SKRI 14 IANUARIE 18*3.
V <li
(«tiviţla. Oaleii Victoriei

ABONAMENTELE
1-etdJtii ţara, pe iii
        .       ]>f ti luni
        ,        pe 3 luni.
40 I.
22 lei
12 'ei
„ent-el* m priimesc li lumini«fr»ţle.
Unnnmfir 15 hani.
timpu
REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2.
     Bucureşti, 13 Ianuarie 1883
     Intr'umil din numeri le precedente il ale ziarului, am aretat că scopul suprem al roşiilor, cerţind modificarea Constituţiunii, este introducerea su-, frajului universal in legea electorală, Cu toate protestaţiunile Romămdvi. 'I tii| tul s’a adeverit in parte prin pro-î nria mărturisire a d-lui Costineseu, 'I devenit astăzi, printr'un concurs de i inprejurări neînţelese, unul din ora-culele parti iului de la putere. „Domnilor, a zis savantul om politic, ceea ee a motivat propunerea de revizuire 4 a Constituţiunii sunt articolele priiţi viioaro la legea electorală. Aceasta ţ We partea importantă a lucrării j noastre."
                                                                                                                                                                                             d Negreşit, nu s a spus şi in ce mod •ş seva face această modificare. Greii Jojn insă că nu mai o un mister Litru nimeni tendinţa pe care o ur-
  măreşte de «atâţia mari de ani d. 0. jl. Rosetli şi şcoala sa de a intro-jldiice şi această inovaţi mie periculoa-ap in instituţiunile politice alo Ro-
   lămei.
    Fiind dată prin urmare această ten-Idinţă a fostului ministru de interne, Roind dată supunerea pasivă, oarbă,
I fanatică, eu care partisanii săi pri-|niese ori ce manifestaţiune a voinţei i sale va trebui să considerăm sufra-
I iii universal ca o eventualitate a Huiui viitor mai mult sau mai puţin
gpropiat.
                                                                                                                                                                               Am arătat insă, sprijiniţi pe auto-itaţi incontestabile, eăt de seacă şi le nenorocită este această reformă lin punctul de vedere al aplicaţi unii sale la noi. Este oare cu putinţă să nişte in ţară un singur om care să Ksusţie eu convingere că suntem pre-araţi pentru o asemenea’inovaţiune? u este o curată nebunie, ţinănd Jfoompt de nivelul mijlociu al culturei j ,^şi al civilisaţiunii poporului nostru să preconisâm o reformă a cărei experi-
II cntă nu este pe deplin făcută nici la alte naţiunii mai îmbătrânite in prac-
j tica regimului constituţional ?
                                                                                                                                                                               Este netăgăduit că edificiul politic al României păcătueşte prin basa lui jB'tniar. Mai toţi meşterii cari au pus
■  mâna la lucru au avut ea preocupa-
■  ţiune constantă cum să impodobeas-l[ că mai bine zidurile cu atribute arI tistice şi cum să le dea o formă mai | plăcută şi mai seducătoare. Prea pu-* tini insă s’au gândit să întărească 1 temeliile, spre a nu fi prăvăliţi in pră V pastie la eea mai mică suflare de
iyfint.
      Judecând numai dupe aparenţe ori şi (“ine este in drept să creadă eft suntem ţara cea mai fericită din lume. Nu ne bucurăm oare de toate libertăţile la cari poate aspira un popor: N avem oare. garantate de Con-stituţiune, libertatea individuală, libertatea conştiinţii. dreptul de a ne intru ni, dreptul de a ne exprime pringraiu si prin scris ceea ce cugetăm şi ceea ce simţim ’ Averea, viaţa, onoarea noastră nu (Unit ele "înconjurate de cele mai puternice garanţii V Ge ne lipseşte | Evident, sufrajul universal
ci
spre a deveni pamăntnl făgăduinţei chiar !
   Din nenorocire, daca sgăndăreşte iic-ya poleiala ce acopere edificiul, surprinderea c marc şi dureroasă: tot omul de bine işi simte inima străn-găinlu-se de durere la spectacolul miscriilor sociale ce băntuo pămăntul >ineeuvăntat. al României.
   D ignoranţă adâncă, acopere marea maioritate a naţiunii, şi va curge incă multă apă pe Dunăre pană ce ţăranul, ,temelia casei" cum este numit pe toată zioa, va iuvăţa să scrie şi să citească. Ori-earc i-ar fi declamaţiunilc înşelătoare, ori-căt ar striga el dupe lumină, demagogului i-e frică ca dc moarte de aceasta lumină care ar pune capăt domniei !ui. In ziua când săteanul şi tCrgo-eţul vor iuvăţa destulă carte spre a puiten cunoaşte de aproape po oamenii ce i inconjoară si spire a le cântări vorbele şi laptele lor. Grigo-oştii si Dimancii. TVitărlăgenii şi Go-lairii, si toţi aceşti patrioţi cu cari no-a gratificat d. Eosetti. vor reintra ca prin minune in inlunorecul din care nu trebuia să iasă nici-o-dată. Şi cum oare demagogul să iubească lumina, când in ignoranţă s a născut, cu ignoranţa trăeşte şi domneşte. in ignoranţă va muri ? Ignoranţă e raţiunea lui de a fi !
   Eată de ce am strigat in tot-d'auna celor de la putere să inveţe carte pe popor inainte de a procede la reforme politice, inainte de a cerc modificarea legii electorale, inainte de a precouisa sufrajul universal. A otul este o armă, şi trebue ca cetăţeanul să ştie a se sluji cu dănsa, spre a nu sc răni singur. Suntem sătui de priveliştea maselor ignorante duse la vot din urmă de primari sau de sub-prefeeţi. Suveranitatea politică in asemenea miserabile condiţiuni este parodia cea mai trista a progresului şi a eivilisatiei moderne.
                                                                                   ŞTIRI TELEGRAFICE
   Paris. -3 Ianuarie. — Camera a numit azi (“omisiunea însărcinata a lacc un raport asupra propunerei Floquet şi asupra pro-
ectului prezentat de guvern m privinţa pretendenţilor monarhici. Majoritatea membrilor aleşi sunt favorabili propunerei F
quet. Miniştri se vor explica măine dinaintea comisiunei.
    O criză ministerială e din ce in ce mai mult de temut.
    Atena, 23 Ianuarie. - Starea d-lui Corn, mduros e considerată de către medici ca desperată.
    Constanţinopol, 23 lammne.-Printr’o nota iimiănală azi, Poarta ineunoştmiţează pe ambasadori că, in urma numeroaselor cazuri de contravenţiuni la ordinelo militare date santinelelor. Ministiu de rosbe a ordonat ca toate santinelele si 'or 111 re Imiiiţa armele, după somarea regulamentara,
contra tululor persoanelor care ai (ău a a călca un ordin.
    Pesta. 33 Ianuarie. „Camera deputaţilor." _ In cursul discuţiei petiţianilor care cer desfiinţarea legilor ce acordă jidovilor din Pngaria drepturile civile şi politice, pi"1
ministru, d. Tisza, a              acum^
(f»a poputaţiiinfii s a       I •
se invrăşmăşi in potriva jidovilor; cestiu-nea antisimetizmului va fi rezolvată pe calea socială : numai, dacă societatea s’ar găsi prea slabă, atunci legi excepţionale vor fi necesare; guvernu insă are ineredere in inţelepciunea populaţiunei ungureşti.
   Discuţia a fost amânată pe Sâmbătă.
   Belgrad. 23 Ianuarie. _ După adoptarea tratatului de comerţ cu Franţa, sesiunea extraordinară a Scupciuei s’a incliis. Tu discurs» de închidere. Regele relevă că, mulţumită devotamentului şi patriotismului deputaţilor, tratate de comerţ sau con-venţiuni comerciale s’au putut ineheia cu toate Puterile, că reformarea tutulor ramurilor adminiştraţinnoi s’a putut opera, că instituirea unei Bănci naţionale a fost eroda. că credită ,Statului sa desvolfat şi armata e reorganizată. Regele termină adresând mulţumirile sale Adunărei.
   Miniştri străini şi toţi funcţionari inalţi asista la această şedinţă. Regele a fost primit prin strigăte repetate de „vivat. “
   Soţia, 23 Ianuarie. — Din Nota ce gu-vornu Bulgar a înmânat agentului diplomatic al Fngliterei pentru a cere admiterea sa la Conferinţa din Londra, so poate conchide că Bulgaria nu va primi nici o deeiziune luată asupra chcstiunoi Dunărei de către o contorinţâ la caro ea n’ar lua parte.
   Vienn. 23 Ianuarie. — Impcratu Fran-cisc-Iosef a numit pe Regele Spaniei colo-nel-proprietar al regimentului 94 de infanterie Austriacă.
   Roma. 23 Ianuarie. — Tribunalu eorec-ţional a dat ieri seară hotârirea sa in pro-cesu Yaleriani, prin care acesta e condamnat la 3 ani de închisoare. Ministru public ceruse contra acuzatului pedeapsa de 5 ani inchisoare, fiind că el admitea pre-meditnţiunea şi nu admitea că Valeriani nu ştia că trăsura in care aiuncaso cu pietre ducea pe ambasadoru Austriei ; avocaţi apărători au cerut achitarea eh lentului lor bazădu-se pe inotivu că in codii penal nici un articol nu se poate aplica in căzu do faţă.
