/y lERCURI 27 APRILIE 1883 Administraţia, Oalea Victoriei Nr. 32 ANUL AL VIII—No. 93 abon amenele I jtostl tBra' Pf an • • , pe 6 luni. , pe 8 IqiiÎ. iitreinltate ps an • 40 lei 22 le! 12 lei 60 lei iţele ie priimeic la Adniiniitrsţle iapitală 10 bani nuiu&ru t». Jiistricto 15 bani nnni&rn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit paj. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 > » II . . . , 2 80 |T-------------------------------- 1 tatii Opositiniiii din judeţul iitor PENTRU SENAT George I). Vernescu Colegiul i •an Procopie Balanogln Colegiul II inanjnrile gi inserţiile se primesc "ncureştl, Ia Administraţia ziarnlnl ia tlena, la binronrile de annnţnri Ueinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 1. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Xannscrisele nolmprlmate se ard. Alexandru C. (Ja-largiu a aii regiilor alegători din colegiul I de iriiiătoîirea scrisoare : Domnilor alegatori, litetul opoziţiuuii imite mi-a onoarea a propune candidatura i Senat pentru colegiul I. de 11-aptele petrecute insă c.u ocazia ii pentru Cameră,, călcările de ăţişe, cornişe de chiar miniştrii lăţii Sale, me îndeamnă ca, in jă înţelegere cu bărbaţii din o-nnea unită, să desist de la a* candidatură, rugănd pe toţi degetori, cari ni6 onorează cu berea d-lor, să binevoiască a'şi li voturile pentru d. George D. iscn, spre a combate candida-guvernamentală şi spre a propriu aceasta in contra ilegali-ne mai auzite, petrecute la ale-colegiului I pentru Cameră, miţi vă rog etc. A. C. Cal ar (jiu Convocarea colegiilor electorale egiele electorale pentru alegerea rilor sunt convocate in ordinea termenele de mai jos: Jegiul I, la 28 Aprilie, legiul II, la 30 Aprilie, fcgiurile universităţilor din Bucuri Iaşi, la 2 Maiu. imările legiuitoare sunt convo-pentru ziua de 10 Main viitor. t ucuresti, 26 Aprilie 1883 *ea despre înfiinţarea unei mei romano-catolicfe in Bucureşti dus un fel de uimire in opinia 5, şi mai multe dintre foile ‘e din capitală s’au şi grăbit a in vederea ţării primejdiile ce S, resulte pentru poporul nostru [castă măsură a Sfântului Scaun, se poate tăgădui, că onoarea, re Santitatea Sa Papa Leon III regatului romăn, este un simplu pentru viaţa noastră nati- nănia este locuită aproape mi- creştini ortodocşi, şi afară de Ciangăi, care simt populaţie itouă a ţgrii, numai dintre stră-tabiliţi de curend iu ţară unii le confesiunea romano-catolică. a Sfăntulni Scaun a fost dar n vederea sporirii continue a (Relor străine in ţara noastră, ■ea nu poate decăt să ne in- temem inse, ca nu cum-va, J'ând această m6sură, ziarele să propage spiritul de into-ceea ce „Romănia Liberă11 fi început să facă. «irul romăn a fost totdeauna t şi este şi astă-zi. Voind dar igurăm o politică de intolcran-păşi inainte de toate pe o greşită, de oare-ce n’am găsi resimot in conştiinţa rului. Politica inspirată de spiritul into leranţei ar li insă mai presus de toa te primejdioasă. R netăgăduit, că Romănii şi-au păstrat cu multă indoretnicie atăt na ţionalilatea, căt şi obiceiurile religi oase. In deosebi in Ardeal, unde au fost stăpăniti de alte popoare, car voiau să le impuie religia şi naţiona litatea lor, simt Români, care, risi piti pintre maghiari, şi-au uitat lini ba; aceşti Rornăni insă nu şi-au pă răsit naţionalitatea şi se simt insultaţi, cănd cine-va ii ia drept Maghiari 0 parte însemnată a Romănilor de peste Carpaţi, împinşi de interesele lor politice naţionale, au primit uni rea cu biserica papală; ei inse nu sunt catolici, precum zice „Romănia Liberă11. Timp de aproape două su te de ani ei s’au luptat cu inderet nicic spre a-şi păstra neatinse obi eciurile religioase, şi astă-zi ei nu se deosebesc prin nimic de fraţi lor ortodocşi: au păstrat ritul ortodox, se cuminecă cu păine şi cu vin, nu admit celibatul la preoţii de mir şi nu pun pe fiii moşul „filioque" in crezul lor. Atăt de puţin sunt catolici aceşti oameni, incă alegăm pe un catolic episcop al lor^/Pataky) au stăruit, ca acesta să treacă la unire, pentru ca să se ştie, că este deosebire intre unit-ortodox şi roma no-catolic. De aceea Metropolitul de la Blaj, cap al unei biserici nationa le romăne. nu are relaţii directe cu episcopatul catolic din Ungaria, ci este subordonat numai Sfântului Scau papal.—Pe căt de îndărătnică a fost alipirea Romănilor cătră obiceiurile religioase moştenite de la părinţii lor, pe atăt de neschimbată le-a fost hotârirea de a-şi păstra naţionalitatea : toate opintirile Maghiarilor au rămas zadarnice faţă cu această ho tărire, şi de şapte-spre-zecc ani, de-cănd ei sunt stăpăni absoluţi, n’au găsit nici un singur romăn, care să se fi lepădat de neamul seu. Pentru-ce sunt romănii atăt de statornici ? Pentru-că opinia publică română a infierat tot-d’a-una pe cel ce s’a lepădat de legea şi de neamul lui, şi daeă-1 vom întreba astă-zi pe Romăn, care este cel mai de nimic dintre oameni, el va răspunde, că acela, care se leapădă de legea lui. Românul simte cea mai adâncă aversiune faţă cu omul ce şi-a părăsit legea, şi dacă o tolerant, c pentru-că după cea mai intimă convingere a lui, renegarea este o crimă, şi crimă c tot-o-dată de-a sili pe cine-va să sc-vărşească o crimă. Sentimentul de conservare naţională trebue dar să ne indeinne a in-tări spiritul de toleranţă al poporului nostru, căci dacă noi vom impune cuiva legea şi naţionalitatea noastră şi-i vom lăuda pe renegaţi, mai curăm! ori mai târziu vom deveni un popor dispus la renegaţiune. Grecii intoleranţi, imlată ce interesul cere, işi renegă naţionalitatea ; Serbii, care nu le dau Romănilor voie a-şi citi evau- vie a popo-1 gelia in româneşte, in Roirmuia, in Banat şi chiar in Sărbia, işi renegă fără mustrare naţionalitatea ; Germanii, care in Germania impun naţionalitatea lor, in Ungaria sunt coi mai aprigi campioni ai maghiarismului. Fiind un popor risipit prin o mulţime de ţeri şi înconjurat din toate părţile de elemente străine, interesul nostru este de a stabili ca un lucru nediscutat principiul, qă mie om cum se cade acela care-şi renegă naţionalitatea ori sileşte pe altul să şi-o renege. L Sunt astă-zi in poporul nostru lemente cuprinse de spiritul intole cele multe, in care ingăduinţa vino vată a clerului nostru, a dat altora dieptul do-a face concluziunea, că spiritul religios in Romănia e in plină decadenţă. Nu noi, cari suntem pentru o absolută libertate a con şliinţii, am avea de gând a impune cuiva opiniile sale religioase. Dar in oiice caz cel ce crede a putea despreţui opiniile religioase, după cari un popor intreg şi a urmat viaţa sa publică şi familiară in de-cuis de sute de ani. /Acela nu poate e j pretinde pe de altă/parte ca poporul să remăe indiferent faţă cu decon- ,,ar ‘"'T Sil *•*'** cS* *I.M* religiei ^„(Sorini eeş"a sau sunt ,le-o provenienţa toar- i,r „ *, a|ti ml to e recenta sa» sunt Ro,na»,.. inse ve- ,i„d(. de.a se ia fn,„tea ' .dl“ G"?, '>j,lcS C°POf ,i de a l conduce. A ak- msuflat spiritul dc ,„toleranta prin „„ dwsl toa,a Cn| persecut,„„ile l«e cari le-a suferit din U*? Dav a „„„dfisla diVre, penlra cauza naţional,Ut„ lor; sperăm inse \c„dinţele altera, e altceva Cine ere-ca aceste elemente vor recunoaşte cu de ldtf,.