I)UMINECA 17 APRILIE 1883 Administraţia, Oalea Victoriei Ffr. 33. ANUL AL Vm—No. 87 ABONAMENTELE h-nlrJtoiU t»r», pe an . . . . -10 lei , pe 6 luni. . . 22 lei , pe 3 luni. . . 12 lei înfru Btreinâtate pe an ... 60 Iei Ln.-Mitele ee priimeec la Administruţie. )Ir Capitală 10 bani numirii h Districte 15 bani număra TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III, 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 > » II .... 2 50 inanţnrile ;i inserţiile ee primesc Bnonreştl, la Administraţia ziarnluî U Viena, la binronrile de annnţnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manascrisele nelmprlmate se ard. Convocarea colegiilor electorale Revisionisti si nerevisionisti * f Oolegielc electorale pentru alegerea ■ Iputaţilor şi senatorilor viitoarelor Xlunâri legiuitoare, sunt eovocate ordinea şi la lernienile de mai 1 'entru deputaţi Colegiul I, m zioa de 20 Aprilie tor. Colegiul II, in zioa de 22 Aprilie iitor. CaUrgiuJ III, in zioa de 24 Aprilie itor. Colegiul IV, in zioa de 20 Aprilie itor. In zilele de 10 şi 11 Aprilie se r alege delegaţii colegiului IV, inform art. 00 din legea electorală. Pentru senatori Colegiul I, la 28 Aprilie. Colegiul II, la 30 Aprilie. Colegiurilc universităţilor din Bucu-i'Şti şi laşi, la 2 Maiu. \dunăvile legiuitoare sunt convo-ţite pentru ziua do 10 Maiu viitor Canâiiatii Oposilinnii din judelui Hfoi PENTRU ADUNARE ) a ii Oeorge D. Vernescn Colegiul E „ Em Protopopescn-Paclie Colegiul II PENTRU SENAT P-uii Alexandru C. Catargiu Colegiul I , Ioan Procopie Balanogln Colegiul II (Pentru cele-l'atte colegii vom pudica in cuŞrend numele cadidaţilor). Uomiliile alegator, Comitetul opositiunei-unite, cunos-îend sentimentele ce v6 animă faţă fu grava cestiune a revisuirei Cons-Buţiunei şi. gradul de importanţă leii daţi, are onore a v8 ruga să „ine-voiţi a. asista luni, 18 curent, ia întrunirea electorală ce va avea loc la 8 ore seara în oraşu Tărgo-ţişte, casa D-lui advocat Tighineanu, unde se va desbate atât asupra situa-imnei politice actuale cât şi asupra iiniei de conduită ce trebue să urmăm. —Contăm absolut pe patriotismul şi Lne-voitorul D-vostră concurs, şi ve i'ugăm să primiţi încredinţarea distin-ei nostre stime. A General Florescu ] Constantin Răceanu rDcilc«-4'ii. ComU?^i Central al oposiţiunil Miliail Valeologu ( unite tlin liucureaci. Ion Ciuflea * * f'enă azi. primarule — m special cea diiţ capitala — n’au im-|>ărtit alegetnrilor eartele electorale. Alegatorii din ci legiul 1 şi IT, mai eu seamă eei cunoscuţi « â fac parte din oposiţiune, au primit numai un rend de carte, lie de deputaţi, tic de senatori, nu * lisa pe amendoue. Aceasta intră n deprinderile celor de la [intere; dar atragem jitenţiunea alegători-or se şi-le jiroeure din vreme, tind imposibil ea guvernanţii tl-'şi împlinească datoria contorul egii. Adevărurile, ori-căt ar li ele a-deveruri, nu au tăria ţie carele le o asigură propria mărturire a adversarilor. Petru uşi de aceasta, noi vom da aci, spre convingerea alegătorilor despre ţinta ce o urmăresc Roşii , nu închipuiri ale noastre foarte corespunzătoare cu trecutul lor, dar propricle mărturii ale lui d. C. A. Rosetti, făcute la Ateneu duminică, 10 aprilie 1883. Iată ce a mărturit căpetenia roşiă, propunătorul revisuirii, că urmăresce el şi guvernul roşu, in privinţa colegi olor I şi II : „Aşa dar noi, cari cerem re-„visuirea, voim... ce ? Pierderea „influenţei ce o are astăzi tie-„care alegător din colegiul ăn-„tăiu şi al duoilea prin votul „seu.“ Este curat şi lămurit că guvernul a Uotărăt pcrzarca acestor două. colegii; este limpede ca ziua că el zice acestor două colegie pe care le califică de corupte: „■vreau făvc omor: dilţi-Illi VOi „călii (lin sinul vostru, alegând „pe aceia pe cari vi-i propun „şi-i susţin cu!