|t;)I 21 APRILIE 1883 A administraţie al Casei de d'administraţimie al socie¬ lepuueri....... tăţei Economia, jetoane de 800 presenţă ..... 400 2IS(io TIMPUL 8. Pauli Buoscu .1 Deputat eu diurnă de 2 Galbeni pe zi pentru (5 luni 2. Director al Societăţei d’asigurare Unirea.......... 2. Profesor la llerestreu eu leafa şi diurnă.......... 4. Membru la Comitetul Teatrelor .................. o. Consilier ajutor la Municipalitate ............... 4050 12000 4006 :ilî()0 8000 la ce s'a dat ieri la Curte. Impâratul Fraur--Iosif a ridicat nu toast in sănătatea Impe-ratnlui Germaniei, a prinţului Wilhebn şi a tutiilor membrilor familiei regale a Prusiei. Prinţul Wilhebn a rospuns printr'un toast pentru împăratul şi familia imperiala a Austriei. Londra, ,29 aprilie. —Generalul Xepher-son s’a numit oomnmDnt al coipului de ocnpatinne din Egipt, in locul generalului Alisou. 32040 Această listă nu este complectă: c greu a-i urmări in nenumăratele sine-curi in cave se ascund patrioţii noştri şi de sigur ca am făcut multe omisiuni fără voe. Vom publica peste curend o listă nouă şi rugam pe publicul contribuabil, din al căruia sănge se ingraşă aceste lipitori, să ne trimeaţă toate intormaţuinilo trebuincioase. Cum vedem, patrio. omul a devenit un adevărat comerciu şi iacă din cele mai lucrative, ca:-e pe lăngă altele multe mai are şi acest avantagiu că nu plăteşte nici chirie nici patentă nici zecimi lie comunali fie judeţene, nici are trebuinţă de vre un capital fie intelectual fie bănesc. „Bon appetit Messieurs'1. Filadelfia, 29 apri1 ie. — La o adunare secreta a pr iidei (Ibimiitei s’a hotărit oa-re-enre proiecte ce vor li destăinuite numai iu minutul executări lor. Peteisburg-, 29 aprilie — Memgc.ul din Petersuurg, anunţă că M-niorr.l XintrofF, arhiepiscopul din Mohilew, s’a numit mitropolit al tutulor bisericilor cato’:ce romane din Rusia. Nemviefi. 30. aprilie. — M. S. Reg’na Elisabeta României a sosit azi dimineaţă. A fost primită la gară de prinţ.i’1 Wihelm de Wied, fratele seu ; ofiţeri de reservâ, diferite societăţi şi o mare mulţime de lume au mers la gară şi a făcut o primire so- lemnă Reginei, care a D. Brătianu, ca mimsi. u de finanţe. trebue să li ştiind că un capital, cu căt e mai marc., cu atât e mai ieften. in condiţii cu atăt nuri avau-tagioase poate fi împrumutat muncii ; şi ca proprietar d-sa va li constata că, cu c. f o moşie e mai mare, cu a-tăt st, ea feranului de pe ea e mai bum”, cu căt ms-i strimtă, starea ţcra-nului mai lipsit, de înlesniri şi mai sirimtorr ta. Nu avem r.imic de zis in contra proprietăţii rurale de mijloc ; numai un singur lucru ar fi inexact; că natura proprietăţii mari şi a celei de mijloc e identică. Din contra, de menirea lor economică este aceeaşi, mijloacele cu cari lucrează sunt ată de deosebite ca intre moara cu vapor şi rîşniţa de mănă. Ou rîşniţa munceşti mult ca să obţ'; făină pu ţină; o singură rotaţiune a mor'i cu vapor produce mai multă. Ne pare reu că trebue să-i d. m tocmai d-lui Brătianu leeţiimea : că prinţiar. descins la palatul , . , . precum ţasBtorul cu resboiul şi sta- ŞTIRI TELEGRAFICE Paris. 28 Aprilie. Seuatu. — Ducele de B rogi ie anunţă că va adresa o interpelare asupra întreitei alianţe. LTn alt membru din dreapta va face o interpelare asupra unui avis recent al consiliului de stat ce autoriză supresiunea laturilor edesiasticilor. lTn congres New-jorh, 28 Aprilie, de Irlandezi, ţinut in Filadellia a organizat iu Statele Unite şi in Canada un sistem de eoleAe spre a asigura fenienilor bani şi dinamită. Constautinopol, 28 Aprilie.