|, crKuS, it \ ± timpnl ca temlentele lor snntpe de-o ,lare d, tld ad ^ c0„. iorte st,-a,„c do natura poporului ro-LliiNpl; dal. a lliaoifesla •„ manosc, pe de alia sunt contra in- eutorioare deeonsidera,o pentrn ere- teicselor bine înţelese de conservare! r t 1 . . ,v ' ' ie dmţele concetăţenilor săi, înseamnă naţionala. \ ^ . , 7 . ,7 a h piatra scandelei, a turbura prin A o,ml dar sa oomtatem primej- L*. |jasiollale. ef.,lim„.„nil 1 diile ce-ar ti putănd resulta din in-fiinţarea unei metropoiii romano-ca-tolice in Bucureşti, trebue să băgăm de seamă, ea nu cum-va prin aceasta se răspândim spiritul de intoleranţă ce s a ivit pe ici pe colo in viaţa noastră. Iar căt pentru elementele e terogene ce se află in mijlocul nos tru, daca e in interesul unităţii statului romăn să le asimilăm aceasta trebue să resulte şi in viitor, cum a resultat in trecut, din superioritatea netăgăduită a chiar poporului romăn. I Sfântul Ser Ceea ce trebue să ne ingrijaseă e slăbirea conştiinţei noastre naţionale. Biserica papală, avănd tendenţe universale, se crede menită a împreuna încetul cu incetul întreaga ome ni re sub conducerea spirituală a Pa pei, şi de-aceea işi trimite misionarii ŞTIRI TELEGRAFICE care se află, prin religie, conştiinţele semenilor. Cănd insă acestea se intămplă, cănd de-o parte domneşte indiferenţa, iar de cealaltă cei ce nesocotesc religiunea statului şi a naţiunii, totuşi pot ajunge corifei politici şi conducători, atunci e un semn că spiritul religios a dispărut, şi pentruca nici un popor nu poate subsista fără religie, alte biserici mai active fac încercarea de-a se intinde şi de-a câştiga proseliţi. Yăzend cele ce se petrec la noi. aun nu şi-a făcut decăt datoria sa de biserică creştină. Este in Europa o ţară, in care Episcopatul s’a unit cu ateiştii, pre-otimea e incultă şi demoralizată şi poporul credincios lăsat prada propagandei anti-creştine : in această ţa- Constantinopol, 6 Maiu.—Baronul de Galice, ambasadorii Austriei, decanul corpului diplomatic din Constantinopol, a presen-tat oficial observaţiuni lui Arili-paşa privitoare la intârzierea nodefinita ce pune Poarta a convoca conferinţa pentru alegerea definitiva a guvernului general al Libanului. El ’i a zis ca ambasadori puterilor doresc ca convocarea sa se faca in scurt termen. Ministrul de externe a promis ca va răspunde cat se va putea mai curând. Berlin, 6 Maiu.—Comisiunea Reichstagului, insarcinala cu studierea proectului de lege pentru asigurarea lucratorilor in contra accidentelor, a respins in unanimitate articolele din proect care tractează despre asiguranţa, şi acela, după care, stătu va trebui să contribue eu 2 la suta la despăgubirea acordata lucratorului victima a vre-unui accident. Belgrad, 6 Maiu.—Regina şi Prinţu regal au sosit sănătoşi. Regele insoţil. de preşedintele consiliului, a eşit intru intampi-narea M S. pana la Baziaşi. Yiena. 7 Maiu.—Conferinţa do patru, in şedinţa de ieri a hotărât definitiv şi in unanimitate textil convenţiuui privitoare la legarea drumurilor de fier austriaca, serbe, bulgare şi turceşti ; convenţiunea va ti iscălită in curend. Constantinopol, 7 Maiu.—In şedinţa de a seară a conferonţii pentru Liban, Arifi-paşa a propus oficial pentiu postu de guvernator pe Vass-Efendi, actualul mutasafa-rit a provinciei Adrianopole. Taţi ambasadorii au aderat imediat la aceasta propunere afara de ambasadori Angliei şi Rusiei care n'au făcut nici o obiecţiuue, dar au zis ca tiebue sa raporteze guvernului lor şi că spera sa primească un respuns grabnic. , | i'a misiunea de propaganda fale tre îndeosebi in ţările, unde conştiinţa h • , ■ „ c , ,. . x . .... ’ ' bine deci să fie organizată pe nişte baze religioasă începe a slăbi. 1 n r ' Nu demult, murind fiul unuia, din-1 Şi dacă noi, treziţi cam târziu, vo tre corifeu noştri politici, a pretins L,, să combatem această nouă orga-cu limbă de moarte să nu i se facă Uzare, trebue să începem prin com-nrcr o ceremonie religioasă. Nu voia baterea cauzelor, cari au produ-s-o acest om, crescut in idei .teiste, ca No-am împlinit insă noi chiar împreunarea sa cu pămăntul datoria, cănd unii ori alţii dintre ti icestei ţări să se faca după obiceiu- norii veniţi de la Paris făceau paradă de iile ţării sale şi ale poporului, din ateism!? care pretindea a fiice parte : era nn Nu ne-arn implinit-o ! enegat incapăţinat. care chiar şi in \ tăgădui existenţa ordinei mo momentul din urmă voia să facă pa- ralo a Universului şi a lui Dum- rada cu renegarea sa. Şi astfel re- nozeu şia-şi basa joc do obiceiurile măşiţele sale au fost duse dc-a Iun- religioase ale mulţimii este lucru ml celei mai frequentato^ strade din Lşor, pe care chiar cel mai măr bucureşti, de la un capăt până la I g-j nit om poate să-l facă: greu es- ccl-lalt ăl oraşului, capitala ţării, fă- ţ0 ;i j,une oe-va in locul celor tăgă- ă ca populaţiunea ortodoxă a acestei I ,|nit(. ipitale să şefi indignat, fără ca mi- T,a noi inse era şi este ancă des- tropolitul primat, capul bisericii ro- tul a tăgădui ceea ce-au crezut pă mane autocefale, să ii emis o pas- rinţii şi a batjocori lucrurile, la ca- torală, prin care să reprobe această n ei s’au inchinat, pentru a trece lupta. Ba mai mult ancă, omul, care de om de spirit sau de om luminat cu această ocazie, dureroasă pentru Aceasta trebue să iucetezc, daca el, a, dove lit ca obiceiurile ţării pro- voim ca propaganda catolică să re nii i par chiar ridicole, dispune şi măie, cum a reinas in trecut, fără izi de ţaiă, e popular, puternic, sus- de efect in mijlocul poporului nos inut chiar de capul bisericii române tru ortodoxe. Acesta e unul din cazurile Ingerinţe şi fraude electorale Telegramă, trimisă ziarelor Timpul, 1’Independance Roumaine şi Binele Public. Ia^i 25 aprilie tS83. Ne-am retras de la alegerea colegiului III şi astăzi am intentat acţiune penală in contra ajutorului de Primar, Ioan Ornescu, care-a falsificat tragerea la sorţi a biuroului provizoriu secţiunea II de la Alexandru cel Bun, scoţănd din urnă două bilete. Protestele sunt date chiar in cursul ilegalelor operaţiuni electorale. Ingerinţa şi ameninţările au fost la culme. Prezenţa opoz ţinnii a ’mpiedici'it turburări cu vărsări de sânge. Comitetul opoziţiuuii unite SCRISORI ELECTORALE In calea ferată, 23 Aprilie. Vice-regele nu 0 singurul care da audienţe in drumul de fer. Şi eu dau. Unul dintre nenorociţii alegetori, cu care m’aiu întreţinut azi, ini-a (acut istoricul alegerilor din colegiul I de Tergovişte. In acest colegiu au lost la inceput trei candidaţi: I). Corbesco, 'brationist; d. J). (dani, rosettist, d. (Jiuliea, opoziţie. In ajunul alegerii d. Giaui, v6zendu-se combătut de administraţie se invoi cu 0-Poziţia, angajaiulii-se cu ai sei sa voteze pontru opoziţie la Benat, daca opoziţia va vota pentru el la col. I do deputaţi. Pactii se inchee. Poate se va intreba ciue-va, deoe d. TIMPUL 1 V Giani, liberal sincer şi om de o reală va- vatră guvern" loare, a fost combătut de Yoiu satisface pe curioşi. I). Giani şi d. Stâteseu sunt ca pisica şi căinele. Nu se pot suferi. Deci d. Stă-tescu a zis d-lui Brătianu : Dacă guvernu susţino po d. Giani, di-misionez din minister. Aceasta era grav. D. Stătescu işi va da dimisia... ce grozăvie ! D. Brătianu nu esită a combate pe d. Giani. Dar iată că