' UI iARŢI 26 ATRTLTE 1883 . ABONAMENTELE s\.- clniiui Ntra ţi a, Oaleîi V ictoriei Nr. 32. ANUL AL VTTT—No. 92 £ „tJ ţara, pe an . . • , pe 6 luni. j > pe 3 luni. JstreinMate pe an 40 lei 22 lei 12 lei 60 M Ifnt, itale ae priimese la Administraţie jlpifală 10 buni mimării 'Tstricte 15 buni mimăm TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII [.inia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . . 1 HO , , II . ... 2 50 iaanţorile ji inserţiile se primesc Bucureşti , la Administraţia ziarului îi Vlena, la biuronrile de anunţuri Ueinrit Scbalek, Wollzeile 12;—A. Oppelilc, Stubel-stein 2;—Paria, C. Adam, rne Clemenc 4 A. Lorett, rue S-tei Auni 51. Sc.rlBorlIe nefruncate nn se primei Manuscrisele uelmprlmate se ard. uniaţii Opositiouii fliu judeţul Ilfoi PENTRU ADUNARE fem Protopopescu-Paelie Colegiul II PENTRU SENAT Alexaudru C. Catargiu Colegiul I Iloan Procopie Balauogln Colegiul II litru cele-l'alte colegii, vom puni curând numele candidaţilor). onvocarea colegiilor electorale egiele electorale pentru alegerea laţilor şi senatorilor viitoarelor iari legiuitoare, sunt covocate ţdjhea şi la termenile de mai Pentru deputaţi ijjţlqgiul II, in 7,10a de 22 Aprilie t. Ilegiul III, in zioa de 24 Aprilie i îlegiul IV. in oa de 26 Aprilie zilele de 10 şi 11 Aprilie se alege delegaţii colegiului IV, prm art. 60 din legea electoralii. Pentru senatori ilegiul I, la 28 x\prilie. ilegiul II. la 30 Aprilie, ilegiurile universităţilor din Bueu-şi Iaşi, la 2 Maiu. Alinările legiuitoare, sunt convoI pentru ziua de 10 “litiu viitor. — 1 Pevfsfonlsti si nerevfsionlstf Bc^ârurilp. ori-căt ar fi ele a-Vuri, nu au tăria pe carele le o iară propria mărturire a adversa- ri şi, ast-fcl inferaţi, să piară ci, şi toată influenţa votului lor de ast-tăzi, in hula şi scărba hunii. Deci, acela care ar avea nenorocita slăbiciune să dea ascultare, de astă-daţă, la ori-ce ademenire din partea guvernului Roşu, ori a agenţilor soi ; acela care ar consimţi să-şi dea votul pentru candidatul revisionist, acela se dă pe sine batjocurei, se recunoaşte miserabil precum il arată guvernul, işi dă moartea ca un nemernic, spre a nu mai fi şi a nu se mai pomeni de căt ca subiect de ris. jt'trunşi de aceasta, noi vom da i spre convingerea alegătorilor n'd ţinta ce o urmăresc Roşii, închipuiri ale noastre foarte co-"mzStoare cu trecutul lor, dar rudele mărturii ale lui d. 0. A. kti, făcute la Ateneu duminică, aprilie 1883. ită ce a mărturit căpetenia roşiă, sunătorul revisuirii, eă urmăresee ■ guvernul roşu, in privinţa co-Gor I şi II : Aşa dar noi, cari cerem re-suirea, voim... ce ? Pierderea (fluenţei ce o arc astăzi fie-ire alegător din colegiul Anim şi al duoilea prin votul iste curat şi lămurit că_guvernul itărăt perznrea acestor două colegii; limpede ca ziua că el zice acestor p colegie pe care le califică dc cote: „vreau yuveomor: llftţi-llli VOI lîi din sinul vostru, alegând i aceia pe cari vi i propun i susţin eu!“ ♦acă dar Var vota candidaţii gu-mlui Rosetti-Brătianu, adică Realiştii, alegătorul din aceste două gii se va ucide pe sine, votul nu va mai însemna nimic pe vi, el va remăne o otreapă, perdut şirnoiul neştiinţei ţăranului, j»e care e.rnul ’l cere să intre la un loc alegătorii colegiului ăntăiu şi al idea pănă la venitul de 300 lei Iii. ievisioniştii cer să se deso-eze insăşi aceste colegii pe ‘"le ; Revizioniştii vor să pună, cu tşi măna alegătorilor din coti iul I şi 11, stigmatul corupţi-şi iniamiei pe fruntea lor ; LIBERTATEA VOTULUI Lovea electorală prin articolul 129 zice : „Nici un funcţionar judecătorie „nu poate Ii ales delegat sau mem-„bru al vre unei Adunări in districtul unde ’şi esercită funcţiunea, „precum şi in districtele limitrofe.“ Sunt mai mulţi judecătoii de tribunale şi Curţi cari au demisionai spre a se alege deputaţi. Insă in locurile, lor nu s’au numit nimenea. Poate că ministerul de justiţie, le reservă locurele pentru cazul când nu se vor putea alege ca se ’i numiască iar. Aceasta este nu numai o eludare a legei, care nu ingăduCşte ca un magistrat să se poată' alege iii juris-dieţiunea tribunalului sau Curţei. ci şi o violare a libertinei votului. Magistrata care demisionează numai de formă, păstrăndu-i-se locul, cănd se presintă inaintea alegătorilor esercită cea mai primejdioasă influenţă î căci alegătorul care are judecăţi la instanţa candidatului, nu poate să voteze in deplină libertate, fiindu’i frică că a doua zi, rcluăndu’şi fimc> ţiunea, va ti apăsat. In interesul libertăţii votului, cerem ca ministrul de justiţie să com-plecteze toate vacanţele, spre a dispare frica dintre alegători. Cerem ca legea să fie respectată 1 ţilor sau a senatorilor, avend a influenţa asupra alegătorilor prin presiune sau ameninţări dc orice natură, se va condamna la închisoare de la 2 luni pănă la un an şi la destituire, pierzând pentru 3 ani dreptul de-a mai putea ocupa vre-o funcţiune publică. Dacă această ingerenţă se va traduce prin fapte de violenţă, precum sequestrarea alegătorului sau a candidatului, faptă tinzănd a opri sau a strica alegerea, se va condamna la închisoare de 6 luni pănă la 2 ani şi la pierderea dreptului pentru totdouua de-a ocupa vre-o funcţiune publică. Ordinele superiorului nu vor putea servi nici de scuză nici de circumstanţe atenuante ale culpabilităţii. Aceste ordine constatate vor servi a proba complicitatea intre superior şi inferior. După articolele aceste, combinate cu legea de responsabilitate ministerială. vinele comise in inţclesul lor nu se presa m. Prcscripţiunoa incepo abia din momentul, in care ministerial sub care ele s’a comis, a căzut de la putere. Iată ceea ce aducem aminte atăt alegătorilor, rugaţi să dea cea mai mare atenţiune acestor lucruri : căt şi agenţilor administrativi, cari ar simţi înclinarea dc-a călca legea. Estragem din legea pentru interpretarea legii electorale din 1866 şi pentru garantarea libertăţii alegerilor următoarele două articole. Art. 20. La articolul 63 se adaogă următoarele alineate : Toţi agenţii administrativi precum prefecţii şi toii impiegaţii prefect.urelor, subprefeeţii şi toţi impiegaţii subprefecturelor, şefii de poliţie şi toţi agenţii poliţieneşti, toţi procurorii şi judecătorii de instrucţie, avănd dreptul de-a vota, conform art. 17, ei nu vor putea vota de căt a doua zi de la orele 2 pănă la 4, şi nu vor remănea m sala de alegere decăt. pe timpul necesar pentru a se da votul. Toţi aceşti impiegaţi nu vor putea sta nici in sala de alegere* nici împrejurul localelor de alegeri. _ Art 23 