                                  CROISTICA
                                                                                                 I n forum t imii
                 ____' |
   Gomisiunea deinoeraţilor-liherali in-! dependenţi din Iaşi compusă din d-nii Alcx. I. Ghcorghiu, Cost. Corjescu. Al. M. Sendrea, Mărzescu, Ştefan C. Şen-drea, Dimitrie Tăcu. Tonea. Dimitrie Angliei si Yasilo Paladi. a şi început a se ntelege cu comisiunea care deja era aleasă din sinul conservatorilor, compusă din d-nii Costică Ni-cu Suţu, Vasilc Pogor, ambii foşti membri in Constituanta, Neculai Dros-su, Nicu Grig. Suţu. Grigore Co-gălniceami.
   Urmează acuma sa se adune din nou Conservatorii şi a complecta co-mi'iiunea cu minierul de none membrii.
   D. D. Sturdzu, ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, intoreCndn-se din concediu ain-ceinl, cu inecpci’o de ieri 12 Ianuarie, intei’imul ministerului afacerilor străine, cu care era însărcinai D. Eugenin SUttescu. ministru secretar de Stat la departamentul justiţiei.
   Inundaţiile au Început şi polanoi. Dunărea şi Şiretul sau revârsat in mai multe locuri şi apa creştea mereu. Linia ferată intre Brăila şi Bărboşi este inundată, precum si linia din portul Galaţi.
   Ministerul de rosbel zicând a tiămite ti-nori in Francia şi Englitera pentru a turna şcoala navală, se publică spre cunoştinţa doritorilor că. in zioa de 15 august 1883 se va ţine concurs in Bucureşti,“in locul cercului militar. înaintea unei comisiuni nu mite de minister.
   Condiţiunile ce trebuese îndeplinite sunt cele următoare : a) Doritorii vor prezenta cereri ministerului de rosbel (direcţia 4 arme speciale), însoţite de actul de naştere, de calitatea de român sau naturalizat roman, cum şi de certificate asupra studielor tăcute, b) Cunoştinţele ce concurenţii trebue să posede sunt cele eoprinse in programul publicat in „Monitorul" de ieri. c) Concurenţii trebue să aibă versta de la 15 — 18 ani împliniţi Ia I ianuarie 1883. d.| Concurenţii vor prezenta comisiunei examinatoare un angajament din partea lor şi a pariuţilor sau tutorilor că după tormiuarea cursurilor şi întoarcerea in ţară vor servi 8 ani in activitate, e) Concurenţii cari vor reuşi se vor considora ca angajaţi in armată po zioa intrărei lor in scoală, inseri-indu-se in controalele corpului flotilei, şi după terminarea cu succes a cursurilor scoa-lei navale se vor înainta la gradul de sublocotenent. f) Termenul pentru caro se trâ mit tineri in străinătate este de 4 ani; din cari 2 pentru cursurile scoalei şi 2 pentru practică irnbareăndu-so ţpe un bastiment care navighează, g) Pe tot timpul cât aceşti tineri vor fi in străinătate, vor avea o sub» venţiune de 200 lei lunar, in această sumă nu seva coprinde solda şi accesoriile gradului de Ia data inaintărei lor la gradul de sub-locotenent; transportul pentru ducere şi in toarcere se va da de către minister, h) Tinerii ee se vor destina pentru Engli Icra. vor trebui să cunoască bine limba engleză. i) Cererile concurenţilor sc vor primi până la 30 iulie 1883.
                                                                                                                               *
   Primăria capitalei a cerut de la ministerul de interne autorizarea d’a supune la judecata unui tribunal de arbitri neînţelegerea ce oxista intre ea şi d. Boisguerin, an Ireprenorul canalizărei Dâmboviţei.
                                                                                                                               *
   Guvernul austro-ungar a acordat, zice „Curierul lin-neiar“. o deplină amnistie tu-lulor ungurilor fugiţi din tara lor in anul 1800, pentru a nu fi înrolaţi in armată. Cei mai mulţi unguri trecuseră munţii in ţara noastră.
   O intrunire a avut loc Marţi-seară la d. Dimitrie Brătianu, in vederea alegerilor comunale. Au luat parte vre-o 28 persoane.
   D. Cernătescu, luănd curentul, a zis că la alegerile comunale nu trebue să se facă, politică, ci e bine să s’aleagă din toate partidele oamenii cei mai capabili şi oneşti D. Petrescu ’şi-a exprimat părerea că un consiliu comunal trebue sa fie compus din persoane cam de aceiaşi culoare, spre a fi u-nitaie in direcţiune şi vederi şi a nu se ivi neînţelegeri.
   I). Petrescu a mai adăogat că d-lor, a-dicâ grupul d-lui I). Brătianu, nu fac opoziţie guvernului actual, ci vor să’l ajute a se scăpa de elementele corupte ce’l incon-jură. La o introbaro a d-lni Arghiropolu că co o do tăcut in cazul când guvernul nu'i va asculta, d. Brătianu a spus că d-Ior işi vor iaee datoria d’a lumina pe guvern, iar dacă aceasta nu’i va asculta, atunci au să lupte pentru a'l face să cază.
   Adunarea s’a despărţit fără să ia vro-o hotârire, rămăiud a so ţin o nouă întrunire Vineri seară, spro a se forma lista candidaţilor pentru consiliul comunal.
                                                                                                                               *
   Iar (alimente.—Trib. comercial de Ilfov a declarat in taliment pe comercianţii Ra-psport şi Vahman, după cererea lor. Vah-man a fost arestat la poliţia capitalei, iar Rapapori s’a lăsat in libertate.
ANUL AL VrTI.—No. 9
ANUNŢURI Şl INSERŢII
Linia 30 litere petit pag. 17. 80
       Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 M)
  .     , II .... 2 50
    iannţurila ;j inserţiile ie primesc Bucureşti, la Administraţia ziarului it Vlena, Ia biuronrile de anunţări Deinril Selialelr, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbek-stein 2;—Paris, C. Adam, rne CIftmene 4 A. Loratt, rne S-tei Anni 51.
                                                                                                                                                                                                                     Scrisorile nefrancate nn se primei Manascrlsole nelniprlmate se ar<
    In zioa de 8 ale curentei sau protestat la tribunalu] de Ilfov 20 de poliţe, şi in zioa de 10 alte 20.
                                                                                                                                    *
    Moroianu unul din membri comitetul bursei a demisionat.—Se zice că motivul e4e lipsa de sprijin ce dă guvernul acestei instituţii, care, sub condiţiile in care funcţionează, nu prea corespunde scopul ei.
                                                                                                                                    ;i|
    In Iaşi a incepnt să apară „Buletinul F«-lectoral", organ al liberalilor independenţi do acolo. Va eşi dp trei ori pe săptămână.
—   In Craiova ancă a ineeput să se audă ,Vocea Mahalalelor", ziar gratis de ocazie.
—   Le urâm ambelor viaţă lungă şi succes.
                                                                                                                                    *
    Balul societăţii „Carpaţii" dat aseară in salonul teatrului Dacia a întrecut orce aşteptare. Era atât de multă lume, cum de mult şi nu de multe ori s’a putut aduna in acel salon. Regularitatea cea mai mare a domnit in tot timpul (lanţului. Am observat cu multă plăcere şi mândrie că majoritatea doamnelor şi domnişoarelor purta costumul ţCrănesc sau ardelenesc, care le şedea de minune şi le dedea un deosebit farmec. Frumosul danţ „Românul" a atras privirile şi aplausele generale şi a fost repetat do trei ori. Reţeta a fost bună.
                                                                                                                                    *
    Mai mulţi părinţi ni se plâng că copilele lor îngheaţă de frig, din cauză că doamna directoare a scoalei de fete No. 4 Ctii-bu eu barză nu dă lemnele trebuincioase pentru incăizit. Ceva mai mult; suntem informaţi că. contrar regulamentului, directoarea acelei scoli a pus una din odăi la dispoziţia fratelui seu, militar, care locueşte acolo de mai multe luni de zile. Atragem atenţiunea d-lui ministru 'al instrucţiunii publice asupra acestei abateri, şi d-lui primar al capitalei care, nu ne indoim. a dispus trimiterea lemnelor de incalzit nn pentru d. ofiţer, fratele directoarei, căruia nu-i este permis a locui acolo, ci pentru copilele ce vin să inveţe carte.
    Vom reveni.
                                                                                                                                    *
    Primim următoarele şiruri recomandăn-du-le celor in drept:
    .Societatea constructorilor, ea să exploa teze terenul d-lor de la Cotroceni cu iu-losnire in paguba statului pe socoteala altor persoane, deschide drum pe pământul Statului fără nici o învoială (turceşte).
    Noaptea formează şosea, taiă malurile moşiei Cotroceni până la intrarea in terenul lor şi nimeni nu vede nu aude, cu toate sgomotele ce s au ridicat: fiind-câ a-eea Societate a constructorilor este susţinută de oamenii partidului liberal care astăzi sunt tari şi mari şi zic aşa voiu, aşa fac.