“ Dacă dar s ar vota candidaţii guvernului Rosetti-Brătianu, adică Revizioniştii, alegătorul din aceste două colegii se va ucide pe sine, votul său nu va mai însemna nimic pe viitor, el va remăne o otreapă, perdut in gunoiul neştiinţei ţăranului, pe care guvernul 1 cere să intre la un Ioc cu alegătorii colegiului ăntăiu şi al douilea pănă la venitul de 300 lei vechi. Revisioniştii cer să se deso-noreze insăşi aceste colegii pe sine-le ; Revizioniştii vor să pună, cu insăşi măna alegătorilor din colegiul I şi II, stigmatul corupţi-uuii şi infamiei pe fruntea lor ; şi, ast-fel inferaţi, să piară ei, şi toată influenta votului lor de ast-tăzi, in hula si scărba lumii. Deci, acela care ar avea nenorocita slăbiciune să dea ascultare, de astă-dată. la ori-ce ademenire din partea guvernului Roşu, ori a agenţilor săi ; acela care ar consimţi să-şi dea votul pentru candidatul revisionist, acela sc dă ţie sine baţjocuroi, se recunoaşte miserabil precum il arată gnvcrmd, isi dă moartea ca nn nemernic, spre a nn mai ti şi a nn sc mai pomeni de cat ca subiect de ris. LIBERTATEA VOTULUI Lii-gca (doctorală prin articolul 120 zice : „Nici un funcţionar- judecătorsc gin poate li ales delegai sau mem- „bru al vre unei Adunări in distric-„tul unde ’şi esercită funcţiunea, „precum şi in districtele limitrofe.“ Sunt mai mulţi judecători de tribunale şi Curţi cari au demisionat spre a se alege deputaţi. Insă in locurile lor nu sau numit nimenea. Roate că ministerul de justiţie le reservă locurcle pentru cazul cănd nu se vor ţintea alege ca să ’i numiască iar. Aceasta este nu numai o eludare a legei, care nu ingădueşte ea un magistrat să se poată alege in juri,s-dicţiunea tribunalului sau Curţei, ci şi o violare a libertăţei votului. Magistralii care demisionează numai de formă, păstrăudu-i-se locul, cănd se presintâ înaintea alegătorilor esercită cea mai primejdioasă influenţă ; căci alegătorul care are judecăţi Ia instanţa candidatului, nu poate să voteze in deplină libertate, fiindu’i teică că a doua zi, reluăiulu'şi funcţiunea, va fi apăsat. In interesul libertăţei votului, cerem ca ministerul de justiţie să com-plecteze toate vacanţele, spre a dispare frica dintre alegători. Cerem ca legea să fio respectată ! Estragem din legea pentru interpretarea legii electorale din 1866 şi pentru garantarea libertăţii alcgprilor următoarele două articole : Art. 20. La articolul 63 se adaogă următoarele alineate ; Toţi agenţii administrativi precum prefecţii şi toţi impiegaţii prefecturelor, subprefecţii şi toţi impiegaţii subprefecturelor, şefii de poliţie şi toţi agenţii poliţieneşti, toţi procurorii şi judecătorii de instrucţie, avănd dreptul de-a vota, conform art. 17, ei nu vor putea vota de căt a doua zi de la orele 2 pănă la 4, şi nu vor remănea in sala de alegere decăt pe timpul necesar pentru a se da votul. Toţi aceşti impiegaţi nu vor putea sta nici in sala de alegere, nici împrejurul localelor de alegeri. Art 23. Se adaogă la titlul 8 al lotrii electorale următorul articoL final : Orice funcţionar administrativ sau judecătoresc de orice grad ce va ingera in alegerea deputaţilor sau a senatorilor, avend a influenţa asupra alegătorilor prin presiune sau ameninţări de orie1# natură, se va condamna la închisoare de la 2 luni pănă la un an şi la destituire, pierzănd pentru 3 ani dreptul (le-a mai [iuţea, ocupa vre-ofuncţiune publică. 1 Iacă această ingerenţă se va traduce prin fapte de violenţă, precum sequestrarea alegătorului sau a candidatului, faptă tinzând a opri sau a strica alegerea, se va condamna la închisoare de 6 luni pănă la 2 ani şi la pierderea dreptului pentru totdeuna de-a ocupa vre-o funcţiune publică. Ordinele superiorului nu vor putea servi nici de scuză nici de circumstanţe atenuante ale culpabilităţii. Aceste ordine constatate vor servi a proba complicitatea intre superior şi inferior. Diijiă articolele aceste, combinate cu legea de responsabilitate ministerială, vinele comise in înţelesul lor nu se prescriu. Prescripţiunea incepe abia din momentul, in care miuiste-riul sub care ele s’a comis, a căzut de la putere. Iată ceea ce aducem aminte atât alegătorilor, rugaţi să dea cea mai mare atenţiune acestor lucruri ; căt şi agenţilor administrativi, cari ar simţi înclinarea de-a călca legea. Bucureşti, 16 Aprilie 1883 Lumina, adevărul, inviat’au astăzi in lume prin inviarea Celui ce-a suferit batjocura şi tortura, fiul lui Dumnezeu, al cărui cuvânt de la Tatăl era inspirat. Lumina, adevărul, ar trebui să fie întreprinderea de tot momentul acelor chiămaţi a conduce destinele poporului in numele