jXSfERI 22 APRILIE 1883 Axiali,li^traţia, Oalea Victoriei J>fr. 33. \ abonamentele . », LtMtîl Jara. P9 »n . . . *T f pe 6 Innî. . . 9 . pe 3 Inul. . . ijtri'inltate pe an . . . 40 Ici 22 Ici 12 lei 60 Iei ooMe 89 priimesc la Administraţie. ANUL AL VIII—No. 90 ANUNŢURI ŞI INSERŢII [.inia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. I 20 Reclame pag. III ... 1 S0 » » II .... 2 50 : capitală 10 bani numărn listricte 15 bani număru REDACŢIA, STRADA STIRBEI-V0DA Nr. 2. Aeanţnrile ţi inserţiile se primesc ncureştl, Ia Administraţia ziarnlnî îi ' lena, la biuronrile de annntnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2; Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Oorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se prlmer Manuscrisele neimprimate se ard. Icurile definitive la coleg. I I! ■ stoşaili—Biroul definitiv al o-Atiii. Preşedinte d. A. Enaco- flila-—Biroul oposiţiunii. Preşc-[l| Alexandreseu. ilcal.—Pironi oposiţinnii. Pre-0. Ohintcscu. irg’ill —Biroul oposiţinnii. Pre-i} 0. Brăiloiu. ll.—Biroul oposiţinnii. Preşc-Taehe Moscu. gurelc.—Biroul oposiţinnii. vcrill.—Biroul oposiţinnii. rgovişte.— Biroul oposiţiunii. ^Jldinte I. Zoiadc; secretari Mişu jlogu, Gr. Cair; scrutători Ma-jimescu şi Dobrescu. ţ.1 —Biroul oposiţiei cu majori-Be zece voturi. Icuresti.—Preşedinte I. Proeo-Junifrescu. ie lalie birouri din ţară. in ma I cea lor. sunt împestriţate. Uitaţii Oposiţinnii din jndetnl IIîot PENTRU ADUNARE • George D. Yernescu Colegiul I. Em. Protopopescu-Pacbe Colegiul II PENTRU SENAT 'Alexandru C. Catargiu Colegiul I jloan Procopie Balanoglu Colegiul II i-ntru eele-Palte colegii, vom pu-' in curând numele candidaţilor). ilor electorale pegiele electorale pentru alegerea aţilor şi senatorilor viitoarelor Uri legiuitoare, sunt covocate idinea şi la termenile de mai Pentru deputaţi îlegiul I, in zioa de 20 Aprilie j. 5giul II, in zioa de 22 Aprilie i legiul III, in zioa de 24 Aprilie legiul IV. in zioa de 26 Aprilie zilele de 10 şi 11 Aprilie se alege delegaţii colegiului IV, • nn art. 60 din legea electorală. Pentru senatori 'gini I, la 28 Aprilie, cgiul II, la 30 Aprilie. Jcgiurilc universităţilor din Bucu-şi laşi, la 2 Maiu. unările legiuitoare sunt convo-ipcntru ziua de 10 Maiu viitor. Revisionisti si nerevisionisti cierurile, ori-căt ar Ii ele auri, nu au tăria pe carele le o ră propria mrrturiro a adversa- ruuşi de aceasta, noi vom da spre convingerea alegătorilor H •& ţiida ce o urmăresc Boşii . ■t iclupuiri ale noastre foarte coif înzetoare cu trecutul lor, dar iele mărturii alo lui d. 0. A. Iţ ti, făcute la Ateneu duminică, O prilie 18»3. Iată ce a mărtuvit căpetenia roşia, propunătorul revisuirii, că urmăresce cl şi guvernul roşu, in privinţa co-legielor I şi H : „Aşa dar noi, cari cerem re-„visuirea, voim... ce ? Pierderea „influenţei ce o are astăzi fe-„care alegător din colegiul ăn-„tăiu şi al duoilea prin votul „seu.“ Este curat şi lămurit eă guvernul a hotărât pcrzarca acestor doue colegii: este limpede ca ziua că el zice acestor douB colegie pe care le califică de corupte: „vreau să vi omor: daţi-iui YOÎ „călii din sinul vostru,’Alegăm! „pe aceia pe cari vi i propun „şi-i susţin cu!“ Dacă dar s'ar vota candidaţii guvernului Rosetti-Brătianu, adică Revizioniştii, alegătorul din aceste două colegii se va ucide pe sine. votul seu nu va mai insemna nimic pc viitor, cl va remăne o otreapă, peri'.ut in gunoiul neştiinţei teranului, pe caro guvernul '1 cere să intre Ia un loc cu alegătorii colegiului ănteiu şi al douilca pană la venitul de 300 lei vechi. Revisionistii cor să se deso-noreze insă şi aceste colegii pe sinc-le ; Revizioniştii vor să pună, cu insăşi măna alegătorilor din colegiul I şi TT, stigmatul corupţi-unii şi infamiei pe fruntea lor ; şi, ast-fel inferaţi, să piară ei, şi toată influenta votului lor de ast-tăzi, in liula si scărba lumii Deci, acela care ar avea nenorocita slăbiciune să dea ascultare, de astă-dată, la ori-ce ademenire din partea guvernului Roşu, ori a agenţilor sei; acela care ar consimţi să-şi dea votul pentru candidatul revisionist, acela se dă pe sine batjocurei, se recunoaşte miserabil precum il arată guvernul, işi dă moartea ca un nemernic, spre a nu mai fi şi a nu se mai pomeni de căt ca subiect de ris. LIBERTATEA VOTULUI Legea electorală prin articolul 129 zice : „Nici un funcţionar judecătorsc „nu poate fi ales delegat sau mem-„bru al vre unei Adunări in districtul unde ’şi csereită funcţiunea, „precum şi in districtele limitrofe..11 Sunt mai mulţi judecătoii de tribunale si Curţi cari au demisionat spre a se alege deputaţi. Insă in locurile lor nu s’au numit nimenea. Poate că ministerul de justiţie le reservă locurele pentru cazul când nu se vor putea alege ca se i numiască iar. Aceasta este nu numai o eludare a legei, care nu ingădueşte ca un magistrat să se poată alege in juris-dicţiunea tribunalului sau Curţei. ei şi o violare a libertaţei votului. Magistratu care demisionează numai de formă, păstrăndu-i-se locul, cănd se presintă înaintea alegfdorilor cser-, cită cea mai primejdioasă influentă căci alegătorul care are judecăţi la instanţa candidatului, nu poate să voteze iu deplină libertate, liindifi frică că a doua zi, rcluăndii'şi funcţiunea, va fi apasat. In interesul libertăţii, votului, cerem ca ministerul dejustijie să com-plectoze toate vacanţele, spre a dispare frica dintre alegători. Cerem ca legea să fie respectată ! Estragem din legea pentru interpretarea legii electorale din 1866 şi pentru garantarea libmtăţii alegerilor următoarele două articole.: Art. 20. Un articolul 63 se adaogă următoarei# alineate : Toţi agenţii administrativi precum prefecţii şi toţi impiegaţii prefecturelor, subpfefecţii şi toti impiegaţii subprcfecturelor, şefii de poliţie şi toţi agenţii poliţieneşti, toţi procurorii şi judecătorii de instrucţie, avend dreptu de-a vota, conform art. 17, ei nu vor putea vota de căt a doua zi de la orele 2 pănă la 4,, si nu vor remănea iiţ sala de ale gere decăt pe timpul necesar pentru a se da votul. Toţi aceşti impiegaţi nu vor putea sta nici in sula de alegere, nici imprejurul localelor de alegeri. Al*t, 23. Se adaogă la titlul 8 al lcg’ii electorale următorul articol final : Orice funcţionai administrativ sau judecătoresc de orice grad ce va ing4i% ,b> .