la 20 Aprilie opoziţia şi d. Giani reuşiră a triumfa la formarea biu-roulu' defiuitiv. Deci d. Giani va li numit deputat şi ăucă cu concursul opoziţiei. Mare mişcare ! D. Coste-mu-Comăneanu, care se alia la Tărgovişte, adresează vice-regelui o depeşă desperata, cerând să retragă candidatura Corbescu şi de a face in ora a treisprezecea din d. Giani un candidat oficial. Primind telegrama, vice-regele deschise fereastra şi chemă pe d. Stătescu care lo-cueşte peste drum. Ministrul justiţiei alergă. Auzind că d. Giani, căruia ’i promise ;e un căţel de la căţeaua sa, va fi ales negreşit, el avu mărinimia de a consimţi la cea ce cerea şiretul d. Costescu Comaneanu. Şi iată cum d. Giani a căpătat voturile destinate d-lui Corbescu ; iată cum opoziţia a fost păcălită şi bătută. Scoateţi acum de aci morală, dacă credeţi că o veţi găsi. (L'lndep. Romi.) turpitu Orgia electorale Alegerile sau mai bine numirile de deputaţi eşi urmează calea. Nu mai e vorba d'o adevărată luptă electorală, căci nu sar putea califica cu acest nume lupta dintre guvern şi miile lui de amploeaţi, de o parte, şi sforţările desperate şi isolate a câtorva opozanţi de altă parte. Cole-giele 2 şi 3 d’abia au dat patru sau cinci membrii oposiţiunii din aproape o sută deputaţi aleşi. Deaitminteri nu putea să fia altfel in faţa pressiunii neauzită exercitată de partidul la putere având la dis-posiţia sa intreg apăratul guvernamental. fţ.;Se poate deci de acum chiar prezice că majoritatea guvernului la Cameră va fi enormă, oposiţiunea nedis-punând cel mult de căt de vreo 20 de voturi. Resultatul alegerilor colegiului IY nu va schimba această proporţiune. căci ar trebui o minune ca oposiţia să poată câştiga căteva a da pe faţă o mulţime de dini electorale. Nimic mai desgustător decăt spec tacolul acestor injosoriri, acestoi transacţiuni neoneste, acestei goane de servilism, in care cel cc’şi inco voia mai mult şira spinării, căştiga premiul. Iată ceea ce se petrece in familie fişa zicând. Insă ce să zicem de pro oedeurile, de cari s’au servit ia Iu mina zilei, fără a’şi da silinţa măcar de a le ascunde ? S'a văzut u specimen in alegerea col, I de Ilfov. La al 2-a col. a fos şi mai grozav. După mărturisirea tuturor oamenilor oneşti, d. Pache Protopopescu, candidatul opoziţiei, dispunea de o majoritate sdrobitoare printre alegători. Dar partidul guver namental a exercitat un aşa terorism asupra cetăţenilor păci nici cari veneau să voteze, meat cea mai mare parte dintre ei n'au avut nici curajul să se infăţişeze, spre a nu se expune a primi ghionturi sau a fi părui. Acest sistem de terorisare a fost fireşte aplicat in toate centrele mari pentru 2 şi 3-a colegiu. In oraşele mici, armata funcţionarilor de tot felul şi a marilor naţionali organizată in plutoane electorale a jucat ace-laş rol. Deci corupţia şi presiunea cea mai sfruntată in colegiul I; corupţia şi forţa brutală in al 2-a şi_ al 3-a colegiu, iată mijloacele de cari s'au in servit guvernamentalii. scaune in acest colegiu unde guver nnl este stăpăn absolut-cănd voeşte. Iată dar faimoasele alegeri libere de cari guvernamentalii noştri vor-biau cu atăta ingănfare. Măine se va vedea foile oficioase trămbiţănd victoria şi zicend fără ruşine că naţiunea a vorbit. Astă sermatiă naţiune, indurătoa-rea de suferinţe a unei coterii de pântecoşi pari s’au aninat de dânsa şi o exploatează in numele libertăţii şi o prostituează in lupanarul lor politic după ce au scuturat-o bine, pe această sărmană naţiune cu spinare bună. Nu s’a mai văzut o ţară bucurăn-du-se de sistemul parlamentar ca să asiste la o asemenea orgie electorală. Căci este singurul nume ce se poate da acestui tel de alegere. N ai e cineva decăt sa asculte ceea ce se zice in câmpul chiar al pretinşilor liberali spre a se convinge de aceasta. Din toate părţile nu se aude decăt plângeri şi incriminări con- tra guvernului, care n’a putut să mulţumească pe toţi credincioşii soi. Era şi multă lume inprejurul plăciu-ţei! Au voit a o dumica, au fost chiar convivi pentru cari n’a remas nimic. Aceştia ţipă şi nu se jenează Prin aceste mijloace un Mâldăres-cu s’a văzut bătănd pe un Alexan-drescu Lahovari, un Jacques Negru-zzy fiind ales contra Iui Kogălnicea-nu, un ^ ernescu căzând in faţa unui Antonescu, un Racoviţă triumfând asupra unui Dumitru Brătianu, un Iepurescu dănd ghionturi unui Ian-cu Lahovari. Tot prin mijloace analoage un mare număr de guvernamentali a fost ales in unanimitate, după ce au suprimat pur şi simplu pe adversarul lor cu grele lovituri de presiune administrativă. Această se numeşte : a lăsa naţiunea să vorvească. Şi cine sunt aceia, cari au nerusi narea âă o zică ? Acei, cari şi-au pus pe drapel cuvintele de libertate şi egalitate; acei cari pretind că constituţia nu e destul de liberală şi cari vor să şteargă ultimele veleităţi de independenţă representate prin col. I. Victoria lor de azi nu le ajunge. Ei au frică de o deşteptare a opiniei publice produsă de clasele luminate ; şi, cpre a face inposibilă aceasta, ei propun de a ineca restul de inteligenţă, de liber arbitru, de independenţă, in massele inculte şi supuse inpulsiunii directe a guvernului. Aceasta ei numesc reforma legei e-iectorale intr’un sens democratic ! Ar trebui să zică, ohlocratic. Şi iu-tr’o ţară, unde intre 100 indivizi d’a-bea sunt 10 cari ştiu să scrie şi să cetească, cine zice ohlocraţie zice anarhie. Să sperăm, că alegătorii Senatului eşi vor da socoteala de pericolul ce ameninţă ţeara şi vor impedeca, ca orgia electorală, la care am asistat in zilele din urmă, să nu fie urmată de o orgie legislativă; aceasta ar putea să aibă consecinţe funeste pentru toată lumea. (L'lndep Jtoum.) vedea despotismul ce domneşte judeţul Romanaţi din partea admi nistraţii actuale, vă rog daţi loc ur toarelor rânduri in stimatul dv. jiu nai. Iu oraşul nostru Corabia agitaţi le politice au fost şi sunt mari. Ai ministraţia, cu dări in judecată şi per secuţii ne auzite, crede de ci viinţă să ’şi atragă voturi pentru Can didaţii ei. Tânărul Sterie Panait, ce tăţean proprietar in acel oraş, avfrnd vederi politice contrare guvernului, Su Prefectul Plăşii Oltului de jos Gr Leoveanu cu reşedinţa in.Corabia a crezut de cuviinţă să aresteze pe numitul, sub cuvent cu este condamnat la o amendă de "62 franci şi sal tri miţă la reşedinţa judeţului, in Cara cal, distanţă de 40 chdometre pe jos legat de găt şi măini cu lanţuri escortat de 2 călăraşi. Călăraşii au aout ordin sal poarte prin toate co munele unde aveau hărţii de dat pe la primării, ast-fel că per cur sul fost de peste 5 poştii. Nu ve pot ocupa timp şi pagini Jentru a ve arăta infamiile şi aburirile acestui sub-prefect. Şi daca a a-uns aci este a se mulţumi D-lui Nic; Nise, deputat, protectorul lui,—săvârşirea acestui fapt barbar a fost denun-at D-lui Procuror de Romanaţi prin elegramă, care au pus in libertate 3e acel nenorocit proprietar dupe zile de umblet obositor, legat iu anţuri prin toate comunile, când s’a constatat depusă amenda. Oetăţianul zace, iar onorabilul Zapciu slujeşte ca cel mai bun funcţionar. .Judece ar opinia publică cum stăm. Un cetăţean Proprietar in Corabia PLEVNA INTERNA La Iaşi vedem eâ, pentru colegiul I de Senat, candidatul guvernului e d. general