MIERCURI 20 APRTLIE 1883 ABONAMENTELE ii| M|i to»U (ara, po an . . . > pe 6 luni . > pe 3 luni. . r streinillatc pe an . ■. |.i«mnntele se priimesc la Administraţi I Capitalii 10 Imni mimăm ■ Districte 15 Imn> mimării rUiiiîlii Opositiomi din jodetnl iifor ANUL AL VIII—No. 88 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Mnia 30 litere petit pag. IV. 80 - , fdem pag. III. 1 20 Reclame pag. III . . _ , j ijn * » II .... 2 50 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. i l(>ii(-i;ir Rural jetonne de prosenţă . . (>• Preşedinte in consiliu] ^ administraţie al Regie] Tutunurilor şi al Să roi, jetoane de presentă I- Preşedinte in consiliul <1 aduiinistrnţie. al Domeniilor n„ *»«nljfîto |i inserţiile se primase Administraţia narnlnl is sXul' w„„WTB,o1' d* *nnn5an ll«>nrx .te n ? ' V °PPe‘ik' Stabet- A *5 C' Ad:l“> rB» CUmenc * *. Lorett, rne 8-tei Anni 51. •Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nolmprlmate se ard. I’KXTRI’ ADrXAHK * 11 George I) Verii eseu n.|'KII|| | Km Protopoposni-Parliet!„|epnilII PKNTRIT RK.VAT Alexandrii ( (atargiu Colegiul | Ionii Procopio Itulmmglu Colegiul II iWltrii <•!■!(• I alic colegii \<>m |ui-J ^>ta.tulni jetoane de present-in onreiid numele candidaţilor) 8. Preşedinte al Senatului cu diurnă in perspectiva Preşedinte al Societăţi funcţionarilor Publici jetoane de presenţă . . . 3nno 800 ison llucuresti, 1î k multe ori a 19 Aprilie 1883 "■ Di mi trie Ituriagdi 1- Primar al Capitalei 2. Pensionar al Statului T Deputat cu diurnă de aşezemîntele vm susţinut iu acest |ă parlidul prelins Iii,erai con-o ailevgrată Societate «le PS. jire a credulităţei publice, cart | publicului naiv vorbe frumoaso ac sforăitoare şi primeşte in |b realităţi sunătoare sub foi î )fari- ^«m©, pensiuni, re-|2. galbeni pe zi, socotită misiuni eto. Ara avut pentru 6 luni l^80 ................idgetul s.m, 4. Preşedinte al creditului z,s nnmwoaa© şi variatei fonciar Urban ' ® v| ®aW n'/iilt:itul ne ••>ui- 5. Efor la Iaeil’ ffind 08 ni1111" no-a »■;<- Hrăncovonesti r ""'c^tigatiunilor noastre. 6. Preşedinte al Societă I>U,U‘|" mi.-:. lun are tei pentru invetătura Popo- I' ! Pielilor ••ontriluialiili .-ari. j rnlui Roman? in siguri, au primit pentru ser Ic Bascilor biletul galben cu 4 Vecinii adiţionale a d-lui Per-I :l Petrc Anrolimiu \1 UuVernu,ui liboral * "l^l 1. Ministru de culte , avor<* Pu,)hyS- 8i pocănd instrucţiune publică 1 n'n"c,tor a,,unft leu c« 2. Director şeoalei de a | poată potoli sotea acestui Gar- * ncmilostiv. sunt al(i contri- I mai favorizaţi do soartă, cari uiiai sunt păsui(i. dară cărora Jistribue diurne, pensiuni, lo-toane do presentă şi ne-pre-tantieme ete. ale deosebitelor \,onfe ,u‘ favritiam create totl d’administraţinne al ce,0r :i1111""' pentru «tei Unirea jetoane de •in unuă. pentru a i imbogăti presentă : ialesai ““ioool d® Tm zidi 7. Membru in ....................... '! pentru dlnşii şi rudele lor. d'admiuistratiune ti socic- II nm rezumat do aceşti fa-1 ţâţei Economia, jetoane do m capul cărora nu vom uita * ’ „« tont Scijneur tout hon- pe Beizadea Mitică. <;• Doctor la spitalul de copii . . 1h' «ici are trebuinţă dc vr0 "" nal«W fio intelectual tie bănesc. .Bon •■ippciif Messioura“. ^ Ti bl TEIjBorafICE 8.400 4.050 8,000 5,000 8.400 33,850 1 27 ApnIlV. - Proiortul relativ h «rnuva a| doil„a canal de {?„,.* ,|«h Hpr; Wfl 11 fost wri« ia întrevederea lor, l".1 "ranvill° ^^atii armatorilor en- î0f’°'to >,rivit mapnnrtml unor (muri B,ft Angliei, dar nimînea „„ credo in realizata lui praotioA. Hon,a. 27 Ap,ilio.-R,telegrafia*» aata-zi ,1,n TonatantiiKipol cfttre .Agenţia Şlefa,,,-■'.v randi,latura lui Danie-efendi. artualmeu- 10 p,m*nl pentru po.st„l de e„. vernntnr al Libanului, se pare ca asfo mi-imla de toate puterile, ao credo chiar (!ft numirea lui este iminenta. ni- a- «ogu Quitaeozino •42000 SI gricultură................. 3. Profesor la Horostrău 4. Deputat eu diurnă de ? galbeni pe zi. pentru G luni..................... 5. Membru al Academiei ? 6. Membru in consiliul «ocie- 30.000 8,880 4.000 4.050 U Director Ia Regia Tutunurilor şi al Săi'ci. . . . 2. Membru Ia Consiliul de Administraţie la casa de Depuneri ............... a. memorii la Consiliul d administraţie al Domeniilor Statului . 4. Membru la Consiliul dadministratie la Creditul fone-iar Rural.............. 20400 SI 10 800 3000 Si 25000 •naţia sa Prinţul Dini Gr. Ghika •■or la spitalele civile jeureşti................ !'jişcdintelo consiliului '»i strat io şi al comi-ţţrigeflt al socictă-,-ligii rare llacia-Ro- 1 antiem.i m eonsi-dministratic 0548 6000 I IgCIlt H ai «u •o 01 «•om i - I r, 280 b-toanc i|c presentă PiOo 22428 •eşedinte in consiliul 11 i iistraţio al căoi fora-^erg-Cernovitz-laşy. Ic presentă .... •eşedinte in consiliul straţie al Socielăţei rucţiiini. jetoane de 1000 I «00 ‘Şedinţe in consiliul yVuj stralie al cred presentă.................... 8. Preşedinte al consiliului general d nfev ? . . . . 0. Membru in consiliul d'administraţie al Regiei Tutunurilor şi al Sărci, jetoane de presentă.............. 10. Membru in consiliul d'ad iii ilustraţie al sociotăp'i Geografice? 000 •400 Sno 40.720 I Oiinilric Sturdza f. Mi astru de estonie . 30.000 2. Senator eu diurnă, in perspectivă.................. 3. Director al Creditului fonciar Rural .... is.ooo 4. Membru la oficiul Sla- listic . . 300 5. Membru in consiliul d'administraţie la Regia Tutunurilor şi al Sărci. jaloane de presenţă . • 'Sl«i 6. Preşedinte al........Academiei ? . , 7. Administrator al averoi Prinţului Miliail Sturdzaţ"pu- 7. Polonei Nirolne Hihcscn 1. Vice Preşedinte al Se- natului cu diurnă in perspectivă .................. 2. Pensionar ai Statului 3. Efor la Aşczămintelo M'ăncovinesci.............. 4. Membru in Consiliul dadministratie al Casei de Depuneri................... 8. I’anA bitrscu .1 Deputat cu diurnă de 2 Galbeni pc zi pentru 6 luni 2. Director al Societătoi d’asigurare Unirea.......... 3. Profesor la Herestren cu leafa şi diurnă.......... 4. Membru la Comitetul Teatrelor .................. 