                                Un abonat.
                                                                                                                                    fi»
    Se zice eâ d. proiect de Olt, ar fi cerut disolvarea Consiliului acelui judeţ.
                        «ţî
    La oliviul telegrafic, s’a ţinui ieri un concurs de oficianţi.
                                                                                                                                    *
    Snntom informaţi, că in curând va apare. in Paris, un jurnal român cu titlul „Dacia."
    Colegiul IU electoral, pentru deputaţi, do la judeţul Ilfov, este cmvocat, in zioa do 5 Fovruarie 1883, spre a implini, prin noua alegere, vacanţa declarată in Adunare, in urma demisionărei d-lui C. A. Roset'i.
                       *
    Colegiul I electoral, pentru deputaţi, de la judeţul Suceava, este convocat, in zioa do 7 Fevruarie 1883, spre a inplini, prin nouă alegere, vacanţa declarată in Adunare iu urma numirei d-lui Emanoil Morţun iu funcţiunea de prefect.
                       *
                                                                                                                                                                                                                          Art. 48 din legea de la 8 Aprilie 1881, pentru înstrăinarea unor părţi din bunurile Statului, se modifica după cum urmează: „Preţul resultat din vCnzarea a ori-ce bunuri mici şi a bunurilor mari, avond uu
TIMPUL

venit panii la 5,000 lei, cum şi din einba-tiwirile roscumpăratee şi nerăscumpărato, va forma un fond special la casa de depuneri. alectat anume pentru plata anui-tă(ei inprnmutului, autorisat prin legea de la o Iunie 1882, in suma de lei 27,230,000, pentru inliintarea de edificii şi construcţiuni publice.c
Situaţia iu Franţa.
legitimistul
      CORPURILE LEGIUITOARE
                                                                                                        Senatul
      In şedinţa de ieri s'a comunicat mai ante iu 34 mesaŞţ"pentru indigenate, votandu-sc acela al d-lui fon Urbeanu.
      Apoi s'a votat paragrafele din propunerea de rivizuirea constituţiei, la cari s’au primit şi căte-va amendamente dcclarăndu-so ast-fel închiderea primei citiri şi anunţandu-se cea de a doua.
      S'a început in urmă disci ţiunea asupra cestiunilor la ordinea zilei.
                                                                                                        Camera
     Dupe deschiderea şedinţii, d. Iepu-rcscu care a se pune căt mai curând la ordinea zilei proiectul gradaţiunei profesorilor.
     Dd. Jonescu şi Cogălniceanu sus ţin asemenea această cerere.
     Dd. miniştri de culte şi interne declară că proiectul in cestiune se va presenta căt mai curend.
   Apoi dupC un incident persona intre d. Oostiuescu şi N. Ionescu, se continuă diseuţiunea asupra revizuirii constituţiei.
   D. N. Ionescu combate modificarea art 76, şi 77, dar Camera admite, precum şi pe art. 78 fără discuţi une.
   ,, VoJtairc“ susţine, că marchiz de Dreux-Breze are in mă-ni un manifest al comitelui Oliam-bord. Manifestul are acelaş conţinut, ca şi al prinţului Napoleon, numai in termini mai puţin aspri, dar combate cu atăt mai energic executarea decretelor din Martie privitoare la congregaţiunile religioase.
                                                                                                                                                                                       „Journal des Debats“ polemizează cu vehemenţă contra proectului
se
dc lege al guvernului, ce vrea să
DOUE CRIME
    Un omor s’a comis in Ploesti. O telegramă sosită ilin acel oraş face cunoscut ea o lemee anume Alaria a ucis pe un nepot al seu, George Davidescu, tăindu-l cu un satâr. Parchetul cercetează faptul.
    In dimineaţa zilei de 6 curent, s’a găsit in curtea casei d-lui Ştefan Glieorghiu, din strada Traian No 68, cadavrul nnni om necunoscut, imbrâcat ţărăneşte, având o rană Ia cap. La inteput, s'a crezut că acel necunoscut ar li murit in urma unei lovituri ce a primit căzând?; dar după cercetările minuţioa-o făcute de d-nu comisar V. Iliescu, s’a constatat că omul in ce-tiunea a fost victima unui omor şi că omorâtoru este individul Niţâ Uonstantinescu, domiciliat in aceeaşi curte.
    Criminalul a mărturisit faptu in cel din urma, fără să arate insă mobilul crimei. Identitatea cadavrului asemenea nu s a stabilit incă. Afacerea so află la instrucţiune.
creeze o „lege do bămteli", căreea este de preferat propunerea lui Flo-quet ca prinţii să fiă imediat exilaţi, căci această propunere cel puţin n'are timbrul ipocriziei. In Paris se crede, că dacă se va primi propunerea lui Pallue, ca prinţii orleaniş-ti să fie şterşi din lista armatei, atunci vor dimisiona ministrul de res-boi Pillot şi ministrul de marină admirabil Jaureguiberry; iar dacă se se va adopta propunerea lui Floquet se va duce intreg ministrul. In caşul unei complecte crize ministeriale cele mai mari şanse sunt pentru un ministeriu Ferry. Mult bate la ochi rezerva păstrată de Oltţmenceau.
   O depeşă din Turin spune, că prinţul Amadeo a invitat pe prinţul Napoleon să vină acolo după ce va fi expuls din Franţa. Napoleon a res-puns că va pleca la Londra.
Revizuirea Constituţiei grece
ruia i sare din cap potcapul negru ce I poartă totdauna. Aplauselc repetă. La mai mulţi deputaţi, cai intervin, li se rup gheroacele, iar la unul chiar pantalonii. Pe covorul din faţa tribunei eşte un lac de cerneală in care se tăvălesc cei doi matador furioşi. Preşedintele Valaorites nu mai ştie ce să facă. Clopoţelul şi-; perdut orice autoritate. El işi pune pălăria in cap şi pleacă. Oştirea vine la uşă, dar nu cutează să intre. Doue dame din galerie au leşinat. In fine deputaţii izbutesc să despartă pe luptători. Amendoi sunt plini de sănge Deputatul otoman din Larissa, te-mgndu-se de un măcel grozav, fugise demult din sală. Deputatul Druzinas propune, ca in urma acestei părueli să se revizuiască constituţia şi să se facă apel la naţiune. Petrelis propti-ne, ca să se constate in procesu verbal toate sgăriiturile ce primise in învălmăşeală. Mandalos, autorul întregului scandal, işi spală rănile. Apoi camera ne mai fiind iu numer. şedinţa se ridică."
REVISTA ZIARELOR
   Binele Public, vorbind de Conferinţa dunăreană, işi exprimă temerea, ca şi in această vitală cestiune pentru România să nu ne pomenim cu un fapt împlinit din partea politicei de mister a d-lui Brătianu.
    „Hamburger Correspondenz" primeşte din Atena o corespondenţă, din care reproducem următoarele pasaje asupra unei şedinţe a Camerei grece, deşi cele relatate ni se par mai mult decăt. exagerate : „Deputatul din opoziţie Dimatrakaki cere cuvSntul spre a susţine, că majoritatea, in absenţa opoziţiei, a votat mai multe legi, fără ca Adunarea să fie fost in numCr. De pe băncile guvernamentale se auziră voci : „Tu minţi!11 la care ora-orul respunse, că majoritatea minte. Atunci sări deputatul ministerial Ma-dalos şi ridicăndu'şi cărja era să ovească pe orator. Acesta se repede ela tribună şi aplică doue palme adversarului sSu. Se făcu o invălmă-şeală şi un sgomot infernal in toată Camera. Stânga protestează ; dreapta strigă, iar tribunele aplaudă din res-puteri. Trikupis stetea ca încremenit şi privea la cei doi voinici, cari se luptau in faţa fotoliului preşedinţia!. Mandalos trânteşte pe adversarul seu peste masa ministrului şeoalelor, că-
   ROlllănill işi face o plăcere de a releva cuvintele d-lui Codrescu in Cameră, prin care arată, că e grozav de adâncă sciziunea produsă in sinul opoziţiei liberale in urma uni-rei cu conservatorii.
mo-
prin
    Naţiunea continuă a critica dificările, pe cari d. Mărzescu, organul seu „Pactul social", le propune a fi introduse in constituţie şi mai ales combate tendinţa de a se trage o linie de demarcaţie pronunţată intre Moldova şi Muntenia, căci pentru toţi ar trebui s<5 existe numai Bomania. “
tele înlăturau
                 cugetarea matură, spre a face loc unor paţime de raid .       “
   Numai d. Al. Lahovari a eăutat să aducă o ordine posibilă in acest caos.
  Resboiul W. se miră, că guver-nui nostru, nu numai că nu face nimic spre a înlesni emigrarea ovreilor, darrefusă chiar a sancţiona măcar moralmente mesurile luate de insişi ovrei spre a părăsi ţeara.
Din Districte
cioia, in etate de 72 ani, mama a w enpil şi cervitoare la d. I)-r Caravia, « Galaţi, a fost găsită moartă in odaef. alaltâ-ieri dimineaţă. Din ordinul parei lui s a făcut autopsia cadavrului şi s'a tatat eă moartea a provenit dintr’un de apoplexie.