— Candidatul nou al lui Aarifi-paşa pentru guveinamen-tirLibanuluie pănă acum Daniş-Efendi, asupra caruia a sondat pe ambasadori; ei sunt favorabili acestei candidaturi ; ropresentan-tul Rusiei vrea să trăgănească Gestiunea, zicând că n’are instrucţiuni. Yiena, 28 Aprilie. — O mare revista de trupe din garnisoaua Vi-nri a avut loc azi in onoarea prinţului Wilhelm al Prusiei. Intre persoanele care au asistat au fost impâratu! Franz Iosef, prinţul Wilhelm, Prinţul moştenitor al Austriei, arhiduci, ambasadori R-uss şi corniţele Robillant şi ataşaţi militari ai diferitelor ambasade. împăratul şi prinţul Wilhelm de Prusia au trecut pe dinaintea frontului trupelor, pe cănd musicele militare căutau imun prusian. Yiena, 28 Aprilie. Camera Deputaţilor. — Corniţele Taalfe, răspunzând discursului pronunţat ieri de deputatul Plener, declară că guvernul crede a representa „idea specifică1' a Austriei, ale cărei diverse naţionalităţi participă egal la libertăţile date de constituţie. El adaogă că e mândru a se sprijini pe o majoritate compusă din representanţi diverselor naţionalităţi ale Imperiului şi el işi exprimă spreranţa că va reuşi prin energia şi perseveranfa sa de a aduce o serioasă inţelegere intre diversele popoare ale Monarhiei. Yiena, 28 Aprilie. — A seara a vut loc in palatul imperial un mare prânz militar de 1(10 persoane in onoarea prinţului Wil-helin al Prusiei. Camera a adoptat definitiv legea şcolară modificată. Roma. 30 Aprilie. — „ Di i ,to“ anunţi că prinţul imperial a! Germaniei este aşteptat peste puţin la Roma. dar că această vizită va păstra un caracter cu totul privat. Constautinopol, 30 Aprilie. —Banca otomană a încheiat cu Poarta o convenţie, prin care ea va fi insârcinată să plătească d’aci înainte lefurile amploiaţi'or şi funcţionarilor turci ; ca să facă acest serviciu, Poarta ’i-a încredinţat perceperea mai multor impozite Din Piteşti primim următoarea telegramă (20 aprilie). Astă seară a fost întrunire de alegători ai colegiului. I şi al II-lea. Au vorbit contra revisuirei d-nii Vericeanu şi Comânea-nu. Dânşii au fost aplaudaţi cu entusiasm. In urmă alegătorii au propus şi primii ean-didaturele d-lui Dimitrie Brâtianu la colegiul I de cameră ; Alexandru Vericeanu la colegiul I de Senat, George Hagiescn la colegiul II de Cameră, Gregore Chiriţescu ’ II > enat. la colegiul IInckdea, Ce.cropide, Vascal, Vasiiescu, Berlin. 28 Aprilie. — Corniţele Petre Şuvalow a fost primit de prinţul Bismark şi seara a plecat la Paris, de nude se va întoarce in curend spre a asista la im-oro-narea Tarului iu Moscva. Cairo. 2!) Aprilie. - /Jarul oficial publică textul unei Conriilnţii noi pentru Egipt. Yiena 29 Aprilie. — La masa de ga- D. Toan Briitianu ne-a făcut plăcerea a se adresa publicului de-a dreptul şi a vorbi ca om de partid, nu ca ministru. Aşa mai vii de-a casă, am zice cu proverbul. Constatăm aşa dar înainte de toate că. prin discursul pronunţat la Craiova şi repetat ieri cu oare cari adaose la Ateneu, Toan Brătianu se declară insferşit revizionist Opinia publică are de ce se tine. Iată ce s'a zis la Craiova şi. in alţi termeni, aci : ...după ce m’au anunţat acei cari ţineau mai mult şi s’au mulţumit să nu se coboare mai mult de tiOO franci venit cens. cei mai radicali, atunci am zis: nu e oare mai prudent sa facem această revizuire astăzi, cănd rarlica1 ii nu prea sunt numeroşi şi cănd văd că ei nu prea au destulă pu tere şi când chiar ei nu merg la sufrajul universal, pentrucâ o dep.rte de aceasta, căci lin|l de franci nu e sufr.ij universal ? Chiar finii Gliica, Grădişteanu, mitropolitul primat mi-au zis să primim, li■ atică nu se vor cobori mai pmilt acei ce cer sufrajul universal, hleea generală au fost unirea celor două colegii. Acela care are 100 de pogoane şi se hrăneşte dintr ănsele, ţine mai puţin la proprietate de căt acela care are 2000 de pogoane şi trăieşte la Paris sau poate să ajungă ministru sau poate să ia o concesiune de drum de fur V Din pasajul acesta revizionismul d-lui prezident de consiliu se constată cu toata iiivederarca ; d-sa nu se mai ascunde după deget, ca păn'acuin. Respunsul la curioasa teorie eo-o emite e fără îndoială lesne de dat,. Deosebirea ini re 2000 şi 1 ntant, recunoscut in formă şi celor-1 alte stări sociale, ar ii ni totul iluzoriu, daca ele ar trebui să şi arunce votul in aceeaşi urnă cu mulţimea. Acest vot ar fi in veci un vot pierdut. Daca am reproşat Camerei de sub Con-venţiune d’a representa interesele exclusive a unei clase, aceeaşi imputare o putem face, şi tot cu atâta temeiu, legii in fiinţă. 