Cernătescu. Dorohoill.—D. Diin. Gherghef Fălcill—D. T. Cerchez. Gorj. —D. Dincă Scliileru, (alegere protestată). " Ialomiţa.—O. Siinion Miliăilescu Warşafsky. Ilfov.—D. T. Filitis Rădulescu. Iaşi.- -D. G. Panii. Mehedinţi .—D. Dini. Bîbescu. Muscel.—D. Dimitrie Mieescu. Neamţll — D. T. Boldur-Lăţescm Olt —D Gr. Vulturoscn Prahova.—D. G. Cantili. Plltna.—D. Simion Guriţă. Roman —D. N. Drăghici. Boilianaţi — T>. Ainza .lianu. B.-Sărat — D. Dupu Lupcscn. Suceava —o I orgii Radu. Tecuci-—O- P- Grădişteanu. Teleorman — L> Şfofan Bclu. Tutova — O- Iancul. Paladi. Velcea.—D. I. Vilacrose. Yaslui.—D. Vasile Puzdugan. Ylasca —D T 0. Fundescu. Agenţia Vapoarelor Dela 10 Maia 1888 st. n. Biroul Agenţiei prim. e r. priv. societate de navigaţiune cu vapoare pe Dunăre, se află in Str. Academiei No. 41 Etag I. in casa d-lui dr. Stei-ner. La exportarea cerealelor din România spre. in susul Dunării, se cere afară de obicinuitele documente vamale, deci araţi u ne de export, şi permisiune de plecare din porturile române. şi un cerţi (lat prin care se constată felul şi cantitatea cerealelor şi că sunt producte din România. Acest certificat trebue socs de la primăria unde seincarcă şlepu. Aceasta spre cunosciinţa comercianţilor de grave. TJItinie I F O R M A T 1 U N I Biuroul Colegiului I din Ilfov pentru Senat este al oposiţiei; ca Preşedinte definitiv s’au ales d-nu Alexandru Catargiu. In Galaţi, Giurgiu şi T. Măgurele birourile definitive sunt tot ale oposi-ţiunii. Din Brăila ni se telegrafiază : Întreg biuroul al oposiţiei ; preşedinte loan Suditu. „Vocea Coviirluiului11 mai publică ăncă 2 certificate medicale prin care se, adevereşte că d T. Găncscu din Galafi, cu ocazia alegerii colegiului III, a fost crunt bătut, suferind lesi-uni corporale, precum şi Ştefan loan. Cetăţenii iaşeni au adresat M. S. Regelui o telegramă prin care se plăng contra ingerinţelor exercitate de administraţiunea judeţului şi o-raşiilui Iaşi. O vom publica măine in întregul oi. A eşit (le sub tipar: Dr. N. Manolescu, Studiu asupra miopiei cu exemplul a 2,991 elevi din scoa-lele din Bucureşti. Un volum de J75 pa-gine uclnv şi 13 figuri in text. Preţul 3 lei. S a pus sub presă şi”va apare in curând „Dicţionarul Biografic al autorilor Români vechi şi moderni,,. Această carte promite a fi foarte intere-sanlă, căci, dupe câte suntem informaţi, autorul oi d. J). N. Marinescu şi-a pus oate silinţele pentru a strânge notiţe privitoare la viaţa autorilor cum şi pentru studiul critic ce face asupra fie căruia in parte. Acest din urmă lucru lipsea cu desăvârşire in conspectul asupra literaturei romane de V. Gr. Popp. O recomandăm incă o dată atenţiunei publicului nostru iubitor de literatură. Vechile iustituţiuni ale României (1327 —1866). cu un apendice relativ la ehrono-logia domnitorilor Ţărei romaneşti, de domnu loan Brezoianu. — 1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librărielo B. Nieolcscu (Pas sagiul român) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. Institutul de IDfdrothcrapie, Ortho-pedie, Băi Hygienice, ele. Convocare Conform art. 28. din statute, adunarea generală a acţionarilor socie-tăţei, este convocată pentru zioa de 8. Alai curent, la ora 1 1 /2. p. m. jn localul Societâţei. Preşedinte, Dr. Marco vid. Director, Constantiniu „NAŢIONALA" .‘SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE Sosind timpul asigurărilor in contra pagubelor de grindină venim a atrage atenţiunea d-lor agricultori asupra rnarei inportanţe a acestor asigurări, comunicând tot-d’odată că am inzestrat pe agenţii noştrii din toată ţara cu instrucţiunile necesare pentru primirea fi efectuarea acelor asigurări. Consiliul nostru de Administraţie i decis de a se menţine ca in anu trecut participarea, asiguraţilor cul5°/0 la câştigul net, ce va resulta din afa-c rile de grindină din ţară. Aducem această la cunoştinţa domnilor exploatatori de moşii si suntem convinşi că astăzi, după ce s’au putut convinge in anul trecut de stricteta şi lealitatea cu care ne am Împlinit obligaţiunile luate, ne vor acorda şi mai voios favoarea d-lor. Primim asigurări şi in biroul Di-recţiunei noastre strada Carol I No 9 şi la Agenţia noaastră principală pentru Districtul Ilfov Calea dorobanţilor No. 11 si de la Sf. George