[jpi 28 APRILIE 1883 Administraţia, Calea Victoriei Nr. 32. ANUL AL VIII—No. 94 ABONAMENELE folii P* 1,1 • • • 40 lrI „ pe fi lun\. . . 22 lei t pe 3 Imit. . . 12 lei jitrfinMate pe an . ■ . 60 lei t ----------------- |mtitaia 10 hani nuinăni istriete 15 hani nnmărn TIMPUI REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI Şl INSERŢII [.inia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Rer.lame pag. III . . . . 1 10 . , II . ... 2 50 ii.Biiţnrile ţi inserţiile se primesc Hncnreţtî , la Administraţia ziarului ii Vlena, la biurourile de anunţuri Heinrit Sclialelr. Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stoin 2;—Pari», C. Adam, rne Oldmenc 4 A. Lorett, rue S-tei Anui 51. Merlsorlle nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. pliaţii Opositinnii din jndetnl Ilfoi PENTRU SENAT feeorşo I). Arernes' ti Colegiul 1 loan Procopie Balanogln Colegiul II i Alexandru C. Calargin a adregiilor alegatori din colegiul I de [următoarea scrisoare : Domnilor alegatori, ţnitetul opozitiunii unite mi-a | onoarea a propune candidatura a Senat, pentru colegiul I de II-l’aptcle petrecute inse eu ocazia rii pentru Cameră, călcările de afişe, comise de chiar miniştrii |tăţii Sale, mS indcamne ca, in fă inţclcgere cu bărbaţii din o-iunea unită, să desist de la a-ti candidatură, rugănd pe toţi alegatori, cari înb onorează cu ilerea d-lor, să binevoiască a’şi mi voturile pentru d. George D. lescu, spre a combate candida-guvernamcntală şi spre a pro-kl, prin aceasta in contra ilcgali-^ r ne mai auzite, petrecute la ale Iii colegiului 1 pentru Cameră, •imiţi v6 rog ctc. A. C. Catar gin Jll Convocarea colegiilor elecloraie ■degielr electorale pentru alegerea Şorilor sunt coivvocato in ordine? termenele de mai jos: Dlegiul I, la 28 Aprilie, plegiul II, la 30 Aprilie, pleginrile universităţilor din Bucu şi laşi, la 2 Maiu. Jiu nările legiuitoare sunt convo pentru ziua de 10 Maiu viitor Bucureşti, 27 Aprilie 1883 - upe mijloacele de care se serv;i i'.i Regimul, ca şi dupe uneltirea :le a strica actualele colegii elec 'de, se cunoaşte bine scopurile sa ibsolutistice. " 0. A. Rosetti voeşte şi cer f/.i ca particular, ceea ce domnia dispus ca guvern, prin inţele cu frate-seu de cruce Ion Bră u, cere să se trămită. de eătr Tătorii colegiului IV, numai ţer? rari să-i represinte in camera de ismre. âră aceasta, demagogul, care şi pară terenul pentru tiraniă. se < >ra morţii, căci sătenii nu voi i in cameră adevrrati reprosen ,i ai intereselor lor, acum la ferii ferului, cănd se va discuta ces-•ea revisuirii legii electoralo, jiierul nu c nuou; Comedia aceas-a ţăranilor aduşi iu Cameră spre iioo legi, s’a mai jucat odată la 54, do către acel geniu organisa-de mijloace de tirania care se Urna Alexandru loan I; şi trebue d Ii dănd seama bine despre de-iderile şi competinţa legislativă a nenilor inculţi, aceia cari vor li nd incă suvenirul adunărilor din •anele ministerului de Interne, ;d acest, minister era instalat in 4 • ilul actual al ministerulm de Res-şi cari au vPzut sau au pome- nit despre spargerea oglinzilor cu nasurile şi capotele inocenţilor re-ircsentanţi ai opiucei amăgiţi de i-usiunea optică ce ic o procura dc-coratiunea păreţilor zisului minister. Regimul Rosetti-Brătiaini intru a-ccasta nu este de căt plagiar. Intr adever, cum aceşti agitatori, atăt do. taro pătrunşi despre necesi-iitea aducerii ţcranilor la confecţio-a legilor, n’au cerut şi la facerea Oonstitutiunii actuale colaborarea ntcligenţci ţcranilor. Fost’au atunci mai puţin apţi dc ăt astăzi, dc a înţelege marile cesiuni politice şi sociale ce se puneau înainte; şi sunt astăzi mai trezi dccăt atunci ? Cănd d. Rosetti şi d. Brătianu au făcut causă comună cu Conservatorii; cănd aceşti <1 noi amăgitori fără principi au participat, impreună cu Conservatorii, la resturnarca tiraniei in-tiintată de Yodă-Cuza, nimic nu era mai scandalos pentru denşii de căt aducerea in cete a ţcranilor, ca se tigureze ca representanţi ai intereselor publice la facerea legilor. Atunci bine in ţel os nu era vorba de alt Cuza. ci de intcmeiarca unui regim sincer parlamentar, atunci sc cerca derCinarca penă in fundament a edificiului tiranic ce ’şi înălţase prin legi Domnul care usurpasc drepturile Naţiunii ; atunci dar se punea colegielc ţcranilor să voteze şi să aducă elemente esclusiv de Ia oraş, haină-albastră cum se zice, pentru ca să represinte toate interesele in de obsce; căci, să nu se inşele nimeni: soarta teranului daca s'a, îmbunătăţit nu de către el însuşi s’a îmbunătăţit, ci prin stăruinţa şi luptele claselor luminate, ale celor de la oraş, a căror cultură imbrăcişca-ză mai ’ na in te de toate idea umanitară şi o nutresc© pfină la desvoltare in toată puterea ci. Nu eum-va insă, astăzi, revenind Roşii la ceea ce au dPrîmat d impreună cu noi, readucem! sistemul Statutului, au la spate şi pe un alt Cuza, mai periculos şi mai ren pentru că ar fi mai viclean şi perfid in micşori mia sufletului seu lipsit de francheţe ? Nu e vorba aci de Regele Carol— trebue să deschidem acest pareutez. —căci Regele nostru cată să fie convins do prăpastia in cari s ar arunca imitând pe Voda-Ouza in ţara aceasta : dar negreşit de un inamic declarat al Naţiunii şi al libertăţilor ce ea 'şi-a dat. de un nemernic ct si-ar propune să smulgă pe furiş, ca o potaie lacomă, aceea ce nu i se cuvine, aceea ce este sacrul drept al Naţiunii, dreptul de a dispune ea in-săşi de soarta ei propria. Să aşteptăm evenimentele ; ele nr vor areta cine este acel tirănaş care se joacă cu capul sim, cătănd a su pune sui) picioru-i stios pe leul c d’o-cam-dată doarme Bană atunci să ni sc permită a releva numai unul singur din titluri lo cu care d. C. A. Rosetti. in H<>-v,ii nul de astăzi, se sforţează xalt.e meritele teranului. „Singuri, declamă demagogul, — „cari in timpi dc secuii au pestrat „păminturile proprietarilor celor mari, „cari la toate catastrofele le părăseau „şi fugeau presto graniţă.