Afi f BAT A 23 APRILIE 1883 ruini^traţfa, Oalea 'Victoriei Np. 32. ANUL AL VIII—No. 91 jf abonamentele t \ ţara, pp »n . i I* , pe 6 luni. ' PiJ • P* ^ îmi. îAriâniltate pe an . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei .lentele ee priimesc la idnnnistruii». •’a iitnlA 10 bani număra «stricte 15 bani număra t TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. 80 Idem pag. [U, i 20 Reclame pag. III .... l 50 » » II .... 2 50 iHBnj,nrile ji inserţiile ae primesc ncnreştl , la Administrata ziarnlni it 'a Wwonrile de annnjnri Heinrit plinea, ffollzeile 12;—A. Oppelik. Stnbeb-atem 2;—Paris, C. Adam, rne Clemeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Mannscrlsele nelmprimate se ard. pitii Opositinnii din judeţul ilfov PENTRU ADUNARE E111. Protopopescu-Pache Colegiul II PENTRU SENAT Şţ Alexandru C. Catargiu Colegiul I loan Procopie Balanoglu Colegiul II [ntru cele-l'alte colegii, vom pu-in curent! numele candidaţilor). t?giele electorale pentru alegerea iţilor şi senatorilor viitoarelor ri legiuitoare, sunt covocate linea şi la termenile de mai Pentru deputaţi gini II, in zioa de 22 Aprilie egiul III, in zioa de 24 Aprilie egiul IV, in zioa de 26 Aprilie uleie de 10 şi 11 Aprilie se ?lege delegaţii colegiului IV, m art. 60 din legea electorală. Pentru senatori «egiul I, la 28 Aprilie. Jegiul II, la 30 Aprilie, legiurile universităţilor din Bucu-:şi Iaşi, la 2 Maiu. nnările legiuitoare sunt convo-fpentru ziua de 10 Maiu viitor. .şi, ast-fel inferaţi, să piară ei, şi toată influenţa votului lor de ast-tăzi, in hula şi scărba hunii. Deci, acela care ar avea nenorocita slăbiciune să dea ascultare, de astă-dată, la ori-ce ademenire din partea guvernului Roşu, ori a agenţilor săi; acela care ar consimţi să-şi dea votul pentru candidatul revisionist, acela se dă pe sine batjocurei, se recunoaşte miserabil precum il arată guvernul, işi dă moartea ca un nemernic, spre a nu mai fi şi a nu se mai pomeni de căt ca subiect de ris. . ] !?evisionisti si nerevisionfsti serurile, ori-căt ar fi ele a nri, nu au tăria pe carele le o \ propria mărturire a adversa- umşi de aceasta, noi vom da spre convingerea alegătorilor ţinta ce o urmăresc Roşii, ■Jupuiri ale noastre foarte co-izătoare cu trecutul lor, dar ele mărturii ale lui d. 0. A. i, făcute la Ateneu duminică, rilie 1883. ce a mărturit căpetenia roşiă, mătorul revisuirii, că urmăresce guvernul roşu, in privinţa co-or I şi II: şa dar noi, cari cerem re-tirea, voim... ce ? Pierderea aenţei ce o are astăzi fie-alegător din colegiul ăn-şi al duoilea prin votul 1 curat şi lămurit că guvernul 'ăt perzarea acestor doue colegii; mpede ca ziua că el zice acestor lolegie pe care lecalificădeco-„vreau săvSomor: (laţi-Uti TOÎ (lin sinul vostru, alegând iceia pe cari vi-i propun susţin eu!“ iă dar s’ar vota candidaţii gu-lui Rosetti-Brătianu, adică Ee-\ iştii, alegătorul din aceste două se va ucide pe sine, votul 1 a va mai insemna nimic pe vi-1 va remăne o otreapă, perdut • loiul neştiinţei ţăranului, pe care Vinul '1 cere să intre la un loc gătorii colegiului ăntăiu şi al u|:i pănă la venitul de 300 lei 1 visioniştii cer să se deso-«! insăşi aceste colegii pe izioniştii vor să pună, cu măna alegătorilor din co-* I şi II, stigmatul corupţi-‘L infamiei pe fruntea lor ; LIBERTATEA VOTULUI Legea electorală prin articolul 129 zice : „Nici un funcţionar judecătorsc „nu poate fi ales delegat sau mem-„bru al vre unei Adunări in districtul unde ’şi esercită funcţiunea, „precum şi in districtele limitrofe. Sunt mai mulţi judecători de tribunale şi Curţi cari au demisionat spre a se alege deputaţi. Insă in locurile lor nu s'au numit nimenea. Poate că ministerul de justiţie le reservă locurele pentru cazul cănd nu se vor putea alege ca se ’i numiască iar. Aceasta este nu numai o eludare a legei, care nu ingădueşte ca un magistrat să se poată alege injuris-dicţiunea tribunalului sau Curţei, ci şi o violare a liliertăţei votului. Magistratu care demisionează numai de formă, păstrăndu-i-se locul, cănd se presintă înaintea alegătorilor esercită cea mai primejdioasă influentă ; căci alegătorul care are judecăţi la instanţa candidatului, nu poate să voteze in deplină libertate, fiindu’i frică că a doua zi, reluăndu'şi funcţiunea, va fi apăsat. In interesul libertăţei votului, cerem ca ministerul de justiţie să coni-plecteze toate vacantele, spre a dispare frica dintre alegători. Cerem ca legea să fie respectată ! Estragem din legea pentru interpretarea legii electorale din 1866 şi pentru garantarea libertăţii alegerilor următoarele două articole : Art 20 Un articolul 63 se adaogă următoarele alineate : Toţi agenţii administrativi precum prefecţii şi toţi impiegaţii prcfecturelor, subprefecţii şi toţi impiegaţii subprefecturelor, şefii de poliţie şi toţi agenţii poliţieneşti, toţi procurorii şi judecătorii de instrucţie, având dreptul de-a vota, conform art. 17, ei nu vor putea vota de căt a doua zi de la orele 2 pănă la 4, şi nu vor remănea in sala de alegere decăt pe timpul necesar pentru a se da votul. Toţi aceşti impiegaţi nu vor putea sta nici in sala de alegere, nici împrejurul localelor de alegeri. Art. 23. 8° adaogă la titlul 8 al legii electorale următ ral articol final : Orice funcţionar administrativ sau judecătoresc de orice grad ce va ingera in alegerea deputa- ţilor sau a senatorilor, având a influenţa asupra alegetorilor prin presiune sau ameninţări de orice natură, se va condamna la închisoare de la 2 luni pănă la un an şi la destituire, pierzând pentru 3 ani dreptul de-a mai putea ocupa vre-o funcţiune publică. ’ * Dacă această ingerenţă se va traduce prin fapte de violenţă, precum sequestrarea alegătorului sau a candidatului, fapta tinzând a opri sau a strica alegerea, se va condamna la inchisoare de 6 luni pană la 2 ani şi la pierderea dreptului pentru totdeuna de-a ocupa vre-o funcţiune publică. Ordinele superiorului nu vor putea servi nici de scuză nici de circumstanţe atenuante ale culpabilităţii. Aceste ordine constatate vor servi a proba complicitatea intre superior şi inferior. După articolele aceste, combinate cu ’egea de responsabilitate ministerială, vinele comise in înţelesul lor nu se prescriu. Prescripţiunea începe abia din momentul, in care ministerial sub care ele s’a căniis, a căzut de la putere. Iată ceea 1 ce aducem aminte atăt alegătorilor,/rugaţi să dea cea mai mare atenţiune acestor lucruri ; căt şi agenţilor administrativi, cari ar simţi înclinarea de-a călca a pune : „« tont Seigneur tout hm- neuru, pe Beizadea Mitică. 