1) Nu trebuesc paria in societatea română, şi mai cu seamă nu trebue ca acei „paria11 să fie tocmai cei mai luminaţi, capacităţile, cum se zice in toată lumea. Eepresentarea dar egală a tuturor int.e reselor este după noi, singura soluţiune practică şi care, fără a despoia pe nimenea de dreptul electoral, permite inteligenţei şi tuturor celor-Talte interese d’a fi representate. Această soluţiune mai are şi avantajul fi’a fi singura care realisâ votul Divanurilor ad-hoc, prin care s’a cerut o adunare unde toate interesele să fie repre.rintate şi d'o-potrivă represintate. Ne aşteptăm să ni se zică că creăm clase. Dar aceasta e o obieeţiune la care lesne se respnnde. Noi nu voim caste, adică distincţiuni meşteşugite, ci ţinem seamă d-cele ce sunt şi cată să, fir. in natura In-mirilor, de osebitele profesiuni, interese şi stări sociale, şi deslidem pe cel mai înverşunat nivelator a le face să dispară in-t.r’o societate. Noi nu creăm nobili şi ro-turieri ; recunoaştem numai existenţa capa citaţii şi a avarei, şi nu voim, măcar indirect, să le nimicnicim ca drept şi ca in teres. Ori-ce altă soluţiune. credem afară din ceea propunem, şi o punem in desbaterea puolică, ar provoca nemulţumiri şi n ar satisface la nici uua din necesităţile de cari am vorbit. A spera, prin mijlocul censului, a depărta de la exerciţiul acestui drept sacru, pe oamenii incapabili d'a emite .un voi i.i cu- unea tmjioeie, nu’i nici de-cuw M. , spre a d Unge binele din reu, drepţii j nedrept. Ceea ce zicem noi azi : interesele mari trebue să lie prezentate. Numernl nu trebue să innăbuş să absoarbe. drepi-uri. iuti1,rose şi strucţiune chiar. Oamenii capabili sunt in toate ţi] le in minoritate : Deci : Treime evitat, predominarea- st tclor. Nu trebue ca votul oricui' să \ piarzâ in urna mulţimii. Nu trebue ca capacităţile paria. Densul nu depărtează de la urţ pe cei incapabili de-a emite ,jj vot in cunoştinţă de cauză. Scrisoarea şi citirea nu-i de aji spre a destinge binele de reu, dr< tul de nedrept. Azi se nţelege că Romanul -m pe altă coardă şi d. loan Br. lia asemenea. Noi nu facem de căii lua partea Romanului din 1866|l contra celui din 1883, căci de atui păn’acuin n’au trecut doar o sută ani, ca să se fi operat o urcare tăt de însemnată a nivelului de n tură a poporului romăn. sa iu discursul, rostit ieri la Atena amintea, a o sumedenie de funcţionari < la domenii, resboiu, interne şi jnsti'î d. loan Brătianu n’a făcut dccăt repeta cele zise la Craiova. None ;i fost numai unele calomnii la adrJ adversarilor sfii politici, asupra cij) i'ora vom avea ocazia de-a reveni. I )e»nlc aleg’erilor noştinţă de causă şi cu o deplină veniir- nare, este a se amăgi. Căci « tn/.i clasii agricola, adică „cea mai mimeroasa şi cea mai ignorantă wto propriei, ră pe o in-semmită intiufiere de pământ, şi na se poate iiiâlta censul (îli-i a ajunge la legea de sub Convenţiinie. A nn admite de căt pe cei ce, ştiu a sene şi a cui, este a despoia de dreptul electoral marea majoritate, a naţiunii, şi fără ca pentru acea-ta să se poată zice că s’a lacul o parte şi inleligent-oi, ci numai că s’a dat oare-care care chezăşie pentru o bună şi sinceră alegere. Scrierea şi citirea este o operaţiune curat materială care, daca na c însoţită de oare. cari uoţiani elementare ce trebuesc Din Râmnicul-Vălcii primim ui| m-itoarea clasică descriere a adinj nistraţiunii siinuleştene alegerilor : in prezţi ;| I) Legea statutului cu colegii numeroase. Sufletul fie-cărui cetăţean se unip de indignaţiune şi tristeţii cănd ved după o administraţiune de 7 ani pretectului de Vâlcea Simulescu. si rea fie jaf, ruină şi mizerie. Sa scris multe prin jurnale d pre abusurile comise de acest ves prefect, despre esploatarea judeţu ca o moşie a sa proprie, despre 1 priceperea ce are de-a administ un judeţ, despre luarea antrepriseo atăt de la Stat căt şi de la judeţ p nume intrepuse, despre falsificme rolurilor şi a listelor electorale, dţi pro persecuţi unea oamenilor cinsiţ despre sărăcirea a 5 comune, rodi.si in sapă de lemn. luând ca prceej botăviri de la judele de ocol din Iril găşani. fiiră