5. Consilier a jutor la Municipalitate ............... N " alegător diu colegiul I * •1 Şi mai cu seamă din colegiul care avfinil demnitate, bună-crcdin(ă Şi respect pentru datorielc salecons titutionali, să nu se manifeste dc tată şi destul de aspro contra re snmnlui actual i tino o* Onta prefacerii acestor două . colegii esie de a ucide ori-ce spirit de iu lepcndentă in colegiclo electorali. Acestor persoane onorabile, agenţii Roşiilor, şi chiar organele lor. cutează a le tăgădui adevfirul şi a le susţine eu statornicia, că nici odată D. Rosetti. sau d. Brătianu, n a a-\ ut in gărnl să reducă censul pentru alegătorii colegiului I penă la venitul do lei G00 pe an. Insă in eăt pentru cel d'ăntăiu, a-(,lcft A. Rosetti. tăgăduiala nu mai poate li luată iu serios, fiind că s a publicat deja. şi se ştie bine astăzi din jurnalul Romanul, caro a imprimat discursul do la Ateneu al nu-3qq| mitului, oS el voesoe şl propune, nn j reducerea censului pentru colegiul I la venitul numai de G00 lei, ci jos de tot, la a cincea parte a acestei cifre. la 300 lei vechi, sau 111 lei mioi, dupe cum pretinde că a mai propus’o la 186(5. Putea fi cineva la induoială numai despre cel-alt conducf-tor al Roşilor, despre d. Ioan Brătianu. care aven.l şi guvernul in mănă, ar fi presupus factor principal şi nn obs....1 tacul la tondintele acelor cari se coboară jos de tot eu censul. S(>l>l>| ,alA dec> Şi pentru acest d'al duoi-52G4iî|lea un text care conţine declaraţia Sil l,|'"l,riă. iată cuvintele rostite «le emplcctă: OI d. prim-ministru loan Brătianu la uimo 2000 «A propus pentru a doa oară. a • luai iniţiativa; insă ne-atn impo-••'nvit. fiind-că imi era teamă să uu .,se intemple cele ce se petrec astăzi. •’A'« zis că nu s'a dcsvoltat .. ..tr'un mod destul de puternic t ..«•castă trebuinţă, şi am mnrtur pe ..d, Boerescn, pe d. D. Ghiea. pe ..d. Montooru, oameni cu avere, cu „greutatea lor socială, că m'am im. potrivit, şi repet, pentru că 'mi era -ti amă că dumnealor vor merge prea „departe cu revisuirea. „Vedem intentiunea. „.Numai dupe ce m’au anun(at“ „acei cari ţineau mai mult şi s'auu „mulţumit să nu se scoboare mai“ „mult do Got) de franci venit cens,-„cei mai radicali, atunci am zis: „Nu “ oare mai prudent sft facem a-“ „coastă revizuire astăzi cănd rădica-“ „Iii nn prea sunt numeroşi, şi-„Când Văd că ei nu prea au destulă--putere şi cănd chiar ei nu merg lasu-“ „trajul universal pentru că o departe** „de aceasta, căci 600 de franci nn-snfraj universal ? Chiar d. I).** „Ghiea, <1. Grădiştoann, Mitropolitul * |ţl« r*%« mur „v^a nu se vor cobori! mai mult n-“ „cei ce cer sufrojul universal." In fa (a acestei reproduceri, iudo-Llă nu mai încape oft d. Brătianu vooşte ca şl d. Rosetti să desfiinţeze colegiul 1 şi II. Deosebirea este numai ca unul aduce ţărănimea toată ca să inc-ce acest colegiu, căci fie-ca-rc poate proba un venit anual in pâ-ment de 300 lei. iu vreme ce col d’al duoilea pretinde a fi mai moderat şi se opreşte la censul de 600 franci, adică venitul care il au «rănii fruntaşi. care prin urmare tot pe terani coiuptoază spre a ucide independenta ziselor două colegii. 4050 12000 4006 I Această listă nu rs! rmi a-i urmări in nenumeratele sine-1 t'raiova, iu intrunirea din joma p,v. can- se ascund patrioţii timelor presidaLâ do d. Cernătescii • sigur ca am făcut mul- iatft, .lupe dedaraliunea publica | propriă a d-lui Ionii Brătianu până muie voe.ştc să reducă censul: un iu noştri şi do omisiuni fără vue. Vum "•ste (Mirend o listă muia şi rugăm pe publicul contribuabil, dili al căruia sânge sc îngraşă aceste lipitori, să ne triiiien(ă toate iiilormaţium'lc tre-liuineioase. l'iim vedem, patriotismul a devenit uu adeverat comeiviu şi in-eâ diu ode mai lucrative, care pe R'iigft altele multe mai are şi acest avaufagiu ea nu plăteşte nici chirie, nici patentă nici zecimi ti.’ comunali ori di-ori no • Noi iu guvern de către „lerim in upiuitiui şi de câte , certăm ! •Vum. crede că Rosetti nu merge • do' eăt după porunca mea ? Apoi d-lor. dacă ,> o persoană .mai puternică in voinţa lui perso-,«ală. nu e alta de eăt Rosetti iu tara românească. Scrisoare descinsa către D C- A Roseti. Ilustre Cetaţene, Lşli convins cft iu logo stă viţiul, sia eorupţiunea, şi oamenii cei mai do buna credinţi no pot aplica cu moralitate. Do aceea ai propus reforma electorala. Dai ca cetăţean liber nu poţi impune idedo Dommei-tale Naţiunei, ei trebue sa aştepţi ca Naţiunea sa'şi esprime in deplina libeilate asentimentul ei pentru a-cesto idei. vod ca teforma Domniei-laie are avau-tagml d a li apropriat», şi susţinut» de Guvern. ( Iii vom ii I dar osto interesat la triuin-f,,l «lefterilor actuali, menite a da pute,,, do loge — şi *ne» (|„ |effe constituţionale — acestei rulormo propuse. Dar to mulţumeşti. Domni».tea, numai cu atai, mai cu seama când acest gUV„ni «■ cşit din partidul al cărui tender eşti chiar Domnia tea V l'ividei,t, ilustre cet»t«ne, o» senii,nento-to Id.orali ale Domniei falo. to chinina I. datoria sa supravegheai do aproape lihor-tatca alegerii.) do ţaţa, patru ca nu guvernul caro şi-a apropriat reforma Dom -niei-lalo, şi este prin urmare interesat la triumful ei, sa ingorem prin toate ntijloa-cdo do cari poate dispune uu Guvern, in aceste alegeri. Daca to vei nrâta nepăsător in aceasta privinţa, şi nu vei iiitreh.iiiiţa toata autori-lalea Domniei-talo .|0 al partidului, pe Iftng» Guvern, pentru ca sa observe cea mai stricta liber lato iu al.geri atunci re- TIMPUL forma Domniei-(ale va (i nu admisă de Naţiune, ci impusă ei, — alunei această reformă sancţionată de nişte Cameri de revizuire — cari vor li fructul violenţei şi eonrupţiunei — va ii o adovărată lovitură do stat: şi loviturile de stat. Domnia-tea, mai mult ca ori-care altul, poţi şti cătă durată au, şi cât pot moralisa o Naţiune. Nu cred ca acesta să fia ţelul Domniei-tale; şi de aceea in numele liberalismului sincer, in numele binelui Naţiunei, te conjur, ilustre Cetăţene, să te interesezi de libertatea iu alegeri in toată ţara. — La noi in Districtul Vâlcea, suntem crud * apăsaţi de administraţiune, in capul căreia se găseşte prefectul Simulescu, acel prefect pe care fostul ministru li' beral, D. (L Vernescu, Ta destituit ca nedemn, pentru că iugerase in alegerile din 1870, alegând pe cumnatul seu, D. I. Vilaeros, om strein şi cu totul necunoscut alegătorilor din acest District, - Prefect care rointegrăndu-se in urmă de D. I. lirătianu, a considerat această reintegrare ca o primă de încurajare : şi in alegerile pentru Camera de revizuire din 1879, a ingerat a se alege doui cumnaţi in loc de unul. Astă-zi poate să ingereze pentru a se alege patru cumnaţi, şi dacă nu-i va avea fireşti, ’i va adopta.—Prefect in liue, pe care Tai destituit şi domnia-ta când erai Ministru de Interne, pentru abu-suri ; dar pe care, Ministrul ce te-a înlocuit, l'a reintegrat spre nenorocirea districtului nostru. Cu ace ,t Prefect să facem alegeri libere? cu Pi efectul S imul eseu se pot esprima a-legâtorii din Vâlcea in deplină libertate pentru revizuire sau contra revizuireit De pe acum chiar au început manopere Cumantul seu Vilaeros face întruniri electorali in Rîmnic, adunând lumea cu Comisarii Poliţiei cari sunt la disposiţiunea sa. Asemenea s’a pus la disposiţiunea acestui candidat priviligiat telegraful pentru aeon-respunde cu alegătorii din târgurile Drâgă-şanii, Horezu, etc. Şi negreşit ne aşteptăm a vedea tot pe agenţii publici ai adminis-traţiunei aducând la urnă pe alegători pentru a vota pe Vilaeros. Ca sa vă dovedesc şi mai mult despre ’ * i;P.