“ De n'ar ti aci o aserţiune istorică mărturim că nu no am opri câtuşi dc puţin la densa, precum nu ne oprim la atâtea alto argumente cari sunt atâtea aberatiuni eointămpinăm in mintea bătrânului demagog. Dar interesul istoric ne dictează să rofutăm aserţiunea d-lui Rosetti, şi-i spunem că ori nu ştie carte, ori că se sileşte a insimut un neadevăr când atribuc ţăranilor meritul dc a fi păstrat de secuii pământurile proprietarilor tot-d’a-una fugari. Istoria noastră nu cunoaşte, până la regulamentul organic, alt guvern in tară dc căt al hocrilbr, cari sunt vechii căpitanii luptători pentru apărarea patriei, împroprietăriţi pe in-tinderi mai mari de loc pentru meritele şi devotamentul lor. Graţia a-ccstor bravi campioni ai patriei, s'a putut ea strecura din ghiarele formi-labilei puteri otomane secuii intr’a-dovăr întregi, cănd această putere sguduial cu forţă Europa întreagă. Numai dupe cc s’a sleit forţele a-ccstora in lupta contra dominaţii străine, numai dupe Ţc in cetatea română s’a infiltrat străinismul, şi cănd in fine Fanarioţii au pus mana pe ţară şi au desfiinţat oştirea, numai de atunci, reducându-so guvernul ţărei la un simplu rol administrativ,- a ineetat forţamente rolul activ al boerilor in apărarea patriei cu armele in mână. Aceasta nu este „(le secuii", cum spune demagogul, ci de la sau mai drept dupe anul 1710. Târziu, mult mai târziu după aceea, remasă ţara fără mijloc de a-părarc. a început băjenia, la ori-ce incursiune in tară a bontelor barbare, şi atunci nu mimai bourii, dar ori şi care om cu mijloace de-a puica să fugă a căutat un adăpost la vecini. Daca ţăranul n'a putut lugi şi ci, constitue aceasta un titlu dc păstrător al moşiei proprietarului ? Dar păstrător este numai cel ce apără, şt caşuri dc această natură nu ne citează istoria, in care să sc vază exclusiv ţăranul apărând patria. Cade in neadevăr şi ridicol demagogul voind să exal teze ceea ce nu are meritul ineiiipuit şi ridiimlul este caid. C. A. ILartli. fiu de Itoer, precum se zice. de proprietar precum se ştie. din faptul că dumnealui a, avut, moşie de oare-ce a putut vinde avutul părintesc, işi imbală. şi chiar memoria părinţilor săi prin această opintire contra adevărului istoric. ie Sil- c- De pe discursul d-lui kogălm-ceanu, ţinut la Craiova, nu avem -din nenorocire — stenograme, ci numai o scurtă dare de seamă. Se ştie că d. I. Brătianu a ţinut asemenea un discurs la Craiova, in care. cu acad imperfurhahil cinism, pe care’l cunoaştem ou toţii, a a- runcat cele mai nedemne epitete la adresa adversarilor săi politici. Cuvintele d-lui Fogălniceanu sunt un respuns la acel discurs. Nc pare toarte rău că nu suntem in stare a le da cu toată autenticitatea viului graiu şi nu dispunem de căt de darea de scamă pe care-o publicăm aci. Discursul (1-lni M Kogălniceanu ţinut la Craiova Sala teatrului, luni 25 apr. amiazi. D. Kogălniceanu ine.epe prin a saluta cotatna vechilor Bani, cetatea independenta, Craiova, căreia i doreşte tot binele ce’l doreşte şi Moldovii. I). Ko-gâlniceanu a luptat iu deosebi pentru Oltenia, pentru Craiova, căci aste convins ca Oltenia, mergând iuainte, va merge cu diinsa şi Moldova. 1). ministru de interne, zice d. Kogalni-ceaiiu, a enumerat in întrunirea d-sale toate imbunatăţirile pe caii le-a cerut şi le«a realizaţ pentru Oltenia; ceea ce-a cerut şi d. Kogălniceauu, şi la realizarea acelor îmbunătăţiri a lucrat şi d-sa. Dar d. Chiţii ministru de interne ar trebui sa cugete că in Iaşi şi in toate târgurile Moldovii dou6 din trei părţi sunt străini, că Bucureş tii sunt inundaţi de străini, ca invazia aceasta, intrând pe la graniţele noastre dela resârit, inainteaza mereu, şi atunci când toata ţara va II copleşita, Craiova singura nu va putea resista. Pentru ce d. Chiţu, ministrul de interne nu apfirâ ţara de invazie la hotarele Prutului şi Bucovinei ? — Pentru ce ţine in Moldova starea de lucruri, care ameninţa din ce in ce mai mult existenţa noastră naţionala ? Pentru ca nu'l laşa acela care a luat in mâinile sale toata puterea de a hotari şi de a lucra in aceasta ţara, a strivit toată independenţa, tot caracterul, toata cugetarea, pentru ca nu’l lasă d. I Brătianu, vizirul cum i zic funcţionarii administraţiilor şi ai poliţiei De aceeaj d. Kogalniceann a venit la Craiova, nn ca să respunză primarului d-sale dela 2 maiu, astăzi ministru de interne, ci ca să respunză marelui vizir, stăpânului. U-am atacat pe vizirul zice d. Kogalniceann, iu cameră, atunci cănd avea o majoritate sdrobitoare L’ain intrebut pentru ce-a nesocotit programa dela Ma-zar-paşa. D- I. C. Brătianu, in camera caro era a d-sale, n’a rospuns, ci a venit tocmai acuma peste patru luni, in vremea alegerilor, să respunză prin injurii. I). Brâ-tianu, nu ca un ministru constituţional, ci ea un redactor deli /Telegraful", a venit să insulte pe adversarul seu şi să’l numească mişel, laudandu-se pe sine ca lupta pentru libertăţile dela 1848, „Ei bine, zice d. Kogalniceann, eu lupt pentru liber taţi şi pentru naţiunea mea dela 1837. Şi cine ine numeşte mişeii Acela ivire a ridicat corupţia la inâlţiinea unei maxime de stat." Trecând ia revizuire, <1. Kogalnii-oann spune că revizuirea este numai un pretext pentru d. lirătianu. Se pune castiunea revizuirii iuainte, ca să se dobândească soluţia cest.iii.iiii dunărene. Bent.ru aceea in aceste alegeri, la stabilirea candidaturilor oficiale ,s’a ţinut aşa de puţin seamă de principii. In Moldova inai ales, guvernul a pus şi a spijinit candidaturile mini' nltra-conservatori. Şi pentru susţinerea candidaturilor d-sale nu se mulţumeşte a intrelminţa administraţia, monopolul tutunului, al spirtoaselor, garda civica, mai intrebuintoază .şi eJorpien-ţa d-sale proprio. Astfel, vine la Craiova şi nu are nimica alta do zis decât batjocuro contra d-lui Kogalniceann. „T'nbuia dar să xiu, şi am venit, nu ca să insul!, ci ca să mfi apfir." Mai antaiii d. Kogalniceann rolevoazâ aserţiunea d-lui prim-ministni in privinţa strămoşilor d-lui Laliovari, cari „nu ar fi ştiut româneşte." Nu face bine d. Brâtia-nu de intră pe acest teren al purităţii de sânge Fratele d-sale de principii, d. C. A. Rosetti, capotă pe acest teren o poziţie destul de falsă. Ş’apoi cea mai mare parte dintre fruntaşii partidului d-lui Brătianu din ce e compusă ? din Români ? Ce este d. Cariagdi, primarul Bucureştilor ? Nu egrec? Ce este ministrul plenipotenţiar la Paris, d. Plvericliydis ? Nu e grec ? Ce sunt dd. Scliina, Giani, şi alţii ? Fără a face o crimă sau a găsi un defect in naşterea unor persoane ca acestea, despre onorabilitatea cărora nu se indoeşte, d. Kogalniceann, constata ca terenul pe care s’a pus d. Bra-tianu este fals. Ca fruDtaş al partidului liberal din Moldova, d. Kogălniceanu a dat totdeuna mâna cu liberalii din