ca sermatiii impricim să fi fost chemaţi la judecată şi făr. sj datoreze ceva. Cetăţeanul 0. A. Rosetti. ca mi nistru de interne, constatăm! Pa ti aceste fapte adeverate, a ridicat ’es! titului Simulescu sarcina de-a auni nistra acest judeţ • după eşireadii minister a d-lui C. A. Rosetti ia vedem că Simulescu este numit iro i'cct şi ne bucurăm de presenţa <-lu pentru nenorocirea judeţului, ]ănii acum. Re aici nemulţumirile sunt Tarte mari: oamenii sunt dcsgustaţi de o aşa proastă şi jefuitoare admnisfra tiune. in căt. abusivul nostru •inh'nl ca să isbutească in alegerile v.toarel nu i-a mai remas de căt o pnsiunc nemaipomenită ; numiri in slujul, in-H timidii’i. ameninţări, nimic nu cruţă. Mijloacele colo mai mişeleti infl trebuinţează numai să scoată din urnă deputaţii guvernamentali fi mai cu osebire pe cei doi cumnaţ ai sfii-d-ni l. Vilacrose şi dr. N. illddă-ri'scu. contra voinţei alegfitoi'iltr. Toţi funcţionarii admiinstr;»ivi ş-serviciul telegrafic ciiiar sunt ti- disj poziţia d-lui I. Vilacrose : ore|utrega 'E TJMPUI. ■ a ! şeful staţiei incluşi la apa-legrafic. vorbind cu diferiţi de la Dragăşani, llorez. £. jiarticulavi. cari viii eu ta-K,e. trebuie să aştepte pană cfuul î-eşte d-1 1. Vilacrose. A'" dori dm ce persoană oficj: ă este d. L-ose ca. la sosirea sa in Bfim-•igi fie primit afară din oraş. la (I de la Olt, cn solemnitate de i in.rcaga poliţie ? jBiinu1 loan i'rîUianu, recunosce-Mdeţului Velcea, ne-a dat in tot îil septenatr.ini pe prefectul Si-Mgcu. ca să jefneasc ţ jiide'u.l şi Wigruine conştiinţa alegetorilor. f oe libertate in alegeri pmem a-uicănd in listele electorale ale coţi ui l-iu din 70 alegători, 25 ffuncţionari! ’8i poate face ori-o ideie destul de clară de mo-fum domnul loan Bivtianu, prin nil seu de sntlet. prefectul Si-f,eu, voieşte să fac. alegerile in ui Vălcea. iinivi. ctc. ) IÎOJîail.iţi primim urm.'.toa-inform iuni asupra influenţelor vale ale guve"iubii :n alegeri : C.rT.c ,. i2 Aprilie, iS83. ‘ I trimi. faru a ţine seamă de promisiunile dale alegătorilor, au cedat clin' Poroiiieanu. căruia nu-i convenea să sc despartă de peste 50 napoleoni pe lum., dlu .ă de depui vi. Vedeţi *Inv ce .l'bere su tt alege.i’e. Vedeţi.ce rol joaca tl ernee-’ de astii.i. Cb'ini-rul şi ni "ic alt. Bft.r i ii no.şi 1 ne au lăsat o tar şi :i nume nmos; 'uezimea ne va !. coi 14 RiMatea. ioiesiunea de credinţă a aetua-gtivc.n es.e (iapă cum se pre-: alegeri libe e. mini? foşti deputaţi Er.su şi Po-anu, vSa.Bnd. nemuHum; ile aleilor, convoacă o adun, re. sub fxtul de-a da scamă de activi tai lumilor lor pa'amonta â, cxr, ne-jd curajul dc-a se presenta si 11-| aduc pe d. Oampineanu. ca 'apere. De şi d. Oampineanu şi-a. (toate silinţele de-a 'i spela iufa-|e; eterilor. cănd au voit să vor-ţcă d-nu Rusii, i-au zis Ialău. in-lau părăsit sala. lăsând pe cci-singuri. Veztnd d. Cămpineanu, ou isbuteşte pe acest terem, an iput să ameninţe pe funcţionari, altor alegători le-a promis slujim Se şi moşii bănoase, ţt vedem acuma cine este d-nu Iu şi ce rol politic a jucat. Nu să vorbesc dc banii ce, la 1848, nat din dfitiile satului şi i-au t. căci este un lucru cunoscut |al. Nu vom vorbi cum Dumneaei. criticat amar pe partidul libe->rin Trompeta Carpalilor, fiind ş venii iu : vom vorbi de ceva ! care es.;e in memoria Heofrui năn. Nici o persoană din opoziţie condamnat la moarte pe d-nu itianu cum l a condamnat d-nu iu prin cartea „Dobrogea“, un-zice că şi-a vendut patria. Ca-al d-lui Erătianu de acum câţiva i astăzi sunt cei mai bum amici. I vedem inso ce-a f; cut acest mare fi ic pentru judeţ. Ni dc dec. tea prefect un om fără simţ de uea-lare. j*o caro I conduce dupe pl< -seu şi-a fiului st u adopbv, IV'' •seu. S au iiieonjurr.t dc Pj cjboni, ri uimi c primar, nn altul au fost ■omitetul permanent, care avea ■1, şi cănd mergea in judeţ avea luă do zece franci pe zi pentru şi dc 20 Vanei pentru cal. dai urniţi alegători din colegiul I angajat eătră d. tUibail Dumi-jnu. preşedintele tribunalului de jiianaţi. de a i susţine candiortu-ila colegiul I de Cameră. Prezi-tul a con imţil