II-
   Un colonel agent electoral. Vocea Botoşanilor are la indemănă ordinul circular al d-lui colonel Pilat, comandantul regimentului dorobanţilor din acel judeţ, sub forma de consfătuire, adună ceţăteui le spune voinţa sa, edică mijloacele de esecuţiune, înlesneşte puterile necesare, spr a obţinea victoria ce urmăreşte, ca un strategic lată acea circulară, ce se păstrează de redacţiunea numitului ziar:
                         1883. Iannarie 1,
          Domnul meu,
   Avănd a ne eonsfătui consiliului comunal,
   Ve rog să bine-voiţi a veni iu casele Clubului vis-a-vis de Lyceu măne Duminică două ale Lunei curente la orele 8 de sară.
Priimiţi vă rog Domnul meu iassigurarea destinsei mele stimi şi consideraţiuni ce vă păstn z.
                                                                                                                                                                                                                                                                Pilat
asupra alegerilor
   O crimă înfiorătoare. — Din Osj
cu data de 4 Ianuarie se scrie Poştei urătoarele :
   „Inliorătoarea faptă intâmplată aici ziua de 24 Decembre, şi pe care a-ţi blicat-o in ziarul d-v., este riguros exs|
In adevăr d-na Finareta Al... soţia loc| nentului Dimitrie AI., din al 5-lea r. tnent de infanterie cu garnisoana in ai oraş, a tâeat cu un briciu din radăi'l membrul bărbătesc a soţului ei pe acesta donnia. Ajutorul medical a fost nefericitului locotenent de doctorii Yasi te cu şi Balăceanu. Acturlminte se asigură» pacientul merge spr- bine şi că doct ţ» I speiă că rana se va vindeca peste dom » trei săptămâni. Justiţia işi urmează regiei I cercetările sale. D-r
iaiai
ît W
                                 urmează regi na AI . autoarea fap e pusă sub privegherea poliliţieneascâ, pi la finele cercetărei. Se presuoune ca n bilul crimei ar fi gelozia. D-na, AL. c zăndu-se atinsă de o boală
   Am reprodus acest ordin de convocare, păstrând pană şi ortografia autorului, spre avea locuitor inaintea lor.
   Ce ar zice d-nu colonel, dacă noi, adre-sandu-ne la ministru, am cere să ne pue şi nouă la dispoziţinne un alt colonel ca să putem egaliza forţele şi a face lupta posibilă ?
                                   incurabilă,
crezut de cuviinţă să pue pe iubitul soţ in imposibilitate de a se mai ins după moartea ei. Gestiunea e foarte d, cată , ne abţinem a ne pronunţa asupra cestui punct, lăsând medicilor şi justiil -saicina de a da cel din urmă cuvânt deslegârei enigmei.
* i'M - ii bot
Mişcări in justiţie
   Sunt numiţi şi permutaţi:
   I). G. Giurcovici, actual jude al ocolulI Giurgiu, districtul Ylaşca, in aceiaşi călitI te la ocolul Neajlov, acelaş district, in I' cui vacant.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               ti W . ii ele •" 1
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               L, ,| jtli? 1
    Romania Liberă se ocupă cu des-baterile punctelor de revizuit şi constată cu întristare, că in Cameră ascultătorul cel mai îngăduitor a suferit multe decepţiuni. Nici convingere despre importanţa obiectului, nici respect de sine, nici disciplina inteleeţuală nu s’a putut constata. Par'că nu te aflai dinaintea unei adunări legiuitoare, ci intr'o întrunire turbulentă de mahala, unde ţipe-
   A ccident — Din Cernavoda se scrie Poştei următoarele :
   In una din zilele sărbătorilor Crai iunului. un om călător, călare, trecând prin Cotuna Ivrinez, comuna Cochirleni, s'a oprit la cârciumă (care este un bordei), legând cal aproape de uşa bordeiului, a intrat in nâ-untru lăsăndu-şi puşca care era incărcată alăturea de uşe. O femee eşind din cârciumă, calul tocmai când eşea femeea, s'a scuturat şi căzând puşca s’a slobozit trecând glonţu prin unul din picioarele femei. Femeea trăeşte.
Apele Dunărei cresc foarte tare.
   Comisia comercianţilor din Galaţi.—
Poşta spune că ieri seară a plecat la Bucureşti comisia comercianţilor oraşului Galaţi însărcinată a presenta d-lui prim-mi-nistru şi ministrului de finanţe plângerea in cestia pnrto-francului. Dorim ca dmnarşa comercianţilor Gălaţeni «â fie incoi ouată cu succes.
Apoplexie. — A’ăduva Alagdalina Fu-
   D. N. Aluuteanu actual jude al ocolul Urziceni, districtul Ialomiţa, in aceiaşi ci litate la ocolul Giurgiu, districtul Vlaşe in locul d-lui G. Giurcovici transferat.
   D. P. Snnonide, fost jude de ocol, jur la ocolul U-ziceni, districtul Ialomiţa, i locul d-lui V Alunteanu, transferat.
   D. Aug. E. Petrarian, actual ajutor d grefă la tribunalul Ilfov, ajutor la ocolul \ din Bucureşti, in locul d-lui Constantin. G Alevran înaintat.
   D. Al. Alacri, actual copist la tribunali Iltov, ajutor de grefă la acelaşi tribunal, ii locul d-lui Aug. E. Petrarian.
   D. Al. C. Stefanescu, actual ajutor la o colul Horezu, districtul Vâlcea, in aceiaş calitate la ocolul Răjnnicu-Vâlcea, acelaş district, in locul d-lui G. Stefânesou, cari trece in postul ocupat de d. Al. C. Stefâ-nescu.
A CTE OFICIALE
   D. G. V. Cordea s’a numit in postul do inginer-hotarnic al Statulu clasa III, râmas vacant prin înaintarea d-lui Enric Skrzes-zewski.
coci js
   Mim
Itttf o
■tlaMS. n teiijâ ţ p
*
Flata
FOILETON
   CAPTIVUL
Episod din Don Qnijoet de Cervantes (*)
  (Cap, XXXIX XI, ţii XLI Part. din Spaniolcşte
                                                                     (Urmare).
    Ei bine. acest prietin era unul din renegaţii de care am vorbii. El avea iscălituri de lâ toţi tovarăşii noştri, in care-1 reco-îrendam pe căt era cu putinţa. Dacă Maurii ar fi găsit la dânsul aceste hârtii, far fi ars de viu. Eu aflai că el ştia foarte bine arabeşte, şi nu numai să vorbească dar sa şi scrie. Insă înainte de a ine destăinui lui, ei spusei sa-mi citească acea hârtie, care din intâmplare o găsisem intr’o crăpătură a cămăruţei mele. El o deschise şi stătu câtva timp, privind-o, traducând şi murmurând intre dinţi. L întrebai dacă înţelegea; el imi spuse ca toarte, şi ca daca voesc sa mi-o tălmăcească din curent in cuvânt, sa-i dau cerneala şi condeiu ca s’o Iacă mai bine. Indata ei dădurăm coea ce
(*) După „Convorbiri Literare".
cerea, şi el jncet incet o traduse şi la sfirşit zise :
    „Tot ce este aici in spanioleşte, este ceea ce cuprinde aceasta hârtie arăbească, fată a lipsi o litera; şi este de luat aminte că unde se află acolo :      „Ze!a Marien,"
vra sa zică : „Maica noastră Fecioara Maria. “
    Cetirăm scrisoarea caro suna astfel :
    - „Gând eram copilă, tatăl meu avea o îoabâ, care imi arăta in limba mea închinăciunea creştinească, şi-mi spuse multe lu-ciuii de Zela Marien. Creştina muri, şi ştiu ea nu s’a dus in foc, ci la Alah, căci’ o vfizui de doufi ori după aceea, şi-mi spuse să ine duc in ţară creştina sa vâd pe Ze-a Marien, care ine iubeşte mult. Nu 'ştiu cum sa me duc; mulţi creştini am văzut pe aceasta lereastră, şi nici unul nu mi a părut cavaler, afară de tine. Eu sunt toarte frumoasa şi tănară, şi am mulţi bani de luat cu mine ; vezi dacă tu poţi face să mergem împreună, şi acolo vei fi bărtatul meu, de vei voi, ear de nu vei voi, nu va fi nimica, căci Zela Afarien imi va da cu eien să me mărit. Eu am scris aceasta, ia sănia cui o dai s’o citească, nu te încrede nici intr’un Maur, câei sunt toţi vicleni. De aceasta me îngrijesc mult. căci aş voi să nu te destâinueşti nimerui. Dacă tatăl
meu va afla, me va arunca indata intr’un puţ şi me va acoperi eu petre. La trestie voiu pune o aţă, leagă de dăn a respunsul teu, şi dacă n’ai cine să ti scrie nrăbeşte vorbeşte-mi prin semne, câei Zela Marien va face să to înţeleg. Ea şi Alab să to păzească, şi aceasta cruce pe care o sărut adeseori, căci aşa-mi lecomenda captiva."