Muntenia cănd a fost vorba de apfirarea unui interes mare al ţerii : Şi care’i e acuma resplata ? D. Brătianu, făcând personal pe agitatorul electoral, ii insulta, ii taco mişel şi corupt. „Dintr’o viaţa întreagă politica, zice d. Kogălniceanu, maiu ales cu moşioara remasă dela părinţi, şi sunt corupt-, iar acei cari au vândut şi exploatat secretele de stat şi s’au făcut in Vi de ceasuri milionari sunt ... oameni de treabă." D. Brătianu, care cu ocazia alegerilor a dat 250 de decoraţii la popi. a dat decoraţii la oameni eşiţi din temniţe, a acuzat pe d. Kogalniceann ca a pretins dela Ruşi „ Vulturul alb11. Nu este adevârât. Singura condiţie cerută do d. Kogâlni-ceanu la iscăli rea convenţiei, a fost sa se inscrie in acel tractat ,garantarea integrităţii teritoriului." Numai (lupa ce-a obţinut trecerea acestei clauze in convenţie, şi-a pus iscălitura alături cu a baronului Stuart. D. Brătianu s’a lăudat ca a refuzat o decoraţie Impâratului Franz losef; adevărat, d. Brătianu care nu ţine la decoraţii decât ca mijloc de corupţie, a refuzat decoraţia pentru d-sa, dar a carut-o pentru Primatul Romăniei, pentru I. P. S Sa, care-.şi face din patrahir venituri şi căruia i se permite orice corupţie pentru că votează la Senat cum vrea vizirul. Iu privinţa cestiunii Dunării, d. Kogâl-niceanu a ceriu mereu de un an şi jumătate corespondenţa, şi d. Brătianu nu vrea sa arate nimica : spune insă ca oa rezista, va rezista şi iar va resista. 1). Kogălniceanu afirmă şi o repeta de doue ori cu putere ca: „Acum câteva zile d. P. Carp, ministrul Romăniei la Viena. a fost însărcinat să propună Austriei condiţiile de împăcare... Austria are tractat la mână, iscălit de şapte puteri, ea este prezidenfa a comisiei mixte, şi noi trebue să spargem Porţile-de-fier. Când era d. Kogălniceanu la Paris ministru plenipotenţiar, i se zicea: „Aşa e, „d-sa nperâ Dunărea, dar iată ce zice guver-„nuI d-.sale, iată ce zice d. Balaceanu, ministrul d v. dala Vâna ; d-lor vorbesc alt -„fel; d-lor nu împărtăşesc temerile d sale," Astfel astăzi suntem poate in ajunul pierderii Dimării. Şi revizuirea este menita su mascheze aceaslă perdere. In discursul d-sale d. Brătianu se dă de aperător inferat al proprietăţii si al or dinii. Dar cine ineurujează scrierile subversive ca „Darii Viitoare" şi „Scrisorile unui ţeran." pe cAnd suprimă foaca militară „Ostaşul", care n’a voit sa recunoască in d. Brătianu o mare capacitate militară? Cine pune in slujbe grase pe primii „revoluţionari anarhişti" a dona zi după ce so-sosc din Paris? Cine incrediuţcază paza capului Stalului in maniile d-lui prezident al republicai din Pleoşti? Cine decorează pieptul aceluia care-a batjocorit pe Rege şi familia regală ? TIMPUL I). Brătianu se lauda ci a in/iinţ,at Creditul funciar ? Absolut ueadeverat. Aceasta instituţie aşa cum este, este inliinţati de conservatori. A mincat d. Brătianu pâinea exilului? Şi noi, zice d. Kogâlniceanu, am mâncat pâinea exilului şi nu ne facem nici lauda, nici specula din asta. „Daca eu, care am făcut împroprietărirea ţăranilor, aş face odata catrâ dânşii un apel şi le-aş zice: Eu v’am dat la toţi proprietate, daţi-mi fie-care câte 2 lei măcar ca resplatâ, nu m’aş îmbogăţi ? Sunt sigur ca n'aş găsi nici-o împotrivire. Nu o fac, ca mi-e .ruşine? Şi am mâncat şi eu pâinea exilului pentru libertate, ca şi acela care astăzi prin prefecţi, subprefecţi şi vătăşei işi adună milionul In privinţa revizuirii, d. Brătianu spune că n’are vederi proprii. La Oraiova il ia sub protecţia d-sale pe d. Rosetti; la Bucureşti din contra se ascunde după acest nume. In Camera viitoare vor fi mulţi radicali cu d. Rosetti in frunte. Se vor mulţumi aceştia cu contopirea colegielor I şi II ? LTnul dintre radicali a zis că declaraţia celor 70 este o prostie. Atunci se va margini revizuirea la o prostie ? Dar toată panica in care este aruncată tara, numai pentru o aşi prostie să se fi produs ? I Colegiile I şi II. singurele independente. 1 sunt ameninţate in existenţa lor. Prin contopirea lor, ar pierde al II colegiu mai mult poate de căt cel d’ănteiu, ar pierde faţa cu proprietatea mare partea lui de in-rtuinţă specială şi dreptul de reprezentare directă a intereselor sale pozitive. Afară de două trei oraşe mari, afară d~ o localitate sau două, colegiele III şi I\ sunt absolut dependente de administraţie. In oraşele mici şeful gardei duce pe ale greco-bulgare discuta amănuntele alianţei din pricina scurtei şederi a principelui Alexandru la Atena, aici există siguranţa că temeliele unei înţelegeri eventuale intre Grecia şi Bulgaria sunt deja hotărâte: Grecia ar oferi mijlocirea ei pentru suprimarea schismei, prin mijlocirea unei regulari prealabile asupra unor cestiuni politice, mai cu seamă asupra cestiunei frontierelor eventuale greco-bulgare. Negocierile vor (1 urmărite intre guvernele de la Atena şi Sofia. Amsterdam, 7 Maiu.—-Banca naţională a scăzut scomptul la 4 la sută. INGERINŢE ELECTORALE dem că nu s'a petrecut nici pe timpul htnicerilor. Scenele oribile ce s’au petrecut inspiră desgustul cel mai revoltător pentru profanarea regimului de libertate a ţerei noastre. Astăzi cănd aceste scene iniioră-toare sunt incă in practică şi inima ne e sfăşiată de durere, nu putem decăt a indica in mod general ceea pe s'a petrocut! Vom reveni insă spre a da detalie şi a pune de ajuns guvernul liberal in cunoştinţă de tristul regim ce ne a făcut in Galaţi. Ajunge să spunem că, după ce s au întrebuinţat tot felul de mano- „mări impotrivitoare pruvilii, una adică : „inplinirea privilegiurilor, după fâgăduiala „ce au ditt jeluitorilor; şi al doilea, sila cu „îngroziri ce s'au făcut prin orânduiţi cer- pere şi mgerenţele cele mai neruşi-Din Brăila primim următoarea te-1 natc, fără a se putea inmuia voinţa legramă: cetăţenilor, s'a recurs la mijloace Protestaţia alegătorilor colegiului extreme, violente, bruiale. S’au forai patrulea : mat bande de bătăuşi ce au cutre- Domnvle preşedinte ! ierat stradele şi au invadat casele a-Eiind că, fără a mai vorbi de vi- legStorilor independenţi, bătendu i şi olenţele şi presiunile de tot felul, nici stălcindu’i şi răspândind pretutindene chiar secretul votului nu s'a respec- terorismul, spre a ’i impedeca de a tat in violaţiunea art. 65 din legea veni la vot. Paroxismul furiei a a-electorală, căci 145 voturi s’au dat juns la culme după ce s’a