1. Luminăţia sa Prinţul Dini. Gr. Ghika legea. Mai adaugăm azi la revista asupra cumulului ăncă 1111 punct, al d-lui Th Stefănescu, reproducând-o in 1. Efor la spitalele civile din Bucureşti................ 2. Preşedintele consiliului d administraţie şi al comitetului dirigent al societă-ţei d'Asigurare Dacia-Ro-mănia :.............. a.) Tantiema in consiliul d’Administraţie 6548 M „ „ comi- tetul dirigent .... 15280 c.) Jetoane de presenţă .......................600 6000 intregul ei. Bucureşti, 22 Aprilie 1883 De multe ori am susţinut in acest ziar că partidul pretins liberal con-stituc o adevărată Societate de es-ploatare a credulităţei publice, care vinde publicului naiv vorbe frumoase şi fraze sforăitoare şi primeşte in schimb realităţi sunătoare sub forme de lefuri, diurne, pensiuni, recompense, misiuni ctc. — Am avut curiozitatea se resfoirn budgetul sau mai bine zis numeroase şi variate dgete şi eată rezultatul no complect incă, fiind că multe ne-a scă-iat, al investigaţiunilor noastre. Supunem această mică lucrare statistică bieţilor contribuabili cari, suntem siguri, au primit pentru ser-lătorilc Pascilor biletul galben cu 4 şi 6 zecimi adiţionale a d-lui Perceptor al Guvernului liberal şi ultraliberal de averea publică, şi pe cănd săracul muncitor adună leu cu leu ca să poată potoli setea acestui Gar-yanlua nemilostiv, sunt alţi contribuabili mai favorizaţi de soartă, cari nu numai sunt păsuiţi, dară cărora li se distribue diurne, pensiuni, lefuri, jetoane do presenţă şi ne-pre-senţă, tantieme etc, ale deosebitelor stabilimente de favoritism create tot cu banii celor d’ăntâi anume pentru aceşti din urmă, pentru a’i imbogăţi şi a le inlesni mijlocul de a’şi zidi palaturi pentru dînşii şi rudele lor. Dăm un mic rezumat de aceşti favorizaţi in capul cărora nu vom uita 3. Preşedinte in consiliul d administraţie al căei ferate Lemberg-Cernovitz-Iaşv. jetoane de presenţă .... 4. Preşedinte in consiliul d’administraţie al Societăţei de Construcţiuni, jetoane de presenţă ................... 5. Preşedinte in consiliul d'administraţie al creditului fonciar Rural jetoane de presenţă.................... 6. Preşedinte in consiliul d’administraţie al Regiei Tutunurilor şi al Sărei,"jetoane de presenţă .......... 7. Preşedinte in consiliul d’administraţie al Domeniilor Statului jetoane de presenţă 8. Preşedinte al Senatului, cu diurnă in perspectivă. 9. Preşedinte al Societăţei funcţionarilor Publici, jetoane de presenţă .... 22428 1000 1000 3000 9.. Membru in consiliul d’administraţie al Regiei Tutunurilor şi al Sărei, jetoane de presenţă . . . . 10. Membru in consiliul d’administraţie al societăţei Geografice ? 800 49,726 800 800 4. Dimitrie Sturdza 1. Ministru de estonie . 2. Senator cu diurnă in perspectivă................. 3. Director al Creditului fonciar Rural .... 4. Membru la oficiul Statistic . . ,............. 5. Membru in consiliul d’administraţie la Regia Tutunurilor şi al Sărei, jetoane de presenţă .... 6. Preşedinte al Academiei 7. Administrator al averei Prinţului Mihail Sturdza ('punem şi acest din urmă con-deiu, fiind că nu e permis ca un om al căruia timp trebUe să fie deplin absorbit cu atăte slujbe publice gras plătite, ca să mai găsească timpul a se ocupa cu administrarea unei averi streine)......... 30,000 18,000 300 800 30,000 79,100 60 35088 2. Dimitriâ Kariagdi 1. Primar al Capitalei 2. Pensionar al Statului 3. Deputat cu diurnă de 2. galbeni pe zi, socotită pentru 6 luni............... 4. Preşedinte al creditului fonciar Urban.............. 5. Preşedinte al Societă- ţei pentru învăţătura Poporului Romăn ?............... 12000 11000 4050 3000 5. Doctorul Rimniceanu 1. Membru la Comitetul permanent d'IIfov.......... 8,400 2. Deputat cu diurnă de 2 galb. pe zi pentru 6 luni 3. Medic la şcoala militară ................. 4. Profesor de Pathologie 5. Doctor la spitalul de copii • ................... 4,050 3,600 5,000 30050 3. Petro Aurelianu 30,000 8,880 4,996 4,050 1. Ministru de culte şi instrucţiune publică . . . 2. Director şcoalei de n-gricultură .... 3. Profesor la Ilerestreu 4. Deputat cu diurnă de 2 galbeni pe zi, pentru 6 luni...................... 5. Membru al Academiei ? 6. Membru in consiliul d’administraţiune al societăţei Unirea, jetoane de presenţă................ 600 7. Membru in consiliul d’administraţiune al societăţei Economia, jetoane de presenţă................ 400 8. Preşedinte ai consiliului general d ilfov ? . . . 8,400 29,450 6. Gogu Cantacozino 1. Director la Regia Tutunurilor şi al Sărei. .... 20400 2. Membru la Consiliul de Administraţie la casa de Depuneri ...................... 800 3. Membru la Consiliul d administraţie al Domeniilor Statului 800 4. Membru la Consiliul d’administraţie la Creditul fonciar Rural............... 3000 25000 7. Colonel Nicolae Bibescu 1. Yice Preşedinte al Se- natului cu diurnă in perspectivă .................. 2. Pensionar al Statului 9000 3. Efor la Aşezămintele Brăncovinesci.............. 12000 4. Membru in Consiliul d’administraţie al Casei de Depuneri.................... 800 21800 8. Pană Buescu • 1 Deputat cu diurnă de 2 Galbeni pe zi pentru 6 luni 4050 TIMPUL 2. Director al Socictâtei d'asigurare Unirea............. 12000 ;l. Profesor la Herestreu cu leafâ şi diurnii......... 4996 4. Membru la Comitetul Teatrelor .............. 3600 5. Consilier ajutor la Municipalitate .............. 8000 32646 9. Tlieodor Stefănescu Director la şcoala de co- merţ anual lei................... 600 Profesor „ „ ,, 4400 Director la Banca Naţionala ......................... 12,000 Tantiema de Ia Banca Naţională . 12,000 Censor la Fabrica de hăr- tie (jetoane).................. 