   VTedeţi, domnilor, dacă era drept să ne mirăm şi să ne in vesel im de cuprinsul acestei hârtii. Şi astfel fu mirarea şi veselia noastră, iucât renegatul înţelese ca aea hârtie nu se găsise din intamplare, dar că fusese scrisă in adevăr unuia dintre noi. El ne rugă deci că dacă este adevărat ceea ce bânueşte, să ne incredem intr’ânsul, şi să i-o spunem, căci el ar expune viaţa sa pentru libertatea noastră. Zicând aceste scoase din sin un crucifix de metal, şi cu multe lacrimi jură pe Dumnezeul ce intăţoşa aceea icoană şi m care el credea cu mare foc, deşi era păcătos şi râu. că no va păzi cu onoare secretul, in tot ce am voi să-i descoperim. Căci i se părea jlui şi oarecum ghicea ca el şi toţi ai noştri au să capele libertate prin ajutorul aceleia care scrisese acea hârtie.
   „Astfel, zicea el, voiu dobândi ceea ce doresc atăt de mult. să mă văd earăşi întors la sinul sfintei biserici, imuna mea, de
care ca un membru putred stau despărţit şi îndepărtat | rin neştiinţa şi păcatul meu. Renegatul vorbi cu atâtea lacrimi şi semne de căinţă, incât noi toţi intr'o părere ne invoirâm să-i spunem adevărul intâmplârii, şi astfel ăi dădurăm samă de toate fără a ascuuda ceva. Ei arătarem ferestruica pe unde se ivea trestia, şi el iusemnâ de acolo casa, şi făgădui că va avea cu deosebire mare grija de a se informa cine traea intr’ănsa.
   Ni se păru de asemine ca ar fi bine să respund la biletul Maurei, şi fiindcă aveam pe cine să-l punem sa ne scrie, îndată scrise ceea ce i-am dictat eu. Coprinsul acestui respuns vi’l voiu spune din punct in punct, pentrueă din toate amănuntele Însemnate pe mi se întâmplară in acea împrejurare, nici umil nu mi s'a ţtars din amintire, nici nu cred că se va mai sterpe căt voiu ii in viaţă. Eata dar ce am respuus Maurei ;
   .Adevăratul Alah să te păzească, doamna mea, şi acea binecuvântată Marien, care este adevăiata mumă a lui Dumnezeu. Ea ţi-a sădit in inimă dorinţă de a te duce iu ţara creştinilor, căci te iubeşte mult. Roag’o tu ca să biuevoească aţi da a înţelege, cum vei putea pune in lucrare ceea ce ea ţi-a poi uncit ; ea este aşa de bună incât te va
asculta ! Din partea mea şi a tuturor acestor creştini, care stau cu mine iţi ofer de a face pentru tine tot ce vom putea, chiar să şi murim.
    „Caulă să-mi scrii şi să mă inc'unoştezi de ceea ce ai de gănd să faci, că eu fii voiu respunde totdeauna: Marele Alah ne-a dat un creştin captiv care ştie sa vorbească şi să scrie limba ta, astfel cum vei vedea din această scrisoare. Deaceea, fără a avea frică ne poţi incunoştinţa do ori ce ai voi. Cât pentru ceea ce zici ca dacă te vei duce in ţara creştinilor, ai să fii femeea mea. eu ţi-o fâgaduesc, ca bun creştin ş> ştii că creştinii implinesc făpăduinţele lor mai bine decât Maurii. Alab şi Alarien. muma sa, să te aibă sub a lor pază, doamna .. mea.''
    După ce aceasta hârtie a fost scrisă şi in-ehisâ, am aşteptat două zile până ceiVIii-soarea va fi goală cum era obicinuit, şi indata am eşit la plimblarea ordinară do pe terasă, spre a vedea da ase va arătatrestia.
                                  (A'a urma).
  n D. T oeilesou. fost şol'perceptor de !S şi controlor financiar, este numit in |T| Je arhivar la salina Doftana, in lo-•jK.lui ti. Dobranici. pus iu disponi-
U
0-1»
                                                                                                                                                                                                                                    Ana lonescu, "actuala institutoare
M-ovi1
orie a clasei 11 de la şcoala de
                                                                                                                                                                                                                                                                                        tete
                                                                                                                                                                                                                                          fbea Târgovişte, in aceiaşi calitate la i şi a 11 a scoalei de tete din jTer-in locul d-nei Maria C. Moteanu, M;i.a institutoare definitivă a clasei 1 şi la şcoala de tete din Tergu-Jiu, in ,şi calitate la clasa 11, a scoalei de fete Târgovişte, ’in locul d-nei Ana lo-
e» u
’flJelc sfinte se vend pe bani! H
4  Apoi u au dreptate mulţi din adevăraţii ireştiai, sa susţină iu public cu : Casa lui ia făcui casă de schimb şi de tra-eic ? Oa unii păstori au căzut in păcatul ^jinii uei," Şi specula cu cele Bisericeşti a ţK la cuhne ? Asupra Protoereului din *Ius(ol s’au ridicat cele mai coiupromiţă-inarc plângeri!
  li,ta ce e mai denunţă „ŢâranuluF e către nişte locuitori din Dragosla-«ele :
ti Protoereul acestei eparhii, zic dănşji, ne ,u cerut 100 lei pentru sff'. moasce tre euimeoase lă sfinţirea bisericei noastre.
( \,;-a cerut 60 -ei pentiu sff. mir şi 400 ini pentru a sluji la sfinţirea Bisericei ridi-fcată ui această comună. t[ Trei luni de zile au stăruit bieţii săteni i)AltiUga Cucernicia sa Protopopu cu să vi-jâ 1p. sfinţirea Biserici, căci şedeau creştini ■a ş; vitele iară casa dea rugăciune; Pro ■ l.ioenui insă spunea că nu pleacă pană nu yor respunde taxele de mai sus. Cu chiu tifiai, biserica se sfinţi ia 25 luliu a. c., «r abia trecuiă trei zile de la sfinţire şi iise.ica este inclusa de Cucernicul Proto-W pe cuvănt ca. nu 'şi priimise pe de-X taxele : de şi luase el din cutia Bisericei K. 115 fra. tot ca taxă!? D’atunci pănă *ă-zi Biserica este iot inclusă ; preoţii a-Je: Biserice tiriţi pe la consistorii, fără ilci un motiv altul, de cât că n’a achitat lirele, cu toate că Cuviosul Protopop ştie prunce şi alte noduri in papură bieţilor >ţi :
                                                        ECOURI STREINE
                                                                                                     Irlanda
■Papa
a adresat o circulară cătră Bîcopatul irlandez, recomaudănd preselor cu stăruinţă o palitică indrepta-■ spre pace şi linişte in mult sbu-Etniata Insulă verde.
B
                                                                                                             Franţa
jBo depeşă din Paris spune, că in lima arestarei prinţului Napoleon de-Bi: tot ^uai acută discordia intre âfliiiiştri. Se crede că ministrul de lesooi va dimisiona si poate intreg mi îisteriul se va discompune. 31 ©ţutaţi bonapartişti au presentat forul»! contra arestărei prinţului Ierome, caro prin publicarea manifestului cătră '(•popor şi-a exercitat numai dreptul seu.
   Consiliul de mintişri a decis ca prinţul Napoleon să fiă judecat de Senat.
   Patrule de soldaţi cutreeră noaptea împrejurimile dela Elysee, fiind temeri că se vor afişa manifesturi. pre-w u şi că anarhiştii vor să aşeze »i tuşe cu dinamită, pe la palatul ifi see.
   juvernul francez a protestat for-■’d contra decretului chedivial, prin ■re se desfiinţează controlul anglo-jncez in Egipt.
                                                                                                              Rusia
   lliu Archangel in Rusia se anun-: „Un oficer de vamă şi-a denun-î|so ia că ar fi o nihilistă. Poliţia i* dus in casa oticerului şi a găsit I femee moartă. Comisiunea a con-dat, că nu a fost o sinucidere. Ei-i bănueli contra oticerului, el a t arestat şi a mărturisit in curând, insusi a comis omorul."

                                                                                                    M untenegru
   0 depeşă din Zava spune: „Şasebata-<ane de nuintongreni mi plecat spre aina, ca să supună câteva sate,
cedate Muiifenegrului do cătră Turcia, Kesultatul necunoscut.11
  /■u cuvinte, sunt temeri că acolo sate vor incepo. un resboi ou iMimtenogni.
                                                                                               Catastrofe
   Un vapor german „Cimbria11 plecat din Hamburg, s’a lovit noaptea prin ceaţă, la insula Borcum , u vaporul englez „Sultanul" uicătCimbria s’a cufundat inmediat. Din 110 matrozi şi 380 pasageri au scăpat numai 56 persoane. „Sultanul11 n’a dat nici un ajutor.
, Latini tren accelerat, plecat din San-Francisco, rupăndu-se lanţurile, trenul a mers pe o pantă la vale cu o iuţeală teribilă pănă ce s a restur-nat şi sa sdrobiteu totul. In cădere sau aprins vagoanele; 15persoane au remas moarte : mulţi oaneni s’au fript reu şi 11 s au contusiona.
                                                                                                 Mexic
   O depeşă din Xew-York spune, că intre trupele mexicane şi Indieni a fost o luptă, in care au căzut 50 soldaţi şi 80 Indieni.