seu. Lumina, adevărul, fost’au cm intele fermecătoare cu care speculanţii de principii mântuitoare, Roşii noştri, au căutat să pătrunză in inima naivului cetăţean, care este mai tot-d’a-una victima şarlatanilor. Cu toate acestea, ceea ce au căutat şi caută incă să întunece şi să as-cunză guvernanţii actuali, sunt tocmai aceste daruri dumnezeeşti, destinate spre fericirea popoarelor. Căzut in păcatul usurpaţiunii puterii, afundat in nomolul fără-dc-le-gilor şi jafurilor, luăndu-şi caracter de Iudă, vînzător al neamului seu la străini, acest guvern, guvernul d-lor Rosetti şi Brătianu, şi de ruşine şi de frică de Naţiune, cari i-ar cere socoteală, işi dă silinţa d’a invelui in legalitate faptele sale din-intru [ie căt aceasta poate resida numai in majorităţi parlamentare, şi in-patriotism faptele sale din afară, pe căt aceasta poate li luat in serios dupe vorbe, iar nu dupe rcsul-tate. Cele din intru le seim, le vedem, le simţim; ne doare adăno, pentru că sunt fapte de administraţie ce is-besc aspru in interesele fiecăruia : pentru că sunt biruri urcate pe fie-care zi sub diferite (le-numiri, spre a se putea face faciă la toate foloasele ee ’şi-au creat prin budgetul Statului, diferiţii gheşeftari cari s’ati înhăitat cu Rosetto-Bralianu ; pentru că sunt violenţe asupra oonsciinţei alegătorilor sau opintiri de a o corupe, şi falsifică- ri cănd nu se poate alt-fel, spre a şi asigura Regimul continuitatea orgiei sub masca voinţei naţionale. Insă in cele din afară el mai putea incă da speranţe celor lesne-crozători, că Dunărea să o păstreze, că suveranitatea noastră teritorială are să se respecte şi că interesele co-merciului şl industriei romăne au să fie salvate. Ei bine, aceasta tocmai este cea mai crudă decepţiune ce o avem de Pasci. In zilele acestea expirau puterile legali ale Comisiunii Europene a Dunării, cari derivau in cele din urmă din tractatul de la Londra inchiăiat la martiu 1871. România şi Puterile europene se aflau in condiţiuni determinate de re-sistenţa ei şi de tractatul lor de la Londra. Era o stare de lucruri neliotărîtă, in mijlocul căreia Puterile d'abia puteau recurge la propunerea d’a continua puterile Comisiunii Europene numai pfovisoriu, până la împlinirea acelui termen de şase luni, dat pentru ratificarea tractatului cu care s’a încheiat Conferinţa din Londra. Conform dar cu starea lucrurilor, expirarea puterilor Comisiunii Europene favorisa politica de resisten-ţă a Statului Romăn la decisiunilo Conferinţei din Londra, daca aceasta ar fi fost o politică sinceră ; căci, precum ă zis’o ni se pare o foaie a Oposiţiunii, Romănin. ca putere chiămată prin tractatul de la Berlin a lua parte egală cu celelalte puteri in Comisiunea Dunăreană, putea ea singură, in virtutea principiului de unanimă invoire, admis pentru existenţa zisei Comisiuni, să declare desfiinţată Comisiunea, şi să ceară a se crea o noufi ordine de lucruri, şi printr’aceasta a nimici tractatul inchiăiat la Londra luna trecută, cu toate efectele sale. România ast-fel ar fi putut intra apoi ca parte principală la hotărârea din nou a puterilor Comisiunii Europene şi ar fi dat urmare protos-taţiunii ce a făcut că nu va recunoaşte nici o decisiune care s’ar fi luat in privinţa Dunării, fără participarea ei directă. Dar să zicem că aceasta ar fi fost considerată de către guvernul Radicalilor ca o procedare prea radicală. Ori-cum, datoria ce decurgea pentru guvernul Romăn din declaraţiunca făcută solemn că se pune pe terenul resis-tenţei, in basa drepturilor netăgăduite ce-i resultă din suveranitatea sa teritorială, datoria acestui guvern era să declare cel puţin Puterilor că România se abţine de a lua parte in Comisiunea Europeană, pe căt va dura proviso-riul, care derivă din tractatul de la Londra contestat de dânsa. Să vedem insă, urmat-a in modul acesta guvernul actual V Aflăm că cl a invitat pe delegatul Romăn să meargă in sinul Comisiunii Europene cu titlul proviso-riu, până la ratificarea tractatului din Londra. Faptul acesta nu mai are nevoie TIMPUL do a lî comentat: el incheie ori-ce rezistenţă din partea acestui guvern, pentru cuvCntul că guvernul Romăn acceclă spontanei! la o stare de lucruri ce derivă din tractatul din Londra şi recunoaşte implicit acest tractat cu stipulaţiunile sale. El este un act fie trădare nediscutabilă, care şi pune Naţiunea intr'uu impas, din care cu greu ar mai putea ieşi. In fata unei asemenea procedări criminale, trămite-va cel puţin Dumnezeu, in aceste zile de serbare a adevărului, lumina preste conştiinţa lie-căruia să vază mişelia intreagă a guvernului Roşu, spre a-1 lepăda de la cărma afacerilor publice ? Să sperăm; dreapta judecată şi bunul-simţ sunt comoara duhului sfănt, care se varsă la flacăra învierii Domnului. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 26 Aprilie. — Senatul a adoptat proectul de conversiune ast-fel cum la votat camera. Guvernul a depus in cameră, cererea unui credit de cinci milioane pentru expediţia din Tonkin. Iaffa. 26 Aprilie.—Principele Bulgariei a sosit la Iaffa ieri şi a plecat la Ierusalim. Tiena. 26 Aprilie. — Se telegrafiază din Scutari către „Politiscbe Correspondez11 că Abdi-paşa, guvernatorul Albaniei, e suspendat diD funcţiunile sale şi inlocuit provizoriu eu Mustafa Assim paşa care fusese trimis la Scutari in misiune extraordinară. Londra, 27 Aprilie. — Lordul Granwil-le a primit ieri seară o deputaţiune a armatorilor englezi cari cer pentru Anglia dreptul de controlor asupra Canalului de Suez şi crearea unui nou canal. Lordul Gran-ville a respuns deputaţiuni că i-ar ar trebui să studieze de aproape această Gestiune care ar fi complicată prin dificultăţi de ordine internaţională, locală si tehnică. Ministrul afacerilor străiue.a promis delega ţilor că va vorbi din nou despre acest lucru cu lordul Dufferm. Tiena, 27 Aprilie.—Prinţul Guillome al Prusiei a sosit azi dimineaţă la Viena; a fost primit cordial la gară de împăratul Franz Iosef. Din Rămnicul-Yălcii primim următoarea telegramă: Manifestul comitetului partidului liberal au apărut. El este iscălit de unsprezece persoane din cari şase funcţionari, agenţi direcţi ai guvernului şi doi membri din consiliul comunal, ales de prefect. Iată cum administraţia inţelege libertatea alegerilor şi respectă legea electorală, care opreşte amestecul funcţionarilor sub pedepsele cele mai grave. Protestăm că-tră guvern şi cătră opiniunea publică in contra acestei Jăţişe ingerenţe, Semnaţi G. Tufeanu, Const. N. He-rescu. Observaţiunea telegramei e pe deplin justă. Funcţionari şi agenţi direcţi ai guvernului nu pot ingera, prin manifeste de partid, asupra alegetorilor supuşi administraţi-unii. Ei n au dreptul de căt de-a vota a doua zi conform convingerii lor. A se eri-ge in adversari politici ai chiar administraţilor lor de la cari primesc leafă, este o ingerenţâ din cele mai patente. ÎNTRUNIREA opositiunei SALA BOSSEL Discursul dl ui G. Vernescu (D. Vernescu, venind la tribună, este primit in aplausele unanime şi repetate ale inlregului auditor.) D-lor in urma cuvintelor zise de d. Co-gălniceauu la adresa fratelui cel mare in democraţie, dupe cum zicea in Cameră d. Ionescu, vorbind despre d. Dim. Brătianu, —eu n’am multe de zis in privinţa libertăţii alegerilor. Astă-zi viu Înaintea d-voastră uu cu alte titluri de căt numai cu titlul vieţii mele politice intregi şi nu voiu cuteza a cere mai din nainte nimic de la d-voastră, pănă când nu vă voiu arăta nu ceea ce am făcut, căci sunt sigur că oameni ca D-v. inteligenţi, învăţaţi, cugetători, le au urmărit — actele cele însemnate care Ie a făcut mandatarul d-voastră in Camera legiuitoare ; căt pentru cele neinsemnate , acestea nu aveţi nevoie se le cunoaşteţi. Lăsând dar trecutul la o parte nu voiu vorbi de căt de viitor pentru că viitorul mi se pare trist, îngrozitor pentru această ţară. (Aplause). Voiu vorbi de revizuire. Cine a cerut revizuirea ? V'au spus'o mai de ună-zi cei-ce au subscris un manifest ; a spus’o mai de curând d. Costache Rosetti. Acesta v’a zis ; eu sunt singurul revizionist. Şi eu am spus’o aceasta la Iaşi inaintea d-sale, că domnia sa nu numai este iniţiatorul revizuirei, dar este adevăratul revizuitor; cei-lalţi n’au făcut de căt să imiteze, şi se imiteze rău— voiu dovedi’o (aplause). D-lor, guvernul voeşte revizuirea pentru că o voeşte d-nu Costache A. Ruset, şi d-nu Costache Ruset respunde: calomnie. Acei cari au indrăznit să zică că guvernul a introdus revizuirea, calomniază ! Dar cine eşti d-te, d-Ie Ruset ? oare crezi că eu te despart vre-o dată de d-nu Brătianu ? oare cugetarea ta nu este cugetarea lui Brătianu ? oare nu eşti in carne şi oase Brătianu ? (aplause.) Ce sunt camerile cari au primit revisuirea ? nu sunt camerile cari te-au numit prezident al lor ? Nu sunt camerile care v’au dat tot ce le-aţi cerut ? Ce ?