1,000 Epitrop la Biserica Negustori (? ?).............. Total 30,000 Această listă nu este complectă: e greu a-i urmări in nenumăratele sine-cnri in care se ascund patrioţii noştri şi de sigur că am făcut multe omisiuni fără voe. Vom publica peste curând o listă nouă şi rugăm pe publicul contribuabil, din al căruia sănge se ingraşă aceste lipitori, să ne trimeaţă toate informaţiunile trebuincioase. Cum vedem, patriotismul a devenit un adevărat comerciu şi in-că din cele mai lucrative, care pe lângă altele multe mai are şi acest avantagiu că nu plăteşte nici chirie, nici patentă nici zecimi fie comunali fie judeţene, nici are trebuinţă de vre un capital fie intelectual fie bănesc. „Bon appetit Messieurs11-. ______ŞTIRI TELEGRAFICE Cairo, 2 Maiu. — Lordul Dulerin a plecat azi spre a se intoarce la Constanti-nopol. Circula sgoniotul că a iscălit cu guvernul egiptean o invoiala pentru ocuparea Egiptului de către trupele engleze pe un timp de cinci ani. E invederat eă reforma electorală, in favorul căreia s’adeclarat in sfărşit şi d. Ioan Brătianu, nu tinde la alta de căt a pune sufrajul întreg in măna armatei sale de funcţionari şi de-a face ca suflet de om in ţara asta să nu mai poată trăi decăt graţie acestei hidre improductive cu zeci de mii de capete, care se numeşte mecanism guvernamental. D. 0. A. Rosetti ănşuşi se plângea mai dăunăzi că aşteptăm totul de la guvern, nimic de la iniţiativa proprie. „Guvernul zicea acum câteva luni Romanul, „devine un fel de maşină pneumatică care „absoarbe toatfe puterile vii ale naţiunii şi „nu lasă loc de la nici o di-svoltare individuală, la nici o iniţiativă liberă. Piste na-„tural ca ’nti’o asemenea stare de lucruri „să se vorbească in ori-ce moment şi la „orice oeaziune de vizirat. Nici nu poate „un şef de guvernământ să fie altfel de „cât atotputinte. Chiar fără voia sa el este „silit să aibă inriuriri pretutindenea, căci „toate instituţiunile, de orice natură, depind „de densul.“ Dai- ce insemnează desfiinţarea colegiului I de căt a pune la dispoziţia guvernului păna şi acea mână de oameni cari n'au nevoie să ceară nimic de la el, de vreme ce cultura şi averea lor ’i face neatărnaţi? Numărul funcţionarilor a crescut din nefericire sub guvernul liberal in progresiunc geometrică. Numai atomizarea comunelor rurale a făcut că, unde odinioară era un primar, sunt azi patru, unde era un scriitor sunt opt. Rescumperarea drumurilor de fier şi luarea regiei din partea statului a 'înmulţit cu zecile de mii—după mărturisirea d-lui Brătianu ensuşi—funcţiunile dependente direct de la stat. S’a luat de la străini şi s’au dat la Români, zice d. Brătianu. Aşa este : nimeni n'o contestă. Dar oare asta sa fie cestiunea principală V Lăsăm) la o parte drumurile de fier, cari, daca azi lucrează cu pagubă, se spera că odinioară cel puţin vor lucra cu căştig, restul de funcţionari, de la regie şi de la alte resorturi, sunt oameni a căror activitate— oricât de onorabilă ar li — este improductivă. Putea-va cineva să numească „producţ*mieu regia de ex. a cărei unică activitate consistă in a înzeci preţul tutunului de la măna producătorului păn’ la mana consumatorului ? Ei bine, iata mii de oameni, cărora Dumnezeu le-a | dat musculatură, pentruca , miş-căiid-o să producă muncă mecanică, cărora le-a dat creer, pentru ca miş-căndu’l, să producă munca intelectuală şi cari n’au altă treabă pe pământ decât ca, printr’o organizaţie, foarte complicată şi cu o sumă de resorturi—să scumpească iu mod artificial tutunul. Daca această suină de oameni, luaţi unul câte unul, ar face toţi astronomie bunăoară, ştiinţă carfi şi ea, in puritatea ei, c improductivă, totuşi ţara aceasta ar fi cu mult mai folosită. Echivalentul de muncă fisică care întreţine suma această de oameni, s’ar traduce in ei intr’un echivalent de muncă intelectuală, fără folos immediat, danie sigur mai preţioasă şi mai esenţială de căt... scumpirea tutunului. Şi daca intrebăm cine ţine in spinare această sumă de oameni, care nu ne face nici măcar bucuria de-a contribui prin lucrarea ei intelectuală la ridicarea nivelului de cultură a poporului nostru, vom trebui să respundem neapărat: cine alt de căt producătorul mare şi cel mic, ţăranul mare şi cel mic, asupra cărora se resfrăng in linia din urmă toate greutăţile sociale. Şi apoi se mai miră cineva că a-măndouă clasele de producători, proprietarul mare şi ţăranul, dau îndărăt, că li se substitue străinii, cari işi fixează in immobile averile făcute prin cămătărie, că ţara întreagă ameninţă a sc impărţi in două mari grupuri de oameni: funcţionari româniişi proprietari străini ? Cum să poată fi altfel când statul ănsuşi este acela care tinde a de-trage pe Român de la orice muncă serioasă şi productivă, când pentru fie-ce absolvent a patru clase primare există directorate de bancă şi sinecure publice bine plătite, când guvernul este acela care favorisează coruperea oamenilor prin crearea de posturi Imdgetare din ce in ce mai numeroase ? Pe lângă armata permanentă care, din cauza relei noastre situa,ţii internaţionale, cată să fie mare in raport cu puterea noastră economică şi consumă 40% a budgetului ordinar, cheltuiţi iu mod improductiv, d. Brătianu tinde parccă a preface şi restul ţării intr’o armată de funcţionari salariaţi şi votatori in care să se'nregimen teze toată suflarea omenească. Cine ştie ce curat machinalâ e. activitatea imensei majorităţi a celor ce sgirie hârtie şi cine ţine seamă de faptul că orice lucrare machinalâ şi improductivă tăi lipeşte pe oameni, nu se va mira de aerul de secături pe cared are aproape toată generaţia noastră guvernantă. Mintea unor asemenea nenorociţi degenerează, precum ar degenera musculatura unui om care-ar şedea toată viaţa in pat.i Moleşi rea instrumentului intelectual, lenea, de-a gândi, proprie tuturor biurocraţiilor, şi ca resultat final, incapacitatea de-a munci in mod productiv, iată rodul atotputerniciei statului, precum o visează d-nii roşii. Şi nu e de ajuns puterea monopolizatoare care-o are deja statul, păna azi ; d. Brătianu mai tinde a absorbi şi a majoriza pe de-a-pnm-rea şi puţinele elemente independente din colegiul I, cari, de rău de bine. ne-au dat păn’acuma pe oamenii serioşi şi e’o erudiţiune mai solidă şi a căror desinteresare e garantată pânda un grad oare, care prin neatârnarea lor economică. Daca privim cum soarele, mişcând uriaşul său corp arzător, trimite enorme cantităţi de căldură şi lumină universului, cum acea căldură, absorbită de aer se preface in vânturi, absorbită de suprafaţa mării, se preface in nouri şi ploae, absorbită de uscat sc preface in păduri şi câmpii înfloritoare, in viaţă şi mişcare, —vom vedea că esenţa proprie a universului văzut e mişcarea, e munca. De aceea tot ce se mişcă şi