- a ve denunţa că aici s’a format un comitet electoral al partidului Domuiei-Ule şi al Guvernului.—care Comitet se compune din mai mulţi funcţionari ai statului intre cari este I). C. Eristrscu, directorele creditului agricol judeţean, aginte direct al guvernului. Domnia-ta ştii că misiunea Comitetului, este a dirige acţiunea electorale—şi deja acest Comitet a inceput a publica manifeste către alegători.—Ei bine, unde este liber. tatea cănd insişi funcţionarii Statului se pun pe faţa să lucreze in alegeri influinţănd pe alegători ? Am depeşat Primului Ministru despre aceste fapte cari se petrec la noi; dar nimeni nu ne a ascultat. Sunt mai multe zile de atunci, şi nu văd venită nici o anchetă pentru a le constata. Ve rog, ilustre cetăţene,—şi cred a fi interpretul tuturor conjudeţenilor mei fâ-candu-vâ această rugăciune d’a interveni pentru libertate, cerând Ministrului să scape districtul Vâlcea — cel puţin cât va ţine perioada electorale, — de Prefectul Si-mulescu, care şi de astă-dată voeşte a ’şi trimite pe cumnaţii sei in viitoarea Cameră, prin ingerinţe administrative, şi fără voia alegătorilor — pe cari trebue să i lăsăm liberi a da persoanelor in cari au in credere mandatul lor de reoizwire sau de nerevizuire. Primeşte, ilustre cetăţene, asigurarea, despre inalta stimă şi consideraţiune ce am pentru Domnia ta. CJ- Tufeanu. alegator in colegiul I-iu de Vâlcea. In urma nenumăratelor cereri din partea abonaţilor noştri, reproducem azi in coloanele noastre remarcabilul discurs, din toate punctele de privire, al d-lui Cî. I). Ycrnescn. întrunirea opositiunei SALA BOSSEL Discursul d lui G. Vernescu (D. Vernescu, venind la tribună, eslo primit in aplausole unaniiuo si repetate ale intregului auditor.) D-lor in urma cuvintelor zise de d. Co-gâlniceanii la adresa fratelui cel mare in democraţie, dupe cum zicea in Cameră d. Ionescu, vorbind despre d. Dim. Brătiauu, —eu n’am multe de zis in privinţa libertăţii alegerilor. Astâ-zi viu înaintea d-voastrâ nu cu alto titluri de căt numai eu titlul vieţii mele politice intregi şi nu voiu cuteza a cere mai din nainte nimic de la d-voastră, până cănd nu vă voiu arăta nu ceea ce am făcut, căci sunt sigur că oameni ca D-v. inteligenţi, învăţaţi, cugetători, le au urmărit — actele cele însemnate care le a făcut mandatarul d-voastră in Camera legiuitoare ; cât pentru cele neînsemnate , acestea nu aveţi nevoie se le cunoaşteţi. Lăsând dar trecutul la o parte nu voiu vorbi de căt de viitor pentru că viitorul mi se pare trist, îngrozitor pentru această ţară. (Aplause). Voiu vorbi de revizuire. Cine a cerut revizuirea ? V’au spus’o mai de ună-zi cei-ce au subscris un manifest ; a spus’o mai de curând d. Costache Rosetti. Acesta v’a zis ; eu sunt singurul revizionist. Şi ou am spus’o aceasta la Iaşi înaintea d-sale, că domnia sa nu numai este iniţiatorul revizuirei, dar este adevăratul revizuitor; cei-lalţi n’au făcut de cât să imiteze, şi să imiteze râu — voiu dovedi’o (aplause). D-lor, guvernul voeşte revizuirea pentr că o voeşte d-nu Costache A. Ruset, şi d-nu Costache Ruset respunde: calomnie Acei cari au îndrăznit să zică că guver nul a introdus revizuirea, calomniază ! Dar cine eştid-te, d-le Ruset? oare crezi că. eu te despart vre-o dată de d-nu Bră-tianu ? oare cugetarea ta nu este cugetarea lui Brătianu ? oare nu eşti in carne şi oa se Brătianu ? (aplause.) Ce sunt camerile cari au primit revisuirea V nu sunt camerile cari te-au numit prezident al lor? Nn sunt camerile care v’au dat tot ce le-ati cerut ? Ce ?-aţi uitat, d-le Ruset că revizuirea s’a propus in senat mai ăn tăiu şi 21 de senatori au votat contra, nu mai unul s’a găsit, care a fost pentru re-visuire şi acesta e o personalitate prea însemnată care prezida la destinele oraşului nc-fn ri.nn Monnleseu ! (Ilaritate, aplause) Numai cl-sa era in secretul Zeilor, cei- 1-alţi neştiind nimic, au respuns toţi că nu prii -mese revisuirea care a votat’o numai d-nu Manolescu. Dar peste căte-va zile acela care guvernă totul, care stăpâneşte totul, şi inima şi corpul acela s’a ridicat şi a zis: „Voiu revisuirea11. şi indată ne-am pomenit că unde era numai unul pentru, şi 21 contra, toţi s’au transformat in revizionişti. Şi nu a mai remas nici suflare care să se opuie de cât 2—3 din oposiţiune. Lucrul s’a petrecut tot aşa şi in cameră. Dar pentru ce vă spun eu toate acestea? Pentru ca să vedeţi âncâ o dată că revizu irea este a d-lui Costache A. Ruset, adică a guvernului Brătianu. El a propus’o şi cere cu stăruinţă; nimeni altul. Voci. Aşa este. Ce să mai zicem despre neofiţii d-lui Brătianu, cari spuneau in cameră eâ nu s’a pronunţat ţara, dacă este sau nu pentru revizuire ; că moetinguri nu s’au făcut, că prin urmare ţara nu simte trebuinţă de re-visuire! Acestea le spunea chiar d-1 Brătianu — ne-apârat exprimând simţimintele cele mai adânci ale cugetării sale intimp,— dar, se grăbea a adaoge ce să fac, Camera voeşte, eu trebue să primesc. (Aplause, ilaritate). Adevărate să fie acestea ? Camerile au impus d-lui Brătianu să apuce pe cutare cale ? Camerile s’au făcut stăpâne absolute pe voinţa d-lui Brătianu ? Pentru ce aceste mistificări ? Pentru ce intr’un regim constituţional să nu avem francheţa, lealitatea care se cer celui din urmă cetăţean ? (Aplause). Aşa trebue să se guverneze o ţară ? Aşa se respectă ţara şi alegătorii ? Nu, d-lor, guvernul care ’şi ascunde ideile, care şi le tâinueşte, acel guvern nu mrrită să fie numit guvern constituţional : (Aplause sgomo-toase). Dar oii-cum ar li revisuirea se cere şi revisionistul cel mai insemuat, singurul, unicul, indrâsuesc a zice, in această ţară, dl Costache A. Ruset, dacă d-sa este iniţiatorul, dacă este singurul revisionist — şi a spus’o duminică iu sala Ateneului—cu d-sa ne vom înţelege pentru consecinţele ce are să aştepte ţara de la această revisuire. (Aprobări). D l Ruset este un om cu multă esperi-enţâ, rupt la toate afacerile politice atât in această ţară cât şi afară din ţară. Ei bine ! a vrut să ’şi facă asociaţi şi a găsit şi pe umilul representant al colegiului I din Bucureşti pe care şi l’a asociat la revisuirea d-sale. Pentru ce aleargă la asemenea mijloc ? Slab ajutor puteam să ’i dau eu prin persoana mea. Dar d-lui, care a indrăsnit să ’şi Iacă a-soeiaţi fără a avea consimţimăntul lor, d-lui trebuia să dea iudârăt la un lucru : se ’mi pună in gură şi in minte ceea ce n’am şi n’am avut nicio-dată şi să nuj; meargă cu indrăsneală pană acolo, ca să ’mi atri-bue că am lucrat cu d-sa la legea electorala, că