Dim. Racovitza. înainte de-a solicita sufragiile alegătorilor, adecă de a face politică, d. general ar trebui să se ocupe de altceva, ce s’ar fi petrecut in Iaşi şi care’l priveşte ca mi litar. Este sau nu adevărat, că antreprenorul curăţirii latrinelor din Iaşi s'au servit, in executarea îndatoririlor lui, de cai şi de soldaţi din escadronul de tren al artileriei ? Este sau nu adevărat că antreprenorul a fost dispensat de a ţine el ensuşi oameni şi cai, de vreme ce... armata ’i face asemenea treabă ? Ştie d. general Ra-covitza ceva despre aceasta ? In orice caz, inaintea alegerilor ăncă, ar trebui să se facă o cercetare. Daca luciul s’ar confirma, curioasa ar fi Plevna internă a dlui C. A. Rosetti pe care au a o bombarda soldaţii noştri. DECLARAŢIUNE cu adresat zia- D. A. C. Catar giu a rului Poporul următoarea declaraţi-une: Domnule Redactor, Atrocitati electorale Domnule Redactor Pentru ca opinia publică să poată In darea de seamă ce-o faceţi despre alegerea colegiului I de Ilfov şi despre iritaţi unea, produsă intre alegători prin pro-vederile puţin corecte ale uuui ministru, 6mi atribuiţi expresiuni la adresa acestui d-ministru, pe cari nu am obiceiul de-a le întrebuinţa şi nici nu le-am întrebuinţat. Asemenea expresiuni sunt mai mult in obiceiul puternicilor zilei de azi *— dovadă despre asta discursul primului ministru al Maiestăţii Sale, ţinut la Craiova ; opoziţiu-nea şi iu special subsemnatul putem să ne dispensăm de ele. Sigur că veţi binevoi a lua act de această declaraţiune, ve rog să primiţi asigurarea deosebitei mele consideraţiuni. -d. C. Catarg ju. ESTE REGELE 0 FICŢIUNE? IX Eisiologiştii pretind că ruşinea eş- ti o pieliţă foarte subţire şi transparentă care, o dată plesnită pe obrazul omului, nu se mai restabileşte, car omul care a pierdut această pieliţă devine capabil de ori-ce faptă care stă in perpetuă ceartă cu lealitatea, buna credinţa, adevărul şi moralitatea. De acest fapt fisiologic neam adus aminte când am văzut cinismul cu care foaia ministerială din strada Doamnei tratează peste picior „cestiunea audienţei cerută de mai mulţi deputaţi şi senatori de la maiestatea sa, cum şi refuzul ce se preface că ar fi auzit că a incercat aceşti domni de la m. s. regele Carol I sau vice „regele I. C. Brătianu." Iu adevăr, mare trebuie se fie cinismul bătrânei foi, de oare-ce, in 1883, i nalţă in stare de dogmă infailibilă şi constituţională acel regulament al palatului de carele, in 1875, işi bătea joc cu un persiflagiu egal devotamentului cu care ii transformă astăzi in chivot al legii. Să restabilim şi noi acum faptele, ense nu precum a făcut’o „Românul" iu revista nu mărului seu de la 19 curent desnaturănd lucrurile, ci să spunem lucrurile cum sunt, spre a putea apoi pune faţă in faţă aserţiunile „Românului" din 1883, aserţiunile acelui bădăran parvenit şi ghiftuit acum, cu vorbele „Românului,, din 1875, carele, precum se ştie, atunci abia se mai legăna pe picioare, intocmai ca muştele amorţite după o iarnă lungă. In 27 Iunie 1875 s’a făcut in localul „Alegătorului Liber" o mare intrunire de cetăţeni din toate clasele societăţei.' Fuseseră peste trei mii de persoane, din toate ramurile activităţii bucureştene, in vastul local după strada bis. Ienii, unde azi se a-fiă liceul St. Sava. Scopul întrunirii era schimbarea ideilor şi a sentimentelor intime, avizarea la mijloacele mai bune ce erau de luat pentru a opri rostogolirea României pe povârnişul fatal pe care era împinsă de Austria prin convenţiunea comercială, şi a protesta cu energie in contra acelor cari o acusau că se mulţumeşte cu soarta de gertnanisa-re ee i s'a făcut şi că nu aspiră la alte destine mai bune. Eatâ pe larg resoluţiunea luată intr’această in-r unire : Cetăţenii Români întruniţi pentru a se chibzui asupra unor proecte de legi presen-tate de guvern, şi anume: eoneedarea câ- iei ferate Ploeşti-Predeal, imprurautul de 63 milioane şi jumătate, şi convenţiunea comercială cu Austro-Ungaria, comunicăn-u-şi observaţiunile şi ideile lor asupra fiecăruia din aceste proiecte, au adoptat con-clusiunea următoare : 1. Modul cum s’a concedat calea Ploeşti-Predeal, fără studii serioase şi definitive, fără o licitaţ'nne având de basâ un proect unic întemeiat pe asemenea studii, pe de 0 parte nu asigură că construcţiunea se va face in condiţiuni bune, necesare unei asemenea linii, şi că preţul acordat corespunde cu valoarea lucrărilor ce se vor face; pe de altă parte, eliminarea societăţii Romane şi îmbrăţişarea unei societăţi streine făia cuvinte plausibile de preferinţă, irnpe-dică desvoltarea industrială şi economică a României prin ea iusâ-şi, şi scade avuţia publică cu un capital insemnat care ese din ară spre îmbogăţirea streinului. 2. Imprum tul de 63 milioane şi jumătate, cerut pentru plata datoriilor societăţei Bleichroder, se iace fără ca România să fie obligată a suporta această povară prin con- actul incheiat cu Societatea. Acest im-prumut, pentru a plăti datorii străine, sută in sută, pe când titlurile de lăscumpărat se vând astăzi pe pieţele Europei 32 pentru sută, urcat cu 3 milioane şi jumătate chiar peste valoarea nominală a titlurilor, şi aceasta, ipotecând Statul român venitul monopolului tutunurilor, este o adevărată risipa a financelor publice şi prelungirea legei funestă a monopolului pe 55 de ani. 3 Convenţiunile comerciale cu Austro-Ungaria, care leagă definitiv mişcarea economică a ţeivi in curs de 10 ani, presin-tate fără studii minuţioase in intrul ţărei la care ar li participat comerciauţii şi industrialii Romăni interesaţi, să cer cu o grăbnicie atăt de mare in căt impiedică chiar pe cei mai competinţi a se putea pronunţa a-upra amănuntelor lor in plină cunoştinţă de causă. Cu toate acestea, la prima vedere, sar in ochi disc i pâsătoare pentru România, ruin ca tru mai multe ramuri ale cod Mai presus de toate, lucru nei iî facă prin o convenţiune comerc.i sigură emigraţiunea evreilor a România, li se acordă formal d. cumpăra imobile urbane, şi de in sate cu comerţul lor, desfiinţfiS fel şi legea din 1864, şi art. 8 băuturilor spirtoase. In consecinţă, cetăţenii intrai resoluţiunea următoare: Aceste trei proiecte de legi | mătoare intereselor financiare, ec naţionale ale României. O petiţiune se va adresa M. nitorului, cu rugăciunea d’a nu aceste legi funeste. . ’ntămplă ănsă, că jp ţiunea, cu toată importanţii deputaţiunca trămisă nu fură la Palat, tot sub pretextul regulament, carele căşuna nului" din 1875 pe atăta sâ pe cătă bucurie ’i face astu faptul s’a repetat. In una şi aceiaşi speciă, curea unuia şi aceluiaşi reg; „Românul”, la 1875, vorba fel şi, la 1883, vorbeşte ii# Identitatea caşurilor este vederată şi contrazicerea in c; „Românul", prin interpretai pro domo sua, este atăt de fi in căt noi, pentru a demon mod plastic antidinaticismul d şi servilismul din 1883, al i aceleiaşi foi, nu putem de c? ne aci, justaliniate, revista nului" de la 11 Iuliu 1S75 sa aceluiaşi „Romăn" din 19 1883. Eată-le : „Românul“ in 1875 ,.Românul) â arăta, a dovedi că ministerul mează noapte a violat şi violează Constituţiunea, este ca cum s’ar încerca cine-va să convingă pe oameni că noaptea nu este zi şi ziua nu este noapte. Tot asemenea demonstrări am face daca