■ A ;crea deputaţilor sau a senatori1 or, avend a influenţa asupra alegătorilor prin presiune sau ameninţări de orice natură, se va condamna la in-chisoare de la 2 luni pănă la un an şi la destituire, pierzând pentru 3 ani dreptul de-a mai putea ocupa vre-o funcţiune publică. Dacă această ingerenţă se va traduce prin fapte de violenţă, precum sequestrarea alegătorului sau a candidatului, faptă tinzând a opri sau a strica alegerea, se va condamna la inchisoare de 6 luni pănă la 2 ani şi la pierderea dreptului pentru totdeuna de-a ocupa vre-o funcţiune publică. Ordinele superiorului nu vor putea servi nici de scuză nici de circumstanţe atenuante ale culpabilităţii. Aceste ordine constatate vor servi a proba complicitatea intre superior şi inferior. După articolele aceste, combinate cu legea de responsabilitate ministerială, vinele combc in înţelesul lor nu se prescriu. Prescripţiimca incepc abia din momentul, in care ministe-riul sub care ele s’a comis, a căzut de la putere. Iată ceea ce aducem aminte atăt alegatorilor, rugaţi să dea cea mai mare atenţiune acestor lucruri ; căt şi agenţilor administrativi, cari ar simţi înclinarea de-a călca legea. stituc o adevărată Societate de es-ploataro a credulităţi publice, care vinde publicului naiv vorbe frumoase şi lrazc sforăitoare şi primeşte in schimb realităţi sunătoare sub forme de lefuri, diurne, pensiuni, recompense, misiuni etc. — Am avut curiozitatea se resfoim budgetul sau mai bine zis numeroase şi variate budgete şi cată rezultatul ne corn plect incă) fiind că multe ne-a, scăpat, al iuvestigaţiunilor noastre. Supunem această mică lucrare statistica bieţilor contribuabili cari. suntem siguri, au primit pentru ser-batorilc Bascilor biletul galben cu şi 6 zecimi adiţionali a d-lui Perceptor al Guvernului liberal şi ultraliberal de averea publică, şi pe cănd săracul muncitor aduna leu cu leu ca să poată potoli setea acestui Gar-ejantua nemilostiv, sunt alţi contribuabili mai favorizaţi de soartă, cari nu numai sunt păsuiţi, dară cărora li sc distribue diurne, pensiuni, lefuri, jetoane do presenţă şi nc-pre-sentă. tantieme etc, ale deosebitelor stabilimente de favoritism create tot cu banii celor d'ăntăi anume pentru aceşti din urmă. pentru a'i îmbogăţi şi a U inlesni mijlocul de aşi zidi palatină pentru dînşii şi rudele lor. Dăm un mic rezumat de aceşti favorizaţi in capul cărora nu vom uita a pune : „« fout Seigneur tout hon- neuru, pe Beizadea Mitică. 1. Luminăţia sa Priutul Dini. Gr. Ghika 1. Efor la spitalele civile din Bucureşti............... 2. Preşedintele consiliului d’administraţic şi al comitetului dirigent al socictă-ţei d'Asigurare Dacia-Ro-rnănia :.................... a. ) Tantiema in consiliul d’Administraţie 6548 b. ) ., „ comi- tetul dirigent .... 15280 c. ) Jetoane de presenţă 600 6000 2. Diinitrie Kariagdi 1. Primar ai Capitalei 2. Pensionar al Statului 3. Deputat cu diurnă de 2. galbeni pe zi, socotită pentru 6 luni............... 4. Preşedinte al creditului fonciar Urban............... 5. Preşedinte al Sociotă-ţei pentru invăţătura Poporului Roi nan ? . . . 3. Petro Aurclianu U Ministru de culte şi instrucţiune publică . . 2. Director şcoalei de a-grieultură............... •3. Profesor la ITerestrău 4. Deputat cu diurnă de 2 galbeni pe zi, pentru 6 luni...................... 5. Membru al Academiei V 6. Membru in consiliul d administraţiune al socie-tăţei Unirea, jetoane, de presenţă ................... 7. Membru in consiliul d’administraţiune al socie-tăţei Economia, jetoane de presenţă . .... 8. Preşedinte al consiliului genera1 dlliov ? . . . . 9. Membru in consiliul d’administraţie al Regiei Tutunurilor şi al Sărei, jetoane de presenţă.............. 10. Membru in consiliul d’administraţie al societăţei Geografice ? . . . In revista de alaltă-ieri, totuşi s’a mai strecurat o eroare sub |iuiirtnl Eaînniceaiiu. \ oind a fi exacţi, reproducem revista, rocti-licitul hon rea. Biiţiirosti, 21 Aprilie 1883 De multe ori am susţinut in acest ziar că partidul pretins liberal con- 3. Preşedinte in consiliul d'administraţieal căei ferate Lemberg-Oernovitz-Iaşv. jetoane de presenţă .... 4. Preşedinte in consiliul d'administraţie al Societăţei de Construcţiuni. jetoane de presenţă.................... 5. Preşedinte in consiliul d'adininistraţie al creditului fonciar Rural jetoane de presenţă ................... 6. Preşedinte in consiliul d’adininistraţie al Regiei Tutunurilor şi al Sărei, jetoane de presenţă........... 7. Preşedinte in consiliul d’adininistraţie al Domeniilor Statului jetoane de presenţă 8. Preşedinte al Senatului, cu diurnă in perspectivă. 9. Preşedinte al Societăţei funcţionarilor Publici, jetoane de presenţă .... 22428 1000 1000 300D 800 800 00 35088 4. Dimitrie Sturdza 1. Ministru de esterne . 2. Senator cu diurnă in perspectivă................. 3. Director al Creditului fonciar Rural . . . 4. Membru la oficiul Statistic .................. 5. Membru in consiliul d'adininistraţie la Regla Tutunurilor şi al Sărei, jetoane de presenţă .... 6. Preşedinte al Academiei ?...................... 7. Administrator alaverei Prinţului Mihail Sturdza Opunem şi acest din urmă con-deiu, fiind că nu e permis ca un om al căruia timp trebue să fie deplin absorbit cu atăte slujbe publice gras plătite, ca să mai găsească timpul a se ocupa cu administrarea unei averi streine)......... 12000 11000 4050 3000 30H50 30,000 8,880 4.906 4,050 600 400 800 49.726 30.000 18.000 300 800 30,000 70, | 00 5. Doctorul Rininicoanu Membru la Comitetul permanent d'llfov . 8,400 2. Deputat cu diurnă dc 2 galb. pe zi pentru 6 luni 4,050 3. Medic Ia şcoala mi- litară . . . . 3,600 TIMPUL 4. Profesor de Pathologie 5,000 5. Doctor la spitalul de copii . ,............... 8,400 29,~450 ti. Gogu Cantacozino 1. Director la Regia Tu- immrilor şi al Sârei........ 2O400 2. Membru la Consiliul de Administraţie la casa de Depuneri ........................... 800 2. Membru la Consiliul d administraţie al Domeniilor Statului.......... . , . 800 4. Membru la Consiliul d administraţie la Creditul funciar Rural.................... 8000 25000 7. Colonel Nicolae Bibescn 1. Vice Preşedinte al Se- natului cu diurnă, in perspectivă .................. 