a. c. Calea Victoriei No. 28. Direcţiunea Generală. DACIA ROMÂNIA SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI. ^.IXUIVOIU Avem onoarea de a aduce la cunoştinţa d-lor Agricultori şi in special a clienţilor Societâţei noastre, următoarele : Societatea „Dacia-Romănia" in do-■inţa de a micşora dupe putinţă sarcinile agricultorilor, pune la dispozi-iunea Onor. ei clienţi, 15 la sută. din câştigul eventuale ce va resulta estimp din ramura asigurărilor de „Grindina" in ţară, ast-fel ca fie-ca-e domn asigurat, care nu va fi avut vre o daună, va lua parte 1 iăştig, in proportiune cu premiul ce ’l va fi plătit pentru asigurările sale din anul acesta. Direcţiunea Generală Societatea Olimpică Romană GRĂDINA ELDORADO ATIS Toţi d-nii membrii acestei Societăţi sunt rugaţi a-şi procura biletul de liberă intrare la exerciţiile olimpice cari vor urma regulat Lunea, Mercurea şi Vinerea, de la orele 8—10 dimineaţa, pentru Copii şi Dame, iar de la G—10 seara pentru Adulţi. Comitetul se simte fericit vSz6ndu-se incongiurat de peste una mie membri, şi de aceia s’a grăbit de a închiria grădina Eldorado, unica din capitală care se află in centru. Cărţile de intrare se găsesc la D-nu D. Moceanu, comerciante in faţa Theatrului Naţional. COMITETUL. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No 60. Pe ziua de 28 aprilie 1883. * UUip. VfSlvfl 5olo Renta Aiportisibilft . 92'/, 923/, 5°j0 Renta Română Perpetnă , 91 «i 92 '/■ 6n|0 Obligaţiuni de stat. . . mg 102 '[• 6o|o Oblig. Căilor f- Rom. regale 103--- 104- 5o/o , Monicipale 86'/, 87 10 fr. » Casei Pensinnilor 800 I 225--- 23»- 5olo Scrisuri funciare rurale. , 92l/« 92*(4 7oio Scrisuri Rurale . 104j, 105- 5o|o Scrisuri fonciar. nrbane 89I|., Qi'_ tio|o , , 9s'/ 00 i 70[O , , , l"S»i, 104'/ Impr. cu prime Iluc. (2u 1 ii i 3l’|a 321|. Acţii Bincei Naţiooele Româue2501 1330 1340 > > Soc. cred. m„b. rom. 2i0 1 23.i--- 232- > > , Rom. de con4rucţii 5001 528--- 530- > » , de Asig. Dacia-Rom 300 1. 420--- 424- > » » > > Nd^ionâlc 200 i. 232- 235- Diverse Aur contra argint. 13/, 2 - » » Bilete de Banque ]»/, 2 - Fiorini valoare Austriacă. . 211 2.13 dlrci germane. . , 1 23 1.25- tancnote francese. 99'|, lOO'/a UN PROFESOR la liceul S-te Barbe (Paris), având căte-va ore disponibile pe fie-rare zi, ar dori să le întrebuinţeze pentru instruirea uuuia sau mai multor elevi, in Bucureşti. — Are cele mai bune recomandaţiuni. A se adress, prin scrisoare, cu iniţialele II. L., la administraţia acestui ziar. „DACIA ROMA>IA“ Societate generală dc Asigurare in Bucureşti Avem onoare a aduce la cunoştinţa d-lor acţionari ai Societăţii noastre, că, in urma decisiunei Adunărei generale de 12 (724) curent, cuponul No. II al acţiunilor noastre, se plăteşte cu incepere de astăzi la Casieria noastră Centrală cu lei 40, in bilete, dc fiecare acţiune, adică 10 °/0 din Capitalul vărsat de lei 250. Bucureşti 13 (25) Aprilie 1883. , Direcţiunea Generală. C- G. DISSESCU; Luterană No. 9. avocat s’a mutat in Strada D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). Pensionatul Gackstatter Srada Luthcrană S'a mutat No. 12. m MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinicii in Paris’ Consultaţiuiu dc la orele 8-9 a. m. Pentru săraci gratis. Bucureşti strada Smărdan No. G. DI/ipmi/ chirurg-dentist are onoa-• iMDmiAi rea d’a face cunoscut că a i enunţat d a so muta şt că va urma a locui in strada Ştirbey-Voda No. 9. 1 IMPujL MAC! A RIN fondat de retrnl Naţiei Bucureşti contra reumatismelor, catarelor, du-cc rerilor, rănilor, bătăturilor la piciore, arsurilor,etc. Deposit centraal la Pa-___ ris, rue Neave-St.-Merri, 40, şi in toate farmaciele. COLONIALE SI DELICATESE; VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL "lul,n nobil,mi, şi „nor. ptdilic ca pe iănoă arti-cvUi, necesar, la mcvagwl cosei, „u importat de la cele mai bune case următoarele Hiaturi fim. Aniaot dublii de Olanda. Aniset de Bordeaux Absent de St Ananas de la Murlinique Bauanede hUBajona Bemillctin-Bltt de ( bina aulifebrte Biter din via Providenzei anii ( oier ( liartreuz alb gulbin, si Verde de la grand Chartrenz Franc ( maso de Olanda, alb, verde ai orange arc. de la Viniand Focii Pipermint verde, galben ai alb de la Get Fiere i din Franc lognac vieux, (’o-niu Hn eliampagne.