ne-am incerca sâ mai dovedim că repre-sentaţiunea naţională este suprimată şi că toate puterile Statului emană de la Germano-Maghiari şi prefecţii lor. Cu toate aceste, violările Constituţiunii fiind atât de dese, şi u-ne ori atăt de gratuite, in cât s’ar putea zice că guvernul face unele numai spre a nu ’şi perde, el, deprinderea d’a le face, şi naţiunea p’acea d’a le vedea şi suferi, credem că este bine s’a minţim unele, se relevăm altele, pentru ca astfel, cunoscând fie-care, pe iăngâ suferinţele ce vede şi simte, pe acelea ale tuturor, sâ deprindem la rândui nostru naţiunea a nu cruţa nici un sacrificiu pentru a restabili legalitatea şi domnia dreptului. Lămuriţi asupra procedurii, să punem măDa in urna in care depunem pe fie care zi fârâ-de-legile comise şi se scoatem ce vor voi sâ ne dea soiţii. Deputaţii naţiunii au declarat in Cameră că naţiunea a fost oprită d’a ’şi esercita suveranitatea ei, d a alege pe representanţii săi. Guvernul a negat ceia ce deputaţii susţineau ca este un adevăr cunoscut de toată ţara. Deputaţii au cerut sâ In uuaJ le din ui* dinţe alei tului, d.j| Florescu i matoareliW"* te, pe cS 0 pul“ le r ce şi le guvernului) acusare: , Patru taţi şi sem Cogălnic nul Veru Catargiu ne — vei siliari ai 1 lui — autj audienţă ,| spunem j| „iu impri de faţă, sâ s’amâi suirea ţiunii“ şi S. nu neprobat — avem pr» nea d’a 6 libili gara resp cel puţin ia măsuri ca să ne libertatea lor. Dar mai n’ain miţi, dar se răspun mareşalul lui că nici pune M. rea noasti contraria re-care ari regulamen ţii • “ Vliil Am refe iu intregul « gerea fo+% de d. generai rescu. se facă o anchetă par¬ lamentară. Să restabl Miniştri au refusat. cum şi să 1 Deputaţi aleşi au pro¬ căm faptele pus un contra-proiect de adresă, prin care Este ad(« se spuie tronului ade¬ pe cât am i vărul. afla, că „nu Cbiâmaţii guvernului „ acordat W nu se mărginesc d'a „patru sej1*1 respinge contra-proiec „şi deputaţi, tul dar merg păn’a o- „udiinţa c®*j ari publicarea lui, pân’a „tivă ce au » sugruma vocea aleşilor, .citat." i Fm y* * TIMPUL rtrin graiu şi prin ,jS) făcând ast-fel din iţjj'destinată pentru .A^baterile publice ale jjresentantilor naţiu-iţ o temniţa in care a. ţSaţi iei aleşi sunt in • '* ţi şi puşi la „secret". Scăpând din aceasta ^ilmniţare secretă, ei «t jiMră naţiunii progra-K care, după denşii, mine voinţa iei. UŢ[ n domn Constitu-" «nai, şi chiar un mo-“ „lrh absolut, este da-“ 7 să cunoască tre-“ Raţele şi cerinţele" SBi unii." •IQfla se manifesta prin * «t ri. 'land nu sunt ale-“ iti, ele se fac cu-“ jaftcnt Capului Sta-" lui prin petiţiuni," ştiu prin sub-scrierea" ;{f i programe , ca" ’ a despre care vor-" i.* aterea esecutivă ca-iţltr opri naţiunea d'a me, prin petiţiuni I prin sub-scrierea u! programe, suterin-i. trebuinţele şi vo-1 iei, dechiara prin f ..Pressa" d-lui Baron } Boerescu, ănse nu m pârghii, prin cio-iege, cum o limpezesce atâţia ani puterea ese-jtivâ, ci prin punerea lucrare „pănâ la slă-■“ a tuturor mijloace' legali. Se propune r, s’adoptă, şi in 24 ore se şi subscrie vr’o 2000 de cetă-ni o petiţiune către ipul Statului, prin cai se cere sâ nu sanr-oneze actele agenţiI d-lui Andressy, le-lisate de către craw-■ti. Spre a nu mai zice HDiştrii că toate aceste :nt numai nesce cereri unor foşti miniştrii iraponisiţi, se numesce re a presinta Măriei le petiţiunea, o corni-mo compusă de doi octori in drept şi de ai comercianţi din cei - frunte. Mareşalul răspunde cererea delegaţilor petiţiunea sâ se de-uie la biuroul jalbilor; t despre deputaţiune, >e zice că poate merge palat „Dumineca", nd Măria sa primesce ; ori-caiv. Acest răspuns arată , „Tot atât de" „ adevărat este “ „că acest refus" „a fost basat p’un" „ regulament e-“ „laboratin 1874“ „care dispune că" „audiinţe colec-" „tive nu se vor" „acorda de căt" „autorităţilor." Cei patru senatori ştiau şi nu puteau sâ nu ştie de asistenţa acestui regulament. D-nii Cogălniceanu şi Vernescu, foşti membri ai coali-ţiunii de la Ma-zar paşa, seiau ! căci pe basa acelui regulament li se refusase , in 1876, andiinţacolectivă ce ceruseră. D-nii Catargişi Florescu asemenea cunoşteau acel regulament şi erau ţinuţi chiar j sâ-1 cunoască mai ’ bine de cât ori- \ cine, de vreme ce el a fost elaborat şi a intrat in vigoare pe când se aflau d-lor la minister. limpede că „miniştrii" „au inchis naţiunii por-" „ţilo palatului, lăsând" „deschisa numai o mi-" „că portiţă". Cu toate acestea doui din delegaţii numiţi se otărârâ a se strecura şi prin acea portiţă, şi ast-fel Duminica trecută, d-nii Michail Feri-chidi şi Ghiţa Rădulia-nu putură in fine sâ vază, in numele naţiunii, pe Capul Statului. 1). Ferichide espuse Domnului Românilor cerinţele naţiunii. Măria sa răspunse că, fiind Domn constituţional, este dator să sancţioneze legile votate de Camere. D. Feric.hidi făcu cunoscut Alesului naţiunii că una din plângerile ei de căpetenia este tocmai că „nu sunt Ca-“ „mure," tocmai că nu aleşii ţării a votat aceste legi, pe cari ea le denunţă şi le leapădă Câteşi patru ştiau asemene că audiinţa individuale să pot cere şi că coaliţiunea de la Mazar - paşa , printr’o audiinţa indiduală acordată unuia din membrii Pi , a pre-intat M. S. la 1876 petiţiunea ce se credea datoare d’a-i supune. N’aveau dar de cât să urmeze ast fel dacă scopul ce cu adevărat urmâriau era numai d’a supune M. S. plângerile d-lor. Dacă n’au tăcut aşa, causa este că au dorit să ’si lăurească o armă de oposiţiune, şi să agite spiritele in contra guvernului. Mijloacele acec-tea sunt de mult deochiate. Aştâ-zi ţara judecă şi nu e atât de lesne, pe cât se pare d-lor din oposiţiune, de a ii surprinde buna credinţă. Acusaţiunea ce d-nii Catargi, Florescu, Cogâlnicea-nu şi Vernescu facj'guvernului şi indirect suveranului , pentru ne-acordarea audienţii ce au cerut, e toarte strania când vine din partea durnnea -lor. Aceşti bărbaţi au susţinut, pe toate tonurile, după proclamarea re galităţii, că monarhia română tre-bue înconjurată şj intemeiată pe o seria de instituţi-uni monarhice şi s’au adresat monarhului, in Camere eerăadu’i puterea in scopul acesta. Acum, dacă sinceră le erea cre- dinţa ce susţineau, cum oare protestă, cum se revoltă in contra introducerii şi la Curtea română a unui o-biceiu care esistăşi se respectă la toate curţile europene ? Aceste esplica-ţiuni date, trecem la partea intr’a-devăr însemnată, din ’declaraţiunea făcută de d-1 ge neral Florescu. „Am cerut audienţă , zise d-1 general, ca să spunem M. S. că, in împrejurările de faţă , e bine sâ se amâne revisu irea Constituţiu-nii." Măria sea stărui in a zice că miniştrii i-au afirmat că Camerele sunt resultatul liberei espresiuni a naţiunii, şi că va face fericirea ţârei, după cum o înţeleg ş’o vor consiliarii săi, iubiţi şi respectaţi de marea maioritate a ţârei Românilor. Intr’uă intrunire de caţi-va bărbaţi insein-nâţi. din „toate nuan-“ „ţele partitelor vechi" „şi noi la care luau,, „parte şi delegaţi din" „câte-va districte de“ „peste Milcov 1)“ d. M. Ferichidi, dând seama de resultatul misiunii ce i se încredinţase, a-dause că Măria sea imputa că nu s’au pre-siutat, spre a’i spune situaţiunea, „dintre cei" „bătrâni cari au fost" >eonsiliarii săi 2). D. M. Ferichidi făcu cunoscut mârFi sale, că cei bătrâni, acusaţi fiind de d-nii miniiştri ca simplii amatoriade portofolii, s’a fost decis a se compune deputaţiu-nea de bărbaţi cari nu pot fi intru nimic bănuiţi. Nouele generaţiuni 3) adause d. Ferichidi, s’au ocupat păn’acum de şti inţâ şi de afacerile lor ; văzând ânsâ starea dureroasă şi pericoloasă in care se svărcolesce naţiunea, intrară in sinul ei, formară partita naţională liberala, şi toţi, pe deplin otăriţi d'a susţinea, fără curmare şi fără preget, drepturile naţiunii, incep prin a pune adevărul subt ochii capului statului. Cu toate aceste, având in vedere cele zise de măria sa, toţi cei prezinţi declarară din nou că „nu mai este acum" „in ţară de căt o sin-“ „gură partită, subt nu-“ „mele de partită na-“ „ţionalâ-liberalâ, şi in-“ „sârcinarâ pe d. A. G.