văzut toate pe faţă şi deputatul a fost pro- că cetăţenii independenţi reuşiseră a clamat şi plimbat in procesiune cu avea biuroul definitiv la secţiunea II, musică in cap, ăncă de eri, eu o zi cea mai importantă, înainte de despoiarea scrutinului, sub- Astăzi mulţime de cetăţeni zac prin scrişii, nevoind a ne face complici a- casele lor, schilodiţi, stâlciţi, cu ca-cestor eălcări de lege, declarăm că petele sparte de bătele bătăuşilor, cu ne abţinem de la vot şi contestăm coastele, înănele şi picioarele sfărî- gfitori la urnă in pas gimnastic; in sate zapciii şi vâtăşeii. Singurele colegii cari ’şi păstrează ma mult independenţa sunt col. I şi II, şi de aceea radicalii atentează astăzi la existenta acestor colegii. Ingerinţele guvernului bantuesc mai a Ies Moldova, care-i resista mai mult d-lu Brătianu şi n’a venit un om mai de seamă să apere Moldova, fără să fie acuzat intr’un mod infam că e separatist, şi fără să fie scuipat; Manolaehe Kostaehe, N. Ionescu Kogâlniceanu, toţi au trebuit să sufere calomniile şi insultele acestea. In loc să absoarbă atenţia publică cu cestiunea "revizuirii, şi să se facă d-sa ăn-suşi agent electoral, nu era mai bine c d. Brătianu sa se ocupe mai serios de ces ti unea Dunării ? D. Brătianu a adus laude tuturor barba ţilor mari nltei.i cari au apărat drepturile acestei ţâri: Banii Oaiovii, Mihaiu Viteazul, Tudor Yladimirescu. Dar Ştirbei-Vodă nu era Oltean ? Dar Ştirbei-A oda, care a infiinţat, in timp d ocupaţie, şcolile româneşti şi armata? Pentru ce l-a uitat d. Brătianu? 1 entru că fiul lui Ştirbei-Vodă are cutezanţa să şi pună candidatura contra revizuirii, ca om independent. Incheiănd, d. Kogâlniceanu îndeamnă pe alegătorii din Dolj să se gândească a alege oameni independenţi şi de caracter, pentru că vremile prin cari trece ţara sunt grele. Suntem poate in ajunul unor fur-tuui, prin care ţara nu va putea trece decât sprijinită de patrioţi luminaţi, oneşti şi neaternaţi. „Sunteţi Olteni, fiţi ceea ce aţi fost tot- aeeastă alegere sau mai bine ceastă numire. zis a- (Urmează iscăliturile a mai mulţi delegaţi.) Consecinţa d-lul C. A. Rosetti D. 0. A. Rosetti a propus in fruntea mate. Mila cea tuai mare inspiră oricărui suflet onest vederea acelor nenorociţi suferinzi. Multe din fapte sa denunţat parchetului şi starea nenorociţilor s'a constatat prin medici. Poliţia a fost complicea acestor crime, căci sau petrecut sub ochii ei, fără să ia vr'o mlsură. & au denunţat faptele şi D-lui prim- şetutori.—Pentru amendoue dar aceste „pricini de mai sus arătate, vânzarea şi „cumpărătoarea acestei moşii, ce s’au făcut „pe- chipul luminăţiei sale Doamna Efrosi-„na, renume cu totul neţinută in seamă şi „neinfiiuţată ; precum şi vânzarea luminăţiei sale ce au făcut'o către Teodosie rana, asemenea renume drept nimic şuşotită, fiind făcută pe lucru strein, adică „pe moşia jeluitorilor de la care s’au luat „de reposatul Domn, soţul luminăţiei sale „cu mijlocul de mai sus arătat.—Drept a-„ceia dar, otărăm domnia mea ea, intor-„efind jeluitorii; Tal: 76,185 şi 60 bani, „preţul ce au arătat mijlocitorii înaintea ,,d-lor Veliţilor boeri, că s’au dat de luminăţia sa Doamna Efrosina, pentru această „moşie, şi se o stăpânească precum au stă-„pânit’o moşii şi strămoşii lor, in bună pa-„ce şi nesupăraţi, atât de către luminăţia „sa Doamna Efrosina, căt şi de către Teo-„dosie Vrana, şi atât zapisul de vânzare, „cât şi toate sineturile vechi ce li s’au luat „jeluitorilor de la mână; ori la cine se vor „fi aflând, sau se vor afla, pentru acelea „se fie cu totul dcsputernicite şi neţinute „in seamă,!socotindu-se iutocmai ca o hâr-„tie albă, şi se ’şi aibă puterea şi tăria nu-„mai pe seama jâluitorilor ce au fost şi „sunt coi adevăraţi stăpâni ai acestei moşii „Iară banii preţului ce s'au zis mai sus, „poruncim d-lui Vel-Vist, ca răspunzăndu'i „jeluitorii, să stea depositon la domneasca „noastră Vistene pănă cănd vei primi al „doile poruncă de urmare, pentru care bani „să se dea jeluitorilor de la Visterie adeverinţă de primirea lor. 1824 August, 29. >niseală, şi Iau rânduit im premii < „delric-oru Ioau Budişteanu ce se a „meşu (casier, perceptor general şi _ „de prefectură) al judeţului ca se S „re moşia Căinenilor ; au şi •-««/pi „tfiu printr ascuns de la cei săraci i „pisai pe numele sâu şi al Budişte >apoi văzând că au început a afla „mai aleşi ai lor, le au descoperit v „rul, că cumpără pe obrazul numitulu [| „cănd atunci spăimântăndu-se toarte ■ P (gospom) subscris Vel. \jO(jnfăt Prea înălţate Doamne 'Românului—şi propunerea sa este o po- ministru şi domnului ministru de in-runca—ca in numele dreptăţii, etc, să Se terne. Li s’a mai denunţat că D. I. aleagă in colegiul IV cătc un sătean, fiind | Antonia, membru al comitetului permanent, a'spus in stradă şefului de că acest colegiu al lor este. Pe de altă parte, cu câteva linii mai sus tot in fruntea Romanului, d. C. A. Rosetti a propus şi a susţinut candidatul a d-lui Rom. Opran, nesătean. Cum se potriveşte una cu alta ? Judece alegătorii consecinţa d-lui Rosetti. | sale. P. S.—In urma atrocităţilor ce bă-Ce sunt majorităţile in alegerile (le de- | au Sa,varşit asupra alegătorilor, bătăuşi N. Tămpeanu că ordinul I prefectului este pentru bătaia crănce-nă. Un cetăţean onorabil, mare proprietar, a auzit aceasta cu urechile putaţi din judeţul Suceava 2 Citim in „Suceava11 : Dacă cetitorii noştri ’şi vor da osteneala să consulte listele electorale ce le-am pu-lesne se vor convinge din cine se blicat. şi cari s au continuat toată noaptea, băt6nd pe alegatori pe strade şi pe I la domicilie, in urma amerinţărilor ce chiar unii din membrii au primit I că vor fi stălciţi, in ultimul moment formează majorităţile care aleg la noi d.-.- I aflăm că membrii biroului de la sec-putaţi in cele 3 colegii. ţiunea II au încheiat un Ca să punem in poziţie pe ori-cino să | bal Că nub examineze cu luare aminte, atăt listele dauna: nu ve plecaţi giumajii sub apăsarea nedreaptă; rezistaţi, faceţi-vă datoria.11 D. Kogâlniceanu, mulţumind auditoriului de atenţia bine voitoare ce i-au acordat, sfârşeşte strigând „Trăiască Oltenia !“ Discursul d-lui Kogâlniceanu u fost necontenit iunvrupt de aplauze unanime. L’a sfârşit, sala intreagă in picioare i-a făcut o călduroasă ovaţie. De trei ori s’au stins şj au reînceput iar aplauzele. La ieşire tot publicul a aşteptat pe orator să’) salute. D. Kogâlniceanu cure pleca la Severin a fost condus la gară de un inseumat număr do alegători. ŞTIRI TELEGRAFICE Constantinopol, 7 Maiu.