2. Pensionar al Statului 9000 3. Efor la Aşezămintele Brăncovinesci................... 12000 4. Membru in Consiliul d’administraţie al Casei de Depuneri.......................... 800 21800 8. Pani Buescu .1 Deputatcu diurnă de 2 Galbeni pe zi pentru 6 luni 4050 2. Director al Societăţei d’asigurare Unirea.......... 12000 3. Profesor la Herestreu cu leafă şi diurnă.......... 4996 4. Membru la Comitetul Teatrelor ........................ 3600 5. Consilier ajutor la Municipalitate ..................... 8000 32646 Această listă nu este complectă; e greu a-i urmări in nenumeratele sine-c-uri in care se ascund patrioţii noştri şi de sigur că am făcut multe omisiuni fără voe. Vom publica peste curent] o listă nouă şi rugăm pe publicul contribuabil, din al căruia sănge se ingraşă aceste lipitori, să ne trimeaţă toate informaţiunile trebuincioase. Cum vedem, patriotismul a devenit un adevărat comerciu şi in-că din cele mai lucrative, care pe lăngă altele, multe mai are şi acest avantagiu că nu plăteşte nici chirie, nici patentă nici zecimi fie comunali fie judeţene, nici are trebuinţă de vre un capital fie intelectual fie bănesc. „Bon appetit Messieurs”. ŞTIRI TELEGRAFICE Londra, 1 Maiu. — Se telegrafiază din Port Said către „Daily-News", ci ieri, lunea Paştelui, au isbucnit turburâri noi după amiazi intre Greci şi Arabi, toate prăvăliile sunt inchise. Trupele egiptene din Port Said sunt puse supt comanda unui căpitan englez, care s’a numit tot-d’o-data şi guvernator al oraşului. Cairo, 1 Maiu. — La Cairo domneşte o mare agitaţie din cauza ştirilor venite de la Port-Said ; trupele engleze sunt consemnate de ieri ; poliţia a pus patraule po strade. Yiena. 1 Mai. — M. S. Regele Carol al României a sosit azi dimineaţa la Viena şi a plecat la Bucureşti, opnndu-se numai 23 minute. Szegediii. 1 Mai. - Regele României a sosit aici seara. A prânzit la butelii de la gara, al cărui porsonal crea in ţinuta de gala ; căpitanul superior al oraşului a venit sa salute pe Maiestatea Sa in numele populaţiuni. Mai multe sute de persoane ce se atiau la gara, vâzând pe Regele, au strigat „Eljen" (să traiasca); Regele a mul- ţumit şi, după o poposire de 38 minute, ş-a urmat drumu inainte. Trenul special al M. Sale e condus pana la Varciorova de către un ispector al drumurilor de fier ungare. Paris, I Maiu. — Sunatul. D. Clialle-mel-Laeour, ministru afacerilor streine, răspunzând interpelări Ducelui de lîroglie in privinţa întreitei alianţe, zice ca apropierea celor trei puteri din centru, Germania, Austria şi Italia nu ameninţa de loc Franţa, care nu se gândeşte s’atace pe nimeni. Belgrad, 1 Maiu. — Membri partidei liberale au ţinut o adunare, in care s’a discutat cu vioiciune programa privitoare la alegerile pentru Scupcina cea mare care va trebui sâ se ocupe do revizuirea Cons-tituţiuni ; dar discuţia s a sfârşit fâra rezultat. Berlin. J Maiu. —Un decret al Împăratului Wilhem oidona disolvarea consiliului comunal din Bei lin. Cetinie, 1 Maiu.- Reprezentantul cel nou al Italii, d. Maccio, fost consul la Tunis, a remis azi Prinţului Muutenegiului scrisorile sale de acreditare. Londra, 2 Maiu — Se telegrafîază din Alexandria câ trupele engleze au incetat de a ocupa Port-Said şi ca paza oraşului s’a încredinţat la doue sute oameni ai poliţiei. Yiena, 2 Maiu—Gazeta oficială din Viena publică numirea contelui Hoyos in calitate de ambasador al Austro-Ungarici la Paris. E ii forma ţ i uni Lupta, la alegerea colegiului I de Ilfov a fost din cele mai crăncene. Pentru ăntfiia oară se mtemplă cala biroul definitiv să voteze 338 alegători şi ca el să nu se constitue pănă la orele 8 jum. seara. Aceasta este un semn că alegătorii au început a nu mai fi nepăsători de trebi-le publice, un semn ăncă că oamenii luminaţi din capitala ţării înţeleg şi voesc a combate tendinţele guvernanţilor de azi. Ingerinţele totuşi n’au putut lipsi nici in acest colegiu. Agenţii electorali roşii, intre cari fraţii Tănăseşti, cofetari, Iordache Oărciumarul din Covaci, agenţii poliţieneşti, comunali, membrii primăriei, pănă şi ministrul Domeniilor, pe cari legea ii opreşte d a fi in sala de alegere, şi a nu vota de căt a doua zi de la orele 2 in sus, şi mulţi alţii, aduceau la fiecare zece minute căte doui şi trei a-egători silindu-i a vota pentru biroul roşilor. La despuiarea scrutinu-ui, fel de fel de contestaţii se făceau de dr. Rămniceanu, care fusese dat odată afară de unanimitatea alegătorilor din sala de votare, şi cu un cinism demn numai de dănşii au anulat peste 37 bilete ale oposiţiunii. Şi, cu toate acestea, numai cu 4 vo-uri a eşit preşedintele şi biroul roşilor. S’a instituit pe lângă ministerul de resbel comitetul consultativ de stat-major, compus din şeful marelui stat-major general şi trei coloneii din acelaşi corp, ce funcţionează ca şefi a celor trei secţiuni in cari el este impărţit. Domnului general G. Slănieeanu s’a acordat un concediu de un an •ontru interese personale. S’a inaintat la gradul de colonel domnii: G. Tolcman, I. Argetoianu, Al. Lipoianu şi C. Brătianu, iar la gradul de loct.-colonel d-nii : M. Capşa şi Ignat Nichita. A eşit de sup tipar ediţiunca a 11-a a Memorialului representanţilor alegătorilor romăni din Transilvania şi Ungaria. Ediţiunca e sporită cu antele conferinţei de la Sibiiu şi cu discursurile politice rostite la Con fereală. In interesul alegerilor s au aprobat mutarea d-lor : Oolonelul larca Leonida, comandantul regimentului 16 dorobanţi şi al brigadei 15 Botoşani, in funcţiunea de şef de stat-major al corpului III de armată. Colonelul Lahovari lacob, şeful sta-tului-major al corpului IV de armată, in regimentul 7 infanterie, comandant. Locotenentul-colonel Paladi Constantin, din regimentul 1 infanterie in regimentul 8 dorobanţi Buzău, comandant. Locotenentul-colonel Leon Uexan-dru. din regimentul 3 infanterie, in regimentul 14 dorobanţi, comandant. CRONICA Ieri seară, pe la 8, d. M. Ferichide, ministru plenipotenţiar al ţării la Paris, trecând pe piaţa teatrului împreună cu d. Dimeea, a fost intimpinat de d. Const. Arghiiopolu, care ’i-a cerut socoteală pentru o ofensa ce ’i-a făcut in capitala Franţei. D. Ferichide ’i-a răspuns câ nu dă nici o socoteală. Atunci