“ „Golescu a se presinta" „’naintea măriei sale," „ca unul din capii ei" „pe deplin imputerni-" „ciţi, ş a ’i expune si-“ „tuaţiuuea ţârei şi vo-“ „iuţa ei." Duminica seara d. A. G. Golescu ceru audienţă la domnul Românilor, făcând cunoscut subiectul despre care era insărcinat a ntre-ţinea pe alesul naţiunii. Măria sa a plecat de la Cotroceni la Sinaia Marţi dimineaţa. D. A. G. Golescu, care ceruse audienţă Duminică sera, „na primit nici mâ-“ „car răspunsul de cur-" „tenire ce cere ori-ce„ „epistolă." Sfârşind ş’această dureroasă dare de seamă ce datoream publicului, repeţim din nou : Convenţiunea nu se poate sancţiona penă ce nu va fi votată de Ca- JjjDeci, după chiar d-1 general Florescu şi după in-trbaga oposiţiune in numele căria vorbia d-sea, re-risuirea Constitu-ţiunii iu sine nu e un motiv de îngrijire pentru nimeni, cum pretind acum ziarele reacţionare şi sincer liberale cari re-presintă oposiţiu-nea, că ea se poa te şi trebue să se facă, insă in alte imprejurări de cât cele de faţă. Dacă acesta este singurul motiv ce poate invoca opo-siţiunea pentru a se împotrivi la re-visuirea Constitn-ţiunii, şi negreşit că numai acesta e cel ce i se pa re iei serios, de vreme ce voia a-l supune M S., va recunoaşţe impre unâ cu noi că, pentru asemeni presupuse temeri, nu e permis unei naţiuni se stea in loc. Nici uâ dată atmosfera politicei esterioare nu poate fi mai puţin incărcată de cât acum. Temerile de res bel sunt mai cu totul inlâturate şi deci, intru cât priveşte situaţiunea esterioară, nimic nu ne autorisă a nu procede acum la revisuire. Dacă insă despre imprejurări le interioare, a voit sâ vorbească d. general — şi despre aceste credem noi c’a vorbit — cestiunea se schimbă cu totul. E firesc ca sus-ţiitorii şi amicii sub-scriitorilor pe-tiţiunii de la Iaşi, care-şi găsesc idealul intr’un regim constând in-tr’o piramidă cu puţini la vârf şi cu mulţimea apăsată de sarcine la basă, sâ nu voiascâ ca reforma constituţională să se facă in sens liberal şi fiind la guvern partida care nu restrângerea , ci lărgirea drepturilor naţiunii a voit tot- d’a - una ş’a luptat pentru a le dobândi; e firesc ca ei să se împotrivească la o reformă care le ar face cu totul pes- merilo din Viena şi din Festa. „Ori-care Roman nu" „voieşte se devie sala-" „borul Austro-Unga-" „riei şi supusul vaga-" „bonzilor evrei austro-" „unguri, se protesteze" „din nou către capul" „statului." In aceste 30 de zile ce ne mai rămân, să se subscrie petiţiuni către 1) Şi când lucrul se face in 1883, de ce Romanul ’l desaprobă ? 2) Şi când lucrul se făcu tocmai aşa in 1883, d. Brâtianu făcu toate intrigile ca Măria sa, să nu primească. 3) O li d-nul Fleva de sigur şi alţii carii azi dărâmă cu proprielo lor mâni ceia ce făcuse la 1876, ajutat de toată lumea. O timpuri, O moravuri ! domnitor şi să se tri-miţâ comitetului central din Bucureşti spre a le depune, fiă şi la biuroul jălbi'.or. „Nu va fi ascultată" „vocea naţiunii ; o“ „seim. Europa ănsă va" „vedea că naţiunea su-“ „ferâ şi că este otări-“ „ta a nu mai indura in „tăcere ; ea va afla că" „ţara nu recunoaşte ac-“ „tele Camerei eliiema-" „ţilor, legile cra\vliste< „şi voinţa comitelui" „Andrassy esecutatâ" „de către con-iliarii" „de noapte ai princi-" „pelui Carol." ,Un drept violat," „când este protestat" „de naţiune, n’are preş-" „cripţiune ; şi când o“ „naţiune se otâraşte" „se lupte cu stăruinţă," „in unire şi cu răb-“ „dare, pentru redobăn “ „direa drepturilor ei," „mai curând sau mai" „târziu triumful ii este" „asigurat." „Un actor, foarte" „voinic, allandu-se in-“ „tr’un salon unde e-“ „rau mai mulţi nobili," „ei se crezură insulta-" „ţi. Nobilii nu voiau să" „se bata cu acel om," „fiind-că nu era se-“ „mânui lor. In a-“ „ceasta posiţiune cri-" „tică, iată ce făcură* „nobilii spre a da a-“ „fără pe acel rău cres-„cut . „Fie-care luă câte „un scaun şi se pu “ „seră toţi la spatele" „bădăranului." „Uâ dată puşi in a “ „ceasta posiţiune, in-“ „cepu, fie-care in par-" „te şi toţi impreună" „a ’mpinge scaunele;" „şi le împinseră, pas" „cu pas, până ce de-“ „teră afară pe mojic" „şi’i ’nchiserâ uşa." „La scaune, nobili" „cetăţeni români! Pas" „cu pas, cu linişte, cu“ „răbdare, cu otărire" „şi cu stăruinţa şi" „bădăranul va fi dat" „afară “ te putinţă menţinerea la putere, cănd ar mai reveni, cu mijloace de cele de care au usat şi a busat in cei din urmă şapte ani, cat au fost la guvern ; e firesc, in sfIr-şit, ca partita şi oamenii careşFpu-seserâ ca ţintă a activităţii lor po litice d’a sdrobi Oonstituţiunea şi a desfiinţa libertăţile publice, sâ nu rămâie nepăsători, când să in treprinde o refor mă care va pu no moralitatea şi dreptatea la chiar basa edificiului no stru constituţie nai şi va da li bertăţilor publice şi Constituţiuuii sprijinul umr Ca mere, care tot da-una voinţa na ţiunii, şi numo voinţa iei, vor re presinta. In n-sumat dar inţelegem de ce reacţionarii com bat revisuirea con stituţiunii. Dar nu inţele gom, nu putem înţelege şi desfi dem pe ori-cine să spuie ce cu vinte temeinice ce raţiuni serioa se pot avea pen tru a combate a-ceastâ întărire a regimului parlamentar acei bărbaţi care să pretind nu numai liberali, ci singurii şi adevăraţii liberali, singurii sinceri amici ai regimului parlamentar. Ori-cum ar fi lupta e începută Succesul, cum am zis’o şi dove dit-o alta dată, nu poate fi indoios Naţiunea română a sciut a şi da libertăţi, cănd grea foai te era lupta in favoarea lor ea va şti şi mai sigur acum a păstra pe cele care le are, a le intări şi a face ca ele să folosească poporului in-trear. Aşa clar murii Chinezi pe cari i-a rădicat astă-zi d-1 Brâtianu in jurul palatului,—la 1875 nu trebuiau se e-siste, ci trebuia sB fie in tot jurul paltului palanca spre a putea străbate ori cine acolo ver cănd simţia trebuinţă. Prea bine ! Nici noi nu cerem alta. Dar de ce numai cănd d-1 Brâtianu e in oposiţiune şi nu şi cănd d-lui este a tot puternic, şi nu şi cănd d-lui a pus la mezat intreuga ţară ? De ce numai la 1875 se dispară acel fatal regulament anti-constituţional, şi nu şi in 1883 cănd fără de legile şi calamităţile ce năruesc ţara sunt de o sută de ori mai numeroase, aşa de numerose, in căt sapă chiar temeliele acelui tron pe care Sirena de la Florica l’a adormit şi chiar espediat din ţară afară pentru ca sB aibă mănile şi mai libere in viitoarele sale acte de prestidigitaţiune ? In faţa unei contraziceri atât de isbitoare, fără scrupul, fără ruşine, şi cu premeditare, făcută de către acea foaie care intr’atăta suprinsese bu- na credinţă tuturor nuanţelor oposi-ţiunei de la 1875 (care era ensăşi ţara), in căt devenise Monitorul ei, ce poate se mai facă cine-va, cănd aremas acelaşi şi 1883, ca şt in 1875, de căt a esclanta cu Virgiliu: Quantum mutatus ab illo ! 