-Senatul a iscălit Jradeaoa împărătească sancţionând con-v enţiimea privitoare la regia tutunurilor. lectorale, căt să şi ghicească rezultatul mai mult sau mai puţin sigur al alegerilor de deputaţi in viitoarele cameri de revizuire, dăm mai jos o problemă de aritiinetică simplă, mult mai uşor de desiegat de căt problema lui „Pitagora.“ Colegiul fi 34 alegători, dintre care 13 funcţionari, 6 rude cu funcţii fără vot. Colegiul II, 39 alegători, dintre care 17 funcţionari, o rude cu funcţii fără vot. _ Oolegiui III, 93 alegători, dintre care 57 funcţionari. Total 166 alegători, dintre care 98 de funcţionari. Scâzândti-se numărul funcţionarilor din numărul total, râmăn 68 alegători independenţi de administraţie şi de buget. Prin urmare, rezultatul alegerilor fiind dovedit matematiceşte, cum au să se facă in acest judeţ, pentru astă-zi nu mai avem nimic alta de zis : unde vorbesc ţifrele, ori-ce comentai' este do prisos, prnces ver şi mai pot continua misiunea ne fiind siguri de persoana lor. Oaşul a fost supus şi ministerului. Mai mulţi alegători au trimis şi ei o adresă preşedintelui biroului, prin Care I anunţă .că, in faţa scingiurilor făcute mai multor alegători de bandele bătăuşilor, ei nu mat pot veni la localele alegerilor fără a’şi expune viaţa. DOCUMENTE Alegeri libere cu bâta Atena . Maiu.— Cu ţoală neputinţa d'a Citim in „Vocea Covurluiului“ din Galaţi : Ce ce au avut trista ocasiuncde a vodca cetăţenii gălăţeni in zilele de ieri şi azi, şi mai cu scamă ceea ce au avut a suferi spatele, capotele, numele şi picioarele lor, cre- Se citeşte in Condica, volumul. No. 3 din archiva statului, sub denumirea de registru sau condica de ana-forale a lui Grigore Ghica Yoevod, pe anul 1824 — 1825, la filele 265*. 260, 267, 268, 269, 270, fost mai înainte 263, 264, 265, 266, 2fi7 mătoarelo acte istorice : ur- Ioan Gligorio Dimitrie Yoovod „Din mărturia ce, prin mijloc duhov-„mcesc, au dat cei in dos arătaţi doi mijlocitori, pentru vânzarea acestei moşii, du-„pa pliroforia ce ne au dat părinţii archie-„reni. şi d-nelor Veliţi boeri, printr’a-„cunstă anaforâ, se dovedeşte din partea „răposatului Domn, Alexandru Vodă Şuţu, „asupra cu in părătorii acestei moşii două ur- „După luminata poruncă a măriei tale ce „mi s’a dat la jalba locuitorilor Ot-Oâineni „Sud-Argeşiu ca, văzând răspunsurile ce au „venit de la Kir Teodosie Vrana, şi fâcănd „cuviincioasa chibzuire, să arătăm marii ta-Je înscris ’i-au infăţişst zapisul Hâtmănesc „înaintea noastră undo am văzut acele două „răspunsuri ale lui Vrana, unul cu leat „ 1822 Martie 28 către Otcărmuire asupra „jalbii ce pornise şi atunci jeluitorii, cerând ,.protimisis de rescumpăr ătoar ea moşii „Căinenilor, ce zice Vrana că .au cumpă-„rat-o de la luminăţia sa Doamna a repo „satului Domn Alexandru Vodă Şuţu, răs-„punde numitul Vrana că dreptatea ce o „au jeluitorii a se protimisi la rescuin-„pârătoarea moşiei pic seama lor, nici tl „nu o tăgădueşte, nici pornire tace prin „judecata fiind aceasta de prisos; de^'i vor >răspunde 6ns6 jeluitorii! indatâ, dupe a-„retarea acestei cărţi de lepadarea sa, atăt „banii cumpărătorii căt şi cheltuelile ce se va „dovedi, şi ’l vor încredinţa şi că nu ia „moşia de la dânsul ca se o vândă la altul „ci pe seama lor. iară de nu să rămăe a-„ceastâ carte desputernicita ; iar cel ,,1'alt răspuns al lu Vrana este de la „trecutul Ianuarie 2, către logofeţia ţârii de „sus la cartea ce i-au scris logofeţia ; cum „că au făcut respunsul către Ot cârmuire şi „că acum peste zece luni şi peste cuviincioasele urmări, invităndu-se jăluitorii, „născocesc nouă isvodiri, asupra cărora şi „urmează ca însuşi el la vreme să dea prin „graiu cuviincioasele răspunsuri ; am văzut „şi ceia ce să plâng jăluitorii prin jalba „lor, cum că ■măglisăndu'i stolnicii Constantin Brătianu şi Serdaru Ion Budiş-„teanu cu multe făgăduieli ce ziceau că au „a li să da peste banii tocmelii adică : că „aro ale şterge Ludele din satu lor şi poş-„ta să lipsească, şi se 'i aşeze la neamuri „şi la mazilii şi Biserica să le o facă de „zid, şi preoţii sâ fie scutiţi, cum şi alte rnul-„te făgăduieli, dănduli-se şi văzând mai ,sus numiţii mijlocitori că ci nn se in-„duplică spre vânzare, a început apoi cu „feluri de îngroziri ale puterii domnesci, • a'i înfricoşa, pănâ cănd ’i-au făcut de „ şi-au vândut moşia mai. mult de frică „de căt de voie şi acum Vrana le cere „tal*, cinci-zeci de inii mai mult peste banii „ce scic ei că au primit. — S’au adus in-„aintea noastră şi acei doui mijlocitori, şi, „plin sfătuire duhovnicească ce li s’au făcut de către noi, smeriţii arbierii ’şi de-„teră seiinţă, prin^ tacriruri inscris sub 'iscălitul ile loi I Insă stolnicii Brătianu, cum „ca l-au tăcut numitul Domn vătaf de plaiu „(sub-prefect) acolo fără de a cero însuşi, „făgăduind şi înălţare de rang şi chiver- „indeu totul la desndddjduire că n o „ta face intr'alt chip, au cănit eu‘\ „cmne şi fâgâduială, ca se hârăzeasi „miţilor mijlocitori venitul podului « „te Olt pe zece ani, numai să ’şi „mâna dintr această lucrare, cum şi ut, „te statornic sunt bucuroşi ale da, ţ „primit şi ingrozindui că nu vor „stăpâni ci nici o dată părţile lor i „ ma cu un domn, şi că poate să caz» „nii dmtr'ănşii şi in urgie Domnea „meargă şi la ocnă, pentru multă „trivire ce vor arăta, iar ascultănd „mijlocitorilor va fi bine şi de dăm „voi dobândi multe mili domnesci, ai „induplicat şi au făcut cu toţii un „de vânzare statornică pe numele lu „ţiei sale Doamna Eufrosina CalimacI „zăndu-se mijlocitorii cu dănşii ca să „şi Ia neamuri, i Mazili, iar pe cei „săiaci să i întocmească la o companiei „ca să nu mai fie Lude in Sat, câroi »s au şi împlinit cererile, insă numai; „ia dintr ânşii cu cărţi de neamuri „Mazilie şi câte-va de companie, iar ci „săraci au rămas iarăşi in Lude intâr „se zapisul vănzărei şi de boarii i.i| „nici, după ce se sfârşise numitul D „insă cu făgădueli-către vânzetori, ca „1 ămâie in locu i stâpânitor din odrasla „riei Sale şi că toate aşezâmintele li s. „păzi pe deplin. | „Asemenea arată şi Budişteanu prim -crirul seu, adăogând şi pentru preţul ® • „zărei moşiei ce a făcut luminăţia sădi „na Eufrosina Calimachi către Vrana, „aflându-se, la Săbiu a mers