                                                                                                               1 )F F .A. rv 1 >tg
    Persoanele al căror nume urmează, bi ne-voind a face diferite ofrande in folosul scoalelor, ministerul le exprima prin publicitate mulţumirile sale.
    Acerte persoane sunt:
    1.    I)-nii Solomon şi Moses Cosţiner, pro prtetarii moşiei Bâluşanii, din judeţul Boto şani, au dăruit comunei Fantanele, din acel judeţ, un local nou, cu 10 prăjim pământ, situat in cătunul Bâluşenii, spre a servi pentru şcoala de ainbe sexe ;
    2.    1). colonel Eugen Alcaz. proprietar in comuna Podolenii, jud. Neamţu, a pus la disposiţiuuea comunei respective douâ case, iu care sa instalat şcoala, pana ce comuna va construi localul necesar ;
    3.    D. Stanciu Barbu, locuitor din comuna BucovSţ, judeţul Dolj. a făcut cu cheltueala sa pardoseala in tavanul scoalei, cheltuind eu această lucrare lei 300:
    4.    D. A. aSto!ojan, proprietarul moşiei Herâsci, din judeţul Ilfov, a oferit cărţi copiilor ce frecuenta şcoala din acea comuna. in valoare de lei 40 ;
    5.    Preotul Atn. Macedon, din eomiina-Slobozia-Ciorăsci, judeţul Râmnicul, Sărat a dat copiilor din şcoala acelei comune cărţi in valoare de 30 lei “.
    (]. [). Samoil Avuam, din Tergovisce, u depus la prefectura Dămboviţa, lei 100. o-ferindu-i pentru cumpărătoare de haine la elevii săraci, ce frecuenlă şcoalele rurale din acel .judeţ ;
    7. 1). Nicolae Lazărescu, din comuna Urechesci, judeţul R.-Sărat, a oferit şeoa-Ici din acea comuna un stanjen lemne de foc.
                                                                                                                      Momente de distracţie
    Un tânâr islorisia unui prieten al seu visul din noaptea trecuta. I n altul ascultând se amestecă in vorbă.
    _ E curios, zicea el, că de multe ori visezi cate ceva, cum uneori c'ai avea o mână de napoleoni, şi când te deştepţi nu găseşti nici un gologan. Era numai iînngi-naţiunea care lucra.
    \u este aşa, respunsul un altul. Nu tot dauna lucrează imaginaţiunea. Aşa alal-ta-ieri noapte, intorcându-mâ de la club, am visat că n'aveaiu nici un ban...
    — Ei şi ?
        Me deştept a doua zi. mâ scol. caut prin pozunare, caut in masă... era din nenorocire adeverat. Visul mi se realizase.
    O felicitare de anul nou trimisa de d.
    ... unuia din prietenii sâi care se alia glreu
bolnav :                   ,          ...
                            „Dragă Uostica
    „Cu ocasia acestei zilo mari n am alterna „mai bun de făcut decât d'a te felicita cu „toate fericirile şi a ţi ura să te vfiz in tl| „renii (apun, ca să incoprin iar petrecerile
   carnavalului ca acum uu an.'1
                                                                                                                                                                                                                                                            Gura lumii
                                                                                                  diverse
   Podul cel mai înalt din lume se cons-meşte aunn in statul Bonusylvania. Podul a tiece peste luciul lluviului Kim^ua la o înălţime de 91.74 metri ; albia viului este deja (340 metri deasupra mărei. Ferul ce se va întrebuinţa la acest pod lung de (325 meţii \a canturi 180,000 kilograme : chel-tuenie sunt prevăzute la 1.500,000 franci după contract podul trebui» sa fie gata iuti'un an de zile.
   Suita larulni. — In Petersburg a apâ-nit lista oficiala a tuturor persoanelor, cari in anul curent vor forma suita lui Alexan-dni III. Sunt 348 persoane, intre cari 248 ruşi, (35 germaui, II linlandeji, 10 gruzini • Poloni. 2 greci, 2 Romani, I Armean. 1 Persian şi 1 Tătar. 12 sunt membri casei imperiale, 3 duci do Eeuclitenberg, 2 prinţi de Uldemberg, 1 prinţ do Sachsen-Al-tenburg. 1 prinţ de Holienlolie-W'alden-burg, 1 prinţ perşi in (Riza-Kuli-Mirza), 1 ex-prinţ de Mingrelia. 1 Sultan (Cinghis-Chan), 8 piincipi serenisimi, 28 principi, 44 comiţi, 24 baroni şi 222 nobili.
   O armată nou. — In Uontl.ta exista de mult aşa numita „armată a beatifican-ţilor“. cu care acum va concura o altă „armata eclesiastică11, ai cărei membri aparţin bisericei engleze de stat. Această armata nouă, condusa de căţira clerici, imitează intru toate pe beatificanţi. Intr'o seara aceşti curioşi sfinţi, comandaţi de „căpitanii]" lor, părintele Wilson Carlisle, au pornit cu musica şi steaguri prin districtul \\ estiuinster : după ei s’a luat o
mulţime de ştrengari, strigând şi aruncând cu noroi şi ouă clocite in acei resboinic. sfinţi. Ajungând la cartierul lor genera] şi voind sa şi Iacă rugăciunile, mulţimea a.in ceput să canto lucruri prea profane, in cat in cele din urma a trebuit sa intervină a devoraţi soldaţi şi poliţia spre a potoli scandalul.
   E un pas oare dela sub'im la ridicol ?
nenoroci mai multe fiinţe. Soarta d-lui li alia cea mai călduroasă simpatie prin cercurile militare şi afacerea s’a eomuninaj chiar împăratului. Foaoa germană nu spune numele familiei franceze Se speiă că foile franceze vor aduce lumina necesară iu această istorie prea curioasă.
' Cremaţiunea in Germania —Citim in Volkgzeituny: Sunt patru ani de când to-
. leranţa d’a se arde cadavrele a fost acordata unei societăţi din Gota. De atunci s’a procedat la vre o sută incineraţiuni in acest o.aş. Această metoadă, reinoită de la Romani, nu găseşte mare favoare in Ger-maoia. Oraşul Gotlia însuşi n’a presentat pănă lini ni do căt 37 de caşuri; restul provin din Tnringia, 14 Sexonia, 55 Bavaria 10 : In numărul cadavrelor incinerate se numără 25 de femei, şi ţinând socoteala de credinţele religioase, 02 protestanţi. 22 catolici şi 0 israiliţi.
    Un fenomen Zoologic. — Un atare fenomen cu totul extraordinar şi curios s’a întâmplat ijilele trecute in aquariul din Berlin. Un boa gigantic (boa constrictor) a dopus in acelaşi timp şi oue şi pui vini de boa. Toţi oamenii de şeiinţâ din Berlin s’au grăbit a se duce in zilele sărbătorilor pentru a se convinge de acest fapt.
                                                                                                          V A R I E T Ă T 1
   O dramă din resboiul franco german.—Citim intr’o foae germană : Ofiţerii prusian de cavalerie, d. B., fiul celebrului strateg cu acelaş nume, a făcut cunoştinţa, in râsboiul Iranco-gerinan, cu o tânârâ franceză. Jlca unui aristocrat hisericoc din Bre-tagne. Cei doi tineri se logodiră in ascuns simţind iubire unu către altu. După râs-voiu fata părăsi casa părintească şi plecă după logodnicii seu. Juna pereche trăi câţiva ani fericiţi lângă Rin, când din întâmplare părinţi fetei veniră in oraşu garni-soanei germane. Când J. B. plecă la manevre, părinţi făcură pe fata lor să vie şi să petreacă in casa lor eăte-va septâraăiii şi ofiţerii se invoi cu acest plan. Părinţi nu se mai aretau a ti contra casâtoiiei. In timpii manevrelor, ofiţerii primi de odată ştiroe ca soţia sa era bolnavă. Apoi veni o depeşă spuind că boala devine periculoasa. 1). B. plecă in dată şi găsi pe socru şi pe soacra sa iu doliu. Ei spuseră plângând, că fi ca lor a murit. El fu condus la mormântul ei iu parc, unde erau multe lloii şi cununi. D uu B. râmase cate-wi zile aci, plânse la morinântu iubitei sale soţie şi apoi se intoarse la Rin. Timpii i vindecă rana acestei perderi dureroase. După câţi-va ani făcu cunoştinţă cu o drăgălaşă fată germană pe care o luă iu căsătorie. Pentru acest scop avu trebuinţă şi i se trimise din Franţa un certificat despre moartea primei sale solii. Si această căsătorie fu fericită şi un copilaş veni să srângâ şi mai taro legăturile dintre soţi. Intr’o seară d. B. şedea la masa cu soţia şi cu alţi amici, când deoda-ta'se deschise uşa şi pe lângă servitor se strecură o foinee palidă şi reu imbricata, care srigâ pe gazdă pe nume. -Vcesta dete un ţipăt de spaimă şi sari in sus : el se alia in faţa fostei sale soţii crezută moarta. Ea povesti repede tot ce păţise. Părinţi ei, in-demnaţi de preoţi fanatici, au inventat o stratagemă, spre „a o scăpa de păyrnul de neamţ şi de pedeapsa iadului.11 Ea a tost închisă intr’o mănăstire depărtată. După mai mulţi ani de temniţă, o Huita simţitoare a ajutat'o să scape. Venind^ iu Asalcia, o prietenă ă primit’o bine şi i-a dat. bani de drum. In Strasslmrg a atlat unde ’i era bărbatul, dar nu ştia că se căsătorise. Nu se poate deserio scena urmata acestor de-stâinuri. D. B. se află intr’o dilemă teribilă. Ccnllietu e greu de rezolvat fără a
                                                                                                        Crima din calea Traian
    In privinţa găsirei cadavrului unui necunoscut, ni ,iua de Bobotează, pe calea Traian. iată ce am mai putut afla :
    Cadavrul, dupe săvârşirea fonnalităţior obicinuite, a fost transportat la spitalul Colea spre a se constata din ce i-a provenit moartea.