adaogă la titlul 8 al legii electorale următorul articol final : Orice funcţionar administrativ sau judecătoresc de orice grad c e va ingera in alegerea deputa Bucureşti, 23 Aprilie 1883 Guvernul roşu a obţinut un prim rcsultat la colegiul I pentru deputaţi, şi aci el comptoază două treimi din cei aleşi,.ea unelte ale sale la desfiinţarea acestui colegiu, nerecunos-cănd Oposiţiunii dc căt numai a treia parte, n Nu ue vom incerca a-1 contrazice pentru că, printre numele ieşite pănă acum din urnă, sunt unele cari fac cu ochiul şi conservatorilor şi sincerilor Liberali şi pretinşilor Liberali, şi cari prin urmare nu pot compta de căt ca materiă coruptibilă pentru guvern, ele fiind de stofa prostituţii politice. S’au putut înşela unii alegători naivi ai colegiului I pentru cameră in buna lor credinţă, şi aşa să-şi dea voturile pentru unii speculatori cu numele pârlitului conservator sau .sincer liberal, erezănd "că servă O-posiţiunea. Aceasta este o dovadă mai mult că inteligenţa, adevărata inteligenţă, este mimai acolo unde o arătăm noi, in colegiele cele mai restrânse, unde este şi independenţa mai marc, prin faptul că alegătorii sunt mai avuţi. Intr’adevăr eslro deosebire notoriii. intre colegiul I de Deputaţi şi a-eclaşi colegiu pentru senatori ; deosebirea că, pe cănd in colegiul 1 pentru cameră, sunt admişi alegători cu venit de ori-ce categorii!., in colegiul I pentru Senat numai proprietatea rurală este chiămală a da pe senator. Acest din urină colegiu este col mai rostrănc aci se fondează mai cu osebire toată credinţa despre independenţa alegătorilor in majoritatea lor, şi aci aşteptăm momentul a ne încredinţa daca poate pătrunde prostituţia nea. sau că este, precum am susţinut şi sutinem noi, o majoritate de oameni cu minte şi oneşti. Lupta, cea decisivă este netăgăduit pentru Senat. Pe colegiele senatoriali s’iut şi năpustit toate somităţile guvernamentali. Aci sunt trecuţi şi cei fără căpătăm. foşti declamatori pentru ideile conservatoare, cum Beyzadea Mitică, d. Basile Boerescu, etc. Veni-vor aceştia, impreună cu corifeii Roşilor, in luptă cu membrii principali ai Oposiţiunii, al căror refugiu şisperanţă dc măntuire nu este de căt iu colegiul pentru Senat '? Titlu in virtutea căruia au să ceară voturile alegătorilor senatoriali este, mai ’nainte de toate, acela de destructori ai colegiclor ce ’i-ar alege Dar, in al doilea ordin, fie-eare representă şi principiul trădării de patrie şi al speoulaţiunilor mărşave. Partita! conservator se poate felicita că au eşit definitiv din rondurile sale toţi apeipndivizi, de pe urma cărora a priimit el imputări nemeritate, numai fiind că se intitulau şi ei conservatori, şi cari, representănd toate patimcle urăte, au mers dupe hoitul guvernamental. Ast-fcl din toată inima proclamăm ca zestre guvernamentală, intre alţii, pe Beyzadea Mitică Ghica şi pe conducătorul său d. Basile Boerescu. Daca au fost vre-o acţiune de guvern, zis conservator, care să fi avut caracter de trădare, aceea revine numai acestor doi tovarăşi de întreprinderi politice, din care cel din urmă s a pripăşit in partitul Oonser vator, numai inşclăndu-1 cu jurămintele că el se leapădă definitiv şi cu bimă-credinţă de zişii Liberali, in rondurile cărora făcuse ochi, consi-derăndu-i ea infami şi radicali ; şi putem domonstra acţiunea lor trădătoare numai prin simpla citare aci a furării obligaţiilor Strusberg din lada de la Berlin, pe timpul ministerului Dimitrie Ghica-Boerescu; a-faccrc care a compromis numele Statului Roman, caro a făcut ca, pe cănd acest. Stat era jăfuit. tot el să treacă şi drept amăgitor al capitalurilor străine ce s au vărsat in eiif-va pc obligaţiunile Strusberg; şi care in line, cu multe greutăţi şi eu sacrificii serioase, abia s’a putut limpezi sub ministerul Lascar Catargiu la 1871 decembre, impunăndu-se continuatorilor lui Strusberg obligaţiunea ea să construiască drumul de fer, nu după fantasie precum le abordase guvernul roşu, dar după caietul de sarcine lămurit şi semnat do către dănşii. Dacă s’au imputat violenţe, bătăi mai cu seamă in alegeri, ca lapte de guvern .^ponservator, iarăşi acestor douB tipuri dc speculatori politici revin de. pentru că credem să’şi ti aducănd aminti' lectorii de acele faimoase bande de bătăuşi, organisatc şi conduse de d. Petre Grădişteanu, sub blagosloveai» lui Popii Tache, după ce d. Vasile Boerescu dase circulara cu armonia intre puterea executivă şi cea judecătorească la alegeri, prin care se subordona justiţia administraţiunii. — Astăzi toţi aceşti bătăuşi comptează eu onoare acolo unde pot să-şi exercite pati-mele lor condamnabile. Dur pentru d. Boerescu in special acesta este şi conducătorul societăţii de asigurare Dacia, aşa de bine iu căt multă lume se stinse perzând capitalul băgat in acţiunile zisei societăţi ; acesta este şi ministrul care a trebuit să iasă cu ruşine din ministerul Lascar Catargiu la 187T5, blamat pentru eă fu descoperit că participa şi ca buneii ier la o nuoă speculă ce o organisa, sub titlu de Banca de Bucureşti, in vederea apropiatei rescumpgrări a căilor ferate, pentru care se■dedea zor de la Berlin ; acesta este ministrul care a dat şi Dunărea Austriaeilor la 1880 cănd negoţia recunoascerea Regatului şi in fine omul care n’are sfănt nimic, care n are sunţimânt de amicie cum nu are simţiment de patrii! şi de dreptate, care a amăgit pe toţi cei ce s’au grupat iu jurul seu cu incre-dere şi consideraţia, care lăsă in uimire o pleiadă de jurn onorabili şi cu talent, ce formaşe sub dânsul partidul zis Centru, spre a merge să se înroleze din nou sub steagul Ro-setto-Brătian pe care ’l pângărise. Oameni de asemenea stofă are 0-posiţiunea in faciă-i, ca adversari, ca concurenţi in colegiele pentru Senat, pe cănd aceste colegii sunt aretato cu degetul de către guvernul Roşu ca colegii corupte. Vom vedea dar cum ştie să pre-ţuiască aceste colegii atăt pe candidaţii ce li se propun de către guvern căt şi demnitatea lor propria. Suplimentul ziarului „Romanul“ de ieri. a publicat iu fruntea lui aceste linii : „In numele dreptaţei, al dreptului şi in adevăratul interes al ţărei, am zis ca sătenii trebue să ia parte personal la revizuirea Constituţiunei." „lini implinesc dar o datorie sacră, pro-pilind tutor sătenilor s'aleaga deputat in colegiul al IV-loa, care este al lor, pe un să tenn. “ C. A. Ilosetti. Ce va ti insemnănd oare aceasta propunere ? Fi-va ea făcută in scopul d’a da drept şi ţeranilor ss se pronunţe ineestiunea re-viztiirei Constituţiei? Sau, ceea ce este sigur, d. Roselti