munceşte se desvoltă: tot ce nu munceşte, degenerează. Statul român numai, ca o esccp-ţie do la regula universală, pare-a.!'fi acea curioasă instituţie, care vrea să monopoliseze totul şi să ia oamenilor orice motsv.demişcare şi de muncă, dăml fie-cărui absolvent a patru clase primare căte-o ţiţă a budgetului ca resplată pentru perpetua inşi-rare de slove negre pe hârtie albă. Pentru a realiza pe deplin acest ideal, vrea revizuirea constituţiei şi legii electorale, iar pentru a face presiune asupra alegătorilor, ministrul-prezident se coboară ănsuşi la rolul de agitator, de unde ne fericeşte cu cele mai curioase teorii asupra istoriei române sau a dreptului român vechiu, pe cari le cunoaşte atât de bine ca şi pe-ale Chinei. La Ateneu, înconjurat de sute de lefegii, cari nălăjduesc intru d-sa, nu s’a sfiit a calomnia pe adversarii sei politici. Despre Lahovăreşti a zis de ex. că n’au tradiţii in ţară, că nu cunosc, ţara, nefiind de la descălecătoare. Ca şi când Brătienii ar ti din zilele lui Radu-Negru! Măsura simţului istoric şi a tradiţiilor d-lui Brătianu este prefacerea mormântului lui Mircea I in puşcărie, pentru a crea o sinecură unei rude a Si-mulescului. Cu asemenea antecedente d. Brătianu este de sigur cel din urmă care-ar avea dreptul de-a vorbi de tradiţii. Iar pentru a dovedi că se razimă pe elemente independente, d-sa citează trista figură a prinţului Dimi-trie Chica: Esprim in (aţa lumii, in ai u l.oa d-voastră omagiele mele principelui Diimtrie Ghica, care la toate oeaziunile cele mari, a uitat de unde vine, care o clasa din care e?e, curi i sunt amicii de inimă şi a dat tot de una concursul sfiu acolo, unde-a vfi/.ut că un interes mare naţional o in joc şi poate li in pericol. La această laudă, adusă celui ce cumulează lefuri de 3b,000 pe an, vom cita ca respuns câteva pasaje din Romanul d-lui I. C. Brătianu. pentru a ilustra proverbul latin: „Tompora mutantur et nos mutamur in illis.“ Guvernul Golescu Brătianu a angajat afacerea (Stroussherg). Guvernul Dumilni (jliica Boerescu a ©-i'ectuat'o, a subscris contractul, a dat afacerea... Ei sunt cei cari au compromis afacerea şi pe lângă densa, ăncâ şi ceea co cu nici un preţ nu trebuiau să compromită, precum au făcut cu lai moaşele doini ehei, cari trebuiau să fie inclusă lada cu averea ferii, prin .lacques, prin Brandt, prin renumitul Ambron, prin trăsnitoarelo opistolo puse in dosar, prin manoperele d-lui Boerescu, şi prin faimoasele raporturi duble, unul public ş’altul secret, al d-lui Vâcărescu.... Ce se cuvine d-lor miniştri Dumitru Ghica, Boerescu ş. c. 1. sub administrarea cărora sau făcut mişeiiile in traseuri, in proiecte, in planuri, in construcfiune şi toate celelalte uriaşe şi ruşinoase hoţii, atât de bine cunoscute şi dureros plătite do fără ? j Romanul, 24 şi 25 aprilie 1875). ... D. Boerescu, ministru, deputat şi membru al mai multor societăfi financiaro şi comerciale; d. Dumitru Ghica deputat, preşedinte al Camerei şi ’n acelaş timp preşedinte al consiliului de administrare la societatea Bleichroder ? Ce fol ? d. Dumitru Ghica, preşedinte al Camoroi şi ’n acelaş timp preşedinte al societăţii Bleichroder, care ne-a ’nşclat şi ne stoarce mereu la milioane şi d. Boe-reFC-u găseşte că aceasta, este cu totul corect ? (Românul, 8 luniu 1875). Judecat după şirurile de mai sus ale Românului, prinţul Dumitru Ghica işi dă concursul acolo unde... se fac mişelii, uriaşe şi ruşinoase hoţii, el prozidă societatea Bleichroder, caro ne-a ’nşelat. c’un cuvânt ele ori unde... un interes mare naţional e in joc şi poate ti in pericol. Felicităm din inimă pe d. G. Ver-nesen pentru succesul strălucit, obţinut in colegiul I de Ilfov. De săptămâni întregi se luaseră cele mai ademenitoare măsuri pentru a atrage pe alegătorii colegiului in mrejele guvernului. Negustori numeroşi din piaţa Bucureştilor, cari au credit deschis la „Banca naţională11 ştiau de ex. că d. Cămpineanu, ca actual ministru, pregăteşte un proiect do lege care să permită cumulul mandatului de deputat cu postul de guvemor şi întoarcerea sa la acest post. De teamă de-a nu întâmpina acum sau pe viitor greutăţi in privirea creditului lor la bancă, ei au votat pentru d. Cămpineanu, deşi opinia lor era pentru d. Vcrnescu. Afară do aceea s’au înfiinţat la noul ministeriu al domeniilor două consilii, create anume in preziua alegerilor, pentru ca prin numirea de consiliari să sc atragă asemenea căte-va voturi din colegiul 1. Cu toată presiunea aceasta care se îndreaptă orbiş la averea şi vanitatea oamenilor,—d. G. Verncs-cu a intru nit 220 de voturi. Din cele 222, întrunite de d. Căm-pineami, sunt unele contestabile. D. StătescTi — actual ministru al justiţiei — a votat fără drept, pentru colegul sân. Cei doi miniştri au stat neclintiţi in sala alegerii, deşi legea electorală mi Ic dă acest drept. CRONICA D. doctor in medicina Nicolae Ke < fost medic primar la spitalele Efori! Bucureşti, s’a numit in postul de primar al consultafiuuilor gratuite spitalul Gol tea, in locul d-lui doctor lexiauu demisionat spre a’şi exersa i la pensiune. D. doctor loan M. thilentinaanii medic primar al jiidofiilni Vlaşca, s'g in postul de cap al serviciului statis cancelaria direcfiunei generale a seri sanitar. * f). doctor in medicină Emanoil | o numit in postul de dirigont al se|| lui statistic-medieal din Ta.şi şi al ji| lui ştiinţific. D-l doctor M. Georgandopol, ^ medic-seeundar la spitalul St. Troim Tătăraşi, s’a permutat in asemenea j sg află vacant la spitalul din Tergu-j tu, pendinte do epitropia spitalelor j St. Spiridon din laşi. 1 D-l N. Ionescu s’a numit controlor a( fiilui Olt. Direcţiunea generală a serviciului s aduce la cunoştinţa generală că giv elin a oprit cu desăvârşire importul cei şi al celor-alte produse de carne d provenind din America, din causa trf Aceleaşi produse provenind din alte sunt autorizate a intra numai după f tarea unui certificat de la autoritate! tară din ţară de unde provin ele, vii consulul elin competent. Directorul uzinei de gaz, d. Robeiij lipeşte puţin va părăsi conducerea al mare stabiliment. In timp de nouă a zile, de cănd d-sa este in corpul a ® intreprinderi, ea a progrestat sub toaBp» f* tele de vedere şi a dat părţilor întâi" beneficii insemnate. ■1 PROCES DE EREZIE 1 Aflăm că prea sf. sa păr. Caliinc‘ politul primat, după denunţarea unui lugâr scandalos, a cerut de la miniştrii stmefiunii să dea in judecată pe dr. lţ Constan.ineseu supt învinovăţirea : 1) . Că ar fi eretic. 