-aţi uitat, d-le Ruset, că revizuirea s’a propus in senat mai ăn-teiu şi 21 de senatori au votat contra, numai unul s a găsit, care a fost pentru re-visuire şi acesta e o personalitate prea in semnată care prezidă la destinele oraşului este d-nu Manolescu ! (Ilaritate, aplause'i Numai d-sa era in secretul Zeilor, cei-l-alţi neştiind nimic, au respuns toţi că nu prii mese revisuirea care a votat’o numai d-nu Manolescu. Dar peste câte-va zile acela care guvernă totul, care stăpâneşte totul, şi inima şi corpul acela s’a ridicat şi a zis: „Voiu revisuirea şi indată ne-am pomenit că unde era numai unul pentru, şi 21 contra, toţi s’au transformat in revizionişti. Şi nu a mai remas nici suflare care să se opuie de căt 2—3 din oposiţiune. Lucrul s’a petrecut tot aşa şi in cameră. Dar pentru ce vă spun eu toate acestea? Pentru ca să vedeţi ancă o dată că revizu irea este a d-lui Costache A. Ruset, adică a guvernului Brătianu. El a propus’o şi o cere cu stăruinţă; nimeni altul. Voci. Aşa este. Ce se mai zicem despre neofiţii d-lui Brătianu, cari spuneau in cameră că nu s’a pronunţat ţara, dacă este sau nu pentru revizuire ; că meetinguri nu s’au făcut, că prin urmare ţara nu simte trebuinţă de re-visuii e ! Acestea le spunea chiar d-1 Brătianu — ne-aperat exprimând simţimintele cele mai adânci ale cugetării sale intime,— dar, se grăbea a adaoge „ce se fac, Camera voeşte, eu trebue se primesc. (Aplause, ilaritate). Adevărate să fie acestea ? Camerile au impus d-lui Brătianu să apuce pe cutare cale? Camerile s’au făcut stăpâne absolute pe voinţa d-lui Brătianu ? Pentru ce aceste mistificări ? Pentru ce intr’un regim constituţional să nu avem francheţa, lealitatea care se cer celui din urmă cetăţean ? (Aplause). Aşa trebue sâ se guverneze o ţară? Aşa se respectă ţara şi alegătorii ? Nu, d-lor, guvernul care ’şi ascunde ideile, care şi le tâinueşte, acel guvern nu merită se fie numit guvern constituţional : (Aplause sgomo-toase). Dar ori-cum ar fi revisuirea se cere şi revisionistul cel mai insemnat, singurul, unicul, indrăsnesc a zice, in această ţară, dl Costache A. Ruset, dacă d-sa este iniţiatorul, dacă este singurul revisionist — şi a spus’o duminică in sala Ateneului—cu fisa ne vom inţelege pentru consecinţele ce are să aştepte ţara de la această revisuire. (Aprobări). D-1 Ruset este un om cu multă esperi-enţă, rupt la toate afacerile politice atât in această ţară cât şi afară din ţară. Ei bine ! a vrut se ’şi facă asociaţi şi găsit şi pe umilul representant al colegiu lui I din Bucureşti pe care şi l’a asociat la revisuirea d-sale. Pentru ce aleargă la asemenea mijloc Slab ajutor puteam să ’i dau eu pr,in per soana mea. Dar d-lui, care a indrisnit se ’şi facă a sociaţi fără a avea consimţământul for, lui trebuia se. dea îndărăt la un lucru ; mi pună in gură şi in minte ceea ce n’a m şi n’am avut nicio-dată şi să nui) mearg; cu indrăsneală până acolo, ca se ’mi atr bue că am lucrat cu d-sa la legea electo raia, că am făcut'o -eu in consiliul de stat şi am indreptat’o apoi împreună cu d-sa. Hei ! d-1 Ruset ’şi aduce neapărat amin te de multe lucruri, are drept se fie ascul tat in această ţară când vorbeşte, dar d-Ruset poate, nu zic că a făcut’o cu precu getare, dar ca cestiune de memorie, poate a uitat că la 1866, eu nu eram nici in con siliul de stat, nu eram nici in minister nici in constituantă. Voci. (Aşa este). Cum a putut un om ca d-sa se încurce datele ? Eu ’mi-am iuceput cariera la 1864 şi 1 1865 am fost ministru. La 1866 n’am pus mâna mea la răsturnare, n’am vrut răstur nare! (Aplause). Şi aesgustat de ceea ce se făcuse in ţară, desgustat pentru că nu vedeam nimic bun inaintea mea, („O voce Cum s’a intămplat) am zis către toţi, că nu vreau se iau parte la rebeliune