d. Arglnropol aplica 1 d-lui ministru o raclea de palme, şi apoi işi vâzu de drum. D. Ferichide vru să puie măna pe dânsul, dar d. Arghiropolu se întoarse şi ’i mai dete câte-va lovituri peste obraz. Poliţia fiind anunţată, se puse imediat in mişcare, ridică pe delicuent de la domiciliu şi ’l duse la prefectură, unde se află in cercetarea unui procuror şi unui ju-dOcâtor de instrucţie. Asupra mobilului care a determinat săvârşirea acestui fapt, „Resboiul" află următoarele : încă din anu trecut, d. C. Arghiropol a fost numit de guvern ataşat la legaţiu-nea noastră din Paris. D. Ferichide insă n’a vrut sâ ’l primească, ci din contra l’a criticat. Atunci d. Arghiropolul ’i a trimes martori ca să ’i ceară satisfacţie, dar d. Ferichidis a refuzat provocarea. Ast-fei, d. Arghiropol a profitat de venirea d-lui Ferichidis in Bucureşti spre a ’şi râsbuna. * Lucrările consiliilor de revizie fiind terminate in toata ţara, s’a dat ordin a se chiema căt mai in grabă recruţi, spre a ’şi putea face instrucţia necesară pănă in luna lui August, când vor începe manevrele. * D. Vişan, şeful biuroului central telegrafic, a fost lovit alaltă-ieri d’un atac de apo-plesie şi a râmas mort pe loc. * In seara de 12 aprilie 1883, pompierul Toader Palila din oraşul Neamţu, fiind beat şi voind a trece pe o punte peste apa Nem-ţişorului, s’a inecat. * In viitor armata permanentă, repartisatâ pe la corpurile de armată va avea garni-soanele lor, după cum urmeszâ : Regimentele de linie căte unul pe teritoriul corpului de armată din care face parte; iar cele de-al doilea in Dobrogea sau Bucureşti. Batalioane de vânători vor fi două in Bucureşti ; iar cele alte douâ pe teritoriul corpurilor de armată de cari aparţin. Regimentele de roşiori şi călăraşi permanenţi vor fi câte unul sau douâ in Dobrogea după trebuinţă şi cele alte pe teritoriul corpului II de armată. Artileria va da baterii detaşate in Dobrogea in numârul necesar. Nu se va da de căt cel mult o baterie din acelaşi regiment. Trupele dislocate in afara teritoriului corpului de armată de unde aparţin işi vor lăsa depositele pe teritoriul corpului de armată. Pentru ca greutăţile serviciului să fie po căt se poate egale tutulor corpurilor de trupă, se stabileşte epocele schimbărilor de garnisoane in luna lui Aprilie după ce trupele vor face un an in garnisoanele respective. * Dislocarea corpurilor de trupă din armată permanentă se stabileşte după cum urmează : Regimentul I linie la Oraiova ; Rogimentul 4 linie la Tnleoa ; Regimentul 0 linie la Galaţi : Regimentul 7 linie la Iaşi ; Rogimentul 8 linie la Bucureşti ; Batalionul 1 de vănâtori la Oraiova ; Batalionul 2 de vânători la Bucureşti : Cele-lalte corpuri de trupă ne menţionate aci vor rămâne in garnisoanele pe cari le ocupa astăzi. Din Districte Surpare.—Din causa ploilor urmate, s’au dărîmat prin surparea pământului 14 case ale locuitorilor din cătunul Podoleni-de-.los judeţul Fălciu. şi iu cătunul Podoleni de-Sus, tot acel judeţ, la locul numit Fuudă-tura: suni amerinţate a se surpa 10 case parte din pământul de hrană şi parte din imas, in mărime ca de 50 fălci. S’au luat urgente mâsuri din portea administraţiei, pentru a nu se întâmpla vre-o nenorocire locuitorilor. Accident.—In ziua de 5 Aprilie 1883, femeea Maria, consoarta lui Oonstantin Ye-leanu, din comuna Rasova, judeţul Constanţa, ducându-se cu o fiică a sa de 10 ani şi cu copilul unui alt locuitor, in etate de 7 ani ca să ia lut dintr’un mal, s’a dărîmat malul posto ei. Nişte locuitori ce se găseau in apropiere, sărind in ajutor ’i-au scos de sub malul dârîmet, copilul insă s’a găsit mort, iar femeea şi cu fata in vieaţâ, dar râu sdrobiţi. Suferindelor li s'au dat imediat ajutorul medical. Omor prin asflxinne —Femeea Anastasia din oraşul Tulcea, iu noaptea spre 6 Aprilie 1883, aflându-se beată, s’a culcat peste un copil al sân născut de curând, pe care 1 a omorit prin asfixie. O crinii cugetată.—„Fraternitatea Olteană" din Craiova relatează următorul fapt: Astă-zi 5 corent, pe la 9 seara. Nicolae Polisul, de origină grec, băcan din piaţa Marşeu, au căzut victima inamicului său Anastasie Grecii, tot de aceiaşi origină şi profesiune vagabond. Nu ştim care a fost mobilul cauzei, tot ce aflăm este, că dânsul venind inserat la Nicolae Polisul a intrat in prăvălia sa şi dupe câte-va cuvinte schimbate intre dân-şi, a tras cu cuţitul in anima lui Polizu care a şi căzut, la pământ, iar peste că-te-va minute corpul seu a râmas fără suflet. Criminalul pe dată ce a văzut victima sa culcată la pământ a şi dispărut, unde nu se ştie. Parchetul şi poliţia s’a transportat imediat la faţa locolului ; au asigurat pe de o parte marfa ifiposatului, iar pe de altă parte au inceput cu multă seriozitate urmărirea criminalului. Uu caracter la ţară. -- Primarul comunei Calineşt.i. judeţul Botoşani in faţa turpitudinelor comise la alegerele de delegaţi de lunea trecuta iu comur a sa, şi revoltat in consciinţa sa de om onest vâzând cum se falsifică vroinţa consătenilor sâi ; — revoltat mai cu samă că falsificările s’au tăcut de notariul sân, descălit se vede de „căţi va mai puternici..., a scris o demi- siune către prefectul seu in care declara câ se teme de a nftai rămânea primar când falsificarea, pe care o ştie că e crimă, ajunge rpgula administrativă. Demisiunea era sâ se trimeată când trei miliţieni au rădicat pe primar şi Tau dus la „tactul Sub-prefecturei.