2) . Că ar fi insultat pe mitropolitul mat zicând că acest din urmă de căn, . J ca mitropolit nu a făcut nimic pentru ci numai scandaluri, că a introdus silii in biserica, aşa că nici un protopop ţi un preot nu se face fără bani; ca a 9 po nenorociţii de preoţi introducând rupţiunea intre dânşii ; că este incufl de nişte greci şi de nişte călugăraş daloşi, persecutând in acelaşi timp pe oţii oneşti şi cu capacitate şi in fii mitropolitul primat s’ar fi făcut pan! puind pe ai sâi să scrie panflete in seu „Ortodox". Aceste şi alte acusări ne adevăr aduc d-lui dr. Barbu Constantineseu, gâud prin aceasta zizania in biseri ' mână, ca să o exploateze. Noi ştim că acum căţi-va ani ai Mitropolit Prtmat indată după suirea scaunul Mitropoliei din Bucureşti negreşit de călugării cari 1 incunjura, rut do ia Ministerul Instrucţiunii să . tue pe D-r. Barbu Oonstautinescu din tul de profesor do la Seminarul ce supt cuvânt că este eretic. Negre? Ministrul de atunci a refusat a destitj profesor po simple bănueli. Acum Păr Mitropolit Primat apei sub actualul Ministru va reuşi mai Aşteptăm cu nerăbdare resultatul auc fior iu .fipi ţpf - si; ai I ii fi Format ţi «oii D. colonel N. Snbovici este numit membrii in consiliul de administraţie al regiei tutunurilor şi sărei, iu locul rânnis v icant prin demisia D-lui B. 9. Aurolian. D. Em. Atanasiu a fost numit membru in consiliul de administraţie al casei do depuneri, consemnaţiuni şi economic, in locul D-lui G. Cautacu-zino demisionat. Din Alexandria primim unuătol rclaţiuni cărora le dăm loc oare care întârziere, din cauza mulării de materii. Ah’xtuiih'ia 11 Aprilie l Oraşul nostru a avut, zilele acestea, tinsa onoaro de a fi vizitat de d-nu Ib nescu, d-nu General Mânu şi d-nu Nj Eleva. Penlru coi doi dintăi n’a fost o căci ne sunt cunoscuţi do mult atăt i| moni mari do Stat in ţara aceasta, ea cei mai mari propriolaii din judeţull tru. — Ast lei, dar, legătura ce au c| «-j Nostru ca mari proprietari şi ea mai iimiina mandataii ai noştri, ani avut a-or asia a ne vodoa şi a convorbi das-ikeresolfi Judeţului şi alo (r-ii. Ceea . surprins insa a fost visita d-lui Ni-H|eva. l)-sa, caro nici o data pana i n’a cunoscut de cat pe cliartă undo .rasul Alosandria, de asta data (!) ,>) i-a tăcut onoarea de a'i face visi-Imii credeau c’a avut vre un proces î,mi Măgurele, şi, per/,arid vaporul, a J|aoit sa fata călătoria spre Itucureşti t, profilând ast-fol oraşul nostru le praful lasat de pe cişmele au-|.ersoane a d-lui Nicolae Fleva, cre-j [I un al poporului ; — alţii mai priiţi vorbeau ca visita d-ei sale nu se 4şto do cat împrejurărilor mişcării e-jffio, desfăşurata cu atata energie din sil Guvernului prin sateliţii sfii. ndever aşa a şi fost. — Căci, îndată sit s’a şi anunţat o intruniro elec-la Şcoala do bieţi No. 2. Dar, pen-onor. d-nu Fleva nu venea ca sim-lţ,oan. după cum veniseră d-nii G. u şi d-nu General Mânu, ci. im-cu haina oficialităţii, semnul de dis-s’adat de către agontii administrativi, i, la scara Hotolului aştepta un gar-sărcinat a face primirea, onorurile cu-unei porsoano oficiale, ipt ore seara fiind hotărât a se faco irea, do mai nainte pană ce d-nuFio-i nu sosise in sala adunării, un pro-rbal aştepta pe catedră să fie subs-î alegători, după indomnul agenţilor istrativi, fără sa fie citit măcar. — 1, in căt, fără ca adunarea să fi luat resoluţiune, nici inainte nici in ur-lor rostite de d-nu Fleva, acest pro irbal era făcut mai de inainte cou-ne-adevâr intru căt nici vorba făcuse despre alegerea vre-unui Co- umâtate oră după cea hotărâtă, so-fi-nu Fleva, găseşte in sală intre alţii plpretect, primar, poliţai, perceptor, .tor de ocol, Comisir, sub-comisar şi e toţi funcţionarii administrativi cari oră cu toţi să pue in evidenţă con-ui ce au dat pentru adunarea alegă r la espusa întrunire, fine, d-nu Fleva suindu-se pe Cate-i ineeput discursul sân care a fost tai teribil recpiisitoriu de acuzaţiune al îrelor trecut0, in special al membri-posiţiunei unite, caii, după d-nia sa, la 1876 aduseseră ţara la poire. — Şi alegătorilor trase întrerupte din Jur-..Tiiupul", Binele Public" „Resboiul" Kmănul“ Ie da un sens cu totul con-de ceea ce conţinea idea luată in in-îea ei, silindu-se, după jurnale a con-pe alegători că fericirea ţârii, că glo-, că esistenţa ei chiar, nu datează de b cănd d-nu Ion Brătianu este iu capul Inului!... ţ>i, d-nu Fleva, ca să’şi afirme şi mai teatre alegători .importanţa d-ei sale îă, n’a uitat a le spune că era trimis -artea Comitetului Central electoral din Ieşti, care are de preşedinte pe Prin-i Dimitrie Ghica, sâ impace dorinţa olului electoral din Turnu-Măgurele ţand că discursurile d-ei sale, ţinute tesfă ocasie, voia să fie rostite in faţa marilor politici, ca d-nu G. Vernescu nu General Manii, dar aceşti d-ni imit cu răgi ii 1 a veni la întrunirile a-ite de d sa, căci au sosit tot deauna înă-i. lă-zi, zice d. Fleva, cănd veneam la ţudria am intălnit pe drum, ducându-e Turnu-Măgurele, pe d-nu General care, se^vede, n’a avut curaj a 11 de |i la această intruniro de aci, precum Veruescu n’a avut curajul să fie la in Turnu-Măgurele; apoi, continuând, minat rugănd pe alegetori să voteze a revisuirea Constituţiunii, singurul ‘ prin care s’ar putea aduce prosperi-ferii. această adunare aflăndu se din intâm-şi d-nu Ton G. Săndulescu-Nănovea-iigat de alegetori a luat cuvântul râs-nd celor zise de d. Fleva, aşa in căt roasele aplausa co primea din partea j orilor a impresionat atăt de duroros nu Fleva in căt chiar in acea noaplo at la Bucureşti. i, d-nu Fleva cerând cuvântul a r4s-1 • d-lui Nănoveanu, alegătorii, decla--so satisfăcuţi, au părăsit sala şi ast-nu Fleva găsindu-se nevoit a predica •Gii a plecat fără să mai aibă parte vânt, urmat de droaia funcţionarilor la Hotelul unde ’şi avea locuinţa. Nici spaţiul, nici posibilitatea d’a se lua note după discursurile d-lui Fleva şi Nă-noveanu nu ne permite a espune pe 1-ug ceea ce fiecare a rostit, dar ne încercam sa vâ dăm in scurt o mică relaţie dospi o ceea ce d-nu Fleva a susţinut şi la ca-rn 'l-nu Nănoveanu a răspuns. I'iind mai scurte, dar mai substanţiale nbiecţiunile d-lui Nănovoanu, reproducem pe căt putem cam acestea : „Nu este adevărat, a zis d. Nănoveanu că Oposiţiunea unită urmăreşte idea d’a da jos po guvernul actual şi să ajungă dânsa la putero spre a face se reinviezo vechile privilegii îngropate cu Regulamentul Organic despre care D-nu Fleva ne vorbeşte. Opo siţiunea unită voind ne-revisuirea Consti-tuţiuni actuale, dar aplicarea ei cu sinceritate, doreşte prin aceasta să fie ordine şi stabilitate in ţară, prosperitate in eomerciu şi finanţe, garanţie pentru proprietate şi libertato cu o bună şi înţeleaptă administraţie şi justiţiei, singura lege care asigură Cetăţenilor toate acestea cănd ea se respec -fă do cei ce guvernează.