am făcut o eu in consiliul de stat şi am indreptat’o apoi împreună cu d-sa. Hei! d-1 Ruset ’şi aduce neapărat aminte de multe lucruri, are drept să fie ascultat in această ţară cănd vorbeşte, dar d-1 Ruset poate, nu zic că a fâcut’o cu precu-getare, dar ca cestiune de memorie, poate a uitat că la 1866, eu nu eram nici in consiliul de stat, iiu eram nici in minister nici in constituantă. Voci. (Aşa este). Cum a putut un om ca d-sa să incurce datele ? Eu ’mi-am inceput cariera la 1864 şi la 1865 am fost ministru. La 1866 n’am pus mâna mea la răsturnare, n’am vrut răsturnare ! (Aplause). Şi aesgustat de ceea ce se făcuse in ţa râ, desgustat pentru că nu vedeam nimic bun înaintea mea, („O voce Cum s’a şi intămplat) am zis către toţi, că nu vreau să iau parte la rebeliune şi nu mă voiu face complice cu săvărşitorii faptului. Voi aţi făcut răsturnarea, voi să aveţi şi răspunderea. (Sensaţie), N’am fost dar, nici in constituantă, am plecat indignat din ţară. Voci. Aşa este. Cănd dar, nani fost nici in consiliul de stat, nici in minister, nici in constituantă, cum d-1 Ruset ’mi atribue mie lucrarea d-sale şi a d-lui Carada ? (ilaritate, aplause). Cum? să iau’eu parte cu Carada la lucrări de sciinţâ ? (ilaritate). Vă mărturisesc, d-lor, că şi daca s’ar fi putut una ca aceasta, totuşi eu nu eram, cum zic, nici in minister, nici in consiliu] de stat, nici in constituantă. Aşa dar complicitatea d-sale este imaginară. lată propneie cuvinte ale d-lui liuset, zise in privinţa aceasta la Ateneu ; fiind tipărite iu gazeta d-sale le voiu cita textual. (Citesce Românul de la 12 Aprilie.) Vedeţi, ce dispreţ la d-sa cănd e vorba de proprietatea altora ; „Să le luăm moşie-le“, Unii din d-lor, le au văndut de tineri, alţii la o verstă mai virilă, in căt dacă cuiva ’i ar veni poftă să le ia ceva, n’ar mai găsi nimic in vatra lor. (Aplause sgo-motoase şi repetate). Ce insemneazâ aceasta in gura d-lui Ruset ? Ştiţi ce cuvinte aş putea să’i intorc indărăt ? E foarte batrăr ! cu toete astea nimărui nu e permis se trateze pe alţii de rea credinţa, mai cu seamă cănd el e prins că afirmă inesacti-tăţi (aplause, continuă citirea in Românul. „La 1866, zice d. Ruset, am fost insâr-cinat de guvern să lac constituţiunea11. Felicit pe guvernul caro l’a însărcinat pe d-sa cu astfel de lucrare. (O voce: şi vai de ţară!). Calificaţi d-voastrâ, d-lor, dupe câte aţi auzit ; eu nu calific . Inc’o dată afirm, că nu eram la 1866 nici in constituantă, nici n consiliul de Stat, nici in guvern. Dar mai afirm un lucru : că legea aceasta, opera unei nopţi şi a două persoane marcante, care era primită şi de guvărn, a-lirm că nu a găsit graţie naintea Ca-merii. subscris propunerea, nici d. Ruset, nu vorbesc de aceasta. Voiu spune eu ce este revizuirea cerută de d. Ruset. Ştiţi ce voesce d-lui ? Vocsce să formeze colegiul I-iu din toţi proprietarii rurali; nimic mai mult de căt aceasta , toţi proprietarii rurali vor forma colegiul I-iu. Dar colegiul al 11-lea, cum remâne cu el ? Acest colegiu este format, precum se scie, din proprietatea urbană. Aşa este chiar legea făcuta de d. Ruset cu d. Carada la 1866. Chiar in col. I, câţi sunt alegători rurali şi câţi alegători orăşeni ? Alegătorii rurali sunt 120, iar alegătorii urbani sunt 660 ; numărul total al alegătorilor col. I fiind de 780. Iată dar că col. I, după propunerea d-lui Ruset are se remână din 780, eu 120 alegători. Şi d, Ruset zice : câ voesce inmul-ţirea numărului alegătorilor ! Acum, unde se duc aceşti 120 alegători rurali, cu 7-8-10-20,000 galbeni venit, şi undo se duc acei 660 tot proprietari mari, insă urbani ? Cei d’ăntai se duc in masa proprietarilor rurali cari au un venit de 300 lei vechi, iar cei l’alţi se duc in col. IlI-lea unde sunt 2 — 3000 de alegători (aplause) Ce rămâne in colegiul cel mare ? Până astăzi avem un colegiu I-iu de 780 alegători format din 120 proprietari rurali şi 660 proprietari urbani. D. Ruset ia dintr’ănsul proprietarii rurali, ’i aruncă in col. IlI-lea, reduce col. I la 120 şi susţine câ voesce imulţirea a legâtorilor. Ei bine, să nu ştie să calculeze? ce să fie aceasta ? şi-a pierdut mintea omul acesta ? Nu e aceasta : numeros şi foarte numeros va fi acel colegiu, pentru ca i-deia d-lui Ruset este clarificată Duminica la Ateneu intr’un mod, de şi indirect, dar reese intr’un chip positiv şi neîndoios. Ştiţi ce vrea d-sa Ia 1866 ? Ca in col. I să intre toţi proprietarii rurali pană la un venit de 300 lei vechi şi să voteze direct. Bine-voiţi de număraţi acum in proprie-atea rurală, in tot districtul Ilfov, pe toţi aceia cari au venit de 300 de lei vechi, veţi ajunge la 60 — 70,000 alegători. . Voiu citi, oa să nu se zică că invenf de la mine. Am aci propriele cuvinte ale d-lui Ruset zise la Ateneu (Citesce Romanul de la 12 Apr.) D. N. Blaremberg: Am aruncat’o in coş...! I aplause). D. G. Vernescu. Sunteţi generoşi (aplause). Pentru ce această lege se rădică acum ca ud spectru? Pentru ce d. Ruset voeşte să o invieze in adunare publică ? Pentru ce ? Pentru ca intr’un mod indirect să vă arate care e cugetarea profundă a acestui revizuitor. Veţi vedea cea-ce d-sa a scris in ceşti, unea impărţirei de pământuri pe la ţărani ca un alt cavaler in o alta cestiune Însemnată : cestiunea drumurilor de fier. Astă-zi artistul işi dă cugetul pe faţă. Trebue ca d-voastră să vă deschideţi ochii, să vedeţi unde merge artistul eu revizuirea, şi ee au crezut acei cari au votat propunerea d-lui do revizuire. S’a zis de mult prin Cameră că revizuirea e comundarea colegiului I-ju cu al II-lea. Neadevăr, minciună: nici cei ce au Vedeţi că acum cu modul acesta, zapci ul nu mai are ce face din momentul de lei venit. Iată revizia ce ni se propunea la 1866 şi nu cred că d. Ruset a mai dat indărăt. D-sa are un obcieu bun şi laş urma şi eu, dacă ar propune ceva folositor ; are o-ce se pun in col. I. alegătorii cari au 300 biceiul bun de a merge tot inainte şi cred că d. Ruset de la 1866 şi pană astă-zi mai mers ce-va inainte şi de aceia am crezut câ revizia ce voesce să facă astă-zi nu seamănă cu legea de la 1877; d-sa vo esce astăzi ca iu col. I, al proprietăţii ru rale să intre toţi de la cel mai mare pă nâ la cel din urmă, până la cel cu 5 po goane şi jumătate, votând toţi in mod di rect. Aceasta este revizia care acum ni se pro pune de d. Costache A. Ruset, adică de guvernul ţării. (Voci : aşa este !.. Aplause) Să nu vă amăgiţi, d-lor, acei cari au ju rat pe consciinţe că se vor opri la 600 franci venit pentru formarea celui d’ăntăi colegiu şi de la 600 in jos pentru col. II-lea, aceşti d-ni, cănd vor veni in Cameră, de şi ei nu sunt siguri că pot să vie, dar cănd vor veni, au să voteze ceea ce voesce revizuitorul ; pentru că revizuitorul a spu s o cu gura sa : el voesce revizia conform cu legea ce a propus la 1866. El prin uimaie va impune acelora cari voi' li aleşi să facă revizuirea cum crede el că bine. O dată revizuirea făcută in sensul acesta, să ne intrebăm : ajunge d. Ruset la scopul ca eorupţiunea să nu mai fie in alegeri ?