dondti-şi domnia. Îieud ilnii Poroiiieanu şi Rusu că şan-■d-lui Pumiti'ianu din zi in zi eroş-* s a pus pe calea corgpţ'umi prin | puneri de funcţie. Dini Cămpinea-i-a promis a '1 tace menE 11 la te. mimai să cedeze d!u: Poroi-I nu. dar n an putut reuşi, in urau trimes pe d-nul director al listerului de finanţe, sil amei’nte scoatai'ea pe prefect şi pe ca.si-I gcireiJ. Aceştia vezeudu-se aii inţati, au stăruit pe lăngă d. Du-rian, şi, împreună cu un doctor eu. I au luat la bucureşti du-idu-1 jilocon d-lui Rrătiami. După 11 mulţi* stăruinţe şi promisiuni din ■tea d-mi lirătianu dă 1 va face d-sa prefect şi pc^Marineanu ad-ai public. tCnerul nostru Dumitri- Cutezr-vor d-nii fraţi ® yseagţi sii voteze in colegiul I de Dnmbovj-ţa, undo sau înscris pcntiu a. sprijini pe d. Giani V Spre a putea voia le ar trebui c. ior trei im ven't. de 000 de galbeni pe an, pe cănd T, rtăşeştii dumnealor din pl. Snagov (moşioa ă de 800 pogoane) a Iii» o fi aducem! peste tot 8 pe dor piild'ee. punem rce^e drepturi şi Iibei ăli sub sculul an!ofi lei d-v. leg.de, aşteptând cu • încredere ea presi e şi alent. 'ele comise sa (ie pedepsile cu asprime, iar pent 1 viitor respectul eer.se iţei şi voin ei lie <■ , K,ice-I jfian. Jdi nevoiţi etc. (ITrme: . numele membrilor subscrişi). Fapie gene *o;se ale d. General Florescn Mai de nnă/,1 zin ele in-o; u că fi. Deuoivl FJo -eseu a fi. ■ it casele sale pea i< noifi liceu, lat. ce m:fi a fieri : D. Gene a! Fio eseu c. preşed w al Socieii (ii jicn ru Juve â ii.;*a Pojio-rrlri Robi n nriracă pe fie-care an c. to 10 scol -i îionna' şfl oi*f..:ii. A-nnl acest.- Moctetatea. • (-..end iv'şte construc umi pent u ■j-ebuin-a scoriei nona. le. ce intret’.inc, ( .Hene.al Florescu a venit in ajutorul acestei Societ. i cu suma, de 5000 lei de la sine, cn să nu fie şcoalele Socictă ;i in fipsă. De şi d. Genere! Florcscu toi-clea-una a refusat ca faptele s.dc generoase să se publice, credem insă cA aceia cari Je ştiu sunt datori a le face cunoscut publicului, fiind că merită toată recunoştinţa. înaintări In armată ba gradul de locotenent colonel-. In m ina artileriei pe Glienovici Gbeorglie, maior de la 1870 Aprilie 8, din regimentul 4 arti lerie la vacanţa ce este in acelaşi regiment. La gru ~id de maior : In arma artileriei pe ziua de S Aprilie 18S3 : Bolintineanu Alexandru, căpitan de la 1874 Aprilie 1, din bateria 13 teritorială Iaşi la vacanţă ce este iu regimentul 8 artilerie ! gradul de ciipitan : Vălenuu George locotenent de la 1S7S Ianuarie 1, din regimentul 4 artilerie in regimentul 8 artilerii* : Dimancea Ijflralambie, locotenent de la 1879 Aprilie S, din direcţia pirotecli-nioi armatei in administraţia centrală a resbelului ; llartn.lar George, locotenent de la 1878 Octombre 15, din divisionul teri -Lorii* 1 Hiicureşti iu regimentul 8 artilerie ; Popovici Grigore. locotenent de la 1880 Ianuarie I, din regimentul 1 aitilerie in regimentul 7 artilerie; Pană Ştefan, locotenent de la 1879 Aprilie 8, din regimentul 3 artilerie in regimentul 7 artilerie comptabil ; Oragomireseu loan. locotenent de la 1880 Febniaiie 1, din îvgimenln! I ar fi rie b* rgfmeutnl 3 artilerie: Ti.-d- main Ion, lo.-otenent *le la 1879 Aprilie s, din regimentul 3 artilerie in regimentul S artilerie : Oonndă Constantin, locotenent de la 1S80 Iunie 7. din regimeiiful 3 artilerie in regimentul 5 arti'erie ; Conte sc.n (irigorie, locotenent de la 1879 Aprilie S, din divisiomil teritorial Hiicureşti in regimentid 8 artilerie comptabil : IMa- reş George, locotenent de h*. 1.8S0 Iunie 7, din regimentul 3 artilerie compania piro techniei ; Tarea Alexandru, locotenent de la 1879 Aprilie 8, din regimentul 5 artilerie iu regimentul 1 nrlfierio comptab'l. I.a gradul de locotenent : l!u:;dug.