“ Ar mai 11 putut adaoga D-nu Nănoveanu că, daca e cine-va in acestă ţară care tre-buo să fio bănuit do asemenea idoi rătă cite, apoi asemenea persoane nu se găsose intre membri oposiţiunii unite; căci nici n-nu dintr’inşi nu sunt şi nici că păstrează nici unul din titlurile de nobleţe desfiinţate plin Constituţiunea actuală, ca acela de „Principe" cum se găseşte păstrat de persoane puse in capul liberalului Comitet Central electoral. In privinţa risipii de bani publici imputate guvernului Conservator in profitul membrilor lui şi in paguba ţârii a obiectat D-nu Nanoveanu că neadevăr este şi acesta. Şi, a intrebat : „aţi putea Onor. D-le Fleva să ne arătaţi cui guvernul Conservator a dat pensii reversibile şi cari din miniştri sâi s’au îmbogăţit in timpul guvernului lor?.. De sigur că nu. Ia ubaţi-vâ in partidul din care D-voastră faceţi parte, că veţi vedea mulţi care altă dată umblau in mijlocul ierni cu haine de dril, astă-zi îmbogăţiţi, deveniţi milionari. Nu le pronunţ numele, căci sunt aşa de cunoscute in ţară, in căt se ştie şi de noi toţi cei ce suntem astă seară aici. —Cum? prin ce minune, intr’un timp aşa de scurt deveniră milionari ? Unde sunt comorile ce ei au descoperit din care au scos acele milioane? Şi mai vorbiţi de prosperitatea ţârii, de plăţile făcute regulat do tesaurul public cănd aţi creat hărtia monedă ? Cănd aţi făcut atătea împrumuturi deghisate? Cănd aţi impus atătea dări pe proprietate şi pe comerţ ? — Lăsaţi, lăsaţi locul altora, ţara nu vă mai voeşte! (Aplause prelungite)". In privinţa Regalităţii, şi Onoarei militare ce a căştigat ţara din resbelul trecut, fapte cu care d-nu Fleva voia a glorifica tot pe d-nu Ion Brătianu, a obiectat: „ Aţi uitat d-le Fleva, că istoria acestei ţâri datează ancă de mult? Că gloria militară pe căm-pul de resbel e incâ de secoli un atribut al neamului şi săngelui românesc? Dar atâtea victorii repurtate in diferiţii timpi ai istorii noastre naţionale, nu dovedesc cu prisos că românul ştie sâ se bată pentru patria lui, iar nu pentru ochii cutărui sau cutărui persoane ? Cum ? Aţi crezut d-sfrâ că armata noastră ’şi-a făcut datoria pe câmpul de râsboi nnmai pentru gustul d-lui Brătianu ? Nu. Ori care ar fi fost guvernul, militarul român .ştie să’şi facă datoria pentru ţara lui, iar nu pentru cutare sau cutare guvern. Şi, apoi, cam cari au fost generalii cari au condus lupta po câmpiile Bulgariei? Oare? Un general Mânu caro a făcut şi face onoare corpului militar şi despre care ar trebui să vorbiţi cu mai mult respect, n'a fost el acela care.s’a lup tat in capul oştirei româneşti? Lăsaţi şi terenul acosta că nu vâ este Coloşilor, răci când este vorba să căutăm ce am câştigat vedem că am eşit cu un braţ rupt (Basarabia) cu împământenirea ovreilor şi cu Dunărea pierdută vâr.săndu-se in van atâla sânge al fiilor acestei ţâri deosebit milioanele cheltuite". In privinţa necosilâţii rovisuirii (Jonstitu-ţiunii basatâ po motivul că unirea colegiului l-iu cu al II-lea formând un colegiu mai maro prin aceasta scapă de supt in-lluinţa administrativă, d-nu Nănovoanu a obiectat; „Do ce guvernul actual nu dă ordin prefecţilor, sub-profecţilor şi tutulor color al(i agenţi administrativi sâ respecte libertatea alegerilor ? Prin urmare sâ nu influenţeze nici direct nici indirect asupra alegâtorilor, ca sâ so văză puiitalea cugetării acestei cereri de revisuire, dacă es*e TIMPUL sinceritate şi nu se ascunde aci altă in-tenţiune. Aţi putea d-strâ d-lor alegători sâ afirmaţi că astăzi chiar vre-unul din a-gonţii administrativi nu v’a şoptit nimic in privinţa acestor alegeri viitoare ? Do sigur că nu. Dar decoraţiile asvârlite cu atâta profu-Riunu, acum câto-va zile, înaintea alegerilor nu dovedesc ele ce voeşte. să facă guvernul astăzi ? Stăpâni sunteţi fio care din d-stră pe votul co aveţi,.dar gândiţi-ve că râul ce s’ar causa cu un vot aruncat fără multă cugetare, este ireparabil, şi in van se va căi atunci alegatorul care n'a ştiut să liseze bino d» drcptnrilo ce Constituţiunea ţârii ia dat! Gândiţi-ve că argumentele onor. d-nu Fleva invocate astă seară in sprijinul idei rovisuirii Constituţiuiiii, inegrind cu inverşinnare pe adversari, sunt arme tocite. Calaţi dar a vâ feri de această cursă ce vi se întinde pentru a face să triumfe o ideă funestă. La 10 curent, sosind d-nu Vernoscu din Turnu-Măgurele a voit sâ aibă o in-trunire electorală , şi a anuntat’o pentru opt oro seara cu siguranţă că sa-laj localului scoalei do Isteţi No. 2 va li deschisă şi d-sale, după cum a lost deschisă pentru d-nu Fleva. A !.. dar asta nu se putea. D-nu Fleva ora trimisul Comitetului eleni oral Central liberal din Bucureşti, po cănd d-nu Vei-noscii era un membrii al Comitetului electoral al oposiţiuni unite. Şcoala nu putea servi de local pentru desvoltarea şi comunicarea ideilpr venind do la d-nu Vernescu, cel ce cu atâta energie a susţinut in camera do-pntaţilor inDunâtâţirea soartei corpului profesoral, căci era reservati d-lui Fleva, cel ce eu atâta furie a voit să loveassâ in drepturile câştigate ale apostolilor luminei, opu-indu-se cu toate forţele sale la admiterea projeetului de gradaţiune !... Pentru sosirea d lui Fleva autorităţile toate fuseseră puse in mişcare, tofi cu toţi se intreceau să’i procure local şi sâ adune pe alegători vrănd nevrand. Sub-prefectul plăşii, poliţaiul, comisari, sub-eomisari, primar, judecători de. ocol, toţi aceştia cari au luat parte la întrunirea d-lui Flevâ nu s’au arătat la întrunirea provocată de d-nu Vernescu pentru că presenţa lor acolo ar fi fost poate un indemn pentru alegători a veni Ia adunare, pe când ei doreau din contră. Totuşi alegătorii au umplut sala şi discursul ţinut de d-nu Vernescu de la in-ceput şi până la sfărşit a fost intr’una aplaudat de public cu toată silinţa agenţilor administraţiei de a face pe alegători sâ nu vie la locul întrunirii. Primarul refuzând a lăsa sala scoalei liberă şi pentru întrunirea provocată do d-nu Vernescu cu un zimbet ce caracteriza pe omul lipsit de simţimen-tul dreptâţei şi al libertăţii, a răspuns d-lui Săndulescu că consiliul comunal nu î’a dat avizul ca să incuviinţeze această întrunire in sala şcoalei, din care cauză întrunirea a avut loc in sala Hotelului Concordia indig-năndu-se alegatorii şi mai mult din cauza acestei procedări a primarului intrecându se care de car6 a veni la adunare care s’a risipit la 11 ore noaptea, cănd d-nu Vernescu a terminat dăndu-se jos de la tribună in aplausele cele mai vii, retrăgăndu-se obosit la locuinţa ce ’ia fost pregătita de unde a plecat a doua zi pentru Bucureşti. A. Parascliivcscn. De peste Carp,aţi Ciungiţi.