şi nu mă voiu fac-e complice cu săvârşitorii faptului. Voi aţi făcut răsturnarea, voise aveţi şi răspunderea. (Sensaţie), N’am fost dar, mei in constituantă, ara plecat indignat din ţară. Voci. Aşa este. Cănd dar, n'am fost nici in consiliul de stat, nici in minister, nici in constituantă cum d-1 Ruset ’mi atribue mie lucrarea d-sale şi a d-lui Carada ? (ilaritate, aplause), Cum? să iau’eu parte cu Carada la lucrări de sciinţâ ? (ilaritate). Vă mărturisesc d-lor, că şi daca s’ar fi putut una ca aceasta, totuşi eu nu eram, cura zic, nici in minister, nici in consiliul de stat. nici in constituanta. Aşa dar complicitatea d-sale este imaginară. Iată propriele cuvinte ale d-lui Ruset zise in privinţa, aceitsta la Ateneu ; fiind tipărite iu gazeta d-sale le voiu cita textual. (Citesce Românul de la 12 Aprilie.) Vedeţi, ce dispreţ la d-sa cănd e vorba de proprietatea altora ; „Să le luăm moşie-le“. Unii din d-lor, le au văndut de tineri, alţii la o verstă mai virilă, in căt dacă cuiva ’i ar veni poftă să le ia ceva, n’ar mai găsi nimic in vatra lor. (Aplause sgo-motoase şi repetate). Ce însemnează aceasta in gura d-lui Ruset ? Ştiţi ce cuvinte aş putea să’i intorc îndărăt? E foarte bătrăD ! cu toete astea nimărui nu e permis să trateze pe alţii de rea credinţa, mai cu seamă cănd el e prins că afirmă inesacti-tăţi (aplause, continuă citirea in Romă-nul. „La 1866, zice d. Ruset, am fost însărcinat de guvern să tac constitutiunea“. Felicit pe guvernul care l’a insărcinat pe d-sa cu ast fel de lucrare. (O voce: şi vai de ţară!). Calificaţi d-voastră, d-lor, dupe câte aţi auzit ; eu nu calific . Inc’o dată afirm, că nu eram la 1866 nici in constituantă, nici in consiliul de Stat, nici in guvern. Dar mai afirm un lucru : că legea aceasta, opera unei nopţi şi a două persoane mar cânte, care era primită şi de guvărn, a firm că nu a găsit graţie naintea Ca-merii. D. N. Blaremberg: Am aruncat’o in coş. (aplause). D. G. Vernescu. Sunteţi generoşi (aplause). Pentru ce această lege se rădică acum ca un spectru ? Pentru ce d. Ruset voeşte să o invieze in adunare publică ? Pentru ce ? Pentru ca intr’un mod indirect să vă arate care e cugetarea profundă a acestui revizuitor. Veţi vedea cea-ce d-sa a scris in ceşti, unea impărţirei de pământuri pe la ţărani ca un alt cavaler in o altă cestiune însemnată : cestiunea drumurilor de fier. Astă-zi artistul işi dă cugetul pe faţă. Trebue ca d-voastră să vă deschideţi ochii, să vedeţi unde merge artistul cu revizuirea, şi ce au crezut acei cari au votat propunerea '-lui de revizuire. S’a zis de mult prin Cameră că revizuirea e coniundarea colegiului I-iu cu al II-iea. Neadevăr, minciună: nici cei ce au subscris propunerea, nici d. Ruset, nu vorbesc de aceasta. Voiu spune eu ce este revizuirea cerută de d. Ruset. Ştiţi ce voesce d-lui ? Voesce să formeze colegiul I-iu din toţi proprietarii rurali • nimic mai mult de cât aceasta , toţi proprietarii rurali vor forma colen proiectele sale uu a isbutit. D-nu Ruset a venit iu cameră vorbind in numele moralităţii, cu legea cârciu melor. Era un atac la proprietate. In adevăr, din momentul când prin legea rurală să determina proprietatoa ţăranului şi a proprietarului, nimeni nu mai avea dreptul său mai atace această proprietate. D-nu Ruset DIN TIMPUL de alt-ceva : zicea că ţ.6-I(dedat prea mult la profesiunea K3n şi au abandonat lucrarea căm-Icare nici o allâ ocupaţiune nu ^ i su.-tragi. Dar caro era îni-d d-sa nu se marginea numai la Iranului, ataca si pe aceiaapro-li mari, se ingrijea d-sa ca nici |i mari sa nu se faca carciumari! gplause). nu era alt la d-sa de cat ten-ataca intr’un mod indirect pro-sa crede ca proprietatea in ţara nu este in condiţiunile propri-icntale, ca mai este ceva de zis ; j"mi a zis o data d-nu Ruset : Jtlise ? — Me incerca sa afle t, |e opiniunea mea in privinţa seu, asupra circiumelor ; me j.,ce cred eu despre acel pro-liii zis ca sunt desinteresat, de multe din moşiile mele nu am acestea, voind şi eu se '1 son-4 ka, ’i am zis.: buna nafisură, dar rr propui un lucru : să mai intinzi laie şi la oraşe, demoralisarea fă-cârciumâ este mai mare in oraş: ridicarea şedinţei, sa eşim amen-numeram ; vei