nu caută de căt a avea o majoritate docila care să’l ajute in proec-tele sale ? L"gea electorală nu permite ţeranilor d'a vota in colegiul IV ducat prin delegaţi, fiindcă, din nenorocire, an lipsa de instrucţiune pe care roşii cu tot-dinadinsiil nu voosc a o respăndi prin sate. Deci, scopul Roşilor e toarte uşor de pătruns. Daca ţe-ranul nu este in slare a judeca iudeajuus importanţa dreptului de alegetor, cum ti va el destoinic a’şi du părerea iutro cestiuno, ca acooa a revizuirii Constituţiei şi a reformei electorale, pentru care se cere şi mai multe cimoştiiiţi, şi mai mult bun simţ. ? Aceasta pretinsa propunere nu este iu TIMPUL / fond de cit o porunca data prefecţilor d’a alege numai săteni cari nu s’ar putea vreo dată opune la proiectele şefului ocult al roşilor, când, se ştie, bietul ţâran nu se încearcă a se impotrivi nici chiar vătâşelului de subprefectură. Cu chipul acesta, ne putem aştepta ca in viitoarea Cameră de revizuire să vedem cel puţin 15 — 20 ţârani, sau mai bine atăti deputaţi cari, in necunoştinţâ de lucru şi din naivitate, vor pune atatea voturi in urno in favoarea periculoaselor proecte ale d-lui C. A Rosetti In adevâr, guvernul temându-se câ, cu toată influenţa morală, presiunea directa, ameninţări, desfăşurate pe o scară intinsă la alegerile trecute, nu va putea avea cele douâ treimi cerute de Constituţie, a alergat şi la acest ultim mijloc, numai şi numai pentru a putea ajunge la scop. In faţa acestora, şi ţiiud seamă de ingerinţele nemai pomenite in alegerile co-legielor I şi II din toată ţara, scopurile guvernanţilor pe zi ce merge dăndu-se şi mai bine pe faţă, acelea adică do a nimici cu desăverşire proprietatea şi a ingenunchia tot ce este inteligent, instruit şi onest in această ţară, deşteptăm din nou pe alegatorii colegielor I şi II de Senat, atrăgân-du-le atenţiunea asupra pericolului ce-i ameninţă pe dânşii, pe ţară, şi a-i indemna ca să cugete adânc inaiute d’a pune votul lor in urne. Dela dânşii va atărna scăparoa sau in-genunchiare* acestei ţâri şi in acelaş timp salvarea sau nimicirea lor ! Ţine-se ancă seamă că dela votul lor atârnă ăncâ d'a desminţi pe aceia ce ’şi-au permis a’i considera de corupţi şi d’a nu’şi pune finşişi pe frunte stigmatul acesta. La Iaşi vedem câ, pentru colegiul I de Senat, candidatul guvernului e d. General Dim. Eacovitza. înainte de-a solicita sufragiile alegâtori-lor adecă de-a face politică, d. general ar trebui să se ocupe de altceva, ce s’ar fi petrecut in Iaşi şi care’l priveşte ca militar. Este sau nu adevârat, câ antreprenorul curăţirii latrinelor din Iaşi s au servit, in executarea îndatoririlor lui, de cari şi de soldaţii din esoadronul de tren al artileriei ? Este sau nu adevârat câ antreprenorul curăţirii latrinelor a fost dispensat de-a ţine el ânsuşi oameni şi cai, de vreme ce armata ’i face asemenea treabă ? Ştie d. general Eacovitza ceva despre aceasta ? In orice caz inaintea alegerilor ăncâ, ar trebui să se facă o cercetare in privirea aceasta. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 5 Maiu. — D. Perdinand de Lesseps, intr’o convorbire pe care a avut c’un ziarist, a declarat că era de acord cu Englitera m privinţa lărgirii canalului de Suez ; el a demonstrat apoi neputinţa pentru Englezi d’a săpa un al doilea canal de vreme ce actul de concesiune, care ’i-a fost acordat la început de către ex-Chedi-vul Ismail şi care a fost sancţionat de către Sultan, ii dă dreptul esclusiv d’a stabili un canal de comunicare intre Mediteraua şi Marea Eoşie. Tlsna, 5 Maiu. — ^Ziarul oficial" promulgă azi dimineaţă legea care modifică vechia lege asupra instrucţiunii primare. Praga, 5 Maiu. — Principele Wilhelm al Prusiei a plecat la miezul nopţii spre Berlin, după ce s’a despărţit de arhiducele Eudolf intr’un mod foarte cordial. Roma, 5 Maiu — Se confirmă ştirea că d. Iihazis, ministru Greciei la Roma, este numit secretar general al ministerului afacerilor străine la Atena şi câ va fi înlocuit de către d. Uragumis, in timpul de faţă ministru al Greciei Ia Bucureşti. Cair, 5 Maiu. — Lord Dufferin, înainte d a pleca din Cair, a sondat pe prirn-ministru Şerif-paşa in privinţa oportunităţi d’a declara independinţa Egiptului. (Tristă independenţă N. R.) Şerif-paşa a respins cu energie acoastă propunere şi a protestat pentru ataşamentul sâu către Poartă. Atena, 5 Maiu. — Prinţul Bulgariei a plecat din Atena spre a se duce la Oe-tinie. Ylena, 5 Maiu. — O mie do lucrători brutari au făcut azi o demonstraţiune subversivă in casa unde se află scaunul aso-ciaţiuni lor: au sfărâmat mobilele şi ferestrele; au dat cu pietre in agenţi poliţii, care au isbutit in cele din urmă să restabilească ordinea. In acelaşi timp, alţi 400 lucratori brutari făceau o aceeaşi demonstraţiune dinaintea casei directorului asocia-ţiuni, spărgând uşile şi ferestrele. Roma, 5 Maiu.—„Monitorul Romei" anunţă că dr. Schloezr, ministrul Prusiei-va primi in curând de ia guvernul sâu râs, punsul la ultima notă a Monseniorului Iacobini; acest râspuns va fi in principiu fa vorabil cererilor Vaticanului, de şi el are in vedere mai mult desfiinţarea unor dis-poziţiuni penale de căt revizuirea legilor organice. Venim la gravele iregularităţi comise de-o seamă din oamenii ce au votat in colegiul I de Ilfov |>< ntru d fiămpineanu. Alegerea—chiar dac ar fi fost corectă—e nulă, pentru că 446 de voturi s’a dat; majoritatea e deci 223 plus unul, adică 224. Chiar din-tr’un punct corect de vedere d. Oămpineanu a avut un vot mai puţin de cum se cere. Dar au votat pentru d. Cămpinea-nu oameni cari n’aveau dreptul să voteze. Cel ăntăiu e d. Eugeniu Stătescu, actual ministru de justiţie. D-sa a votat in calitate de proprietar in comuna Baloteşti (plasa Snagov, judeţul Ilfov). Acea propietate de zestre nemai fiind astăzi a d-sale nu mai putea vota in calitate de propietar al unei moşii străine. Alegatorii adunaţi in sală ştiau toate acestea, căci asemenea lucruri s8 ştiu. Indignarea lor, v6z6nd că Bnsuşi ministrul justiţiei, eonsiliarul M. Sale, fraudează legea c un cinism ne mai pomenit, a fost atăt de mare, incăt din toate părţile resimţi strigătul : „Afară mişelul#! Afară neru-şinatule 1" Roşii din sală tăcură ca peştele şi lăsară ca unul din şefii lor să fie literalmente huiduit. Un alt alegător al d-lui Cămpinea-nu— vrednică perechea d-lui Stâtes-cu in ce priveşte cinismul—e un d. Nicolae Gavril, pe care sub acest nume nu l’o fi cunoscănd nimeni. Dar vom spune numele lui vulgar : Nicolake Clielu. Numai de căt toţi vor şti de cine ’i vorba : un samsar vestit, cunoscut din afacerile Mi-hălescu- Warszawsky. Acest d. a avut o casă in Bucureşti, strada Belvedere; dar acea casă s’a espro-priat de către Direcţiunea Căilor ferate şi e azi proprietatea Statului. Prin urmare acest domn a votat fără drept — ceea ce n’a împiedecat insă, ca un redactor al Românului să’l aducă de braţ la urnă. Un alt alegător al D-lui Cămpi-neanu— anume Isinanxi fiind străin n’a putut in nici un caz să aibă dreptul de-a participa la vot, precum a făcut-o. Contestabil este asemenea votul vestitului plagiator şi cumulard, dr. Rămniceanu. D-sa nu are nici o proprietate pentru care să fi plătind statului contribuţiunea cerută de lege, spre a putea vota in colegiul I. Orice drept corespunde—asemenea celor doi membri ai unei equaţiuni — c’o datorie in statul român. Casa pe care-o are — fiind nouă — e scutită in Bucureşti timp de trei ani, de contribuţie. In aceşti trei ani, ne i-vănd datorii către Stat, nu are nici dreptul corespunzător. Se ’nţelege că cele trei voturi peste 220 ale d-lui Oămpineanu, sunt oarecum signalele de innec ale unei corăbii—ele aparţin la trei miniştri. După ce o sumă ne nealegători au fost introduşi la vot şi după ce. cu toate ilegalităţile, nu se putea obţine majoritatea, d-nii miniştri Cămpinea-nu, Aurelian şi Stătescu i-au pus vărf cu voturile lor. Oumcă d. Câm-pineanu a votat pentru sine ensuşi nu mai e nici o îndoială. Art. 78 din legea electorală pedepseşte cu amendă pănă la 500 galbeni şi cu închisoare pănă Ia trei luni, pe ori cine se înscrie in liste prin mijloace frauduloase, sau ascunde vre una din necapa-cităţile prevăzute de lege, sau ia parte la vot, lipsit fiind de dreptul de alege tor. In virtutîa acestui articol, 50 de alegători ai colegiului I de Ilfov au hotărit a da in judecată pe d-nii Eugeniu Stătescu şi Nicolake Chelu — par nobile fratrum 1 INGERINŢE IN ALEGERI Alegătorii colegiul II din Turnu Măgurele au trimis1 d-lui Ministru de Interne următoarea telegramă: Camera laterală in care s’a scris voturile la colegiul I au fost închisă pentru celegiul II, după ordinile Administraţiei constringănd ast-fel pe alegători a vota pe faţă in sală sub controlul agenţilor direcţi ai Administraţiei. Rugăm ordonaţi deschiderea imediată a acelei camere, daca se mai respectă secretul votului garantat de constituţie. Gr. Pfiucescu. Giurgiu 23 Aprilie Oposiţia s’a retras de la alegerea deputatului Colegiului 3 din Giurgiu, din causa ingerinţelor ne mai pomenite, exercitate de către funcţionarii administrativi şi comunali, dirijaţi chiar in sala alegerii de către directorul prefecturi şi Primarul urbii. Candidatul guvernului, Judecătorii de 0-col cumnatul Directorului Prefecturii a stat in permanenţă făcând ingerinţe. Bandele de bătăuşi cutreerănd stradele ameninţa pe alegători incle-pedenţi. S’a protestat biuroului. G. Dimitrescu, Alexandru Seredea-nu, Th. Tahmingi, Grigorie K. Peini, Niţă I. Cernea, M. Ionescu. Iaşi Redacţiunei Ziarelor Timpul, Binele Public, România Liberă. Votarea biroului definitiv colegiului 3-lea secţiunea dela primărie se face pe faţă contra legei. Secretul votului este o minciună. Alegători stau căte trei-patru la mese de scriu dupe comandă pe faţă. Biroul provi-soriu a refusat de a pune paravane şi a garanta votul secret. Agenţi administraţiei şi poliţieneşti au stat in sală şi dupe ce au votat biroul definitiv. 0 anchetă parlamentară şi judiciară va constata atăt presiunea administrativă căt şi călcarea legei electorale in litera şi spiritul ei. Alegători au contestat deja alegerea biroului definitiv. Priimim următoarea depeşă din Giurgiu; In faţa ingerinţelor nepomenite, alegători s’au retras protesiănd biro ului. Ulubeaim. Primim din R. Vălcii următoarea scrisoare împreună cu o copie de pe telegrama transmisă M. S. Regelui de membrii comitetului oposiţiunii din R. Vălcca. Din ea se poate ve- dea pănă unde merge sfruntarea şi presiunea roşilor : 2o Aprilie Domnule Redactor, Neştiind unde se află Maiestatea Sa Regele, vâ rog se publicaţi in ziarul ce redactaţi următoarea telegramă ce voiam sâ-i adresăm. Poate împrejuraii favorabile o va face se cază sub ochii Maiestăţii Sale. Primiţi, Domnule Redactor, împreună cu mulţumirile noastre asigurarea prea osebitei mele consideraţiuni. Preşedintele comitetului Oposiţiunei. Al. Laliovari Iată şi telegrama : Maiestăţei Sale Regelui, In Vălcea presiuni neruşinate; nemulţumit cu falsificarea listelor prin falsificarea rolurilor ineâ do la recensementul trecut, guvernul a numit din alegătorii col. linca cinci funcţionari in zilele care au precedat alegerile afară de cei numeroşi care ocupau posturi, şi de cei cărora li s’au promis ca resplatâ. Directorul prefecturei, sub-pre-fecţii, membrii comitetului permanent a-Ieargă faţis după alegători pe cari ’i petrec pănă in sala alegerilor. întrunirile in care s au hotărit candidaturile oficial sunt ţinute la GiţăGolescu in presenţaşi sub direcţiunea prefectului. Cumnaţii acestuia candidaţi. Alegerile de delegaţi o curata ficţiune, toţi funcţionarii au luat parte in prima zi la votarea biuroului contra spiritului legei ţinând de aproape pe alegători şi suprave-ghiăndu-le votul. In asemenea condiţiuni alegerile sunt o derisiune, revisuirea consti-tuţiunei o lovire de stat abia deghisată. Rugăm pe Maiestatea Voastră să facă ca legea şi libertatea să devie un adevâr. Plecaţi, Membrii Comitetului Oposiţiunei din Vălcea. In privinţa libertăţii alegerilor din 0. Lung iată ce ni se scrie : Domnule Redactor Aprilie 21 Ni s’a promis prin toate gazetele oficiale şi mai ales prin Manifestul Comitetului central guvernamental, că alegerile vor fi libere, astfel 'câ nici o ingerinţă să nu aibă loc din partea ad-ţii, sau a or cărui agent, sau funcţionar public. Credeam câ de astă dată vom scăpa de or ce presiune şi ingerinţe de asemenea natură iu faţa unor alegători ca aceia ai Colegiului I, care au dat in tot-d’a-una probe de independenţa iu faţa ori cărui . potentat al zilei. Insă ce decepţiune ! in faţa unui fapt destul de regretabil din partea unui inalt funcţionar care s’a pus la disposiţiunea autorităţii locale spre a servi causa Guvernului şi a adoratorilor sei, este vorba de.d. PetrePârâianu Casierul general jud. Muscel, care printr’o naivitate caracteristică a jucat un rol de tristă figură şi iată cum : In ajunul alegerilor dispunând de mijloace materiale (căci morale l-a ferit d-zeu) s’a inhămat la carul politic, voind a servi pe agreatul guvernului şi al sâu in particular, şi luând câteva birji din Oraş, s’a