*.n Ni-colae, sub locotenent de I. 1879 Iulie l.d'n bateria 12 teri orială Pom.mi iu acela' regi ment; -M.irg.iril cu Vii o", sub-Iocolonent dela 187!l Iulie ), din regimentul 5 artilerie in regimentul 3 rriilerie ; P.fiadi Storea. sub locotenent de la 1880 Iulie 1. din regimentul 3 a. ti lerie la di.ee,ia . deliciului armatei ; Palie, un Ion. sub-locotenent de la 1880 Mie 1. din regimentul 4 artilerie in regimentul 7 artilerie: Frun ,ă Petre, sub-locotenent de !a 1880 Iulie 1, din regimentul 3 aitilerie iu regimentul 8 ar tilerie : Pacnvita Ion. sub-locotenent de la 1S80 Iulie 1, clin regimentul 5 artilerie in regimentul 7 artilerie La Gradul de căpitan : Popovici Ale- xandru. locotenent de Ia 1.87.) Aprilie 8, din regimentul I de geniu in acelaşi corp; Corvin Glieoigne, locotenent de la 1880 Iunie 7, de la serviri :t de ger.iu al corpului I la rcel.ş serviciu. ba gradul de locotenent ‘ Creangă Constant*'!. sub-locotenent, do la 1879 Iulie 1, de la se;viciul de geniu al coipului 3 de armat, in acelaşi sei viciu. Ultime informatiuni A Botoşani.—E'voifi complect al 0-posi: lunii. Turnii-Măşuvele. — Oposiţiv.nc. MARE RALLY-PAPER l-iu Maiu 1883 Orc/ani al do Ofiţerii, trupelor călări in garnisma in Bucureşti in profilul răniţilor din ultima Campanie ale acestor trupe. PROGRAMA întrunirea generală. Piaţa Teatrului 8 oro diurneata. Direcţiunea Mănătoarei: pădurea de la Mer-nan', Semnalul Vaitraii va li dat de 13 Cornuri de vânătoare la ora 8 juni. pe Piaţa Teatrului. Vânătoarea şi cortegiul va fi condus de 10 ofiţeri cu Paine de vânătoare. ba ora 11 Hallaiul va fi sunat pe liziera pădurei de la Mernani. ba ora 13 dejun, servit de una din cele întâiu crse din Bucureşti. Două muzici Militare... Banda dc, lăutari PARTEA II. Curse. (Platoul MernaniJ. I. Cursa Mamelor.... Distanta 800 in. II. Cursa Civilă.... Idem 1000 m. III. Cursa Militară. Idem 1000 m. IV. Cursa de trăsuri in trap Idem 1300 m. Petreceri diferite Joc (le Bar... Curse in joc. Bal Căm-pestru.. joc de troket etc. Triumful învingătorilor ba ora 5 Reîntoarcerea cil muzica in cap. Preţul Biletului o fr. Fiecare trăsură plăteşte un drept de intrare de lei 5. Pentru Breckuri şi Măll-Koccliiuri a se adresa cl-Iui sub-loc. de Roşiori A. Cercii ez. CURSUb BUCURESOl CASA DE SCHIMB TOMA ŢAGIU No. 00. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua dt 30 aprilie 1883. Uiimp. VtJiul fio Io iicu-.a A mor ti si bilă. . . , Ti"!,, Genta Românii Terpetna , Obligo.ţinni âe stat. . . t)0[O Ublig. ( or f- Unui. regal<* bo/o » MmiH'ina'e .... 10 fr. > Casei imiilor 30U I 5olo S- suri fiu *,: t* jiiralo. . . 7 >ţo .» Sm>nri lînrale.. . , 5o[o cieiisuri ionoiarti nrbanp . . (ioio , * » 7o[0 , > , Irr .cu primo Uni*. (20 1 b.) Acţii Hanoei Naţionale Române 2501 > » Soc. cred. m0b. rom. 500 I. * * * Rom. de Construcţii 5001. » » > de Asig. Dacia-Rdiu 300 I. » » » » » Naţional* 200 1. 921,* 901 /2| 101*/ 1038 «>/* 230— *J2i/s 104*14 8*Ji|, 90i/., 103',. 33 *|2 1330 227— 525— 418— 232- 023/( OU/ 102 *t* 104 87 23 j— 02»,, 1043 90-I00i/, 10434 ([., 1340 230527— 420 234 Diverse Anr contra ;.rylnt. . 9 » ililrl.ft de [l:(»(|iie Fiorini valoare Ar Iacă. . Marei gerniri o. .... Banenofo Ira.icese. . . . 13/* 2 - Tfy 2 211 2.13 1 23 1.25-00'].,j IOO’/u INSTITUTUL MEDICAL hydrotherapie, mucaj sistematic, ortho-pedie. decirisare, inhalaţii etc. Strada Vestei li. l’o lăngă rele-lalte servicii ale acestui instilut s’a mai adaus şi băile calde ca renumita sare de Hălrătcşti. Se aduce aceasta la cunoştinţa onor. public. I)irecţia. HMPi b 1 » 4! St I . :xx: _xx: JOC J& X X lungă VIENA Cura DeinlrerDpta peste tot amil X Deschiderea sesiunii de vara a i Maiu X X Iaroartlo fermi fie la ile solfnrfce ftlcalo--ulmicc celebre ţi cunoscute deja Romanilor, 13 27 la 35„ i'elsiii' sunt excelente prin calitatea diferitelor Io■ grade u ■ ’ : petatnrX, in nrnui căi ra sunt lume u u i aIă — tara ^ încălzire .sau răcire ât'ificinlă a apei termale — pentru orice indivizi şi slăii — curează de reomn sm, pi dagră, ser of iile, catmc, nev ,lgii de tot soiul, a-tecţii şi contracţii iu nrticulaţic, dureri de on*.