—eorupţiunea administrativă,—căci nu e vorba de eorupţiunea particularilor ; un paitieulai nu este destul de puternic ca să corupă un colegiu întreg. (Aprobări). Eu ’mi-aşi permite să întreb pe alegă-toriii col. I. şi să i îog sa ’mi respunză in conştiinţă . este vre-uuul singur caro prin corupţiune a votat pentru mine? (Voci: nici imul) Dar, d-lor, de ce vrea să ne leiească d-nul Ruset de eorupţiunea agenţilor administrativi ? D sa negăsind alt mijloc, voeşte să sporească numărul ca să nu mai poată guvernul să conrupâ. e destul sporirea numărului ca să i ' eorupţiunea ? D-nul Ruset afirmă că tul. Cănd sunt mai mulţi, zice d-sa ţiunea nu poate să se opereze ; ei b ceasta este inesact şi o voiu dovedi maticeşte. Dacă d-nul Ruset ar fi adăogat 1 mărul alegătorilor col. I, alegători de in calitate şi de aceiaşi condiţiuue, eu i | sincer, este bine ceea ce propune d-nuli Şi mai mult sau mai puţin se va i naţiunea in contra ingerinţelor admii ve. Dar când d-sa introduce in col. tâ ţărănimea cu vot direct, oameni c, ştiu nici să citească nici să scrie menii care ii vedem astăzi din nef peuti u noi toţi şi mai ales pentru u vein liberal, cănd li vedem câ ’i adui ciul ca pe nişte turme la vot (aprobi a câroi toată vina este câlisaupuAţj nă un bilet de către primar sau de sau de către un agent ai guvernul să l arunce iu urnă ; când, zic, se duce acest element iu col. I, aceasta( lace de cât cu cugetul ca absolutis, domnească in acei colegiu şi ca se mul să fie proclamat, in sfărşit, cs vernul să domine cu desăvârşire in colegiu. (Aplause). Iată pentru ce se cere imulţirea j eului alegatorilor. Dar poate să mă intrebe cine-va tru ce se mai Irâmăutâ această ţară, este vorba să se sinucidă ? Pentru c< te din col. I se aruncă in col. III, ia te din marii proprietari se inăbuşejj toata ţăiâmmea care, din nenorocirt) ştie incâ să cugete asupra intereselorH şi mai puţin incă nu ştie să se im j vea câ la ordinele stăpânirei, ale zapn pentru ce toate acestea ? Guvernul arf* tâ-zi majorităţi in Senat şi in Gamerîl tot-d a-una s’au arătat docile guvernţjj aceste majorităţi sunt dobândite eu t i electorală iu fiinţă. Pentru ce dar se pută acestei legi că este o lege gufi mentală ? Legea, d-lor, nu este guvernainilj prin sine : dacă guvernul nu s’ar ama nimeni nu s’ar plânge de ingerinţe, aşa este) dacă el nu s’ar amesteca de funcţiuni, decoraţiuni şi alte muu insl 'II vantagie, vă intreb : s'ar mai putea zii legea electorală in fiinţa este guvernai!,ţ-tală ? Negiesit câ nu. Cine a zis câ A.- i ei jia este guvernamentală prin eainsâţi, aţ) tuit. Ceea ce putea zice, e numai aceasfc'i in această ţară, unde caracterele nu sunft formate si unde apetituterele sunt m când cine-va se găseşte la guvern şi pune de buget, de funcţiuni, decora ciracterele'se'moaie, şi legea devinţ vernamentală (aprobări). Dar legea nif guvernamentală prin sine. Nici chiar' II nu este guvernamental prin sine. I fie alegătorii lăsaţi in pace, ia să se I tească colegiale de ingerinţele adm trative care demoraliseazâ si corup ; a nu se mai amestece la col. III muni litatea, garda orăşenească, şi vom ve tunci dacă col. III mai este guvernainj (aprobări şi aplause,) Să nu se prigonească oamenii nici resplâtească in timpul alegerilor, şi d: tunci legea electorală actuală va da tot iectele care le dă astă-zi sub influenţ» numai morală dar brutală a guvernulu tunci eu iusumi voiu 11 care voiu zice trebue revizuire. Dar până atunci, bine-voiţi ceta, d-lor revisionişti, a acuza stituţiunea de pâcatelo şi crimele stre ! Voi comite ţi păcatul in contra Cons ţiunei, voi o sfâşiaţi (aplause). Dar, imi pară rău, că mă intind aş mult in desvoltâri, când am a face cu meni cari n’au trebuinţă de aşa multa vinte ca să inteleagă lucrul şi să se | pe calea adevărului. Revizuirea ce o propune guvernul nl alt decât un mijloc ca să ajungă la un ulterior. Nu se face de geaba aceasta revi Ou camerile aşa docile cum erau, d-nu set a iucercat să facă revizuirea. Isbutit’a ? Nici unul din proiectele nu a isbutit. D-nu Ruset a venit iu cameră voi biud in numele moralităţii, cu legea cai meior. Era un atac la proprietate. In a.l< din momentul cănd prin legea rurala determină proprietatea ţăranului şi a prietanilui, nimeni nu mai aveadreplu mai atace această proprietate. D-nu l'ISjj dj» icJ| Mi Bigiţat de alt-ceva : zicea ca ţâ-ij'ai dedat prea unilt la profesiunea fcunari şi au abandonat lucrarea cănile Ia care nici o alta ocupaţiune nu ,i] se i suitraga. Dar care era micind d-sa nu se marginea numai la ia (Cranului, ataca si pe aceia a profitor mari, se ingrijea d-sa ca nici jjtarii mari sa nu se faca cărciumari! «c, aplause). Ue a nu era alt la d-sa de căt tonific a ataca intr'un mod indirect pro-ii. D-sa crede ca proprietatea in ţara isca nu este in condiţiunile propri-icidentale, ca mai este ceva de zis lt|oi. ce ’mi a zis o dată d-nu Ruset re culise ? — Mâ incerca sa afle liiinte opiuiunea mea in privinţa ului seu, asupra circiumelor ; mâ „ce cred eu despre acel pro-i am zis ca sunt desinteresat, de la multe din moşiile mele nu am ■cioate acestea, voind şi eu sâ T son-«j d-sa, ’i am zis: bună mfisurâ, dar 'I fja propui un lucru : sa mai iutinzi i i d-tale şi la oraşe, demoralisarea laI Ţn circiuma este mai maro iu oraş; ii,pa ridicarea şedinţei, sa eşim arnân-jji se numfirăm ; vei vedea ca la 7-8 Iste o cârciumi ; haide dar si lacem L generala. Ruset in a privit surizend, m’a inţe-!.. inţeleg ce vrei d-ta d-le Verii i vrei sa faci sa sari asupra’mi şi să a ita cetăţenii colegiului al III-lea. — Ici d-zeu, d-le Ruset 1 A d'autres, i 1 iset ; noi facem de o cam data la ;maşii noştri, vor întinde mâsura şi te. _iri pot fi aceşti urmaşi, daci nu | daci nu fiii d-sale ? (Numeroase şi le aplause). ) Camera n’a vrut sâ ia in serios glu-icestea ale d-lui Ruset. ' daci d-ta, d-le Ruset ataci pun-,trâ, pini aci ; nu te mai recunoş-e şef; ne inchiinam d-lui Bratianu > .nainte care nu ne ataci proprie- au părăsit pe d-1 Ruset, toţi aliaţi in cam ră. Dar d-nu Ruset nu a pă-Icopurile sale. Sîi tot in sensul acesta a venit cu lefilor. :i ce era cestiunea aceasta a viilor ? din d-voastri care aveţi proprietăţi i făcut învoieli cu ţeranii, aceste in-3’a respectat timp îndelungat. De la Inie insa, a început si se faci o pro-dă printre ţeranii posesori de vii, randă care a dat loc la procese, in urtea de 'casaţie s’a pronunţat defi-Şi ce se cerea de către ţeranii po-■ie vii ? Se cerea sâ revină asupra jr hotăririlor date şi se reintrăm in |l antic. D-nu Ruset, care tot d’auna înainte, in cestiunea viilor, vede in-t pentru ce ? Ca sa atace puterea lu-judecat, ca sa atace proprietatea. (A- fO- 9sta este inci un semn că d-nu Cos-Ruset cugeta la alt ceva cu proiectul > asupra vielor. | Camera a zis şi aici : nu primim, mai cerut d-sa magistatura electiva ; mormântat şi aceasta la secţiuni, jl o zi d-nu Ruset 'mi a zis : toate dar ce facem cu islazurile şi pâdu- i i’am făcut şi aici ci nu’l inţeleg; i-arn de ! ştiu şi eu, sa citim legea rurală, j llem ce islaz da ea, ce pădure.