repezit prin judeţ şi dupe ce la cutreerat 3 — 4 zile, ostenit de atâta trudă, se înapoiază la reşedinţă cu câţi-va alegători din Colegiul I, pe care ’i au crezut ademeniţi do d-sa, prin promisiuni ce se fac la ase-meuea oeasiuni mari, venind însoţiţi de dânşi drept la Otelu, Anton Constantines-cu. alegători in trăsură, iar d-sa pe capra trăsuri inbrobodit peste toată figura, Cu un peşchir cu chenar roşu, intocmai ca măs-cile din Carnaval. De aci plecând spre Casă, s a observat pe figura sa, o satisfacţiuue eclatantă, ca cum ar ii descoperit America. Luciu ciudat insă : acei d-ni alegători inteligenţa din proprietari cei mari, ajungând in C-lung, prima îmbrăţişare din cele mai cordiale, au dat’o d-lui I. D. Ne-gulici, cu care s’a întrunit intr’o casă particolară, fiind presenţi toţi alegătorii Colegiului I, nude D-nu Pârăianu nu ştiu de ă avut fericirea să ia parte, şi dupe o discuţiune serioasă, s’a luat o resoluţiune cu totul contrarie acestui însărcinat, adică să voteze pentru nerevisionistul I. Negulici mare proprietar din Muşcel, iar nu pentru guvernamentalul D-nu Sache Nicolau. A doua zi puţină indoialâ mai rămăsese, iu aceste inprejurâri, dar lucrările s’au adeverit la despuierea scrutinului, căci D-nu Negulici n intrunit majoritatea de 24 vo- turi din 28 votanţi, iar restul de le-a avut D-nu Sache Nicolau, oboselile D-lui Pârâianu. 4 ă las pe D-voastrâ D-le Reda judecaţi acest fapt şi opiniunea pul ’şi dea şi ea părerea. Din parte-ne felicităm pe toţi dis legâtori, ai Colegiului I de Muscel, ştiut să ’şi facă datoria, in consciii fermetatea de oameni oneşti şi inde ţi, făcându-ne onoare a ne gratifica greatul D-Ior Ales, şi al Judeţului D-nu I. D. Negulici. - Felicităm , nea şi pe toţi bărbaţii distinşi din reşti şi Iaşi care prin glasul lor tiiotic, au făcut să reinvieze in toi acea scantee patriotică, care se pâre | să pentru moment. Mai felicităm nea şi pe D-nii G. Vernescu şi Pascal, cari visitând acest Oraş, ai să vibreze coardele inimilor c|t din C-lung, dând dovadă de abnîj devotament şi patriotism, in nişte 1 le atât de critice, pentru existenţa lui nostru Primiţi vâ rog D-le Redactor asii prea osebitei mele consideraţie Un Căinpu- un§( O profesie de credinţă jt D-nul T. L. Maiorescu a adresat | toarea pi ofesiune de credinţă către a rii colegiului I din Vaslui : „Atât oposiţia conservatoare, cât şi tetul liberal din Vaslui mi-au făcut o de a pune candidatura mea pentru c< I de deputaţi. „In faţa acestei indoite designări, . datorie de onestitate politică de a nu in spiritul alegătorilor nici o indoialăi pra acitudinei mele in Camera viitoari voi fi ales. „Voi atinge dar pe scurt eestiunilei • — află la ordinea zilei liticâ. in mişcarea noast, „In ceea ce priveşte propunerea dtp suire a Constituţiunii, sunt şi remăn revizionist. Motivele pentru aceasta desvoltat in decursul desbaterilor din Camera trecută. (Vezi Monitoi i 55, din 22 Ianuarie 1883). „In ceea ce priveşte insă „ResoluţiiC oposiţiei-unite, formulată la Iaşi in 25-ţ tie nu o pot primi in toate părţile ei. ales angajamentul propus sub literali^1 „o datorie cetăţenească de întâiul o],| "U de „a retuza ori ce concurs acestui giryUsi de a lupta prin toate mijloacele ||| ţfj pentru resturnarea lui," il găsesc im ! sibil in împrejurările de faţă. Căci ci nea Dunării este incâ peadentâ, şi si ivi împrejurări, in cari câ fie dincon) după convingerea mea—o „datorie ce flrl neascâ de intăiul ordin" de a da guvflllrjţ lui, ori care ar fi, tot concursul in I , care ar n, tot concursul in I rea drepturilor ţârii faţă cu străinâtat „Dealtminteri ’mi reserv intreaga pendinţâ de judecată şi votare in faţl cărei propuneri emanate de la guve voi vota tot-deauna in contra mâsurilo: cari—in marginele putinţei mele da a ţelege—nu le voi găsi conforme cu ini sele generale ale ţârii. f îndeosebi voi fi alăturea cu deputaţ i vor combate corupţiunea administrativf' ori-ce formă s’ar manifesta. Dacă, după această declarare, veţi voi a’mi da sufrajele d-voastră, voi lege, câ aprobaţi linia de conduită aic: prinsă, şi nu'rni va remânea de cât arăta cea mai vie recunoştinţă pentru ta distiucţiune ce’mi veţi fi acordat Titu Maiore Cine a corupt pe principele mitrie Gr. Gliika î % Cetăţenii care sunt in curentul afad publice, işi aduc aminte cum, iu to; anului trecut, principele Dimitrie Gr. 1 s’a incercat in Senat să arate oare veleităţi de independenţă in afacerea S ceanu. Ceea-ce insă nu ştiu cetăţeni, este guvernul a respuns acestor veleitâţ. de dependenţă Ca să nu mai râmănâ o iluziune revţ niştilor de bună credinţă asupra siuce guvernului in această cestiune s'o sp noi prin câte-va rânduri : îndată după ce principele efor al sp,j Ielor deschise gura şi voi să vorbească! gelui, ministerul de interne, printr'ffl I s TIMPUL i, formală ceru Eforiei spitalelor civile [lucureşti ca de urgenta sa trimită la iter „copie după testamentul donatori- 0 să poata vedea ministerul dacă d-Tori (in special principele Dimitrie Gr. ) respecta in administraţiunea lor rip iunile acelor testamente." ! fost curat şi nevinovat, ca pe nedrepi rai din spirit de opoziţiuue il acuza-mceput in Senat ? vinsu-s’a tocmai in urmă „principele ie Gr. Ghika că scăparea ţârii de-numai de predomnirea in colegiale rale a maselor inculte ? vinsu-s’a că oameni cu o greutate oa atat prin inteligenţa, căt şi prin unea lor materială, nu trebuie să mat nici o inriurire in Stat, ci că totul &e să depindă de capriciul dictaturii ^gogice a d-lor Rosetti-Brâtianu ? gitele dovedesc că nu. Măria sea insă Iun „oportunist" de prima ordine şi jd curiositatea ministerului de interne |citi „testamentul donatorilor Eforiei," »it de cuviinţa să plece capul, căci, zi overbu „capul plecat nu '1 taie sabia," îiar sabia vizirială. ie a corupt pe principele Dimitrie Gr u? Alegători corupţi din colegiu I sau şi adevăraţii corupători din aceasta d-nii Rosetti-Brâtianu ? „Binele Public." LESII COLEGIULUI II DE DEPUTAŢI In tţcelaş timp, anunţăm că dela aceeaşi dată va incepe a circula trenul fulger intre Paris-Oonstantinopol. Se opreşte in Bucureşti. Din Districte Mişcarea populaţiunei din Galaţi in prima jumătate a lui Aprilie : născuţi : 32 băeţi legitimi şi 3 nelegitimi, 30 fete legitime şi 1 nelegitimă, total 66; căsătorii: 3 ; morţi 71 : din care pănâ la 1 an : 9 băeţi, 11 fete ; 1 — o ani : 6 băeţi, 4 fete; 5 — 10 ani : 1 băet ; 10 — ani : 1 fată; 20 — 40 ani: 11 bărbaţi, 5 femei ; 40— 60 ani : 9 bărbaţi, 4 femei ; peste 60 ani: 5 bărbaţi, 5 femei. Numărul morţilor a