*, slubfeinui d pa ori-ce bnale. suferinţe de piele şi specilice, intoxicări iun alice şi mai ales de mei cuiialism. X El s< < Vizite anuale 12,000 persbne. Băi date fu amil 18S2 170,000 (12 000) (170 000 X \1# Aranjarea băilor e couforină timpului, şi sunt băi termale roniuue şi separate, de apă, duş, putină, fer şi de ierburi, stabilimente de apă minerală, de inotat, inhalnţiuni, de cură do Inpte şi de struguri. — Băile sunt numai o oră cu drumul de fer de la \ ieun, prea frumos situate cu păduri bogate in * e-juri si hinzi, cu promenade şi escursiuni roinuiuite. cu drumul <1 •• or si cu li.i-siira in toate direcţiunii# până in Alpi, care toate oferă 6ape|ilor orice comoditate posibilă ş; distraeţiune, muzica căută de trei ori po /.i iu parcul col admirabil, in fie-care zi teatru excelent, concerte, holuri curse etc, vizitatorii gă-i'-c oteluri magnifice, cafenele şi restaurante eleganţe, vile coufoitabili ocuinte privat ' mobilare cu grădini şi in legătmă cu tontă Iu t.deg af î căi ferate. Â prin şt poştă, H X luformuţiuni dă Comici unea Băilor. ZIX5CI JO.. MEDALIE ET DIPLOMA DE ONOllE ^\Y£oeFOIE« vo V Uvrier, ALBEI BLONDU SI FERUGINOSU rarmifiilu ii CI. 1>. Cbmlitr I L,punţi d'Oalri UNT-DE-LEMNULU DE CHEVRIER eslft dosinf‘Ciut prin ajutorulu gudronului, 8ub-sU'uil* lr.ni,'îţ şi balsamica care augmentează mult I proprirlejilc eulo. UNT DE LEMNULU DE FICAT'd DE MORUN FERUGINOSU esif imir;i pi-rpaiMtiunc pprmcjănd n administra I ferul fi fără coslipatiiino nici obospjilă. cosit | E <3 : QSSSVJXSSR 1 iKIQL’F, STIMULANT, NUTKIT1V1J preciosu petilru per«dnele delicate, copii debilii, este intrf'buinţattj rn succesîi pentru digestiu-nile penibele si necomplecle, pentru durerile de I alomac, gastrite, etc. w DE.?08ITCJ GENBRALU: rus flu Fanliourti Honimartre, PARIS I SI IN ROMÂNIE IN PRINCIPATELE PHARMACII mammmm VECINICA FRUMUSEŢE A UHTJNUTA PRIN USAGIUL PELEI PARFUMERIEI ORIZA , tu, L. LEGRAND f® CREME-ORIZAo' F“fl!“‘,‘l c,,i" 0S'£A LACJE &3S9B! £^!ftn?urde plusieur?! - sthonorEp I \lbe|ceşi răcoreşoo p< [ ea, face tadieparî, distrag» plstruel*. Indulc*jc® gi ®Ib®s- I J c® PELEA, ii dj trana- | ISAVON ORIZ£ Dup* doctorul f 0. RsvBiL.cei rna» duUv pentru pole. 'Plus da Teimuras Pr< ^ffreslve p.chevaux blancs. Pentru a reda] I de indatSPBryiu I ţ?» Barbei culOrea* I lor naturală ^tote nuanfjicle. 1*07™, &■ HONO» j-par^nla gi frăgezimea | tinereii. Ea preaervl [ obnisul de plrlĂM fi de âbSrrltnrl. ESS.-ORIZA & ORIZAUS Parfums no\M adoptatt de ftuhiune. :ift? "Mrwrtj tu nuumfOlBÎ' OrLza-Powder Pulbert flori de Orei Adereat! polei fi 'i dl catifeala persirej. Pepo»i7pr”o"gaT ă. Nu este trebuinţa de . jtapSla capul neeiinainteneci I aelupfi. Applicatiunesimplă. [ jResultat immediat, B«pă-I 3 tiză pelea şi n« vatgmăil |neci uă dată sgaltătci. I - fa QDor?Tîl7rTÎ Ferul Leras De la comunicarea lucrărilor sciincifice la Acadenna d scunte iu 1849 i la Academia de Medicină In 1888, Ferul Leras o obţinut d «oLUiU'*mea*a ’ un fi'umos şt repede succes care creşte din făcând să caijă In uitare diferitele şt numer&sele preparahum fe Me.d.,cin? ,Q I8S8- Ferul Leras o obţm.n din partea re creşte din an în nn care Veru/^n ^ Ş uT. L “5ul,d'rl e'ementete sângelui nostru , |»hosph:i. X H^e-,Qlrâ.t[i compos'î'« ftselor nostre , 3» Că el este suportat cbitir de emftS ntr°r *l0ma*C nU. p6le Sâ ‘0,erese nicl uă Preparaţnme feru-pnOsă 4 Canare nici uă acţiune asupra dinţelor; 5® Că mi orovocâ « ™;ÎS?.!!ii6* ^S.-e.1‘.rapede ca.9' uâ "l's minerală ; 7® Se asimil.'â mheă ae mistueşte şi intră tn economie, mult mai repede de cât prafurile dri'- rBMM ll!Pâr' *u fer. Se p6te recomanda in mod folositor, in easmile Săng*lui, anemia, limfatismul, slăbiciunea, cram- 8CeSl- lJ>edlcaraent m4‘ «re nropnetatea n escita porta de miaoare, a înlesni creşterea si aesvoltarea fetelor femp* de Cul(orl P?lld^L^rechâmă şi regulează luna sau regulele la SShmiflW P° a *' (li s^gelui, frumos», culore nş'e stiălucită oe el perde adesea in timpul bălelor. F Qipoiit, 8, Strada Viviena #. in teu pkarmacuk la Pari* #, in Strănutate. ljlllniiMuftimifmmTiTTrnniTmuiirrrriTr>îii77i7MiliiiniTTTţiTr MALADIES oe POITRINE i „.T6*® PeraâeM* cart lufer de maladii de pept, precum eatarrăe Dătăteia. = ff«nUI oilrin Ji" Bombay In Uit pur.tslf» de S.m.rVurTn ^ ! ,0 ®P"sl«ls din l’.ris, ,lemon..r»t oi Kssenlt Ze^Loi Vn. J m*' VNJr* Cui./,,,;,, h'^cu