“ Ce va mai fi urmat, nu şcim, spune „Constituţionalul." Ploile ce urmează necontenit de douâ sâptâmâni in judeţul Neamţu, au causat stricarea podurilor şi parte din şosele in cât pe alocurea s’a întrerupt comunicaţia; iar apele Cuejdi* şi Bistriţa deviind mari. ameninţă o parte a oraşului Piatra. S’au luat disposiţi uni de către autorităţile cnm-petinfe , pentru a nu se impedica circulaţia. Făcătorul do rele. In noaptea spre Martie 1883, nisce lăcetori do rele au voit să se introducă in casa femei Tudora Ioan Popa din comuna Cepari, judeţul Argeş, îngrijitoarea caselor propriotâţei 1) lui Miha-lacliu Naseseu ; femeia simţind despre a ceasta a încuiat uşa bine şi luând un topor s’a pus in gardă ca, in cas de forţarea u-şei, sâ se poată apăra. Cu toate sforţările făcătorilor de role ei n’au putut reuşi de a intra in nâuntru, ci s’au mărginit a spar ge forestrole aruncând cu bolovani şi lemne, a scoate pe fereastră o ladă cu nisce rute şi cu o lance ce o aveau pusă intr’o prăjină a inţepa grav po numita femee, ca re a doua zi a fost transportată in căuta- rea spitalului. După măsurile luate i ininistraţie, făptuitorii au fost pri„ intaţi justiţiei. Omor, In zioa de 5 Aprilie H mitul Anastasie Yulea. zis şi Gui grec de origină, d uniciliat in oral va, a ucis pe un nit grec anume Polizu, băcan, din acel oraş. Uciga; după comiterea crimei dispăruse, j prins in pădurea Sadova unde se ’J se şi s’a inaintat justiţiei. Moarte prin bătăi*. - in ComuJ nele-de Sus, judeţul Argeş, iuceta i vieaţa femeea Constantina a lui I Tunase şi bânuiudu-se că monrtea ’ venit din causa hătăei ce a sufer bărbatul seu, s’a comunicat caşul tului. In interesul iilcgevilo Sunt numiţi, sub reserva sancţiut terioare a M. S. Regelui. D. EmaniJ gruţi iu postul de adjutant-mainr dlj Hon la legiunea XIII a guardei civil oraşul Iaşi, in locul D-lui George leanu ; şi D. Dimitrie Lupii, in poţ comandant decourpanie la aceia şi ne in locul D-lui Vasile Cucii sionat- D, Yasile fjitefaneseii s’a conţii funcţiunea de primar comunei urban tlogi din judeţul Dămboviţa şi D. D xandrescu ajutor primarului. D. Taclie Busiiiocoami, vechili fum este numit, in postul de şef de bitul cancelaria prefeeturei judeţului Gorj, cui D-lui Y. Georgescu, trecut in alls ţiune. S’a încuviinţat, numirea D-lor D[ Voiculescu, N. Caracostea şi I. Mi1 ca controlori fiscali, in locul D-lor Sl topopescu, I Dobroneauu şi Mate' nea. INGERINŢE IN ALEG: Comuna Turteşti Citim in „Constituţionalul” di toşani : Cu oeasiunea alegerilor do delegai' mate Duminică şi Lunia trecută, inii’ le „morale" cele mai revoltătoare ş’l liber curs in tot judeţul Botoşani. 1 începând do la reşedinţă şi mergi nă la col mai mic cătun din plasa pret.utindenea violentarea conştiinţei] tutindenea fnrâtiira pe faţă a voturi! şifienrea sfruntată a tutulor opeiaţiun lectorate. Ameninţări! Corumperi! presiuni felul! Tară de jaf. dată pe mâna flăcăi rochiei Rosetti —Brătianu cari nu nici o pudoare, nici un respect, carii legile la pământ şi le calcă ca i[ noiu. Primim de la d. Theodor Caii mai: mâtoarea scrisoare privitoare la mam întrebuinţate in „comuna Curteşti", neputăndu-S'* isluiti cu lista candidaţi pusă de administraţiune, s’a impiedii legerea priu părăsirea salei de cătri brii biuroului care presida la alei care fusese alcătuit înadins şi prin ce criminale cu creature de ale inului ! ioll *a; Domnule Redactor la In comuna Curteşti, in ziua alegen legaţilor, pănă a nu veni alegătorii rul cu amploiaţii comunei au foni biurou compus de un ajutor al pr numit Aleeu Lazâr, de notarul prim de trei dascăli retribuiţi a comune chipul acesta, administraţia comunali vătuită de preşedintele Comitetului fii, nent, vâzând iu ziua d’ântâiu că alegeu» ■npotriveau a primi buletinurile scrise din nainte de cătră Primarul şi Praf tele Comitetului, biuroul, in zioa a do» făcut novezut iu neştiinţa ori-cărui, j ce lăsase pe masă un Prescript-verbaB care arăta că a fost nevoit a părăsi a] rea din pricina tulburărilor ce s’ar fi când şi cum uu se arată. Fiind ineredinţat, d-le Redactor, ca te alegerile delegaţilor in întregul judeţ: toşani s au făcut, in asemenea condjţf i numite liberale, vâ rog sa bine-voiţi a blica cererea de dare in judecata •ud*’ yteâiri Procuror, de alegatorii Colegiului p -lea din comuna Curtoşti. Cererea s a jţdreptat procurorului prin dl. avocat N. jldi-r Epureanu. Primiţi tot o-data incredintarea deosebi-J riele consideraţie. j Consilier comunal in comuna Curteşti : T. Callimaki. Domnule procuror. Wub-serişii aleg-'tori din colegiul al 4-lea o comuna Curteşti, decGrâm cum ca in as, de 10 Aprilie, sosind la primărie spre ftrocede la alegerea a zece delegaţi pon-W alegerile generale, am găsit biuroul for-jît de câtra d. primar, găsind unii din li numele lor trecute la apelul nominal îfcirit compunerea biuroului dolinitiv, de lin u se aflau faţa. Cu toate acestea am jieput a vota pănă la ora patru, râmâiud jjunii din noi ce nu votase, se voteze am zi. Care au fost mirarea noastră, d-le uror, când a doua zi, venind la pri-ie am găsit intrpgul biurou dus, lăsând irma lui un proseript verbal arătând că in ziua din urmă s’ar fi pricinuit urări, şi din pricina aceasta părăseşte erea? Asemenea declarare din partea ftui biurou, care singur sau ales, este Itotul neadevfirată, căci aproape intreaga âiuuă au (ost de-o părere in privirea per-pelâr care treime să se aleagă. Motivul bdicărei aleg rei din partea biuroului, au | ca n'au putut sa ne iuipue lista făcuta ld. primar, pe care toţi am respins’o. temeiul cum că din pricina primarului biuroului compus de Alecu Lazăr, lubru cu leafa din comună, IC Levischi, Popovici şi (irigorie Popovie-, aseme-amploiaţi cu leafă ai comunei, alegerea >8t inteiu lalsilicată şi in urmă importă, vejrugăm d-le procuror se bine-jţi a da in judecata pe aceşti indivizi torni art. 13 interpretativ din legea e-«sralâ. Urmează 108 iscălituri). Marturi au iscălit doi consilieri comunali.) 'r i acest chip, a scăpat candidatura d-lui ian l,eca de 10 delegaţi cari puteau să împărate ri. Comuna (alinesti Abusurile de la comuna Curteşti n’au t un fapt isolat. •a comuna C&lineşti procedura a fost uita natură, dar cutezanţa şi mai eri-lala. După ce doue sate intregi Calineştii şi {cereştii au votat şi ele in cea mai mare ta pe aceiaşi delegaţi, remfinănd candi-îor impuşi de sub-prafectura numai câţi lalegetori, apoi se fura din urnă voturile fl^rate, s’aruncâ bilete falşe cu numele k rnamentali, şi se face ris de adever! ris, că delegaţilor votaţi de aproape ikiiunitatea alegătorilor nu ştim dacă li-a «as un vot măcar! 23 de locuitori au protestat, trimiţând eşedinţâ 15 delegaţi cu protest iscălit 'bştie ! .» parchet n’a fost nimenea să le primea jalba. Şi dacă se primia. se tri-» a la administraţie să facă ancheta, cum l'.âeut pentru Curteşti! loţ şi poliţaiu ! Prefectură n’a fost nimenea. 