co-vărişt dpci pe al nascerilor cu 5. Au fost şi 1 băet şi 2 fete născuţi morţi. Moarte instantanee. — Preotul Ioan Rachierescu, slujing iu Sâmbătă Paştilor in biserica St. Nicolai de pe şosea, din Iaşi au fost lovit de un atac de apoplexie, tocmai in momentul când era in mijlocul biseri-cei, conducând „Sfintele Daruri : sărind preoţii ceilalţi in ajutor, preotul Ioan fu transportat in altar, unde după câte-va secunde 'şi dădu cea din urmă suflare. Meteor. — Astă dată sfântă înviere a fost ilustrată chiar de insăşi natura, zice .Liberalul" din Iaşi. Duminică noapte, lao-rele 12 şi 20 minute, in sunetul clopotelor şi bubuitul tunurilor, se ivi la Gerul de apus un frumos meteor, de o lumină ver-de-albastrâ strălucitoare. Astrul radios sbu-râ in direcţiune nordică, lăsând după sine urirâ luminoasă destul de bine pronunţată. Mărimea lui aparentă era ca a lui Iupiter in timpul conjecţiunei, elevaţiunea asupra orizontului circa 23 grade. Feno-mentul ţinu vr’o 4 secunde după care se stinse. Inundaţinne.— „Curierul" din Iaşi spune că Bahluiu, care abia işi retrăsese apele sale, s'a revărsat din nou, in urma ploilor torenţiale cari au căzut mercuri seară şi in noaptea de mercuri spre joi, şi care au umflat apele Nicolinei, un afluent al Bahluiului, coprinzend cu apele sale casele din mahalalele de pe malurile lui. « vrfiţeş. — M. Teodoreanu. Irăila — Balotaj, idacâu — A. Vilner. totosani. — Gr. Hasnaş. Jnzeu. — M. Oonstantinescn. OYurlui — Hagi Nicola, nerev. )ămboviţa. — D. I. Gliica. Jorolioiu — P. Cortazzi. |)0]j - G. Chiţu. ălciu — Gr. Iamandi. 3orj. — V. Lascar. Ilfov. — C. Nacu, (oposiţia s’a ■ ks şi a protestat). Iaşi. — Iacob Negruzzi, nerev. Ialomiţa.—Ct. Perieţeanu, nerev. ■luscel. — Sake Nicola u. Mehedinţi.—M. Burileanu, nerev. Seaillţll. — E. Cantemir. )lt. — Dr. Poliza. ’rahova. — G. Ionescu. ’utna. — M. Săveanu. ioinan. — A. Vizanti. tomanaţi —I. Pnricescu, nerev. v -Sărat. — Dr. Christegcu. Suceava. — D. Morţun. Tecuci. — A. Badovici. Tutova. — Lascar Costin. Teleorman. — D. Berendeiu. Ylaşca — Iepurcscu. Vasiui. — M. Ciurea. Vâlcea. — G. Fărcăşeanu. I nforiuaţi m»i Yflăm că, cu incepere de la 1 iju stil nou, va pleca din Bucu-:ti in toate zilele un tren de perine la orele 4 şi juni. d. a. in re Braşov. La Predeal va fi la oi 8, 45, iar la Braşov seara la 10 :>0. De acolo se va intoarce la Şina. Aşa că călătorii vor avea oca-inea a visita tot-deodată, mai ales zilele de ■ scrbătoare, Sinaia şi Braşovul. GAZETA TRIBUNALELOR Curtea din Bucureşti va avea să judece in curând apelul făcut de un oare-care Mişu Coustantinescu in contra unei senti ţe a Tribunalului din Prahova care ’l condamna pentru furt prin escaladare şi cu chei mincinoase, comis in prejudiciul unu pacinie locuitor din Ploeşti, D. Ignaz Ipcar, la trei ani de închisoare corecţionalâ, la interdic-ţiune pe termen de cinci ani şi la 500 lei despăgubiri civile. Cititorii noştri n’au ghicit, suntem siguri, ce perversitate de caracter se ascunde sub acest nume blajin de „Mişu Constan-tinescu11. Mai ântăiu, nu tot-d’a-una eroul nostru s’a numit astfel ; requisitoriul procurorului ne spune, intr’adevăr, că, dupe timpuri şi impregiurări, el s’a iscălit Constantin Mi-bail Yăleanu, Michail Georgescu, Iancu Pe-trini, şi chiar—fără să scie uâ boabă nem-ţesce—„Demeter Wilhelm." Cu aceeaşi facilitate cu care işi schimba numele, işi schimba şi profesiunea : aci se da de student, — in drept, in sciinţe, in litere, dupe trebuinţă,— şi, cu „jobenul" pe cap, cu un volum sub subţioară, intra prin familii informându se de vre uâ odae cu chirie sau de vre-un copil de meditat ; aci, in calitate de medic vaccinator sau de inginer al Primăriei, se introducea prin curţile şi casele oamenilor, inspecta locurile şi, când ocasiunea era priincioasâ, sfeterisea ori ce obiect ’i venea la indemână ; aci se recomanda de „proprietar de vii" sau de arendaş ; aci, iufine devenea actor, „boer mare ', intreprenor de lucrări publice, şi altele. Figura ’i era tot aşa de variabilă ca şi profesiunea, căci une-ori purta barba întreagă, alte-ori o râdea de tot sau lăsa numai favorite. Pe timpul când trecea de actor, _ se pare că era unul din adrni-tratorii pasionaţi ai reposatului Pascaly, umbla tot-d’a-una ras. Toate aceste schimbări la faciâ şi insu-şiri de profesiune au avut de efect, pe de o parte inscrierea lui in albumul poliţiei Capitalei, earâ pe de alta o serie de con-demnaţiuni corecţionale, pronunţate de Tri- bunalele din Ilfov, din Ooviirlui şi, acum in urmă, din Prahova. Reproducem, de curiositate, deposiţiunea femeei Paraschiva Andreiu Bunea, spre a se vedea traiul pe care ’l ducea acest incorigibil recidivist in Ploesci. Este un timp de cinci septâmâni — a zis dănsa — de când acest domnişor (sic) intrase ca chiriaş la stăpâna-mea Mariţa Drăghiceanu, care in urmă a intrat in tra-taţiune de concubinaglu, cheltuind in acest timp căte 5 şi 6 Iranci pe târguieli, osebit ce mai cheltuia pe băuturi spirtoase; dară toţi aceşti bani erau numai in monetâ de aramă (gologani de 10 bani) ; trăind un traiu tericit cu cântece şi veselie, ziua şi noaptea ambii intr’o cameră, astfel că nimeri nu avea permisiune de a intra in casă la ei, nici chiar fini său, stând cu u şile inchise, ba chiar de multe ori reraânea şi de la scoală fiindu’i cărţile inchise in casă şi n'avea permisiune a intra. In ceea ce priveşte cheltuelele ce le făcea cu kefurile şi zaifeturile, am auzit de la stăpănâ-mea că domnul acesta ar fi având vie şi a arendat’o. Am intrebat’o cum il chiamă, şi dumneaei mi-a răspuns că nu trebuo să’i ştiu numele, de cât numai sâ’i zic „Doranu'e", şi că n’am ce căuta şi vorbi cu dânsul, căci e boer mare şi eu sunt o mojică. Se pare că, aflăndu-se in arestul poliţiei din Ploeşti, Yăleanu sau Constantinescu, in prada remuşcărei, ar fi voit să ia chibrituri spre a pune capăt vieţei sale „ruşinoase", după cum se esprimă singur in următoarele două poesii ce credem interesant a reproduce mai jos; UN INFORTtJNAT I încărcat de lanţuri grele, In arest sunt aruncat, Ducând viaţa in durere, De tontă lumea uitat. II In celula ’ntunecoasă Mă văzu iu eu arestat, Şi ’ntr’o noapte dureroasă Viaţa eu mi-am ridicat. III Libertatea e frumoasă, N’am ştiut s'o preţuesc ; Şi o viaţă ruşinoasă Nu mai voiu ca să trăesc (făcută de mine in arestul poliţiei Ploeşti) 1882, August 27 Un arestat ZILE NEGRE Zile negre pentru mine S’a ivit azi pe pământ, Şi de cât in lanţ ca câinii (sic) Mai ferice-aş fi ’n mormânt. Viaţa’mi este cunoscuta, E’ericiri şi al vieţei tot. Speranţa 