— Dar vorba de aceia, mi-a zis d-nu Rut lazul s a arat şi pădurea s’a făcut fc. A ! va sa zică, islaz nou vrei d-ta i nu mai române de cit sa faci o lege rurala. Dar nu s'ar putea sa se faci o lege, ice d-nu Ruset, care sa fixeze preţuri-‘ sa ia proprietarul pentru un pogon ziţi d-lor. Noi cari dupe legi, dupe ituţiune suntem absoluţi proprietari "Şiele noastre, d-nu Ruset vrea ui le* ie si hotărască cat trebue să luăm pe pentru un pogon de islaz, nici aceasta nu s’a primit de Caline ne am pomenit la Cameră cu ne de petiţiuni din partea ţăranilor ereau pământ. inceput credeam ca este 'vorba de Uf ţei care vin şi se plâng că nu li s’a ămeni nonlorm cu legea. Dar intr’uă buna dimiueaţa să vesteşte că barierilo o-îaşului sunt înconjurate de oameni — >J — 10,0O0, - - cari veniau să incongioare Camera ca sa le dea pământ. Atunci s a numit anchetă parlamentară şi am fost numit in coinisiune cu alţi 3-4 deputaţi şi am dovedit că oamenii aceştia nu sunt însurăţei, ci sunt ţărani cari vo-niau să ceară pământ de la Cameră. Li s’a zis : „Cum, de la 1864 şi pene asta-zi, nu vi s’au dat pământ? — Ba ni s’a dat acela, dar noi am făcut copii şi vrem pământ şi pentru copii şi stăpânirea ne a spus ca din 15 iu 15 ani ni se vor mai da pământuri şi de aceia venim la Cameră. Le am răspuns : do unde sa vâ dam pământ ? Noi am făcut o lege dupe care puteţi cumpâra pământ. — Nu e vorba de cumpârat ; vorba este că a venit de la Bucureştiaoameni şi unii am fost chiar noi la Bucureşti şi ne am înţeles cu părintele nostru şi vrem pământ pe moşiele unde ne am pomenit. N’am putut inse să isbutim intr’aeeasta, fiind că mai sunt oameni râi in ţară, sunt „ciocoi11 care ne au luat la bătae. — Dar bine, oameni buni, nu ştiţi voi că astă-zi la Bucureşti este Brătianu ministru, şi guvernul nu este compus de ciocoi? Cum să potriveşte aceasta ?—De! nu se potriveşte, dar nouă aşa ne a spus! (ilaritate). Va să zică este probat că adunarea legiuitoare nu primeşte revizuirea cestiuuei sociale, revizuirea legei rurale. Ca să ajungă aci d-nu Ruset, ce trebuia să facă ? Trebuia să facă tocmai ce zicea adineauri d-nu Cogalniceauu : să democratiseze colegiele. Colegiul 1 să fie compus din toţi proprietarii rurali de la cel mai mare pânâ la cel mai mic şi atunci când se va zice de guvern unei adunări, produs al ţei anilor : Vreţi ca şi copii voştri să aibă pământuri ? Credeţi ca adunarea are să zică nu ? Credeţi că are să respecte proprietatea ? Nu are să zică ceea ce se zicea prin broşurile imprâsciate prin toate statele?—nu ştiu de unde sunt ventte, mi se pare că au parfum franţuzesc intr’ensele. Are să zică1 că pământul nu e al nimârui, că Dumnezeu nu exista şi că ţeranii au drept sâ ia pământ şi, dacâ de buna voie nu li se da, sâ se unească in cete mari şi dacă nici atunci nu vor dobăndi pâmânt, de la marii ţârii, sa se unească in cete atât de mari in căt nimeni nu li se va mai împotrivi şi vor dobândi atunci pământ, care nu va fi uici al lui, ci al comunei care singură va aduna fructele şi va impărţi hrana (a-plause)- Iată d-lor pentru ce se voeşte ca noi sâ facem revizuirea constituţiunei. Uă dată făcuta revisuirea, constituanta vor fi disolvată de drept .- nuoi camere se vor alege in virtutea legii cu colegiele de azi contopite in două colegii : colegiul rural şi colegiul urban. Aceasta este modifi-ccrea care clocesce in mintea „profundului revisuitor ! Şi sunt, din nefericire, şi amici d’ai noştri cari sunt profund convinşi că numai aşa poate merge societatea inainte ; câ atunci când ţâranii vor fi puşi alături şi amestecaţi la un loc cu proprietarii cei mari, — atunci zapciul, prefectul şi ministrul nu vor mai avea nimic a lace. Da! aşa ar fi daca timpurile de azi ar fi timpurile patriarehale despre care vorbeşte d. Ruset ; aşi înţelege şi eu atunci. Aşi inţelege, domnilor, dacă circularile d-lui Costache A. Ruset nu s’ar fi asvurlit intre proprietarii mari şi intre micii proprietari, intocmai ca un mâr al discordiei (Aplause) Cine, in aceasta ţară, a avut grija să aţâţe zizania şi sâ alimenteze vrajba intre nai? Crede serios d-nu Ruset că se vor mei putea influenţa aceşti mici proprietari, că ’i va mai putea convinge proprietarul cel mare, după ce d-sea le-a insuflat şi continuă a le insufla gustul impărţirei pământurilor şi pădurilor altuia? Crede aceasta? Dar pe cine socoteşte d-sa că mai poate amăgi in această ţara l (Aplause). Ce, nu are oglinda sâ se privească ? Ce, luminile ochilor i s au slăbit intr’atât, in cat nu vede d-sa aţa albă cu care ’i sunt cusute proiectele? Saune crede pe noi ceşti-Talţi, cari, cu sudoarea frunţei ne am agonisit bunurile ce avem. intr’atăt de orbi şi de nemernici, in căt să nu pricepem nici chiar astă-zi ce va sa zică in gura unui om ca d-sa contopirea colegiilor ? Proectele sale şi, in special, acela al mo- dilieării culegielor sunt o anihilaţiune a drepturilor proprietarului mare, şi cat pentru mine nu mâ sfiesc a vâ spune că, oricare ne fi fost starea de desvoltnre a societăţii noastre, nu este incă ajuns poporul — şi nu este incă nici o ţară,— la acel grad de desvoltare intelectuală casă caute dreptate şi nimic de cât dreptate (aplause). — Lată, d-lor pentru prima parte, — pentru partea privitoare la proprietate. Dar mai sunt şi alte reforme tot aşa de periculoase pentru dreptul de propriotate ; este impositul progresiv care ne aşteaptă. Mi aduc aminte, era in anul 1870, preşedinte al consiliului de miniştri era d. Go-lescu, eu pe atunci ’mi puneam candidatura la Teleorman. Eram in timpul alegerilor ca şi astâ-zi, am ajuns eu cu o zi in-ainte şi, cum m’am dat jos din trăsură, mi s’a spus să mâ duc la primărie că acolo se face o întrunire mare a liberalilor şi se citeşte programul partidului „liberal-naţional", câ, dacă aşa primi şi eu acel program, nimeni n’ar mai fi in contra mea. Am mers Ia primărie. Răposatul Iorgu Petrescu a. inceput să citească o hârtie ; a citit § 1 şi 2, când a venit la § 3 am auzit „impositul progresiv11, am oprit citirea şi am zis: nu primesc „impositul progresiv1 in ţara