    După câte va zile i e la transportarea cadavrului. douâ femei, Maria Ioniţă şi Ţinea văduva, incepu.se a vorbi intre dânsele că nu cred ca necunoscutul să fi murit de moarte bună, şi că bănuesc a fi fost omorât de ÎS»iţii Constantineseu, măcelar.
    Parchetul, aflând de cele ce se vorbeau, chema la interogatoriu p« aceste femei, precum şi pe tatăl inculpatului, Constantin Gheorghc.
    Depnsiţiunile celor douâ femei, nefiind de inare însemnătate, publicăm pe a tatălui care sună ast-fel :
    Constantin Gheorghe declară că in noaptea crimei dormise in casa fiului seu Niţâ Constantin, lucrul ce nu i se intămplase pânâ atunci nici o dată; noaptea, el a vezut pe fiul seu cu nevasta plecând şi reintor-căndu-se după douâ ore eu un necunoscut, a cărui faţă palidă făcea "sâ şe crează că suferea de o boală; după o jumătate de oră. necunoscutul dormind, fu lovit iu partea stângă a capului cu un lemn gros fie (iul seu; lovitura a fost aşa de tara, că nenorocitul şi-a pierdut simţirea, pronunţând insă cu o voce slabă: te rog nu me omori!
    După ce crima a fost consumată, Xiţa. Coustammescu asvărli cadavrul pe strada unde s a şi găsit dimineaţa.
    Asasinul mărtiiris' şte acum că el este autorul crimei, insă nu vo şte se declare uiei numele asasinatului, nici motivele cari l’au impins la această crimă.
Lista acţionarilor cu acţiuni nominative se va face de oficiu de Banca.
    Veri ce inscripţiune sau depunere tardivă rădică vere ce drept de a asista la adunare.
    Patru acţiuni dau dreptul la un vot.
    Nimeni nu va putea să aibe mai mult de 10 voturi pentru sine şi alte 10 voturi ca mandatar, veri care ar fi numrSul acţiunilor sau al mandanţilor sei.
    Procuraţiunilc precum şi toate cele alte acte cari dau dreptul de aa-sista la adunarea generală, afară de acţiuni, pentru depunerea cărora s'a vorbit mai sus, vor fi depuse, sub pedeapsă de nulitate, in Bucureşti, cel mai târziu, in zioa de 19 Fev-vruarie patru ore seara, iar in Sucursale penă in zioa de 17 Fevruarie.
    Procuraţiunile sau actele vor fi subsemnate de cei ce le infăţi-şează.
    Acţionarul nu poate fi representat de căt printr’un mandatar care ar avea şi el dreptul de vot.
    Totuşi Statul, Stabilimentele şi cor-poraţiunile pot fi representatc prin un delegat, minorii şi intcrzşii prin tutori sau curatori lor, iar femeile prin veri ce represeutant, acţionar sau străin.
    Conform art 48 din Statute, bilanţul general anual, precum şi raporturile consiliilor de administraţie si de censori asupra operaţiunilor exerciţiului vor fi publicate prin Monitor, cel puţin 10 zile inainte de adunarea generală. Ele vor fi asemenea tipărite in exemplare deosebite şi puse la disposifia acţionarilor la toate biu-rourile Bjncei.
    Banca Naţională a Romanii
    Conform art : 87, 88 şi 89 din Statute, se aduce la cunoştinţa I)-lor acţionari că adunarea generală ordinară a acţionarilor Băncei va avea loc Duminică la 20 Fevruarie 1883.
    Adunarea generală se va ţine in localul Băncei strada Colţci, No 21 la orele 10 dimineaţa.
    Ordinea de zi este următoarea ;
    I    Aprobarea bilanţului inclreiat la 31 Decembre 1882.
    II   Descărcarea Consiliului de Administraţie de gestiunea sa.
    III   Distribuirea beneficiilor rea-lisate, conform bilanţului.
    [V Alegerea unui Director, in locul D-lui T. Meedinţianu şi a unui , cnsor in locul D-lui Em. HilleUMa-jioicli, demisionaţi.
    Detentori de acţiuni la purtător, cari vor voi asista la adunarea generală, vor depune acţiunile lor cel mai tărziu atăt in Bucureşti căt şi j„ sucursale pine in zioa de 17 Februarie inclusiv patru ore seara.
                                                                             NOTIŢE BIBLIOGRAFICE
   Manualul său Călăuzii Cetăţeanului in materie Judiciară eoprinzend şi formulare deeereriie, actele şi contractele cele mai usi-tate in materie civilă, comercială, penală şi de imposite de Ioan Râdoi. licenţiat in drept Prezidentul Tribunalului Comercial din Bucureşti, şi fost President la Tribunalul de Argeş.
   Se află de vinzare la Librâriele din Capitală.
   A eşit de supt tipar şi se află de vânzare la librăria Nicolescu, Pasagiul romăn a şeaptea fasciculă din opera :
                                                                              STTTZDIIE
                                                                                      asupra
  CONSTITUTIUNEI ROMANILOR
                                                                                       aau
                                                                         explicarea pactului nostru fundamentai din 1 luliu 1866
                                                                                 de G. G. ME1TANI
  Preţul unui exemplar 5 lei, pentru studenţii de la şcoala de drept 2 lei.
                                                                         A^isrTTnsrcixj
   Direcţiunea generală a Telegrafelor şi Fostelor, aduce la cunoştinţa publică, că de la 20 Ianuarie curent 11 Februarie st. nou) telegramele din România pentru Francia şi Corsiea vor li taxate pe calea directă in mod unilorm. c.11 trei-zeci şi cinci bani (0,3->) pe cuvent. iar pentru Algeria şi Tunis cai pafru-zeci şi cinci bani (0,45) pe cuvânt, fără a se mai preleva suprataxa adiţională pentru 5 cuvinte.
                                                                                  A. KIBRICK
                                                                                   CHIUUUUIEM DEMISIE
  Oents artificielles, piombages, nrification perfectionnee; Fxtracti"ii et giicrison des dents, sans aucune doiileur. d'apres Ies plus nouvemix systeines.
  liucarest, rue Stirbey Vodă No. 9 cote du passage roumain.
CD A QTI A doctor in medicină şi • I t\KJ I IM chirurgie de la facultatea din Paris, stabdindu-se in capitală str. Smărdan 18 vis-a-vis de hotel Concordia, dă consultaţiuni in toate zilele de la orele II —12 a. m. şi de la 4—6 p m. special de boalc de femei şi copii, pentru săraci rgatis.
mam'
TIMPUL
BUCUREŞTI
AYIS CIRCULAR1
< )nora le <lomimlu .
Ne grafii m a
<
vi înştiinţa. că la .. CA4 tLE-RTJL DE MODA'1 cel mai dis-
tins şi renumit
*5
o
Magasin de haine confecţionate pentru Bărbat şi Băeti, a soi sit pentru Seso-nul corent, un bogatu Asortiment de Costu-
                                                                          'PRIMA CASA de CONFlENTA mTERA
                                                                                         m)
me cu şi fiiră Talie, din stofele ecle mai moderne, confecţionate aupă noulu Jurnal.
     Pardessiuri haute novenuU penă la calităţi superioare. Mare Coletiune de Pantaloni fan-taisie , nuanţe bine alese. Cos-
                                                                                                           tume negre de Salon. Fracuri şi Gheroace de Previen veritabil deBrftnşi Drap de Sedam lTn enorm Asortiment de Paltoane fine şi elegante, de stofe Ratin frisd, Şepekin floconat, Montagnac laine-douce, Aiderdon şi Ellaistic veritabil. Blăni de lues şi Vo-yage. de Scoug, Astragan, Biber la gulere şi mănici, Blănute scurte dejVânătoare, etc.
    Paltoane ou diferite Pluşuri peste tot, şi la gulere de mătase. Preţui ile sunt destul de convenabile spre a putea invinge verconcurenta leală.
LA CAVALERUL DE MODA - 2 Strada Şelari 2 si roitul Stradei Covaci
!/j
ru
cr.
O
z
a
r
ŞI IARNA
  SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME -
prennale Cu 15Q inedailc prime
PARIS
  18T8 (|
'Medaifâ de aur'
yBANCi
«•IkHA.
I rate
  lunare
                                                                                                           Garanţâ sigură dată inscris.