'mi este perdută, Şi de viu sunt chiar ca mort. 1882, August 27 Un arestat Din fericire, dosa de fosfor fiind foarte mică, Văleanu a scăpat teafăr din incurcâ-tură, cu toată dorinţa lui de a muri. Mişcarea Maritimă a Porturilor. Constanţa, 19 Aprilie. Sosite : Bricul otoman Saini-Bahri de la Constantinopol, deşert Goleta otomană Tre-bizonda de la Trebizonda jcu peşte sărat. Goleta otomană St. Nicolae de la Kili cu mangal. Vaporul trances de la Constantinopol cu diverse şi pasageri. Plecate : Bricul otoman Ortodoxia; pen tru Brăila, deşert. Goleta otomană Sotira, pentru Brăila, deşartă. Vaporul frances Delta, pentru Brăila, cu diverse şi pasageri. Brăila 19 Aprilie Sosite : Bricul otoman Sespai-Bari, din Agatopoli cu lemne de foc. Vaporul engles Stainclefe din Constantinopol, deşert. Vaporul german Pheyn din Constantinopol, deşert. Vaporul engles Robert Inghean din Constantinopol, deşert. Vaporul engles Couu-teis Evelyne cu cărbuni de piatră. Vaporul engles Norvvay din Constantinopol, deşert. Vaporul engles Ladyclare din Constantinopol, deşert. Barca elenă Otora cu sare de mare. ÎN ECROLOGIE înregistrăm cu părere de rCu următoarea, tristă ştire din Roşiorii-de-Vede : Sofia P6ucescu a incetat din viaţă duminică 24 Aprilie la comuna Sâceuii in verstă de 44 ani. Rugaţi-vâ pentru dânsa !.. TEATRU BOSEL A SOSIT LTV MAGASINUL DE Delicatese & Coloniale D. G. MOCIANU Vis-ă-vis de Teatrul Naţional Ape minerale Proaspete, Franceze şi Germane. Din cauza pregătirilor pentru opereta „Studentul Cerşetor," marţi 26 aprilie nu va fi repre-sentaţie la sala Bosol, şi miercuri 27 se va juca pentru ăntiae dată. Institutul de Ihjdrotherapie, Ortlio-pedie, Băi Hygienice, etc. Convocare Conform art. 28. din statute, adunarea generală a acţionarilor socie-tăţei, este convocată pentru zioa de 8. Mai curent, la ora 1 lf2. p. m. in localul Societăţei. Preşedinte, Dr. Marco viei. Director, Constantiniu „DACIA ROMANI A “ Societate generală de Asigurare in Bucureşti Avem onoare a aduce la cunoştinţa d-lor acţionari ai Societăţii noastre, că, in urma decisiunei Adunărei generale de 12 ("24) curent, cuponul No. II al acţiunilor noastre, se plăteşte cu incepere de astăzi la Casieria noastră Centrală cu iei 40, in bilete, de fiecare acţiune, adică 16 °/0 din Capitalul versat de lei 250. Bucureşti 13 (25) Aprilie 1883. Direcţiunea Generală DACIA ROMÂNIA SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI. A?rUNOIU Avem onoarea de a aduce la cunoştinţa d-lor Agricultori şi in special a clienţilor Societăţei noastre, următoarele : Societatea „Dacia-Romănia” in dorinţa de a micşora dupe putinţă sarcinile agricultorilor, pune la dispozi-ţiunea Onor. ei clienţi, 15 la sută, din câştigul eventuale ce va resulta estimp din ramura asigurărilor de „Grindina" in ţară, ast-fel ca fie-ca-re domn asigurat, care nu va fi avut vre o daună, va lua parte la căştig, in proporţiune cu premiul ce ’l va fi plătit pentru asigurările sale din anul acesta. Direcţiunea Generală MARE SUCCES MUSICAL PENTRU PIANO A eşit de sub pressă in editura Iosef Sandroviei, magasin de Musică, piane şi instrumente musicale, Calea Victoriei vis-â-vis delcgaţiunea Rusă. Au bord de la mer vals de Eugene Kompa it-ky . . . . p. 2 lei Les belles de Bucarest idem de Fr. Schipek 2 „ Mon coeur idem de D. A. Boiarolu 2 „ Quadril ţigănesc de Fr. Schipek 2 „ Fleurs Roumanies potpouri de D. Ferlendis. 2 „ C- G. DISSESCU Luterană No. 9. avocat s’a mutat in Strada Asemenea tot felul de brânzeturi noi. Cu toată stima D. G. MOCIANU. IIM DDnrFQfiD de limbaEngle-UIN rnUrLoUn za, fost profesor la liceul S-te Barbe (Paris), având câte-va ore disponibile pe fie-care zi, ar dori să le Întrebuinţeze pentru instruirea unuia sau mai multor elevi, in Bucureşti. — Are cele mai bune recomandaţiuni. A se adresa, prin scrisoare, cu iniţialele n. L., la administraţia acestui ziar. MARE RALLY-PAPER l-iu Maiu 1883 Organizat de Ofiţerii trupelor călări in garnisona in Bucureşti in profitul răniţilor din ultima Campanie ale acestor trupe. PROGRAMA întrunirea generala. Piaţa Teatrului 8 ore dimineaţa. Direcţiunea Vânătoarei: pădurea de Ia Mer-nani, Semnalul Vautrait va fi dat de 12 Cornuri de vânătoare la ora 8 jnm. pe Piaţa Teatrului. Vânătoarea şi cortegiul va fi condus de 10 ofiţeri cu haine de vânătoare. La ora II Raliatul va fi sunat pe liziera pâdurei de la Mernani. La ora 12 dejun, servit de una din cele întâiu case din Bucureşti. Două muzici Militare... Banda de lăutari PARTEA II. Cnrse. (Platoul Mernani). I. Cursa Ramelor... Distanţa 800 m. II. Cursa Civilă..... Idem 1000 m. III. Cursa Militară.. Idem 1000 m. IV. Cursa de trăsuri in trap Idem 1200 m. Petreceri diferite Joc de Bar... Curse in joc. Bal Câin-pestru.. joc de troket etc. Triumful învingătorilor La ora 5 Reîntoarcerea cu muzica in cap. Preţul Biletului 5 fr. Fiecare trăsură plăteşte un drept de intrare de lei 5. Pentru Breekuri şi Mall-Kocchiuri a se adresa d-lui sub-loc. de Roşiori A. Cerchez. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 25 aprilie 1883. Cump. Vând 5olo Renta Amortisibilă. . . . 92i/, 92»/, 5°|u Renta Română Perpetuă , »0*U 92i/2 6fllo Obligaţiuni de stat. . . . 101 102 ir* 6o(« Oblig. Căilor f- Rom. regale 103- 104- 5o/o , Uonicipale .... 861/, 87 10 fr. » Casei Pensinnilor 300 1. 225--- 230- 5olo Scrisuri funciare rural». . , 92’/» 92*|, 7oio ., Scrisuri Rurale.. . . 104'u 104»/, 5o[0 Scrisuri fondare nrbaue . . 89i[j 90- 6o[o , » > 99*/a 1001/j 7o;o > > > 103',, 104- Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 33- 34--- Acţii Dăncei Naţionale Române 2501 1330 1340 > » Soc. cred. mob, rom. 5001. 227--- 280- , , , Rom. de construcţii 5001. 527--- 580--- , „ , de âsig. Dacia-Rom 300 1. 418--- 420- > > > > > Naţionale 200 1. 232- 234- .............................................. - -- -- - Diverse Aur contra argint. . . . . 1TI« 2Ţ05 » » Bilete de Ranqne l’l» 2 05 Fiorini valoare Austriacă. . . . 211 2.13- Mărci germane....... 1 23 1.25--- Bancnote fruncese...... 99'1, 100’/, TIMPI L PETRACHE IO A IN Mare iiiagaaiu de coloniale, ( Oinest ibile şi dellcnteae Calea f itloriei, vis-u-eis de inilatul oul A bosit pentru cornii de iama lot blid do rotit. orvo. «lin rol I•rinZ' turi ■tr&iiio >i indigene, precum : l(o«|udnrt Brie Caii du Sulul, llrtul (Por. Gi-rvuis imperiul l.imliurg, lipt.