1)... Şi in adever, că „şarlatan" şi in a-dever eă „amăgitor de meserie" trebue sB fie un organ de publicitate, pentru ca, după ce a apărat libertăţile publice in modul cum le-a apărat „Românul" la 1875; pentru ca, după ce ca unu din organele autori-sate ale opositiunei, a suit toate ces-tiunile sociale şi constituţionale, (intre cari şi acea de sus) la o aşa inăl-ţitne,—după 1876. cănd acele principii triumfaseră, sS le pogoare pre toate aşa de jos! şi impreună cu principiile s6 se tBrască pe sine la picioarele unui despot deghisat in liberal... încă o dată: trebuia ca un ziar s6 se numească, din pecate „Românul, pentru ca după ce libertăţile apărate de densu au triumfat, se vină apoi cu clica sa, sB le calce in piciore, nu cum se 'credea că era sub regimul trecut, ci cu o a-deverată turburare, se le parodieze, so’şi bată joc de dănsele, se le răstignească apoi, imitând pe chinuitorii lui Ohristos se strige: Bucură-te constituţiune a Romanici ! Apoi, intorcăndu-se şi către Români, aceea ce pretind că i-au scos din robie, le zic: Iată împărăţia voastră. Cu atât mai reu pentru acei cari la 1875 (dupe cele ce păţiseră in 1848 şi 1866,) au aşteptat mai mult şi mai bine de la partidul represen-tat prin „moară versatilă" din strada Doamnei. Noi, veri de căte ori ne cade in mănă un act de ale ei, nu putem a nu ne aduce aminte de cuvintele pline de melancolie ale lui Virgiliu. mai sus pomenite puse in gura eroului păcălit,—ca şi Românii din 1883,—la vederea lui Ector ce ’i apare in vis acoperit de sănge şi noroiu. „Vai! strigă Enea, te ved, dar in ce stare! Căt de mare este deosebirea de la acel Ector care alte dăţi intra incetatea noastră împovărat de spoliile lui Aclplle..." Aşa şi toţi adevBraţii amici ai li-bertăţei şi democraţiei, cari ceteau „Românul" din 1875, trebue se strige la vederea „Românului" din 1883: „Căt diferă de ceia ce era," de şi o sirnpl mască, dar era ! „Cătă deosebire de la acest comedian la acel ..Ector carele revenea de la lupta „purtată in numele eposiţiunei, incăr-„cat de prăzile inamicilor terasaţi in-„tr’o luptă făţişă, pept la pept!" Astăzi inamicul seu este întreaga naţiune atrasă int’o cursă mişelească ear prada ce poartă in spate este pielea patriei jupuită in concurenţă cu străinii. R-Sărat.—D. O. Mărgăritescu. R -Yălcea.—D. Valerian Urscanu. Roman. — D-nii Ravel Străjescu, şi N. Ioancseu. Slatina.—D. loan Titulescu. Tecuci.—D. 1. Anastasiu. Tărgovişte —D. Costescu Cornă-neanu. Tirgu-Jiu — D. ministru P. S. A-urelian. T-Măgurele. —D. G. Antonescu. T.-Severin.—D-nii I. (j. Bibicescu, . - i 1 şi M. Ghelmegeanu. „NAŢIONALA" oOCIETATE GENERALĂ DE ASIGURARE Sosind timpul asigurărilor in contra pagubelor de grindină venim a atrage atenţiunea d-lor agricultori asupra marei inportanţe a acestor asigurări, comunicând tot-d'odată că am inzestrat pe agenţii noştrii din toată ţara cu instrucţiunile necesare pentru primirea fi efectuarea acelor asigurări. Consiliul nostru de Administraţie a decis de a se menţine ca in anul trecut participarea asiguraţilor cu!5°/0 la câştigul net, ce va resulta din afa-Crrile de grindină din ţară. Aducem această la cunoştinţa domnilor exploatatori de moşii şi suntem convinşi că astăzi, după ce s’au putut convinge in anul trecut de stricteţa şi lealitatea cu care ne am împlinit obligaţiunile luate, ne vor acorda şi mai voios favoarea d-lor. Primim asigurări şi in biroul Di-recţiunei noastre strada Carol I No. 9 şi la Agenţia noaastră principală pentru Districtul Ilfov Calea dorobanţilor No. 11 şi de la Sf. George a. c.'Calea Victoriei No. 23. Direcţiunea Generală. D-nu Doctor Boicescu s’a mutat Str. Luterană No- 15 bis. (In faţa Biserici Luterane). Dl/inn|{/ chirurg-dentistareonoa-. iXIDnllAi rea d’a face cunoscut că a renunţat d’a se muta şi că va urma a locui in strada Ştirbey-Vodâ No. 9. Institutul de Hydrotherapie. Ortho-pedie, Băi Hygienice, etc. Convocare ALEŞII COLEGIULUI III Bacău.—D-nii G. Janoli, şi George Manoliu. Bărlad —D-nii AI. And. Ionescu Dim. Panait Gaiu şi dr. Ioan Antonim Botoşani—D-nii Gr. Urzică, Ion Arapu şi Panait Georgiade. Brăila.—D-nii R. s. Campiniu, şi Gr. Geani. Bucureşti.—Na sosit ăncă. Buzeu —D. A. Dimitriade. Călăraşi.—D. N. Măncscu, opo-siţie. Cămpu-Lung —D. Petre C. Zam-firescu. Caracal.—D. AI. Dimitrian. Dorolioiu.—D. Panait Casmir. Conform art. 28. din statute, adunarea generală a acţionarilor socie-tăţei, este convocată pentru zioa de 8. Mai curent, la ora 1 1f2. p. m. in localul Societăţei. Preşedinte, Dr. Marcovici. Director, Constantiniu CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU No. 60. Ljrada Lipseai”. No. 60. Pe eiua de ‘ ■j^aprdie 1883. Fălticeni.—D. V. Gheorghian. Focşani.—N’a sosit ăncă. Galaţi.—N’a sosit ăncă. Giurgiu.—D. Rose Stefânescu. Hnsi.—D. N. Cisman. Piatra.—D. T. Dornescu. Piteşti.—D-nii N. Dimancea şi I. Radulescu. Poeşti.—D -nii R. Stanian, Enes-cu, şi dr. Stoicescu. Cump. Vtţiid Solo Renta Amortiaibilă. . . , 92i/4 923/, 5"to Renta Română l'erpetuă , 90S|4 92i/2 6°|o Obligaţiuni de stat. . . . 101'/.; 102 6o[o Oblig. Căilor f- Rom. regale 103- 104- 5 o/o , Monicipale .... 86'/, 87 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1. 225--- 230- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 9-21/4 9231, 7oio .» Scrisuri Rurale.. . . 104' [4 1048/, 5o[0 Scrisuri fonciare urbane . . 89'|? 90- 6o[o , > » 99',; lOO'/j *7 o( o » » » 103',, 104- Impr. cn prime Bnc. (20 1 b.) 33- 34--- Acpi Băncei Naţionale Române 2501 1330 1340 , , Soc. cred. uiob, rom. 5001. 227--- 280- > > , Rom. de construcţii 5001. 527--- 530- > , > de Asig. Dacia-Rom 300 1. 418--- 420- » > > > > Naţionale 200 1. 282- 234- ........................... ........................- Diverse Aur contra argint. . ... 17I« 2 05 > , Bilete de Banque . . ih« 2 05 Fiorini valoare Austriac!. . . . 211 2.13- Mărci germane....... 1 23 1.25--- Bancnote francese...... 99 'ti t00'/« —“rzrznzzzr MAIiASIN fondat in 1879 I ^C-A.GkA SinsTTJL DE vi«-a-vis de Tetrul Naţionali Bncuroyti COLONIALE SI TMyLICATLîSL D.G, Y1S-A-VIS 1)E TIIEATKUL NAŢIONAL Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la menagnd casei, an importat de la cele mai bune case următoarele 1> Suturi fine. Aniset dublu (le Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la MnrtiniqHe. Banane de la'lîayona. Benediciin-Bitter do China antifebrie. Biter din via Providenzei anti Coleric. Cliartrenz. alb. galbin, si Yerde de la grand Cbartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Yimand Fockin Piperniint verde, galben, si alb de la Get. Freres din Francia. Cognac vieux, Coguac fin chanipagne. din Cognac. Liqueruri tot telul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Mastieă de Hio, Marasehino Ţuică Naturală. Bouiuri adevărate din Jamaique. Ananas Arac de Maudarin. Punch in Cognac Rhum şi in Kirscli. Şliboviţă de Banat. YINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Itulia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-beşti. Drăgăşani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stima, D. G. MOCIANU. MAŞI NE LE DE CUSUT < 3RIGINALE A LUI SINGER SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME.)5 premiale cu 150 ineAoileprim0 PARIS 18 7 8 Medalia de aur Ori V. _ Mavinâ de cusut A 1u| rate lunare I Garanţâ sigură dală inscris. ŞINGER C2 poartă marco new-york. de sus a lubricei. II C. NEIDLINGER, A£en! ^QneralJJJj PETRACHE IOAJN Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis de, palatul gal. \ |ieBtrt .............1 ’1** brtil lot felul ,1.. din .