mea! Oamenii cari erau adunaţi acolo s’au uitat la mine cu mirare şi rn’au întrebat: da, pentru ce te împotriveşti aşa, d-le Vernescu, noi am iscălit, ce este oare aşa grav in aceasta ? D. Petrescu ne-a asigurat că impositul progresiv nu insemnează nimic alt de cât ca fie-care să plătească după averea sa. Ştii că mulţi din noi ţinem la d-ta, nu te mai im-potrivi, subscrie programul şi te vom alege in unanimitate. Vâzând eu atunci că buna credinţă a oamenilor este inşelată, le-am esplicat ce va să zică imposit progresiv pe avere. Cine are, de exemplu, J50 sau 250 lei venit, de abia are cu ce să hrănească copiii şi familia lui. Această clasă de oameni nu e supusă iinpositului. Ce însemnează dar aceasta ? însemnează că proprietatea mică n’are sâ plătească nici un imposit. Foarte bine 1 Este mare, aş putea zice că este superb lucru ! Dar chel-tuelilo Statului se măresc pe zi ce trece şi acest imposit care azi T plăteşte proprietatea mică şi care adunat la un loc formează o sumă destul de considerabilă, a cest imposit cu ce are sâ se acopere ? Cine o să ’l plătească ? Dar sâ mergem iu na inte. Ori-cine va avea 100 franci mai mult peste 300, va trebui să plătească 10 la sută imposit. Dar cine are 200 peste 400 căte are să plătească? Are să plătească 20 la sută 1 (Mişcare in auditoriu). Ei bine, d-lor raţiunea cea mai simpla, bunul simţ cel mai elementar ne spune că cu căt venitul omului va creşte, cu atât progresiunea im positului se va urca. Nu zic câ se va sui pânâ la sută in sută, dar de sigur nu se va opri mai jos de 55 la suta. Eată, d-lor, impositul progresiv. (Mare mişcare in auditoriu). Vâ convine domuie-lor voastre ? O voce. Convine d-lui Ruset, care n’are nici un fir de iarbă in această ţară (A-plause). D. U. Vernescu. Apoi vâ introb, dacă toate impositele mici se ridică, se desfiinţează şi toate sareinele statului, toate elieltu-elile vor trebui sâ cază numai pe proprietatea mare, pe industrie; dacă impositul progresiv va atinge numai pe aceia cari produce mai mult şi dacă se va intămpla ca un asemneea irupos t sâ fie aplicat de către un guvern care sâ scrie agenţilor de constatare, după cum d. lîrutianu a scris agenţilor săi fiscali cu ocasiunea ultimului recensemfnt, a indoi veniturile proprietăţilor, cu ce aţi mai rămas in busu-nar din munca d-voastrâ ? (aplause). Dar când se va mai intămpla şi ani de secetă, care ar fi atunci aituaţiunea proprietarului de moşii ? El va trebui să ’şi abandone proprietatea pentru plata impositului progresiv şi statul sâ transforme toate proprietăţile in domenii publice. Dar acest râu se refrănge du numai asupra proprietăţii mari ; el se iutinde asupra vieţii întregi a ţârii. Ast-fel, activitatea o-meneascâ s’ar mărgini; nimeui nu ’şi-ar mai turmenta mintea ca sâ inveute, să economisească, când ar şti câ tot resultatul strădanielor sale, care ar trebui să fie averea lui şi a copiilor lui, va fi de azi i-nainte patrimoniul guvernului. Cino va mai face munca ? Nimeni, şi (ie care s’ar crede destul do bogat, avâudu-şi asigurată pâinea de toato zilele. Eată, d-lor, reforme sociale pe care ce- rnerile trecute, cu toată docilitatea lor, nu le-au primit. Camerile viitoare, uu ştiu, dar poate să le primească, mai ales dacâ viitoarele colegii electorale se voi1 alcătui după pofta inimei lui Tata-Uusct al ţăranilor. (Aplause). Acum, cât pentru cestiunile din afară, u’am sa vâ zic nimic. D. Cogâlniceanu a spus cum s’a compromis cestiunea Dunării la Londra. Ştiţi câ avem şase luni, — cari se zice că s au cerut de ânsu-şi guvernul nostru, — pentru ca ţara sâ adere la hotărârile puterilor. Guvernul speră in supunerea camerilor vhtoare care, spre a scuti ţara de nenorociri, nu se vor impotrivi la voinţa Europei intregi, şi vor zice din-preunâ cu d. Brătianu : binevoiţi de luaţi şi Dunărea, după cum aţi luat şi Basarabia (Mişcare in auditoriu). Şi in curând ţara Romanească va vedea pre ţârmii ei agenţi Austriaci, preumblăndu-se de colo pănă colo şi poruncind chiar armatei noastre (Aplause). Aceasta e situaţiunea ce guvernul d-lui Brătianu pregăteşte ţârii aceştia (Aplause repetate). Nu vâ mai vorbesc de administraţiune cum ea se face .astăzi, cum se va face mâine ; n’arn trebuinţă să vâ mai vorbesc de dânsa, o ştiţi, o simţiţi fie-care din dom-niele voastre ; ceea-ce vâ rog insă, nu pentru mine personal, dar pentru toţi d-voastră, pentru ţara întreagă, este să ne unim cu toţii şi sâ punem o pedică acestui guvern instreinat, care merge inainte fâră să se uite la paşii cari ’i face, la prăpastia care stă căscată inaintea ţârii. (Aplause numeroase). O coroană vrea d. Ruset; vrea sâ’şi încoroneze bâtrâneţde cu acest System pernicios ce umblă să-l introducă in ţară, care nu’şi a găsit pănă acum aplicarea in nici o ţară din lume (Aplause) ? Primesc bucuros să-i dăm o coroană de bun patriot, numai să ne mai ierte şi să ne mai dea pace cu aceste reforme sociale.... (sgomotoase şi numeroase aplause indelung repetate). Nu e timpul să le facem (Aplause). Ce pot sâ vâ zic? Vâ zic, d-lor, un singur lucru: căutaţi in alegerile ce veţi face ca să evitaţi candidaţii oficiali — candidaţii sprijiniţi do administraţie şi de poliţie : — nu vâ incredoţi promisiunilor ce vâ dau ei, căci dânşii, o dată ajunşi in Cameră şi in Senat, nu vor putea ţine promisiunile ce v’â dau; candidaţii oficiali, candidaţii administraţiei, ai prefecţilor şi ai poliţiei nu sunt oameni cari aparţin voinţei lor: aparţin acelora cari ’i-au inbogăţit (A-plause sgomotoase.) Sunt fel de fel de mijloace prin care un guvern poate sâ înavuţească pe acei cari inchid ochii la tără-de-legi ; nu sunt numai funcţiunile, numai decoraţiunile, sunt şi alte mijloace mult mai puternice şi mai convingâtoare. (Aplause unarime). Domnilor, sa căutăm dar ca in alegerile ce vom face să trimitem in camerile legiuitoare oameni morali, oameni drepţi, tot aşa de bine-voitori şi pentru colegiul ce 'i-a trimis ca şi pentru ţara intreagâ, şi când aceşti mandatari ai noştri i vor şti să dea direcţiunea guvernului, atunci fiţi siguri câ şi in moralitate şi in dreptate ţara aceasta va câştiga mult. Vom avea mai bună administraţiune şi justiţia ne va fi mult mai asigurată de căt astăzi. Toţi işi vor face datoria. Iar dacâ ne vom lua după promisiunile date de candidaţii oficiali, moralitatea va descreşte din ce in ce mai mult; şi e natural să te aştepţi la aceasta de la acei cari dând totul, fâră conştiinţă guvernului, cere la rândul lor ca şi guvernul să le dea fără conştiinţă (Aplause). Eată tot ce am avut onoare ră ve spun. Cât pentru mine personal, voiu zice numai doue cuvinte acelora dintre d-voastră cari sunt in colegiul I. Vâ rog să'mi râs pundeţi : după ceea-ce am făcut in cestiunile cele insemnate