împreună „Brăteanu ca să intalnească pe VranaiA'4 „venise atuncea de la Braşov, şi găsiili/ „in casele dumnealui Baronului SacheJ»* „le au arătat zapisul; carele fiind scrtattW1 „ceşte, 1 au cetit numai Budişteanu „prindea că a vândut moşia Căineni’ * „Vrana statornic drept cinci mii de galii 4 p. „iscălit fiind luminăţia sa doamna şi „beizadelele sale. — Ne au arătat mi „numiţii mijlocitori si perilipsis sub „liturile de banii cumpărătorii moşiei di „vânzările ce s’au făcut de către „neuii Căineni către luminăţia sa Do» „Eufrosina, in sumă de tal. 76,185 „bani 60 , insă cu intoarcerea de bau „renzilor la cei ce le aveau cump; „de la moşneni, din care arenzi peil „cele alte , zice că sunt cu bună in dinfare , iar un condeui de tal. „tot de arenda ’l pun cu termen (a „ximativ), dar zic că au şi pentru „sta bună incrediuţare şi o vor triu „de la Piteşti , insă puţină osebire ,„fi la mijloc de tal. 500 ori mai sus, „mai jos, dând Budişteanu şi această „roiorie că 73 sunt toţi vânzătorii , „se arată anume in zapisul de ven$ ,si dintr'acoştia numai Lude 23 s'au „losit de tăgădueli ; insă Lude 9 s’au „şezat la neamuri in 9 sineturi i pi „ipac apăraţi, i cinci ipac Lla Mazili „doue sineturi şi cinci companişti ; „cei alţi 50 au rernas fără nici un „vilegiu : aşişderea ne aiată Budişte»! „că intr'acea vânzare a moşnenilor au „trat numai munţii i venitul podului (t „apa Oltului, şi toate vadurile de căn „me de peste tot otaru, iar vatra sai „adică câmiuurile, cu lucrurile de hi; „împrejur, i livezile de fân şi izlazul „tru pâşuuarea vitelor, au rămas nevGu „pe seama moşnenilor.—Am cerut jeluit „lor se aducă la judecata, ori banii van. „ce se arata mai sus, care ’i au prim1' * „la luminăţia sa Doamna Eufrosina sau cE „zaşi vrednici răspunzători pe bani, şi 9 „adus adeverinţă iscălită de duoi ueguO „tori ot Piteşti, anume Harizan Ioau „ Marcu Pavei, coprinzătoare că penti „76,000 ce s’a otârăt de judecată a ră „punde moşnenii Căineni peutru iutoarcei „moşiei de la luminăţia sa Doamna Elrfflj „na, sunt ei chezaşi răspunzători in so " „de 60 de zile; adeverită fiind această „deverinţâ şi de dumnealui Căminarii ţi „gu Vâcăreseu Ot Sud Argeşu cu arăţi „că după cercetarea şi pliroforia ce au l'lţ „nt de starea mai sus numiţilor che/M „spre a fi primită vrednica lor cbezăfS II D a şi « H atu TIMPUL toileverit şi de către d-lui ca sa nu itiifi de putină iudoiala asupra’i, a-iiozaşi fiind oameni siguri.“ aci şi ci111*! :u' A fost buna vânzarea iniei Efrosina către Vrana, jeluitorii |)rau volnici se rescumpere acea vân-• ca unii ce au r6mas tot moşneni initori intr’acel otar cu vatra satului, caminu, livezile, locurile de hrana vre;ur, i livezile de fân şi islaz pâşu-•jffitelor ce n’au intrat in venzare şi au *4 pe seama lor, dar cu cat mai vir-jj aceasta venzare a lor către Doarn-•■Şliosina, nu s’au făcut cu a lor buna jţ primire, după cum se dovedeşte din mărturia ce dete fata la judeca. joi Oonstandiu Brâtianu şi medelui-loan Budişteauu, prin statuiie dubească ce li sau tăcut de către noi jitii Arhierei, incredintand şi adeve-| in frica lui Dumnezeu, ca amend uo> bst intr adins orânduiţi din par [ea hatului Domn Alexandru Vodă Şuţu Luuna Efrosina ca se cumpere aceas-şie cu mijloc 1) şi cu făgădueli maure adica : iutai au cumpărat pr inutil s părţile celor mai săraci, apoi id ca alia şi cei mai aleşi, pe care putu indupleca, au început a'-i incit mari înfricoşări sicendu-le de te că nici uă dată nu vor putea ai părţile d'a valma cu un Dom n poate se caza vre unii şi in urgie litască, cum şi in pedeapsa ocnii a-hdu-se cu împotrivire ; de alta parte ilindu'i ca tuturor vinzatoriior li se i ila privilegiuri, după cum se arata in irurile mai sus numiţilor mijlocitori : ieste chipuri silnice şi măgulitoare (u răpit moşia de la mana, şi din 73 tenzări numai la 23 s’au dat privile-. cari şi acel sc pot strica, şi a se i dajdie după cum au fost, nefiiud ţ după cuviinţa şi canoanele ţării, ai din ceia ce se trag din neam de 1, şi din neam de mazili, nu din cei |i dajnici care sunt popriţi a nu intra aceşt tel de tagme. De care cuvânt şi narea aceasta au fost cu totul silnică tră voia moşnenilor se face dovada noasâ şi din fâgadueala ce da moşue-uijlocitorilor primind se le hărăzească tul podului Oltu pe 10 ani, i un te statornic; numai se’i scape de a-k silită vânzare ; care venit al podu-î al muntelui este pe an tal. 1200, jori şi pânâ la tal. 1500. Cum şi din tea ee făcură moşnenii inaintea noasta mare rugăciune, ca să se /acă car-blestem cu groasnici afurisenii aia lutulor moşnenilor, spre a nu inii nici unul după vremi sa văneă şi susţine odată cu capul candidatura la Galaţi, de unde o mare parte de alegători l’au înştiinţat că nu’l pot alege. D-sa le-a adresat şi o scrisoare deschisa in care dăm intre altele şi peste următoarele patetică pasagie: „Străin Galaţilor? „Am acolea, sper, amici personali numeroşi ; şi numai puţin amici ămi vor li in genere toţi liberalii, cari sprijină cu convingere de principii, actuala stare de lucruri din ţară. Acestora nu le poate fi străin un fost coleg de mintster al d-lui I. C. Brătianu. „Veţi areta prin acel vot, că dacă individul este uitâcios şi une-ori nerecunoscător; colectivitatea este pururea dreaptă şi resplateşte celui care a meritat de la ea. „Votul d-voa-trâ vn mai avea şi o altă semnifieaţiune inaltă : veţi proba că Galaţii nu sunt un orăşel de provincie la ordinile cutărui om, ori al cutăreia coterii, ci că ştie sâ fie marele oraş, independent liberal şi naţional in toată puterea cuvântului. „La urnă dar d-ni alegători, comercianţi, cler, profesori cu buletinele d-voastrâ in care veţi da loc şi lui „Vasile Al. Lrechiă,“ uu (* celui mai puţin devotat şi mai puţin desinteresat din candidaţii d-voastră..." TVEO H1 Aflam cu părere de râu incetarea din viaţa a tânărului G. Rosetti-Rosuovanu, in etate de 2! ani. fiu al d-lui colonel -Rosno vanu. O boală de piept duse pe bietul tă nâr la mormânt. Rugaţi pentru dânsul! Primim următoarea corcspondinjă diu Alexandria cu data de 17 Aprilie 1583 : Din Districte Omor. — La o cârciumă după teritoriul comunei Rosnovu, judeţul "Neamţu, un servitor al arendaşului moşiei Rosnovu, numit Vasile al Catrinei Unguroaica, a omorât prin înjunghiere cu cuţitul pe un alt servitor al arendaşului. Ucigaşul a lost dat judecâţei. Inundaţie. — Riul Şiretul