—„Gazeta Transilvaniei" anunţa râ un transport de Ciangăi a venit din Bucovina pe la Borgo-Prud şi Bistriţa şi a plecat in noua lor palriâ din ţinutul Pan-c.iovei. Pe vr’n 40 de cănite cu câte duoi cai veniră vr’o 180 bărbaţi, femei, copii din comuna I tensegils, ducând cu sine multe unelte casnice. Atăt in Borgo-Prud cât şi in Bistriţa an fost bine ospelaţi de către primăriile şi de către ungurii de p’acolo. Paul Somssieli, preşedintele comitatului de acţiune, care a fost însărcinat cu „repatriarea Giangâilor" se laudă in „Posti Naplo", câ in loc de 1000, cum avea in-lenţia la ineeput, a adus 2000 do (fiangiV', graţia ofrandelor in suma do 50,000 fiorini, dar că mai mulţi nici-docnm nu poate repatria. Nu vi im co o să iueonpâ, şi cu a-coşti 2O0O, căci deja so plâng de mare lipsă şi .^palrioţii" nu se prea grăbesc a impârli cu ei pâinea de toate zilele. INGERINŢE LN AEUORRI Primim următoarea telegramă din T. Măgurele : Iată cum se face alegerea coleg. II din Teleorman. La colegiul I fe-care alegător trecea din sala de alegeri in altă cameră alături şi’-şi seria votul secret. La colegiul II, primarul oraşului stă inclus in odaia de alături şi alegătorii suntnevoiţi să voteze pe faţă in camera unde stau grămădiţi toţi alegătorii sub ochii subprefecţilor şi Poliţaiului. Gr P6ucescii Pe de altă parte, ni se trimite din Giurgiu, şi o copie d-lui C. A. Ro-sotti, următoarea telegramă : V e denunţ violatiunea flagran- t f r> tă a libertătei voturilor si a se- f y creţului garantat de legea alegătorilor. Votarea se face in o sala mică, fără paravan) lie-ca-re alegător e mcunjnrat de oamenii administraţiei, silit a vota sub ochii lor, w faţa Primarului şi a tuturor Agenţilor administrativi. Vă adresez acest protest ca la unul ce aţi fost promotorul re-visuirei şi nu voiţi negreşit ca reforma să iasă din presiunea şi din violaţiunea legei. Ioan N. Lnliovari. MAI NOU Colegiul II de Ilfov Ingerinţa guvernamentală este la culme ! Toţi agenţii electorali şi toţi agenţii pliterei publice intimidează şi ameninţă pe alegetori. Libertatea nu mai este de căt un nume. Alegătorii, indignaţi de ilegalităţile ce se petrec, au făcut următorul protest : D-lui preşedinte al biroului provi-soriu al alegerii colegiului 11 de deputaţi. Domnule preşedinte, Avem onoare a protesta alegerea ce se face azi, 22 Aprilie, pentru deputatul colegiului II de Cameră. Motivele sunt cele următoare : îndată după instalarea biuroului provisoriu, incepăndu-se votarea pentru biuroul definitiv, secretul votului şi legalitatea operaţiunii au fost cu desăvârşire nimicite, fiind că : I. In loc se se scrie buletinele de către alegetori, iar cei fără de sciin-ţă de carte să se adreseze altor alegători de Încredere, aginţii electorali ii trăinitea intr’uă sală depărtată, unde este secretariatul general al primăriei, şi acolo scriitorii oficiali, Ie scria buletinele de votare ; ii. Alţi aginţi, violând asemenea secretul votului, ameninţau pe alegători şi le impuneau a le arăta buletinele, dandu-le altele sorise de mai nainte, cănd nu le conveniau. III. Ţa paravanele din sală,agenţi turburători -ca d. 0. Tănăsescu (cofetarul)—se instalaseră cu forţa, ca să poată ameninţa sau vorbi cu oricine voia să intre spre a’şi scrie votul. IV. După paravane, d-nii Molie, Petre Kimionescu şi alţii făceau pe scriitorii permanenţi, notând pe cei ee ar li votat in contra candidaţilor oficiali şi scriind buletinele chiar color ce ştiau scrie. V. Oei cari au cutezat se ceară secretul votului, se garanteze con-sciinţa alegatorilor, aceia au fost inbrenciţi şi insultaţi. VL Unul din secretari, d-1 Ştefâ- nescu. n’a ţinut listă de alegatorii votaţi. Ea a fost in urmă copiată de agentul electoral Meiic. Tn faţa acestora, mulţi din alegătorii liniştiţi s’au retras, eoprinşi de indignare şi văzând eă nu mai era o operaţiune, demnă, serioasă, legală, ci o formalitate intri statoare. Protestând in contra acestor ingerinţe şi ilegalităţi, subsemnaţii alegători se retrag şi ve roagă a lua act, in procesul verbal, de cele mai sus indicate. 1). Economii, G. Missail, 1. M. Romniceanu, I. Eliad Rădulesru, G. 1). Teodor eseu, C. Georgescu M. Mureş, Mkdescu, I. II. Alexandrescu şi alte multe semnături. In urma presentării la biuroru a acestui protest, d-1 Em. Paclie Pro-topopescu a declarat că ’şi retrage candidatura d-sale, de oare ee votul nu e liber. MARE RA LLY-PAPER l-in Maiu 1883 Organizat de Ofiţerii trupelor călări in garnisona in Bucureşti in profitul răniţilor din ultima Campanie ale acestor trupe. PROGRAMA întrunirea generală. Piaţa Teatrului 8 ore dimineaţa. Direcţiunea Vânătoarei: pădurea de la Mer-nani, Semnalul Vautrait va fi dat de 12 Cornuri de vânătoare la ora 8 jum. pe Piaţa Teatrului. Vânătoarea şi cortegiul va fi condus de 10 ofiţeri cu haine de vânătoare. La ora II Hallaiul va fi sunat pe liziera pădurei de la Mernani. La ora 12 dejun, servit de una din cele întăiu case din Bucureşti. Doua muzici Militare... Banda de lăutari PARTEA II. Curse. (Platoul Mernani). I. Cursa Damelor... Distanţa 800 m. II. Cursa Civilă..... Idem 1000 in. III. Cursa Militară.. Idem 1000 m. IV. Cursa de trăsuri in trap Idem 1200 m. Petreceri diferite Joc de Bar... Curse in joc. Bal (Jăm-pestru.. joc de troket etc. Triumful învingetorilor La ora 5 Reîntoarcerea cu muzica in cap. Preţul Biletului 5 fr. Fiecare trăsură plăteşte un drept de intrare de loi o. Pentru Breckuri şi Mall-Kocchiuri a se adresa d-lui sub-loc. de Roşiori A. Cerchez. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 22 aprilie 1883. Comp. Vând 5olo Renta Amortisibilâ. . . 92i/, 923/, 5"„ Renta Română Perpetuă , 90«|e 921/. 6°jo Obligaţiuni de stat. . . . 101 '/v 1021|4 6oio Oblig. Cililor f- Rom. regale 103- 104- 5o/o , Monicipale .... 86'/, 87 10 fr. , Casei Pensiunilor 300 1. 225--- 230- 5o!o Scrisori funciare rurale. . 92l(, 92» 7oio ., Scrisuri Rurale.. . . 104'|, 1043;, 5o[0 Scrisuri fonciare nrbane . . 89i[? 90- 6010 , , , 991/, 1001/-. V » » > 103',, 104- Impr. cu prime Duc- (20 1 b.) 33- 34--- Acţii Băncei Naţionale Rouiâoe2501 1330 1340 > > Suc. cred. mol), rom. 500 1. 227--- 230- » > , Roui. de construcţii 5001. 527--- 530- . » » (le âsig. Dacia-Roiu 300 1. 418--- 420- » » » » * Naţionale 200 l. 232 234- Diverse 1 Aur contra argint. . . . ; l’ls 2 05 > » Bilete de Banqne Us 2 05 Fiorini valoare Anstriacă. . . . 211 2.13 Măr ni germane. l 23 1.25 Bancnote francase. ... » 991|, lOO'/v Siropul de Bai fort ioileo a lui Grimault ife O-io farmacist la Paris este recomandat de modici in boalelo copiilor; preparat reeo cu sucul plantelor siropului antiseor-butic, el o mult mai activ decât acelo, es-ci(â apetitul, vindecă gâlcilo, combato pa-oarca şi inoloşia carnei, vindecă gurmele, 3rup(iunile pielei, crudele do iaple şi o uu wcelont depnrat.iv. Depou in toate farmaciile. Şâsso-ijeci de arinii de isbândă au demonstrat netăgăduita eficacitate a Vinului lui Gilbert Seguin, fiă ca întăritor în convalescente, sărăcia sângelui, scro-fule, chlorosă, anemia, perderea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nevrose, etc.; îiă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi împedeca întorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de vârstă seu de bolă. DBPOSIT GENERAL t Pharaiada c. SECUI!!, m, m Salol-Honorfi. PARIS TENCUIALA PENTRU CASE Afidolia Saeieldtei Soiintelor Industria U din Paris. DESTUI PERU ALBU Melanogen Tinctura cea mai l^yJ a lui DIC'QDEMARE Alri, Chimist nOUEN (Fr&nolaj H * Pentru a voţtai pe dată in tote nuanoiele, părul LTTlTLI; si barba . fără primejdie PlAIflfillttj pentru pele fli fără neci un — miroi. — AcA*ti tinctură Mare deposit la D-nii F. Bruzzesi & C-ie Calea Victoriei ,55 *r I miroi. - -tQtfEMAK] este gnpiriorS tutor celor mbJ întrebuinţate pena adi. Se gdtesce îtt ifli* casele cele bune de Parfumtrie. Boalele Siomacul 11 i DIGEST10N1 GRELE PRAFURI şi PASTILE PATE S On Bismutli şi îlaguesiu Diplomă de merit la expoziţia din Viena Aceste Prafnri şi aceste Pastile antiacide 5 digestive vindecă boalele stomacului, lipsa de apetit digestiunile grele, aerimile, vărsăturile dări afară, colice; ele regulariseazi funciiunile stomacului şi a intestinelor. Adh.DETHAN, farmac'Fob St-Denis.90,Var şi în prim. farmacii din Francia 51 străinătate A secere pe etichete timbrul guvernului şi semnătura J. FA YARD — Prafuri 5 fr.—Paştii franco.fer 25C maşine cu scnpete pentru 1-4 animale trăgătoare, fixe şi mobile-Maşine de tăiat nutret de 21 — 32 m[in lăţime. Fabrică^specială; execută excelent şi vinde cu preturi eftine sub garanţie. Cataloage ilustrate de preţuri Ia dorinţă gratis şi franco. -j-TT Cumpărătorii au rabat mare; se caută agenţii TS3& Pli. Mayfarth (fc C-ie Wienţ II* Praterstrasse gg FABRICA IN FRANKFURT PE MAIN Pentru şoşonul de Primă-vară şi vară am primit din pr< noastră fabrieaţiune din Europa un imens asortiment de Haine pc Bărbaţi şi Baeţi, din stofele cele mai moderne confecţionate noile Journal?. ^«■cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesirri de Cocimiu şi Haras gros-Costume cu şi fără talie do Diagonal, i^eveot, Canigarn şi reflot vert. Redingot şi Gilet după noul Journal. Pantaloni nouveaute. etc. Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. I MALADII CONTAGIOSE cooimve a ju c0l Vindecare sicură şi rapide CAPSULELE-MOTIIES Approbate de Academia de Medicină sunt remed .ui cel mai efficace contra acestor maladii. 40 anni de successe necurmate le au dat ua immensa reputat]un şi au dat nascere la uă mulţime de contrafaceri de cari trebue a se paţji. AdeveratelecapsuJe-mothes port pe etiquettă timbrul Tn albastru al Statului Francez ca garanţie a mareei nbstre de fabrică, şi sunt închise în cutii de uă formă speciala al căror model redus'l dam mai eios. IMPORTANT, — Nu trebuesepriimite decăt HOTHES.tO) ‘#UX»C’: i R. Jcaa-Jwaucsu&skstao^fi.PaLriai I PrtefrtrmiptM r. 8iliit»ABM, 28 I y-Fisch cu gelatină. Sosesc mereu stridii proaspete de Ostanda si Coiistautinopol. Icre proaspete. moi şi tescuite ue morun; Icre de cliefal. păstrăvi afumaţi si tot felul de pesci. Vinuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceaiuri chinesesci, rnsesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din cele mai renumite fabrici străine In cuiend sosesce peşte proaspăt de Coiistautinopol. Tot la acest magasin se află de v{bizare cu ocaua viu roşu şi alb de cualitaie superioară. Preţuri foarte moderate ca>'i desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visReze acest magasin,[va râmăne pe deplin satisfăcut, nu mimai de bunătatea si c.ualitatea mârfei dar şi de un serviciu i Par la presente j’ai l’honneur de re-commander a l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau rt pourvu d'appareils tout neufs.— Les prix sont reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre de mon travail n’a qu’ă nous lionorer de sa ne precum ti la diferitele principale Pbarm:,<-ii de Seve de Pin (Bradu) Maritimă Persanele »l»be de peptă, «cele «tinse de Tusse, Rigu» I Grippâ, Catarrhe, Bronchite, Stingerea vocet şl AsthmH, suotu sigure d’a găssl u» potolire rapid* şi cu-’i rarissire in întrebuinţare» principuriloru balsamici a-le ••bradului maritimii concentrate in Slropulă şi in Paata dei •^sevt' de Pin (bradă) de Laţasse. Depositu la Bordeaux Pharmacia L»6ASJt şi -u- etc, afară de acea.staori ce lucrări de lemn pentru tot felul de maşini dupi* desenuri si ii csceptie de mobile do loeuinjă. INE ÎŞI INDIGENE, isc din Frunţii, Germaula, Italia, ia. Indigene de la Cotnari Oda-mare. Preţuri moderate, servi-Cu stimă, I) ti. MOC1ANU. Importate de la Espagne, Ungaria beşti. llrăgăşaui şi Ciul canştiinoioM. Tipografia N. Altulescu, 8ala Theatrului Posaci, VINdeG.SEGUIN * timpul [