1). Sava fdinibarisea la toloacă. ^elegafii Câlineşteni au aşteptat pe Preia poarta casei sale : prefectul li-a spus 15 oameni plimbându-se pe strade i .nâ a revoluţiune, şi i-a ameninţat cu tărie. Gmenii au trimes protestul MiniBte-i i. Ce dreptate vor mai găsi şi a- ti tot caşul denunţăm aceste turpi-iui hber.de-naţionale. Ţara să le cucă. îi. veni odată apoi ceasul răfuelelor ? otă protestul C&liueşteuilor : 1~-mnule Procuror şi Domnule Prefect, ob-iscaliţîi, locuitori in comuna Calineşti * & Şiretului, judeţul Ifotoşani ; I " plângem la d-voastrâ şi cerom sa ni â»a dreptate că am fost inşelaţi şi fu -< de oameni cari cred că dacă ştiu car-4 apoi işi pot bate joc de acei cari 4 -tiu ! i mnule Procuror ! Voturile noastre la • rea do delegaţi la care am fost clie-• in zilele de Duminică şi de Luni 10* ăprilie curent, au fost furate din cutia ■ • >t in care au fost puse si inloeuite cu * -, scoţendu-se vicleneşte delegaţi peca-b d i-aui visat, pe cari nu-i ştim, străzi venetici, pe cars uu-i vroim. I Cu toti,—sute de oameni !—am votat in tr un fel : şi din cutie, apoi. am văzut ese alt-fel! Primarul nostru, oameni de ai sub-pre lecturei cari âmblau împrejurul sălei unde se vota, notariul, au tăcut, io batjocura devărului. ca alegarea să lie o minciuna toată. I nu venia..., şi punea două-zeci de votur pentru oamenii ramaşi a casă ! Sau luat voturele puse de noi, şi s’.m pus hărţii prefăcute falşe ! Ea ce ne mai întreabă care sunt dorinţele noastre, voinţele noastre in legeri, când. pe urmă, se calcă in pi cioare, şi se fură, şi se pun in loc altele mincinoase. Nu vroim să ne poarte ca boi! Suntem Români, şi cerem dreptate ca să nu ni-facem şi singuri ! (Urmează 123 semnături). IJ O t O Ş ii 11 I Alegerea delegaţilor in Botoşani a fost asemenea violentată ca in timpurile celu mai selhatic despotism : un agent al poli ţioi se ţinea de lie-care alegător. A mers alegatorii la urnă cum se duc oile 1 casâpie. D e 1 e n i In Delcni, sub-pivfectul Iorga a scos de legaţi rudenile sale. Iotre altele un domn Costachi Vasaliu, preot in Iaşi şi invâţator in Hârlău, cari nu se mulţumesc cu acest scandalos cumul ci a trebuit să mai lie delegat ! In faţa acestor scandaloase impuneri „Constituţionalul1* cere de astăzi chiar, dacă soarele dreptaţei mai trimete vro rază pe pămăntul romanesc, aa viitorul Parlament sâinvalidose alegerea colegiului IV din Bo-tosani. GAZETA TRIBUNA LELOR Adulterul e-!! voturi contra :{D. ’1 Ut ova — I. Al. Sturzu, antire-vizionist. Tecuci.—PapadopoI-UaliiuacJi, an-tirovizionist. Vaslui. — Titu Maioroscu. revizionist. Dorolioill — 1. 0. brtianu vernamental, impus. Maşca.—M. Cogălniceanu. oposiţie. unti- (jU- REZULTATUL COLEG-1 Argeş — G. Rncoviţă, guvernamental. Brăila — N. lilnremberg. contra. 1. Gămpineanu Botoşani. — M1. Cogălniceanu, o-posiţic. Bacău. — General Leeca. guvernamental. Buzeu. — Procop Gazotti, guvernamental. Dolj — Dim. Găpreanu., antirevizionist. Gorj. — G. Săvoiu, oposiţie. Huşi. — S. State, guvernamental. Iaşi. — Lascar Gatargiu, opo-siţi», cu 71 voturi contra tio. Covnrlui — N. Catargi, antirevizionist. cu 48 voturi contra d-lui ionaelii, guvernamental cu :{(» voturi. Ibtmboviţa — p. Giani, antiguvernamental. Ialomiţa. — I. Pocnaru-liordoa, «ntirevizionist. Muscel. — 1. Negulici, antire-izionist. Mehedinţi. — llariu Isvoranu, oposiţie. Putu» — N. V ojnor, guvernamental. Neamţu—Gr. Uozadini, nedecis. I'raiiova — u P. Filitis, liberal in-ependent. Olt—Ilr. Calenderii. Boimiliaţl -tVziami. oposiţie. Băni Văleii. — Dr. MăklîU’oscu. guvcniamental. p. Sărat — G. Robcseu, guvernamental. Roilinil. — I. Agarici, guvernamental. Institutul de Jfydrotherapie. Ortho-pedie, Băi //yyienice, etc. Convocare Conform art. 28. din statute, adunarea generală a acţionarilor socic-tăţei, este convocată pentru zioa de 8. Mai curent, la ora 1 y2. p. m. in localul Societăţoi. Preşedinte, Dr. Marcoviei. Direct or. (Jons tantiniv. NOTITE lilliblOGRAFICE A eşil, de sub tipar: Dr. N. Manolescu, Studiu asupra miopiei eu exoinplul a 2,991 elevi din scoa-lelo din Bucureşti. Un volum de 175 pa-gine octav şi 13 figuri in text. Preţul 3 lei. S a pus sub presa şi va apare in curând „Dicţionarul Biografic al autorilor Români vochi şi moderni Această carte promite a li foarte interesantă, căci, dupe câte suntem informaţi, autorul ei d. I). N. Marinescu şi-a pus oate silinţele pentru a strânge notiţe privitoare la viaţa autorilor cum şi pentru studiul critic ce face asupra lie căruia in parte. Acest din urmă lucru lipsea cu desăvârşire in conspoctnl asupra literaturei române de V. (ir. Popp. O recomandăm ineâo dală atenţiunei publicului nostru iubitor de literatură. Societatea Olimpică Română GRADINA ELDORADO A VIN Toţi membrii acestei Societăţi sunt invitaţi de a-şi procura cărţi do liberă intraer la exerciţiile olimpice ce vor urma regulat Lunea, Mercurea şi Vinerea de la orele 8—10 dimineaţa, pentru Copii micii de ambele sexe, iar dc la orele ti—10 seara pentru Adulţii de ambele sexe. Gomitctul se simte fericit că in a scurt timp sc vede înconjurat de un asemenea maro minier de membrii ; si pentru aceasta s'a şi grăbit de a închiria grădina Eldorado, unica caro se afla mai in centru, posedăml spaţiul, verdeaţa şi acrul curat, tot cc este mai necesar la a seminea exerciţii. Cărţile dc intrare se găsesc la D-nu D. Moceanu. casierul societăţoi in faţa Tlieatrului National. COMITEIUL MARE RALLY-PACEE 1-iu Maiu 1883 Organisat de Ofiţerii trapelor călări in yarnisona in Bucureşti in profitul răniţilor din ultima Campanie ale acestor tnqoe. PROGRAMA Întrunirea genoralâ. Piaţa Teatrului 8 ore dimineaţa. Dirocţiunea Vânătoarei: pădurea do laMer-nani. Semnalul Vaulrait va li dat de 12 Cornuri de vânătoare la ora 8 jum. pe Piaţa Teatrului. Vânătoarea şi cortegiul va li condus do 10 oiiţeri cu haine de vânătoare. La ora 11 llallaiul va li sunai pe liziera pădurei de la Mernani. La ora 12 dejun, servit do una din cele tntăiu case din Bucureşti. Două muzici Militare... Banda dc lăuturi PARTEA II. Curse. (Platoul Mernani). I. Cursa Damelor.... Distanţa 800 m. II. Cursa Civilă.... Idem 1000 m. III. Cursa Militară. Idem 1000 m. IV. Cursa dc trăsuri in trap Idem 1200 m. Petreceri diferite Joc de Ilar... Curse in joc. Bal Câm-postru.. joc de troket etc. Triumful învingătorilor La ora 5 Reintoarcorea cu muzica in cap. Preţul Biletului 5 tr. Fiecare trăsură plăteşte un drept de intrare de lei 5. Pentru Breckuri şi Mall-lvocchinri a se adresa d-lui sub-loc. de Roşiori A. Cerchez. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢAOIU No. (>0. Strada Lipscani. No. (10. Pe ziua de 21 aprilie 1883. DACIA ROMÂNIA SOCIETATE GENLRALA DE ASIGURARE, BUCUREŞTI. ANUNCir Avem onoarea de a adncc la cunoştinţa d-lor Agricultori şi in special a clienţilor Societăţoi noastre, următoarele : Societatea „Dacia-Romănia11 in dorinţa de a micşora dnpe putinţă sarcinile agricultorilor, pune la dispozi-ţinnea Onor. ci clienţi, 15 la sută. din câştigul eventuale ce va resnlta estimp din ramura, asigurărilor de „Grindina1- in ţară, ast-fel ca lic-ca-rc domn asigurat care nu va li avut vre o daună, va lua parle la căştig. in proporţiuno cu premiul ce I va Ii plătit pentru asigurările sale mii amil acesta. Direcţiunea denerală 5olo Renta AmorLlsibilă. . . , 5,,!o Renta Români Perpetuă , 6°|o Ubliga^iuni de stat. . . . 6o|© Oblig. (îiilor f Rom. regale 5o/o , Monicipale . . . 10 fr. > CuBeT Pensiunilor SOU 1 5olo Scrisuri funciare rurale. , 7oio ,, Scrisuri Rurale.. . . 5o|o Scrisuri fondare urbane . . Ho * » » 7o(o » . . Impr. cu piiuie Duc. (20 I h.) Acţii Bincei Naţionale Române 2501 » » Snc. cred. uiub. rom. 500 1. » » » Roui. de construcţii 5001 ► » » de Asig. Oacia-Rom 300 I. ► » » » » Nn ţ ion ale 200 1. 1)1 VArae Aur contra argint. . » » Bilete de Banque Fiorini valoare Austriacă. Mărci germane. .... Bancnote francase. . . . Oump. Vihid 921/, 923/, 90SD 92i/. 1011 h 102>|4 103- 104 - 86i/, 87 225--- 230- 92l/4 9231. KM'l, 1043 89(|., 90-- 99'/, 1001/, 103-n 104- 33--- 84- 1330 1340 227 --- 230- 527--- 530- 418- 420- 232- 234- l’h. 2 or. V* 2 or, 211 2.13 1 23 1.25 991|, too-L MARE SL’IOUES MWtfCAL PENTRl PI A NO A oşit de sub pressă in editura Ioscf Sanrlroviei, magasin do Musieă. piam- şi instrumente musicalc. Calea V ictoi’ici vis-â-vis de Icgaţiunoa Rusă. Au bord dc la mer vals de Bufi1,ne Kompa isky . . . . p. 2 Ici Les belles dr Bucarest idem dc Dr. Schipelc 2 Mon coeiu idem dc D. A. Boiurolu o Quadril ţigănesc dr Er. Seliipek 2 Fleitrs lioumanirs potpouri dc D. l'Crlcvdis. o UN PROFESOR ÎU 1 la liceul Ş-te Barbe (l’aris). având cuto-va ore disponibile pe lie-eare zi. ar dori să Ic întrebuinţeze pentru instruirea unuia sau mai multor elevi, in Bucureşti. — Are cele mai bune recomandaţiuni. A se adresa, prin scrisoare, cu iniţialele II- L., la administraţia acestui ziar. D. chirurg-dontist aro onoarea d’a faco cunoscut că a i en ii ii fat d’a se mula şi că va urma a locui iu strada Şiirbey-Vodă No. 9. TiMPUL H Vf U CAVALERUL C/3 o < & o o ■ ro Pentru şoşonul de Primă-vară şi vară am primit din propria noastră fabricaţiune din Europa im imens asortiment de Haine pentru Bărbaţi şi Băcţi. din stofele cele mai moderne confecţionate dupe noile Journale. cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimiu şi Haras gros-vert. Costume cu şi fără talie de Diagonal, tşeveot, Camgarn şi retlot gro-vert. Bedingot şi Giletdupă noul, Journal. Pantaloni nouvenutd, etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul (le Mode. I WlIMijJUiUlU higienică. infailibilă per- Iservativă. Singură vindecătoare fără ai adăoga îimic. Se găsesce in tote farmaciile din Lnivers şi la Paris la JLLE FERRE farmacist, No. 201, str. Richelieu, succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER farmacişti. f EAU ET POUVRES DENTIFRICES de I)r. P I E Ii B E de la facultatea de medicină din Paris. EE PARIS — 8, PLACE LOPERA PARIS. Se găseşte la toţi farmacişti, şi coaferi Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERKE şi recompensa cea mare obţinută de dentifrices. VIN ET SIROP DE DUSART 1 CU LACTOPHOSPHAT DE CALCE Experienţele celor mai celebri medici din întregul Univers au restabili-târă că Lactophosphatul de Calce în stare solubilă, ast-fel cum el ecsistă In vinul şi siropul lui Dusart, este in tdte periddele viuţei, cel mai bun reconstituant al vieţei omeneşti. La femeile Însărcinate, el înlesneşte de6voltarea micei ecsistenţe ce se află in pântecile sale, previne vărsăturile şi diferitele alte accidente ale sarcinei. Daca se dă nutricelor, el inbogăţeşte laptele şi face ast fel ca copilaşi să nu mai sufere nici de colici nici de urdinare; dentiţiunea se patrece cu mare înlesnire fără dureri, fără eonvulsiuni. Mai târziu când copilul se află palid, limfatic, când carnea lui este mdle şi fleşcăită, când ghindele apar în jurul gâtului său, vom găsi în lactophosphatul de Calce un minunat şi eficaciu remediu. Acţiunea lui reparatrice şi reconstituantă nu e6te mai puţin sigură la persbnele in vârstă sărace de sânge (anemice), ce sufer de stricarea stomacului, la acelea, asemenea, cari se află slăbite din causa diferitelor excese, luerări ostenitore, vărsta înaintată etc. întrebuinţarea lui este forte precidsăla ofticoşi, căci el aduce vindecarea (cicatrisarea) tuberculelor ce se află în plămânii şi favoriseaşlă forţele nramrea bolnavului susţiindui forţele de cari au trebuinţă. In resumat, siropul şi Vinul Dusart, stimulează şi înlesneşte pofta de mancare, restabilind, nutriţia intr’un mod complect şi asigurând formaţiunea regulată a dselor, a muşchii lor şi a sângelui. Deposit In principalele Pharmacii şi Droguerii PARIS, CASA GRIMAULT ET Cie, 8, STRADA VIVIENNE. ROB BOYVEAU1AFFECTEUR M** ‘f 5i ?eC0^-olt,uanL de Dn «usl Plăcut, de uă composiliune eu (Hn anDuxfll PV-naatln.-,778v,x? ?'ech,a bocletato rceală dc medicină şi prin un am annul XIII. \ mdeca tote b61cle Dnr.mnitp. rin. vioinr>;i^ Ce^r.,1. toiul vegetala decret •n _ - _ indeca tote bălele pricinuite do violurile sângelui Scrofuln Peoingina, Eczema , Psonasis, Herpâs, Lichen, Impetigo, Podagrf ~ ’ Pnn proprietatilo sele apent.ve, digestive, diuretice şi sudoriflee, favorisâză — ....... -'V-ocă espuUiunoari. ntive, digestive, di' morbide, ii a ele virulent parusitare pulsii Reumatism. ă desvolta-Icrmmlolor ROB BOYVEAUIAFFECTEUR CU IODUR DE POTASSIUM Acesta «sic medicamentul cel mai bun pentru a vindeca accidentele syphllitice vechi , rebele Ulcer.. Turnuri. Gomme F.