debordând in cuprinsul judeţului Tecueiu a inundat la moşia Ifauu-Conaki 600 fălci fiinţe şi 20 fălci arături cu grău; iar la moşia Funde-nii 200 fălci arabile ale locuitorilor. Apa a inceput a se retrage. Din causii ploilor, — urmate in zioa (* Ştergăndu-se numai vorba „tm“ din profesiunea de credinţă a d-lui Alexandies-cu, alias Urechiă, ceea ce zice, e adevărat. Domnule Redactor, Câteva ziare din Bucureşti, intre care ’mi pare că şi „Monitorul oficial" amintiră mai zilele trecute, că pe d-nu D. Constan-dinescu, judele ocolului Alexandria, l’au bătut şi jofuit hoţii noiptea pe stradă, bine inţeles aşa după cum au fost incunoştiin-ţate din localitat- de către corespondenţi sau părţi interesate. In cazul de faţă interesăndu-mâ şi eu oare cum, precum şi pentru restabilirea adevărului, cugetai că este bine a explica faptul : Afirm intâiu că d-nu Constandiuescu au lost bătut, şi ancă binişor, dar nu este mai puţin de zis că, fiind persoană oficială avu şi avantajul de a fi satisfăcut după dorinţa de către poliţia locală. Iată dar faptul adevărat : In noaptea de luna trecută se duse la o casă (presupusă de prostituate) spre a se distra ca de obicei; aci bate la fereastră, de unde pe dată e-e o venera, şi ’i spune că nu’l poate primi. Judecătorul nu vrea sâ ştie şi năvăleşte la uşă, unde intâmpinân-du-se cu amantul uneia din gazde, ambii „campioni" după ce mai intăiu se salutară se iau la lupta şi se mai vezi trâuteală, păruială, fte, iar la un semn dat lupta inceteazâ când glumeţul judecător o ia la fuga, fa-căndu-se a uita totul. Dar siraţindu-şi păr-dalnicile de timbre ce ’i aplicase adversarul său, mai cu seamă pe pleşuvu-i cap, şi care de sigur i-ar fi cauzat mari încurcături a-casâ la nevastă, se hotărî a face pe şiretul şi in experienţa-i do ... . Magistrat, găsi mijlocul, Cum? — Ineunoştiinţâ poliţia că plimbăndu-se pe stradă, ’l apucară hoţi ’l bătură ’l jefuirâ ete. Agerul poliţaiu Abil Negreanu............fidel al spiritualului prefect Chiriţescu, se pune in urmărirea cazului, şi ca tras de un fir găseşte indatâ pe bot, unde ? in casa unde paeinicul judecător mâncase pâpara — Miha'ache, fiul d-nei Elena H. Paraschiva, era] hoţul; aci poliţaiul insoţit do mai mulţi gardişti de noapte .şi sub comisari —iubaţă pe tânărul Mihalache şi după ordinul geambaşului de poliţaiu ’i trânteşte o bâtae cât se poate de ne milostivă, luăndu-1 ast-fel făcut co-coloş ’l duce la poliţie undo legăndu-l şi lânţuindu’l ca pe cel mai mare criminal ’l trânteşte 1» arest. — A doua zi aducând 3—4 marturi intră in cercetarea faptului; aceştia uliul câte unul mărturiseşte adevărul. spuind că bătaea s’a urmat la casa acelor femei. Poliţaiul scria, procesul verbal (dar nu el, altul scria căci el nu prea ştie de cât a se iscăli) ee s’o fi scris nu se ştie, insă pe ne aşteptate se vede că tânărul Mihalache este trimis la parchet, ajuns acolo ’l depune la puşcărie. D-nu judecător de instrucţiune dispozează citarea mărfurilor, poliţaiul Negreanu cunoscând aceasta cheamă pe martori in ajunul plecării lor la Turn şi le spune pe tonte tonurile că, presimtăudu-se la d-nu judecător de instrucţiune, să nu spue ade-verul, ci eu totul alt-fel,. invăţându-i cum sâ spue, adică minciuni. Le dete câte douăzeci franci de cheltuială, ameninţându-i in-că că, dacă nu va face aşa cum el ’i in-vaţă, va umple puşcăria cu ei şi incâ că nu ’i va lăsa sâ mai stea in acest oraş. Sunt informat că martorii şi inaintea d-lui judecător de instrucţiune au spus ca şi la poliţie adevărul, ne temăndu-se incâ de a spune chiar şi cele ce poliţaiul le-a vorbit, precum şi de banii cc le-a dat. Şi aci ce s’o fi făcut nu se ştie, dar lucrurile pare a se fi limpezit, căci tânărul Mihalache pe data au fost pus in libertate, pentru care este locul a face respectoasele noastre mulţumiri tânărului judecător de instrucţie d-nu Ma rinescu, ale cărui cunoştinţe şi imparţialitate nu sunt in nimica de discutat. Onoare dar acestui magistrat independent! Inaintăndu-vă aceasta, ’mi permit respectos domnule redactor a ve ruga sâ bine voiţi a tace sâ se publice in stimabilul dv. ziar „limpul", rugăndu-vă incă a face oare-care comentarii ce veţi crede de cuviinţă. R. GAZETA TRIBUNALELOR Berbion este un fel de Toma Necredinciosul de o natură cu totul particulara : el nu voeşte sâ creadă cu nici un preţ că a fost înşelat de nevastâ-sa, cu toate probele ueindoioase ce ’i se pun sub ochi. Iiitr'o zi, sburdalmâa d-na Berbion, să tulă de drago-tea conjugală, s’a făcut nevăzută împreună cu un vecin, luând cu dânsa şi o sumă de 600 franci, economiile casei. Soţul sa grăbit a da de ştire poliţiei care a pus mâna pe culpabili. Reelamaţiu-nea lui insă era privitoare numai in furtul suferit, nu şi la adulter, aşa in căt soţia a fost pusă imediat in libertate, neputând fi urmărită dupe lege, şi mimai vecinul a fost tradus inaintea Tribunalului corecţional. Luăndu-i-sn interogatoriul de către preşedinte, prevenitul declară că avea de a-mantâ pe temeia Berbion, care, intrebatâ la rendu i in calitate de martor, recunoaşte faptul de adevărat. Berbion, inaintănd ia bară: Consoarta mea este nevinovată. Preşedintele: Ce vrei să zici ? Berbion : Vreau sâ zic câ consoarta mea mi-a fost credincioasă. Preşedintele : Cum ! n ai auzit ce a spus singură ?... Berbion. Ei ! ştiu eu 1 ’i a venit gu9t sâ zică aşa ; dar nu e adevărat. Preşedintele : In sfârşit, asta e treaba d-tale : crede cum ţi-o veni mai bine. Poves-teşto Tribunalului ce fel ţi s’a furat banii. Berbion : Oii ! simplu do tot; a. pus mâna binişor pe ei şi a plecat p’aci in colo. Prevenitul : Eu ? Nevasta Dtale ’i-a luat; avea in portofel când a venit la mine. Preşedintele : Tocmai de acoea D-ta eşti urmărit ca complice. Prevenitul : Foarte bine; dară atunci sâ nu mai zică câ eu ’i-am furat'paralele, de vreme ce nevastâ-sa i le-a luat. Femeia Berbion : Aşa este. Preşedintele, către bărbat : Ei ! te-ai convins acum ? Berbion : Câ ma inşedat ? Ferească Dumnezeu ! Tatâ-meu este uu soldat bătrân decorat cu medalia militară ; şi cu asemenea am fost soldat, insă n ani căpătat medalia prin unusre nu este cu putinţă ca consoarta mea să mă fi înşelat. Preşedintete : Va să zică, pretinzi că prevenitul ţi-a furat paralele a casă la Dumneata ? Berbion : Nu zic asta, d-e vreme consoarta mea insăşi le-a dus la el. Preşedintele : Atunci recunoşti câ dăn-'a a fost