vedea ca la 7-8 o cârciuma ; haide dar sa tăcem jterala. set m’a privit surizfend, m’a inţe-inţeleg ce vrei d-ta d-le Vervă sa faci sa sara asupra’mi şi sa ţetâţenii colegiului al III-lea. — d-zeu, d-le Ruset 1 A d'autres, ■ii ; noi facem de o cam data la .aşii noştri, vor intinde măsura şi pot fi aceşti urmaşi, daca nu îca nu fiii d-sale ? (Numeroase şi «plause). mera n‘a vrut să ia in serios glu-tea ale d-lui Ruset. aca d-ta, d-le Ruset ataci pun-panâ aci ; nu te mai recunoş-; ne închinăm d-lui Bratianu ,inte care nu ne ataca proprie- fcrasit pe d-1 Ruset, toţi aliaţi iam ra. Dar d-nu Ruset nu a pădurile sale. iot in sensul acesta a venit cu lei era cestiunea aceasta a viilor ? 0 d-voastrâ care aveţi proprietăţi icut învoieli cu ţăranii, aceste in-respectat timp îndelungat. De la insa, a incoput să se iaca o pro-printre ţăranii posesori de vii, |dâ care a dat loc la procese, in ea de 'casaţie s’a pronunţat defi-ce se cerea de către ţeranii po-vii ? Se cerea se revină asupra uotâririlor date şi se reintrăm in .ntic. D-nu Ruset, care tot d’auna Inte, in cestiunea viilor, vede in-•ntru ce? Ca să atace puterea lu-flecat, ca sâ atace proprietatea. (A este incă un semn că d-nu Cos-Bset cugeta la alt ceva cu proiectul Mipra vielor. -mera a zis şi aici : nu primim. I. cerut d-sa magistatura electiva llrmentat şi aceasta la secţiuni, ţ zi d-nu Ruset ’mi a zis : toate I ar ce facem cu islazurile şi pădu- ' ::tm făcut şi aici câ nu’l inţeleg; i-am ! ştiu şi eu, să citim legea rurală, in ce islaz da ea, ce pădure.— Dar (rba de aceia, mi-a zis d-nu Ru-izul s a arat şi pădurea s’a făcut va sâ zică, islaz nou vrei d-ta ( iu mai remăne de căt să faci o : pe rurală. mr nu s'ar putea sa se facă o lege, t d-nu Ruset, care să fixeze preţuri-a ia proprietarul pentru un pogon s a C! 01 )o r& ;i d-lor. Noi cari după legi, după ţiune suntem absoluţi proprietari ■Jele noastre, d-nu Ruset vrea uă lesa hotărască cat trebue sa luăm pe intru un pogon de islaz, nici aceasta nu s’a primit de Ca- e ne am pomenit la Cameră cu de petiţiuni din partea ţăranilor reau pâmănt. iceput credeam ca este [vorba de <8ln care vin şi se plâng că nu li s’a ment nonform cu legea. Dar intr’uă buna dimineaţa să vesteşte că barierile oraşului sunt inconjurute de oameni — 9 — 10,000, — cari veniau să incongioare Camera ca să le dea pâmănt. Atunci s a numit anchetă parlamentară şi am fost numit in comisiune cu alţi 3-4 deputaţi şi am dovedit că oamenii aceştia nu sunt însurăţei, ci sunt ţărani cari veniau să ceară păment de la Cameră. Li s’a zis : „Cum, de la 1864 şi pene astă-zi, nu vi s’au dat păment? — Ba ni s’a dat acela, dar noi am făcut copii şi vrem păment şi pentru copii şi stăpenirea ne a spus că din 15 in 15 ani ni se vor mai da pămănturi şi de aceia venim la Cameră. Le am răspuns : de unde să vă dăm păment ? Noi am făcut o lege dupe care puteţi cumpăra păment. — Nu e vorba de cumpărat ; vorba este ca a venit de la Bucureşti^oameni şi unii am fost chiar noi la Bucureşti şi ne am inţeles cu părintele nostru şi vrem pământ pe moşiele unde ne am pomenit. N’am putut insă să isbutim intr’aceastn, fiind că mai sunt oameni răi in ţară, sunt „ciocoi" care ne au luat la bâtae. — Dar bine, oameni buni, nu ştiţi voi că astă-zi la Bucureşti este Brâtianu ministru, şi guvernul nu este compus de ciocoi? Cum să potriveşte aceasta?—De! nu se potriveşte, dar nouă aşa ne a spus 1 (ilaritate). Ya să zică este probat că adunarea legiuitoare nu primeşte revizuirea cestiunei sociale, revizuirea legei rurale. Ca să ajungă aci d-nu Ruset, ce trebuia să facă ? Trebuia să facă tocmai ce zicea adineauri d-nu Cogalniceanu : să demoeratiseze colegiele. Colegiul 1 să fie compus din toţi proprietarii rurali de la cel mai mare pene la cel mai mic şi atunci cănd se va zice de guvern unei adunări, produs al ţei anilor Vreţi ca şi copii voştri să aibă pământuri ? Credeţi că adunarea are să zică nu ? Credeţi câ are să respectejjproprietatea ? Nu are să zică ceea ce se zicea prin broşurile imprăsciate prin toate statele?