-iiicr ( de Holnndc SiUtnn, Ilegală «*tc. l'n l . t asortiment de cărnuri afumate, piepţi «le găs«j inuir (ic Burkuni, Ulei. Aal-Fisch. Aal-Ftscb m gelatină. Sosesc mcmi stridii proaspete de ONtandnşi Constant iuop pele. moi şi tescuite t«e morun; Icre de <• belul păstrăvi ; felul de pesci Vinuri şi llqnerurl din cele mai alese. Ccuinri chlnesescd, rnsesci de caravană şi de Popov; pe> mai renumite fabrici străine In cur feud soscsce peşte proaspăt «le Constnntinopol. Tot la acest mag asin se află de vănzare cu ocaua vin i cunlitate superioară. Preţuri foarte moderate rari desfid ori-ce cerne u. Onor. Public, care va Amc-voi sa visiter.e acest. inagasjn.ţva ri satidăcut. nu nniuai de bunătatea m e'ialitatea tnftrfci dar vi ij prompt $i oueat. FEKEST11E SI DUSUM ELE /IENA niil&cass<‘ 13. stabiliţi in ^817 SUB CONDUCEREA P-T UI M. Â1AKKERT d«* Usi gata ferestre, precum îţi (Inşumel 7% ,ii*c (lopositelc sale mari do marfă şi anume 7 stejar american. * Fabrica esto pusa in posifiune. prin depositolo oi mari. d a satisface ori «*e cerero.p 7% ool mai scurt timp jmsihil. Ea ea asii prăşi aşezarea de PortftU*. aranjamonto p şcoli, COinptU&re otc. etc. afară do aeeastaori ce lucruri delfUin pentru ,tot b ^ modele. ou csccpţie do mobile «le locuinţă I* Km uuTdalft oldamid HK>*J17 -'U'.'MiuaM «i I4U t,4- Iktl J’l JUUiU ol, orf,o,loWl mim lUJU «câte prin | n nurlie Uiumv, IIr., | IHrula^Ss U.umv firmaditt-chiaisit 4« ciut 1-»L u Umom la Bacaniti; u 4. IbMt. ti ia ViBdwatcu «6 ekiori ca OBUeevralg S6sse-ţ|eci de annii de isbândă au demonstrat netăgăduita efficaoitate a Vinului lui Gilbert Seguin, fia ca întăritor în convalescente, sărăcia sAngelui, scro-fule, chlorosă, anemia, perderea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nevrose, etc.; liă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi npedeca întorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de verstă seu de bolă. DEPOSIT GENERAL - Pbarmacla G. SEGUIB. 378. me Saint-Honort. PARIS IN ŞTIRIA 0 oră de la staţia Feldbaeh a liniei ferate ungare de vest. începutul sezonului la 1 Maiu. Ape minerale de Gleiclienberg şi Ioliannisberg, precum şi produse de izvor se pot cipata prin toate df ourile de ape minerale şi prin direcţia fântânei in Gleiclienberg, unde sâ se aa.eseze şi comandele pentru locuinţe in trasuri. SUNT CELE MAI BENE DIN LUME emiateCu ^5Q ^ed^ile pri 18 7 8 TIN VRUŢI FIO •SCHITA ŞI friîmtjse'ta A PIELITEI. Doua-deci de anni de isbânda martu-resc de efficacitatea acestui puternic derivatif, recommandat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea rapede a bolelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Gat, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor de sele),etc.— PARIS, 31, Rue de Seine. — Cutia, 1 fr. 50, in tote pharmaciele. A ejcige numele lut WLIA'SI. examinata oficial M Garanţâ y sigură dală \ inscris. infrumusetarea nevatamatoare ULTIMA CREAŢIE conservarea toaleta DAMELOR Ori SINGER C = poarl» mărea labilă de cusuţ new-york. de sus a a lui Fabneei. C. NEIDLINGEH, A$ent £enern) INVENTATOR DOCTOR LEJOSSE, PARIS Frumuseţea damelor dopindo mai mult de o pieliţă a feţei delicată, albă şi curată, cari ţin la aceasta şi vor să se apere de asprimea aerului, a soarelui, etc. s» recomandă parat cunoscut de mult, ce o noapărat pentru toaleta damelor elegante şi recunoscut ca tor şi n’are trebuinţa de a fi lăudat, căci işi îndeplineşte pedeplin misiunea de a conserva şi in Preţurile : Dn flacon mare original in cartea alb 8 fr. » > mic » » , roia, 5 , 37, Bouletard de Stuasbourg, 37 PARIS _SSpunuI Ixora posede pe leagă parfumul său dolicios şi pătrunzător fericitul privilegiu de a face eă dispară sbărciturile. Albeşte şi frăgezeşte pielea şi-i dă un luciu de tinerelă : e regele Săpunurilor. DE DOCTOR LEJOSSE, PARIS. Acest săpun e căutat de mulţi ani pentvn mirosul său plăcut şi frescheţa sa de catifpa ce dă fo-', corpului, manilor şi braţelor. Top sunt unanimi iri judecata lor, că întruneşte toate calităţile ine, ace trebue să aibă un săpun fin de toaletă. Preţul cu bucata 2 fr.—6 bmuiţi 11 fr. Depoul central in Budapeşta: Rathbausplatz 9; Parfumerie Zum Blumenkorb, Fi-, Scbwarz. Veritabil in Bucureştii la d. Bruss, Farmacia Speranţa. Comisioane prin epistole se efectuează discret imediat. Petrul Naţia Bucureşti CllTmn 8 emnraiuiui, calam-AII I III R Ini. gripei bronciii-!■ I 11 li tei or şi irilaliuni-III 1 I IH101 fle pept, peelo-v ■ * “,®**rale recunoscute cele mai eficace de medici sunt. toidauna Siropul şi Pasta de Nal'6 a lui Deiangre nier din Paris, nu conţin nici opium, nici morfina, nici codeine, poate fi dat fără frică la copii atinşi de tuse mflgâreasefl (a se feri de contra faceri). Deposit in România la principalele ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE farmacii, proprlctâţllo tonica a Gudronului *di<>_-.,te pc lan ga ao-( opiliu Ktn nu obovcxcu stomaliul şi nu provOc moi medicamentul prin Moeîcn(& in traurea bălelor a', scurgeri vechi ucu recente, «uitare « beşioei şi ourze- nentultii, ţi oAnd ori-eo dure.ro a dispărut, usul INJEGŢIUNU RIC(»RD i mnjilocul infailibil de u consolida vmdeoaroa şi do u SARACIA SÂNGELUI FRIGURI. BOA LE NERVOASE AiiikcI dublu de Olanda. lnjM‘| de llimleaiix Absent do Sui. AiiuiijiK «le la .nari itii«| no ganane «le lallnvunu lienedi» * in llillet d«* C lina au l. brir lliler din via Drovidenzei anii Coleric ' i! m uz alb galbin, şi Verde «le la grund ClnuTren* Franela maso 11> liindn, alb. verde şl orange s c, «le la Viinand Fnckin ll penii ml t.«r«l«-, galben, şl alb de la Get Freroa din Francii» . r,,î.n<. .' < ,,x* * «geme lin cliaiiipugne din Cognac. I.l«|nernrl *' aa ujsf ti ii «lelaMaile llrisanl, «lin Bordeaux Itauu ii a as ic A de 11 io, MaraNcliino Ţuică Naturală lloiniiri adevf i fi!*.*"""“'"“•S,"»-Ananas Arac «le Mandarin. I’nncb In Cogime 1,1!*' l" Klracli. Şliboviţă de Banat. VINURI STREINE ţii INDIGENE, mpoilute de la primele nise «lin Franţa, Germania, Italia. , *1l'l"'»i,vanlii. Indigene de In Cotnari. Odo •cnure. I'reţnrI moderate servi-«ml conştiincios. «•„ n «i vutci ivit CU QUINQUINA ŞT COLOMBO plomă de merit de la expos. din Vie ti a Acest vin întăritor, febrifugin, antinervos vin-:ă afecţiunile scrol'u'oase, friguri nevrose, Jiare. nice, colori pa]ido, neregularităţi a «ăngalni; en ivine speeialmente cnp.ilor, femeilor ilelical.el; •soanelor in vărsti şi acelor slăbite de boală sa.n evita fiitdrcereu ADEVERAT SIROP DEPURATIV Acest Hlrot) este ncAp&rt pentru a vin doefliou deeev&rşlre mnlodiele pelei ii pen-tril a Nfirsi denouniti HHinjcle «lupii u« tratamentu nntl-sifilllic Bl feresee de t6to acctdentelo ce pot rcsulta .lin nlllfi» conatitutionnlâ mrimTiUl’ lrt‘,n‘t' “ ,0Pft