de mal învechiţi nil P. dou4 **•“ trel ^'î •'■"'P'-*» «>'0 duraris. , «. «I® fi bcmtuirtle ■uut a«bfmeaot foria eUtcacr in alTrciiaoil® caurrbal^ Deposll U Part», 8, tirada Tivlsnno ti tn prlnelpslsls ph.rmacii dtn str.lnst.t* LA BOURBOULE Vi APA MINERALA eminamente RECONSTITUANTÂ ^ Clorurdtă, sodică, bioarbonată, arsenicală O JUMETATE PÂNĂ LA 8 PAHARE PE pi Regenerezi copiii debili şi persdnele slăbite. Anemie, Scrofule, Diabet Friguri Interxu.ltani, ăfaoţiila pielei şl i căilor respiratorii SESONUL TERMAL DE LA 3C MAItl PÂNĂ LA BO SEPTEMBBE. •F£! SAR A CIA SÂNGELUI FRIGURI BOALE NERVOASE VIN DE BELII N CU QUINOUINA ŞI CQLOMBO diplomă de merit de la expos. din Viena Acest vin întăritor, iebrifugiu, antinervos vindeca afecţiunile scrofuloase, friguri nevrosc, diare. irenice, colori palide, neregularitiiţi a aăngelni; cc convine specialmente copiilor, l'enieilor delicatei1 persoanelor in versta şi aer lor slăbi Lo de boală sar de excese. Adli, DETilAN, farmacist, Feb. St-Dcnis. 90 Paris i principalele farmacii din ronnura şi stră'pătate A se cere pe eticitr.e Timbrul guvernului iran-vz şi semnătură J. Fav.ir' l'rc-ţul 4 IV . . i. «La INS' !T^ii 'iR'Sftf Df ,vp» T HI urTRKSt. l I» : striiflu vcsti-i (î, iliANtîA Pusta si TKJ.KliRAF SECŢII MEDICALE I. Hyilrotliprapin. 2 Plleotrizare. '?■. Or lliopedie, 4. Oiimuisticii JVledieale. 5 lulia Iuţii, 6. iBiisnjiu sistematic, 7. Serviciul I domiciliu, 8. Consultaţii Medica!,!. SECŢIA IIIOIENICĂ 1 I Bac abur . mo do (iiilinii I tara iJirţ.; Iu cineni iii'iiliii niedicammilc, . . dusă re,! sistcmul.ică I 30 ) BAI DEAIilJi; SI DU PUTINA NOTA. .......... ,1^ I.. rş _ .t • , , f»u nfi }■ Caile de abur simţ desclu-r toate zilele do In 7 ore diuiineaţ; 111 Ia 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de dată pe sfiptemănă Vinerea, la 6 mineaţa pănă Ia 1 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform pr,,-.- Peclllllli-____________ Direcţia abur ore magasinul DE Delicatese & Coloniale D. G. MOCIANU Vis-ă-vis de Teatrul National u \*iA foiiu Ifr/ 1V£j^O-A.SX79T CJL l)K COLONTAT.E Di. ÎATI«K VIS-!-VIS II THEATIÎUr, NATIONAL Awoiţii ni' Uri, noi luni. xt eolde nuce rari la mana/fitil cas/i. bune case următoarele Ik'itlurt fu public CU jir 1,1 di portal di uiyă nrti-l/i cele a,ai Aniset i •le Chil»; dublu de (Mnndn. Anlset de Pont onix Absent de Sul» Anaua» de Iu Martiiii/şue Bananedc la Bnjiuin Leuediefin Bilt. r a nulifebrie Biter din via Provldeiuu-i anii Colerii < harlrenz nil» ralhin. ţ,; Verde d« la t uriLso de Dlutida, alb, verde şi or ngi l i erruint verde, tmlbeti. şi .,lb de i.t i'i,|"X' ,0K!'aI *1“ Gnuiinngtie din topi iac. l.i>(uernri tot telul de trusturi dp|#>!n le Crisard. din BnrdeanN Hr„„ mii , Vâsliră de IIlo. MihmmIuiio Ţni. ă Nnlimtlă Boinnr rute din .fumaimie. Anun.,m Arac de HnndaiTn I-Imn: si in Kirsrh. Sliliovlţi de Banat. trrand Clinrtrenz Francla. - e de la \ imami Focl/iii '•et Krcres din Franci* \ udevP-Puneb In tocnac VINERI ST J: El NE Şl INDKJENK. Im|ioit;ite de la primele rase d'ts Franţa, ( eriiiunia. Italia. ..spiu ne. t iigaria. Transilvania. Indigene de la Cotnari Ddo-besti DrAgăşanî şi de Dea n mare. Preţuri moderate seni nul eouştiineios. pi. ştimi. D (!. MOCIANE. II! !1 II !S MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI S ÎNGER SUKT CEIE MAI BUNE DIN LUME. premia|e cu 150 medalie pPjmo PARIS/^"^^ 1818 Medailâ de aur^ râie lunare Oavanţă sifflţtr/i fkiiă 1 r. - •« ■r r. zr ^ ? - - N .5 - Ld înscris. Ort .. SINGER C2 poartă marca dlaşinu de cusut new-york. tio sus a o Iul Fabricci, G. NEIDLINGER/A|enl general -X --- -X Anunoiopc inaltn noliiliino. şi Onor, X ~ soi clienţi, cil *cn ocasinnen Şf. Ser- x •«'lori sa asortat cn cele mai |,mic ¥ Me/.elicnri de Carne şi lîran/.etnri ¥ IPSOS 1)E CANTINA ProtiSpUto Streine şi ]ndiagne. d l-is- X TEN0U1AJ.A PENTRU CASE pagDO, Italia. Ungâlda, şi do ţarfi dit ¥ la Cotnari. W Mu re deposit Ia li-nii P. iîniEzesi & C-it* Tv Calea Victoriei 55 Cu toata stiimi ¥ I». ti. IIOCIANU X > \ $ Franceză a Colii* VII Of nibib- iim r.i, doreşte intrebiiinţa. U,