ale ţârii, mai merit încrederea d-voastrâ? Voci. Da ! da ! Bine-voiţi a mâ onora din nou cu mandatul d-voastrâ, şi eu vâ voiu fi obligat şi vâ voin mulţumi pentru aceasta^ incredere. Dacă insă ifi conştiinţa d-voastră un minut aveţi bănuială câ, atât in cestiunile sociale căt şi in cele politice aşi putea să vatâm in ceva interesele ţârii mole, vâ conjur, in numole lui Dumnezeu, ca să nu daţi un vot pentru mine.... Voci. Avem toţi incredere. — (Aplauso generale şi indelung repetate). — Adunarea se împrăştie iu linişte şi cu satisfacţiune deplină la ora J 1 şi jum. din noapte. DACIA ROMÂNIA SOCIETATE GENERALA DE ASIGIb’A-RE, BOCI REŞTL ANtNCIIJ Avem onoarea de a aduce la du-noştinţa d-lor Agricultori şi in .special a clienţilor Societăţei noastre, următoarele : Societatea „Racia-Romănia11 in dorinţa de a micşora dupe putinţă sarcinile agricultorilor, pune la dispozi-ţiunea Onor. ei clienţi, 15 la sută, din căştigul eventuale ce va rcsulta estimp din ramura asigurărilor do „Grindina11 in ţară, ast-fel ca iic-ca-re domn asigurat, care nu va Ii avut vre o daună, va lua parte la căştig, in proporţiuno cu premiul ce ’l va fi plătit pentru asigurările sale din anul acesta. Direcţiunea Generală „DACIA ROMÂNIA" Societate generală de Asigurare in Bucureşti Avem onoare a aduce la cunoştinţa d-lor acţionari ai Societăţii noastre, că, in urma decişi unei Adunăroi generale de 12 f,24) curent, cuponul No. II al acţiunilor noastre, se plăteşte cu incepero de astăzi la Casieria noastră Centrală cu Iei 40, in bilete, de flecare acţiune, adică 10 °/0--din Capitalul vărsat de lei 250. Bucureşti 13 (25) Aprilie 1883. Direcţiunea Generală. „ NAŢIONALA “ SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE Sosind timpisu/urăriîor in contra pagubelor dj grindină venim a atrage atenţiunea d-lor agricultori asupra mărci inportanţe a acestor asigurări, comunicând tot-d'odată că an înzestrat fie agenţii noştrii din toată ţara cu instrucţiunile necesare pentru primirea fi efectuarea acelor asigurări. Consiliul nostru de Administraţie a decis de a se menţine ca in anul trecut participarea asiguraţilor Cu l.r>:'/() la căştigul net. ce va rcsulta din afacerile de grindină din ţară. Aducem această la cunoştinţa domnilor exploatatori de moşii şi suntem convinşi că astăzi, după ce s’au putut convinge in anul trecut de stricteţe şi lealitatea cu care ne am împlinit obligaţiunile luate, ne vor acorda şi mai voios favoarea d-lor. Primim asigurări şi in biroul Di-reeţiunei noastre strada Garol I No. 9 şi la Agenţia noaastră principală pentru Districtul Ilfov Calea dorobanţilor No. M si do la Sf. George a, c. Calea Victoriei No. 23. Direcţiunea Generală. Boalele de găt, gură, nas si urechi tratează printr'o artă speciala. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant deţ_meific secondar ia Viena ui clinicei lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Ilebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (iudosul Bărăţiei). chirurg-dentist are onoarea d’a face cunoscut câ muta şi că va urma a locui in strada ŞUrbey-Voda No. tl. D. KIBRIK. i ienunţat da se Sropul de Raifort iodeo a lui grima-lu tfe (J-ie larmacist la Paris osto recomandat de medici in boalelo copiilor; preparat rece cu sucul plantelor siropului antiscor-sutic, el o mult maiţţactiv decât acele, es-ciţă apetitul, vindecă gulcile, combato paloarea şi moleşia cârnei, vindecă gurmolo, erupţiiinile pielei, cruttele de lapto şi o uu excelent depurativ. Depou in toato facmaciilo, APA AORTSOARĂ MAOASIN fondat vis-a-vis de Tetrul Naţional I toliit/sieli Bucureşti DE IIloc probat contra uuiliulirlnr ■]»• •HloSclltc >1 lioi Hticlt! du b, a ilna U\ 'Io I litiu ţii juni. litru. \ se ‘lirocţiii iTiidauei 'i la toate cafele ii icnim toata I 'ngaria In il. In • ph iu Buda-neutn ORONJALE SI DELICATKSTt VIS-A-VIS DE THEATIUJL NAŢIONAL /Iii ii a (ii inalţti mhitimi, şi onor. public ni pr i, nuri,■ nrnsnr, h, nimagiul case, au importat ,lc la cric mai hilfic casc umilitoarei, Huituri /inc. Anlsot „„d, in Cosnuo •Uium şi In liirsch. Şliboviţă do Banat. • Vi%VlV) Ut* WA.W.LV'M - _ V 'Iciq . }■"' ‘ 'l‘M l,l;s KAOl |> H V"'- • II 1,11.1,Ml aprobai , ilr A,a,l, „,ia ««tro ||..« ' olnrlaîte propariţiunt de 1,. •'fB'U. Trebue reflniiit ca o lini (rin nr,f* flar("' rare nn va I, eonloriii . n ["!*• rapmle mmt intrelminl •pit.ilelr militam du, Krnncia. I u FI#eoa ile <14 cupitilo r> f. r de lo capsule, a r. 50 Depăşitul la p„rt 7.x >i nu Fmtb, P iu toate farmaciei? muie se nnseec finalele GATDLU 70CI SI GURI PASTILELE iDETia;^.nsr ciilrii şoşonul ilo Primă-vârî şi i falirictiliiiiio din Euro|nt un iu i !?i ll.io(i. din stofele cele m.'ii I'U SAKEA LUI BKKTIIOLKT Recnii'ondale contra Bontelor „,Uulu\. „nginc, ineţiunile coco, ulcer,iţiunile aurei irita-ţmn.le cauzate ,|« tul,,,,. cfctclc pcrjcll|M,e “ejcsnului, ji spomlmente d-lor mînrUtrutl pecii,cutorj, profesori, cântăreţi S|)r, , *cdita tmînmea rocii, ' «m V' ^r’iuicisl Paul SI.Deţii» • J t avis >i )irioci|i«lidi> larmadi din Frânt* 51 ‘toduiatatc. A ccro semnătura A1II1,DEŢII t > l’rej Irmico 2 fr. 50 î^cn deosebire recomandam 'Vie mai moderne Pardosind do Codniiu şi istll,ne ?> taliodo Diagonnl. Scvoot.Canij Uodmgot şi lîilct după noul Journal, Pantaloni in l i'-turi recunoscute de moderato. I'itrelAvni . HUCURKSCI strada vestei fi. POSTA S] TELEGRAF) ”sr.\T CELE MAI BUNE DIN LUME prend l'*^Oli 150 medalie prj ^^^gjPAR I m suadiiiQ nervose VINDECATE IN MOD RADICAL, GRACIE secţia medicale 1. Hvdrothorapia, 2 Kloctrizarc. :î. opodie. 4. Gimnastică Medioiile, I o. i>. Masa jiu sistematic, 7. Servicii nnoiliu, 8. Consultaţii Mod icni o. SECŢIA IIICIENKA 1 Huo abur .... I bae de putină cu şi fina duşi lui ciment, pentru medicamente............ 1 «Inşii roca sistematică SIROP SEDATIV de câje de portocale amari preparat cu BROMURUL DE POTASSIUM De caire J. P. LAROZE, Pharmacist PAAIS — 2, rue des Lioas Saml-Paul, 2 — PARIS BAI DE ABTJT Garanţâ u sigura dala inscris. II Bromnrnl de Potassimn Laroze esie ile-u.l puritate al.solulA, comliţiunc indispensabila pentru a pute» obţine cfecle ■edative 51 calmante asupra sistemului uervos Topit In Siropul Laroze, dc coji de portocale amari, Bromurul este InlreLuin. ţat In mod universal şi recomandat dc toii medici p •litru .1 combate, mai cu deosebire, ji de-ua maniera sigura, nf' (d Im ..mtUutlonalâ ‘1 Rl u . treime a lopătla. ca contra facere noriculosă t.Sf.* , \pftr" "" voru purta sigliulu C FAV IÎOV * 1 Gi.\ II; AI. — /■'« l'.irml 109 xtriiln In i ti ;ă''on/x. Kanin . Ihicrnrsn. Ilimlortor / !?„!', rll'7' rsti, Schuller . Uăihd, h.-ettncr, si ,±'t Tinnqrafia N. Miulescu, sala Mulatrului Bossel. MAŞINELE DE CUSUT ORIGjNALE a xui