-.-l.. m;il.........e].-nl.. i ";aigene YrM"m i 1Ho,ln«fort Rrie Camembert Port . Mon d (M, Genius 1 ni perul lAubnrg, Liptauer. Chestor Crtme ■ Milion Crema Rondă Hc ’ A roşit biAnzi turi du Salut, de iloiumic 8Ulton,'Crem» Re^U ^te'..........w ,J,1,uu,er’ tjUe8rap- rii!îlVb?lf n piept i de găscă. Diferite n.a- nnate de Baibum, Hiel, Aal-Fisch, Aal-Fisch cu gelatină Sosesc mereu stridii proaspete de Ostandaşi Constantinopol Icre nroas- de Jelii U‘ "e n9mi Ier° a* Hl,,ral ,,As,n,'i •*'»»•** >1 tot Vinuri şi liqueruri din cele mai alese. SSK,le *........... f p—c «■ "i. In curănd sosesce peşte proaspăt de Constantinopol. lot Ia acest magasin se atlă de vănzare cu ocaua vin re cu ama te superioară. Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. On. i Public, care va binc-voi sa visiteze acest magasin,îva.remane pe deplin le bunătatea şi o.ualitalea măriei dar şi de un serviciu prompt Şi onest. roşu şi alb de satisfăcut, nu numai BoalelîGATU1U 70C SI fi] PASTILELE DETHAW CU SAHEA LUI BKRTJIOMST Recomandate contra liotdelor (jâtulu), angine, extinc{iunile vocii, ulcer uţinnile (jurei, irita-{‘umile cauzate de tutun, efectele periculoase a mercuriului, şi special mente d-lor magistraţi predicatori, profesori, cântăreţi spre a aciiita emisiunea vocii. Ad, DEŢII AN, farmacist, Faiib St;-T)onis UO Paris şi principalele farmacii din Franţa şi străinătate. A cere semnătura Ad li, DEŢII AX _______Freţ franco 2 fr. 50 I. HEKTER ATELIER DE PIIOTOGRAPHIE Str. Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după ’sysf mul cel mai nou şi prevfizut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucraroa foarte tina. Onor. public caro n’aavut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cat a ne onora cu presenţa d-lor şi speram ca se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare alingătoare de aceasta arta precum: Reproducţie, lucrări in starea naturala etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atat in timp frumos cat şi in timp înnorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri iu pici ură originale de vânzare. Par la presente j’ai l’lionneur do re-commander a l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau nt pourvu d’appareils tont neufs. — Les prix sont reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaiucre de mon travail n’a qu’â nous honorer de sa prtisence et nous espeions qu’il s’assureia lacilcnient de la pelection de mon atelier. — On se charge do tonte espece de travai 1 coneernant cet art, comme: reproduc-tion, travaux â l’etat naturel etc. — On pen-poser tous Ies jours. que le tmnps soit tu au ou coiivert, depuis 9 lieures du mălin jus-qu’â 4 lieures apriSs midi. INSTITUTUL MEDICAL BUOURESCI G : strada vestei G. (LÂNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE 1. Hydrotlierapia, 2 Electrizare, :>i Drlhopedie, 4. Gimnastica Medicale, 5 Inhalaţii, 6. Masajiu sistematic, 7. Ser j viciul la domiciliu, 8. Consultaţii Medicale. SECŢIA HIGIENICĂ 1 Bae abur.............3-1 1 bae de putina cu şi fara duşi lei 2*50 * ” >; » „ „ „ ciment pentru] medicamente .... 2 1 duşa rece sistematica .1 50] BAIDEABUR ST DE PUTINA NOTA. 1. Băile de abur sunt deschisei in toate zilele de la 7 ore dimineaţa! până Ia 7 seara. 2. Pentru Dame, insa băile de abur o dată pe septemana Vinerea, la 6 ore dimineaţa păuâ la 1 post meridiane. Preţurile la secţia medicala conform prospectului. Direcţia. „LA CAVALERUL DE MOD oo ■«a: CD co t— o2 o GO LU CC Co L.t/) nou JÎ f 1 f / ^'lllia'Va,'a Ş1 varft ain Fiuiit din proprii noastici f.ibricaţiune din Luropa un imens asortiment de Haine pentru, Is.u baţi Ş, Harţi. din stofele eele mai moderne confecţionat/dune noile Jonriiale. ^CU deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiiiri de Cocimiu şi Haras eros-veri ^Costume cil şi fara talie de Hingonal. Şeveor, Camgarn şi reflot gro-- Tualingot şi Gilct. după, noul .Imirnal. I’anl,-(ioni noiivoaute etc ele 1 Preţuri recunoscute do moderate Cavalerul de Mode. Vi» d fliiinpiaa ferajiios m Grimaalt j C" Medicament tonic, febrifug, reparatoriu şi reconstituant lui Grimault & O, urenerm i, vl li 1.1 f®"e L Mal«ga este intrchiniiţui do preforinU la peri i - ,• . -------—-i ... mi.ii aiimiii Mimre .... niedicameiiUf rorugiD6se, precum şi quinquina ealbena “f® este ces mai *cllva dintre cele la'lie specii ,te miiiiquinf căui ca r“‘late ^ SUlfi“-de ChiniM ?l Principiuri tonice Acest \ui. esie ioi-ae-a-tiiiii prescrisr.u enecM »n a., atonio •limentnfiui/r in causu de sâne-» pic ei pciL / C • C succes 1,1 tote bolele datorate anemiei lipsei f/ornw,» / l.- V“C' reParHtortu Şi reconstituant; combate , ! f Şi a intestinelor, provenită sau din causa relei aţinu t aunhrVămrXZ c™ur6se şi umede, precum şi d,„ ronseJ.t J \l ‘ 1 “ <,'eci rebele S' prelungite, a convalescente, ^ ,n t6te Ca6Urile- în fl,ie' unde să ZTirr. d mfnca‘e’ să prevenim accesele de friguri, să comUle-ii suri susţineri/ bo,nilv prinnpmnle alterate sau periuţa In t6te 'icesto î, - j. tt Ş‘ °0p“lor a femeilor delicate, etci n tote aceste casuii, iepet.lin, acest vin reuşeşte iu mod minunat. Undi Viii.ii j. friiiipilele Nurului Ui Imul « SirtiiaUle. Li MBIS, mu «BIMAULf i C* I A 8 T Iî M E CIGARETTE INDIENNE CD CiamilS — INDICA D» GRIMAULT A Gu, pharmaolştl la Paris K*1*/ îDllî? d fumu!fl Ctgaretolorfl ca CannoMi indiei, pentru « rece ee dll- nevrZuM-Tlu* “ ’ olenlO. tu,tea nervi,,*, riga,eala, itmgerm uocef, JL »'P^nlru combalteree phthmel larynau ji toeteafTecliunUe Lllloril resplrat6re. - Fie care ci(/aretti pir 11 „mnttura SRinAULT « C“. Depositu in principalele PharmacU. INSTITUTUL MEDICAL . do Hydrotherapie, macaj sistematic, ortho-peaie electr,sare, inhalaţii etc. Strada Vestei 0. Pe lănga cele-lalte servicii ale acestui institut s’a mai admis şi băile calde cu renumita sare de Bălzăteşti. Se aduce aceasta la cunoşlinţa onor. public. Direcţia. UN PROFESOR ÎL a liceul S-te Barbe (Paris), avfind cate va °ie d'spoinbde pe lie-care zi, ar dori sa le întrebuinţeze pentru instruirea unuia sau mai multor elevi, in Bucureşti. — Are cele 1,11,1 bl,ne i'eeomandaţiuni. A se adresa, prin scrisoare, cu iniţialele //., ia administraţia acestui ziar. 9 Un profesor de limba Franceză ave,ifl eAte*va °>'e dispo- . . . ’bbile pe zi, doreşte a le ntrebuinţa. Rec.omandaţiuni foarte buno. dP |/q adl'esa l:l Administraţia ziarului ue la o pănii ia 5. TLbSOS DIG CAM PIN A GEA MAI BUNA, MAT FRUMOASA MAT SOLIDA ŞI MAI EFTINÂ TENCUIALA PENTRU CASE Murs .Ipposit la D-nii R llnizzesi & C-(Jaldii Victoriei r.r, Tipografia N. Miulescu, sala Theatrului Pussel. O