Ulf0n,., s ÎNGER c 5 poarlâ marca îl laşiiiâde cusut new-york. de sus a
      6 *-•                     Fabricei.
yj b- NEIDLINGER, A£enl general
                                                             imli n.s
DE BLANCARD
  h 1‘ Iodure ferreux Inalterable
                                                                                                                                                             Saoîodror niiBirunD fpr&u Util»
L ACADtMli: DE KEDECUIE
idrcido tŞr.
  Aceste HAPURILE convine contra.
                                                                                                         Afecţiunile scrofuldae, (iuiui RacliHiamu, Anucmie. Constituiiimile Iţmphntice, etc., etc.
  iV. B. — Trebue observat Semnătura nostră alaturaţa aci pusă in josul etichetei.
A SE FERI DE CONTRAFACERI. 206
   N-BNe dtn uni etrecenadaescflmmcpreparee , l/parl Aulenrque Ies Flacon* dc Piluksquipresemeront U 1/ "io r eHtT DaRGETTI RJUQIP. Bre a la pârtie ralertenre I J ua Doacjţon.et la ^iCTiatPTT ci devwus .
                  f- TnARMA(ÎIF.\~________
                     iute Sonaparte, 40r A PAHIS

PETRACHE IOAN
Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese
                                                                                        Calea Victoriei, vis-ă-vis dr. palatul regal.
                                                                                                                                                       A sosit pentru «eionnl de iarnă tot. felul de conserve, din cele mai escelente; dn Silui' 1 T/ ";,"gfln?' !’re<""! ' Boqiiefort, Brie. Camembert, Port
                 Htl'\ăU proasprto do 0st‘mdft?1 Donstiuitinopol, Icre proas-feîul de peS-I        "* m0rm,; Ifre de          P^trăvi «ramaţi şi tot
   Vinuri şi liquernri (lin cele mai alese, mai^renurnUu'fabrici stSi ^ CaiaTauă. ?1 de PoPovî Pesmcţi din cele Iu curăud sosesce peşte proaspăt de Consluutinopol.
        ,l ac,,| magasin se află de vănzare cn ocaua vi cuaiitate superioara.
rin roşa şi alb de
Preturi
Onor.
                                                                                                   G foat te moderate cai i desfid ori-ce concuxenţă.
                Care va ^ine-voi si visiteze acest magasin, va rămâne ne deplin ut, nu numai de bunătatea şi cunlitatea măriei dar şi de un serviciu prompt şi onest.
NEPUTINŢA, BOALE DE NERVI
  Păcate secrete ale tinerejei ji debojeriile.
                                                                                        PRAFUL PERUIN
                                                                                                         al D-rului VVrmi (preparate diu~erburi peruviane).
                      Praful Peruin e singurul care iulîlturît ori-ce slăbiciune a pîtr ţilor genitale, impotenţa la bir' baţi şi la femeile cari nu con cep. Praful Peruin e infailibil la slăbiciunile produse prin perdert de sucuri şi s&nge şi mai ales !a urmările deboşîriilor, onanie-şi ale populaiiunilor (căuşele neputinţei); apoi cori tra tuturor boalelos de nervi, ca : slăbiciunea sim ţurilor, ameţeală,, debilitate, dureri de mijlor şi spinare , de cap şi piept, migrenă, oboseală, me lancolie, constipaţie tremurătură nervoasă de măni şi picioare, anemie, etc.
   Toate boalele sus menţionate nu se vindecă aş; sigur şi bine prin nici un mijloc cunoscut pănă acum, ca prin praful Reruin a D-rului Wrun; (st garantează că e neofensiv).
Preţut unei cutii dimpreună cu instruc-
iunoa esactă 4 franci. Se afiă in Bu-
cureşti la : I. A. Ciura, farmacia naţio nală, strada Lipscani. In Iaşi: E. Pete lenţi, farmacia la Ştefan cei Mare şi la Fraţii Konya. In Brăila: G. Kaufmes, farmacia naţională.
                                                                                                                                                                                                                                       AGENT GENERAL Alex. Gischner farmacist, Vienall, Kaiser Iosefslrase, 14.
A se citi în tote diltle m DIARULi; PAIUS/A.YU GtII_i               nou
romanth needitata.
LA FERICIREA DAMELORU
                                                                                     (AU^BONHEUR des DAMES)
de Emile ZOLA
                                                                                  HONNAMENT PENTRU TREI LUNI- 17 FRANCI £>« vi/îftre /* Dom nuli ZdllOszy.
FAYARD^BLAYN
                                                                                                                                                                                                           contra reumatismelor, catarelor, du-CC. cerilor, rănilor, bătăturilor la pieiore. arsurilor,etc. Deposit centrBal la P. -^ lis, rue Neave-St.-Merri, 40, şi in
MAflASIN
   fondtt
1879
^C-A-a-AASIiT-crL
DE
                                                                                                                                                               v>s-a-ţis
                                                                                                                                                                  (Io
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                        TetrulNnjmj Bncurejti f
COLONIAL® SI DELICATESE
                                       D. G, MOGIAI
                                   VIS-A-VIS DI THEATRUL NAŢIONAL
y
    Anunţă maltei nobilimi, şi onor milU* t-r. i     , ■
UmecasTZi "f . CaSeî' au ^pariat de kZleZai
mtne case următoarele Beutun fine.
\<f.

                                                                                                                                                                               Anlmw dpduiU r 01and1a-ÂI1,8et deBordeaux Absent de sn,«
                                                                                                                                                                               ll'ZZZ V('rd:> «•**•«• P* a!b de la Get. Freres ^n Francia tot r I PeiUX’ (loglla<‘ fin chanipagne, din Cognac. Liqnernrl gostnn delaMarie Brisard, din Bordeaux Renu-
                                                                                                                                                                               ratl din îam? «Î0âMaraSC^in0 Tuicft Naturală. Romuri adevă-
Rhnin «I fn vne’\na2?-lArac de Maildnrln- P»nch In Cognac «-tmm şl m Kirsch. Şliboviţă de Banat
%
                                                                                        VINURI STREINE ŞI INDIGENE.
   Importate de la primele case din Franţa, Germania. Italia. f.M»ague, l ngarl,. Transilvania, Indigene de la Cotnari. Odm beşti, Dragăşani şi de Dealu mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios.             Cu stimă, D. G. MOCIANU.
llll

f ,r
Li ,.|il
Y>


y #
/
i ,ji
       M l05'
Ol
                              ASTHME
GIGARETTE INDIENNE
Vi
      * (te
                                                                                                               CU UNinilS - INDICA
D# GRIMAULT & C1*, pharmaciştl la Paria

Este d ajiunsfl d'a aspir» fumulu Clgaretelor» cu Cannaăit indica, pentru a fhee n dl|.
                                                                                                                                     pare ajtiimtiia celfl mai violentu, luaaea neniissS, rîpujeala, elinperek -ocel nevralgiile ractale, insomnia fi pentru combatterea pMhiaiei laryngea, 51 toate aflecti'unlle cauoru respiratbre. — Fie care cigaretti porţi lemnttura GRIMAULT A C1**
Depositu in principalele Pharmacii.
£

i ka,# jiM
                                                                                                                             ţ®
:te-

L? JlW «
V******^****7c*X*A ************S
J          OCAZXTTISrE RARA
                                          DESFACERE CU ORI-CE PREŢ
H            IN CALEA VICTORIEI No. 22
                                       DIN CAUZA DESFIINŢÂREI DEFINITIVE A CUNOSCUTErFIRME DE 25 ANI
                                                A. GINSBERGr CU MOBILE
M ®y”
, .aii®, impil
a "a Milllf)
: •; m n m
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            i;Şţ dt j
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         J .jpillu, ui
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                          «atici Ife idlJ joc ii s U mi flr,i de i
VA AVEA I.OC
MARE DESFACERE GENERALA
CU UN SCĂDĂMINT NE MAI POMENIT
    Un cauză de sănătate şi a altor interese familiare, ra'am decis a desface toate magazinele mele din capitală, bine asortate cu ori ce fel de mobile precum şi altele de asemenea natură, toate de fasoa-o nele ceIe ,raaî noî Şi solid lucrate. Rog pe onor. P. T. public din o capitală şi provincie a me onora cu vizitele d-lor şi se vor convinge că într adevăr această desfacere este cu un preţ ne mal pomenit şi favorabilă tutulor.
                                                                                                   Cu stimă, A., GINSBERG
:iiirWdjS
Calea Victoriei No. 23.

La CONCURENTA
Depou de lemne tăete
1000 chilograme calitatea l-a 28 lei, calitatea II-a 26 lei. Se vinde şi cu stănjenu, Strada Romană No.
75.
CĂTRE PROPRIETARI
   Un Agronom român cil theoriă ţ practică mare, eu buno recomandaţii care au administrat mai multe moşi mari, caută un loc de administratdi comptabil cu leafă, provision sau ii tovărăşiă. '
   Doritorii sunt rugaţi a se adresa la Redacţia acestui ziar.
   ■II
■
De inchiriat de la Sfăntu Ghcorghe viitor 1883, casele din calea Plev-na No. 12, in care locueşto actualmente d-nu advocat Tj-iândafil. Doritorii să se adreseze lad-nu < >TON ŞUŢU Otel Union.
lu/eeru. mUi J'htatrului Roishtl.

ăl