la ei ?... Pravenitul : A stat două-spre zeco zii--. Berbion : Fi & şi aşa ; dară câ m’a inşe lat, imi puiu capul jos că nu. Astfel ’i-a abătut ei sâ zică. De altminteri, noi suntem oameni de treabă iu familie : tatăl meu este un bătrân soldat decorat cu medalia militară : eu... Preşedintele ; Ne-ai mai spus’o incă o dată. Berbion : Con-oarta mea este o femeia foarte cum se cade. Negreşit, a făcut râu sâ şeazâ douâ-spre-zece zile departe de casă, dară atâta a greşit. Familia ei este foarte cinstită, ca şi a înăa ; consoarta mea e muncitoare, econoamă... Preşedintele-. Atâta numai câ economiile le uâ amantului. Berbion : 0 fi şi aşa ; insă eu nu cred că m’a nîşelat căci un om ca mine care mi-am făcut datoria ca militar pe câmpul de onoare. . Tribunalul il întrerupe condemnând pe complice la şease luni de incliisoare co-recţionalâ. Berbion a eşit din audinţâ convins mai mult de ori-cănd că „consoarta sa“ nu l’a inşelat nici o dată. MARE RAL LY-PA PER 1-iu Maiu 1883 Organisat de Ofiţerii trupelor călări in garnisona in Bucureşti in profitul răniţilor din ultima Campanie ale acestor trupe. PROGRAMA întrunirea generală. Piaţa Teatrului 8 ore dimineaţa. Direcţiunea Vânătoarei: pădurea de la Mer-nani, Semnalul Vautrait va fi dat de 12 Dornuri de vânătoare la ora 8 jum. pe Piaţa Teatrului. Vânătoarea şi cortegiul va fi condus de 10 ofiţeri cu haine de vânătoare. La ora 11 Haliatul va fi sunat pe liziera pâdurei de la Mernani. La ora 12 dejun, servit de mia din cele întâiu case din Bucureşti. Două muzici Militare... Banda de lăutari PARTEA II. Curse. (Platoul Mernani). I. Cursa Damelor.. Distanţa 800 m. II. Cursa Civilă.... Idem 1000 m. III. Cursa Militară. Idem 1000 m. IV7. Cursa de trăsuri in trap Idem 1200 m. Petreceri diferite Joc (le Bar... Curse in joc. pestru.. joc de troket etc. Bal Câm- Tritimful Invimretorilor muzica in La ora o Reintoarcerea cu cap. Preţul Biroului o fr. Fiecare trăsură plăteşte un drept de intrare de lei 5. Pentru Breckuri şi Mall-Kocchiuri a se adresa d-lui sub-loc. de Roşiori A. Cerchez. MARE SUCCES MUSICAL PENTRU PI ANO A eşit de sub pressă in editura Iosef Sandroviei, magasin de Musicâ, liane şi instrumente musicale, Calea Victoriei vis-â-vis delegaţiunea Rusă. Au bord de la mer vals de Eugene Kompa Lsky . . . . p. 2 lei Les belles de Bucarest idem de Fr. Schipek 2 „ Mon coeur idem de D. A. Boiarolu 2 „ Quadril ţigănesc 'de Fr. Schipek 2 Fleurs Roumanies potpouri de 1). Ferlendis. 2 .. ce Dmnrw chirurg-dentist are onoa-• rXIDnirVi rea d’a face cunoscut că a î enunţat d a se muta şi. că va urma a locui in strada Ştirbey-Vodâ No. 9. MEDIC ŞT CHIRURU Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinicii in Paris Ooiisultatiuni de la orele 3-5 p. m. Pentru săraci gratis. Bucureşti strada Smărdan No. 0. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 2,7 aprilie 1883. Cump. Veno 5olo Renta Amortisibilă. . . 921/( 923/, 5(,j0 Renta Românii Perpetuă , 913|4 92i/o 6h|u Obligaţiuni de stat. . . . 101 >/, 102 '[4 6010 Oblig. Căilor f- Kom. regale 103- 104- 5o/o , Monicipale . . 86'/j 87 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1 225--- 23')--- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 92'/4 9231, ’Î'MO .» Scrisuri Rurale. . 104'|s 105- 5o(o Scrisuri fonciaro urbane . . 89ij4 90- 6oio , , , 99i/., lOOl/o 7o[o * » » 103'|4 104- Impr. cu prime Iluc. (20 1 b.) 31'r, Acpi Kincei Naţionale Române 250] 1330 1340 > » Soc. cred. m0h, rom. 2501. 230--- 2S2- ... Rom. de construcţii 5001. 527--- 529--- > > . de Asig. Dacia-Rom 800 1. 420--- 422- » » * > » Naţionale ‘^00 1. 232- 234- Diverse Aur contra argint. 13). 2 - > > Hilcte de Banqne 18/Î 2 - Fiorini valoare Austriacă. . . 211 2.13- Mărci germane. . . 1 23, 1.25- Bancnote francese. . 99'hl 100'/, BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI mm c=* j No. 2. Coltul Stradei Şelari şi Covaci No. 2. NISV9VIAISNIJLSIQIS BdVIAI IV1AI130 Hi ti U) <1 ti CC O ş o - _D: C/2 *-h E3 O/ a. Sa» ti: y a — o ^ S .a * ^ co ^ CD O a> CO O c/: D H © > cp o a, — , H 73 __ __ M p ^ 't- pi Ti O — U O CD .fi — 70 LQ 0 c: 0 ^ 0 0 c O CO O CO O 0 --- cr. O -i N W O co cc o: 0 i.'- io O 0 <>• 00 • - O Ol i - CC --- 'O *^+ T'.J CC ^ ---« OO 7? 0 CO CC ■ CD 1D: *-■+ \C vc 0 i - i c ^ 7 * O 00 ^ ‘-O *cf CC T7 00 ^ 1.0 r? 0 G<* CO - ’D 1---'CC <- cro co 7 • 01 --t r---1 t-h 70 o — (70 O ranot? ţufjunilnmnsuO-' ?•> ojso ounq ojjkoj ţutis .laîfmg .j(vuiSj.iq o|.*iijsbih i:.i ţpuAOp vV\VKVJ«13S 3d !°* !*fl USiVO ]}lI)J.sy:> M riXHA Hs HMMI\ , v\*oniK Vi răsad j.miN'jA nvs .i.noMai ucv iw it: :î OO OO OO CD* . a CD ş cJ?J 3 O co z c *---i ic Co • O X Cv? ----■ (jV? IC 00 ic «-*• 7» jj 7< w'« X oi CO1 70 CV? Cv? •st CO 7*1 Ol CN? 01 ' 1 ic w.' co ».0 iC L0 co Ol 00 O l 0 X Co 0 co 77 O Cv? p. CO X 77 ’---“ < ~ f'- co <---' Ci 0 0 co >00 70 O 'pv co- X •st ---i 77 r ■«+ ---- --- ---1 t> -_; 0 < -c C? CC 0 • O r- L- •st Cv? 0 O? ■---- ■70 Ol CO •*+ X 00 X •st --- O •st X X cp X t-H -_; < --- --- 7| 0? IC 0» 0. ---■ r-~t CVI ■*p C X '---- IO iC Co 10 X 0? '--- iC ’O 0. -p- »c •st 00 lC J---i Cd 00 0 CO --- cv? •st 0 CV? C^i 7,C> p 1 '--- OQ ----1 CV? 77 co Cvl 77 ■r # & Xi 3 2 s «MO ci „ 3 2. S c c _ O «5 2 e 5*2 UJ 3 ^ == “2 : a S : ® o i Ş»_ ja ® • o £ E » ou’ « S* a =.= .2 5? ® _ *> — * 2 * ^ o. c O . Uu tu xP. — CJr ^ ” Cj ^ O 3 O E .2 2 u — °-i3 _© 1.SÎS c I 3 => 4 03 o * 0; a- a ® &g i-‘ 4 ; • « o 3-S •3“ • £X = 3go S-B« S^2 n • t S Ui => “L— ® S c * ir c • — 7; .5 i-c ^ B ® « >3 o « W -^ c -« fl o o .2- O.S K • o Ş C3 s es Eă = a 3 e C ^ jV | O 3 I 17 t- W 71 — O »o PCOI O CC w H & w c3 -- := n: "O -*-r •r^ t a a c w C-> _ CD 73 M 5 .73 | S .2d ■*-» o & i ^ 1 O ţr. 4 I W M ‘7 WQ0 . 9 .2 9 :A ^ ’S •— O01 O J H* o W x S 2 'ZJ ® CD * rt G jZ c3 C CJ E;5 ’rt y. «î ® 6>=- 3 S xa lac I a o-S o. u3 £,2 dj (,oC Eu £ rt ES fc S-3 ® pq 02 j- B2 F.1. 7; to»c< - ^ P ’G Tla O Q 1 © _ -- ©9 3 O » fl S OS 7Î '7 C pr O c l-fu jS « «_-c-j-as T3-Q a w »- i i S'B W o c > b-'S M-S5 g-s-a Bs'â" ■< t ® «li 3 « 5 “m ■§ a o £ • £s 2 S~e CC JQ E - c =3 z a> “O o == 00 z -= = o ,g^|- ^Slg •V^ppppp|C>ppiC3p|C9 :*= =5=^ Jb fc-i V O) ^ 3 SD * — ^2 © z S z T o 01 d < r #- "E ^ *2 i t-s I i* ,5 t s z Z - kr ^ O o o - tş W i w M I 5 iî — o 5 a Şl r - r ? © •. t- 5> E y o ’z - - s j; © s - - — X. - S - .Gs-ţ*. © ► 4-»s» i-i 5 --3 ts5 c £ 32 o < © b r3 D = e M pu.