«„stn„ p,-ecum 5i Limphatismul, Scrofu- fu rebele Ulcere, Tumori, Gomme, Exostose, losa şi Tuherculosa ptiarmacian, 102 rue Rieheliru,ii ăucrruar a lui BOYVEAU LAFFECTEUR I îoale de nervii Ce simt nervii? Nervii sunr mijlocitorii ori uvx cKrui sentiment; tonte impresiile exterioare se simt mai int£iu prii 1 rv «le. Pe cili dc diferite sunt căuşele, pc atîU şi fenomenele m;i S: J fiilor dc nerv*' -'Tai îl n te iu o contracţie a nervilor, slîlbire generală, impotenţii şi poluţii nocturne, slîlbirea memoriei, paliditate, ochi infundaţ i cu margini albastre, mclanholie, insomnie, mi peni, dureri de mijloc şi in şira spinii roi, con-vulsiuni istorice, coostipaţie, fricH fîtrîl causîf, evi tarea societăţilor vedele, anemie, slîtbiciune, dureri eumatice şi podngril, tremurare la mîlni şi picion-re, etc. Toate mal adie le sus menţionate nu sc vindeci-aşa sigur şi pe deplin cu nici un remediu cunos-ut pîtnît acum, ca prin PRAFUL FERUIN AL D-rului WRUN (preparat din ierburi pcruvinnc) Se garantează cît e inofensiv. Preţui unei cutii dimpreună cu instruc-_jţiunoa esac-tâ A franci. Se alia in Bu- Icureşti la: T. A. Citiră, lannacia naţio nală, strada Lipscani. In laşi: E. Rete-lenti. farmacia la Ştefan cel Mare şi la Fraţii Konya. In Brăila: G. Kaulmes, „farmacia naţională. AGENT GENERAL Alexi Giscliner Bfarmacist, Viena TL Kaiser Tosefstrase, 14. Persdnele Cari CUNOSC PILULELE DOCTORULUI DEHAUT - DIN PARIS , [nu esităase pui-ga, atunci când ele simtacestal f trebuinţă. Nu se tem neci de desgust neci del (oboseln, pentru că, contrariu celor alte purga-l [tive, acesta nu operdză bine decltcând estein-f 1 soţii de uă bună mâncare şi de beuturi întări-1 îtdre, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie care/ alege, pentru a se purga, cea sul şi mâncarea/ *t cari ii convin mat bine, dupeoccupatiunile f k. sele. ObosiSla purgatiunei fiind annulntă/ *kprin eil'ectul nunei alimentatiuni, les-^ ne se holăraşce cineva a repeta . purgativul ori de cate orieste^ 1 trebuinţă. “ 5 P. şi 2 P. 50 DICaUEMARE CHIMIST ROUEN (Francia) Grăbeşte crescerea părului, împedecA de-coloratiunea ai i redă viată. Pommada Epidermală ANTIPELLICULARX Opresce căderea părului. — Distruge mătreta. — Asiempâră mâncă rimele. Se giiesc tn t6t* Casele cele bune de Parfamerie. INJECTIUNEA RAQUIN din Copahivatc de 8oi«de vindecare sigură şi repede INJEOŢ ÎUNEA RAQDIN e absolut neofensivă, ce permite a se întrebuinţa atăt timp căt e necesar, fără frică de vreun reu, ce’l produee alte producte similare. Această injeetiunc e deajuns singură spre a obţine o vindecare complectă a Maladielor Secrete PARIS 78, Fana St-Denis. 78—PARIS unde se află şi hărtie şi vizicătoare de Al-bespeyres întrebuinţate in spitalele Franţei. Se mai găseşte şi in Bucureşti la d-nii F. Brus farmacist şi J. Ovessa dro-guist. FÂYARD^BLA' CC contra reumatismelor, catarelor, du rerilor, rănilor, bătăturilor la piciore arsurilor,etc. Deposit centraal la Paris, rue Neave-St.-Merri, 40, şi in toate farmaciele. .PILII LES DE BLANCARD â TIodure ferreux Tnalterable Sans odenr nvs&veur de Ier ou diode 1/ACADEMIE DE MEDEC^E a denida ■ .S ■' Aceste HAPURILE convine contra: Afecţiunile scrofuldsc, C«u«», Slncliîtismu, Anucniîc, Contttituţiunilo lyinpliaticc, etc., etc. N. B. — Trebue observjit Semnătura ndstră alaluraţa aci pusă in josul etichetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI. 2u6 V devront etie consid(»« ti - - mu un. curvUUo.w.tiCoinnic prvpares . . 11 1 Autenrquc IesFlonmsde l*Uulc8quiprrsrntcrant m CACHRTD/VItf------------------------------- PlLYRJHACIEN- 9 Rue Jfonaparte ,40~ A PARIS MAOASIN fondat in 1879 SXTnTTTL DE vi9-a-vis , i’etral Naţioni Bncuroşjti COLON LA LE SI DELICATESE D. G. MIM! VIS-A-VIS 1>L TIIE ATM UI. NAŢIONAL Anunţă maltei nohilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la mcnagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine. Aniset dnbln de Olanda. Aniset de Bordeanx. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de la'Bayona Benedictin-Bitter de China antilebrie. Biter din via Providenzei anti Coleric. Cliartrenz alb galbin, şi Verde de La graiul Chartrenz Francia' Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la Vimand Fockiii Pipermint verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia. Cognac vienx, Cognne fin champagne din Cognac. Liqnernri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeanx Renn-imtaMiistică de Hio, Maraschino Ţuică Naturală. Romuri adevărate din Janiaique. Ananas Arac de Mandarin. Pnnch in Cognac Bliuni şi in Kirsch. Şliboviţă de Banat. i 4 / VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari. Odo-beşti Drăgăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Ou stimă. D. G. MOCIANU. m MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER " SttiT CELE MAI BUNE DIN LCME.^ pren>jateCu 150 nietballr prirne PARIS i 31 18 18 Medailâ de aur V* C M (I rate lunare Garanţâ sigură dală inscris Ori t. SINGER C2 poâriâ mărea Maşină de cusut jnew-york. de sus a o lui Fabrloel. G. NEIDLINGER, Agent general n l'LZ Sr - - - Z .. — ^ r •- O) YtTlt < 7- ^ ? rp ^ ^ ^ y' 3 n n C -I Ol G* 1% 4 .11 4 co '• Q bp kB E S I ii I H A se feri de imitaţiuni, ori ce produsă similară este uă imitaţiune a forini exteriore tară calitatea adevăratului TÂ3AAR IHDIEN GRILLON FRTJCTU LAXA TI V8 SI RACR1T0RU Contra CONSTIPAŢIUNEI, HEMORROIDELURI, CONGESTIUNEI, VENINULUI, LIPSE DE APETIT, INDEGESTIUNEI, INDISPOSIŢIUNEI GASTRICE Forte plăcut la beut, no producendu nici odata iritaţiunL— Indespensabilu pentn copil, dame insarcinate, bătrăni! şi personele şeţlănde. A CEHE SEMNĂTURA PE FIE-CARE CUTIE : E. GltlLLO.V. E. GRIT.LON, farmacistă, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi in tOte farmaciele V SIROP DE R Al FORT I0DE de GRIMAULT et Cie Pharmacistî la Paris . DB DOUA DECt ANNI1 acestu medicamenta da resultatele celle MAI REMARCABILE IN MALADIILE C0P1IL0RU PENTRU ÎNLOCUIREA OLEIULUÎ DE FICATU DE MORUNU Si ALU SIROPULUI ANTISCORBUTICU Elu e6te suveranu contra intârirei si inflamatiunoa glandeloru galului^ gurmeloru ţcoiiloru) si ale differilelor errupţiunî a lo pelei, ale capului si ale^feţei. Elu excită pofta de mâncare, tonifică ţessăturile, com-batte palorea si moloşetea pelei şi da copiiloru vigorea si vesselia naturală. Este unu medicameniu admirabilu contra cojiloru produsae prin lapte 8» unu depuratifu exoellentu. __________________Depositu in principalele pharmacii Tiy