—nu ştiu de unde sunt ventte, mi se pare câ au parfum franţuzesc intr’onsele. Are să zică* că pământul nu e al nimerui, că Dumnezeu nu există şi că ţăranii au drept se ia păment şi, dacă de buna voie nu li se dă, se se unească in cete mari şi dacă nici atunci nu vor dobândi pământ, de la marii ţării, sa se unească in cete atât de mari in cât nimeni nu li se va mai împotrivi şi vor dobândi atunci pământ, care nu va fi nici al lui, ci al comunei care singură va aduna fructele şi va impârţi hrana ţapi ause)- Iată d-lor pentru ce se voeşte ca noi se facem revizuirea constituţiunei. Uâ dată făcută revisuirea, constituanta vor fi disolvată de drept .- nuoi camere se vor alege in virtutea legii cu colegiele de azi contopite in două colegii : colegiul rural şi colegiul urban. Aceasta este modifi-ccrea care clocesce in mintea „profundului revisuitor 1 Şi sunt, din nefericire, şi amici dai noştri cari sunt profund convinşi că numai aşa poate merge societatea inainte ; că atunci cănd ţeranii vor fi puşi alături şi amestecaţi la un loc cu proprietarii cei mari, — atunci zapciul, prefectul şi ministrul nu vor mai avea nimic lace. Da! aşa ar fi daca timpurile de azi ar fi timpurile patriarchale despre care vorbeşte d. Ruset ; aşi înţelege şi eu a- tUDCÎ. Aşi inţelege, domnilor, dacă circulârile d-lui Costache A. Ruset nu s’ar fi asvărlit intre proprietarii mari şi intre micii proprietari, întocmai ca un măr al discordiei (Aplause) Cine, in această ţară, a avut grijă să aţâţe zizania şi să alimenteze vrajba intre nai? Crede serios d-nu Ruset câ se vor mei putea influenţa aceşti mici proprietari, câ ’i va mai putea convinge proprietarul cel mare, după ce d-sea le-a insuflat şi continuă a le insufla gustul impâiţiiei pământurilor şi pădurilor altuia ? Crede aceasta? Dar pe cine socoteşte d-sa câ mai poate amăgi m această ţară ? (Aplause). Ce, nu are oglindă sâ se pri-voascâ ? Ce, luminile oehiioi i s'au slăbit intr’atât, in căt nu vede d-sa aţa albă cu care i sunt cusute proiectele? Saune crede pe noi ceşti-l’alţi, cari, cu sudoarea franţei no am agonisit bunurile ce avem, intr’atăt de orbi şi de nemernici, in cât să nu pricepem nici chiar astă-zi ce va să zică in gura unui om ca d-sa contopirea colegiilor ? , , , Proectele sale şi, in special, acela al mo- dificării colegielor sunt o aniliilaţiune a drepturilor proprietarului mare, şi căt pentru mine nu me sfiesc a vă spune că, oricare r.r fi fost starea de desvoltare a societăţii noastre, nu es e incă ajuns poporul — şi nu este incă nici o ţară,— la acel grad de desvoltare intelectuală casă caute dreptate şi nimic de cât dreptate (aplause). — Eatâ, d-lor pentru prima parte, — pehtru partea privitoare la proprietate. Dar mai sunt şi alte reforme tot aşa de periculoase pentru dreptul de proprietate : este impositul progresiv care ne aşteaptă. Mi aduc aminte, era in anul 1870, preşedinte al consiliului de miniştri erad. Go-lescu, eu pe atunci ’mi puneam candidatura la Teleorman. Eram in timpul alegerilor ca şi astă-zi, am ajuns eu tu o zi inainte şi, cum m'ain dat jos din trăsură, mi s’a spus să me duc la primărie câ acolo se face o întrunire mare a liberalilor şi se citeşte programul partidului „liberal-naţional . că, dacă aşa primi şi ou acel program, nimeni n’ar mai fi in contra mea. Am mers la primărie. Răposatul Iorgu Petrescu a inceput să citească o hârtie ; a citit § 1 şi 2, cănd a venit la § 3 am auzit „impositul progresiv", am oprit citirea şi am zis: nu primesc „impositul progresiv" in ţara mea\ Oamenii cari erau adunaţi acolo s’au uitat la mine cu mirare şi m’au intrebat: da, pentru ce te împotriveşti aşa, d-le Vernescu, noi am iscălit, ce este oare aşa grav in aceasta ? D. Petrescu no-a asigurat câ impositul progresiv nu insemnează nimic alt de căt ca fie-care să plătească după averea sa. Ştii că mulţi din noi ţinem la d-ta, nu te mai împotrivi, subscrie programul şi te vom alege in unanimitate. Văzând eu atunci câ buna credinţa a oamenilor este înşelată, le-am esplicat ce va sâ zicâ imposit progresiv pe avere. Cine are, de exemplu, 150 sau 250 lei venit, de abia are cu ce să hrănească copiii şi familia lui. Această clasă de oameni nu e supusă impositului. Ce însemnează dar aceasta? însemnează că proprietatea mică n'are să plătească nici un imposit. Foarte bine! Este mare, aş putea zice că este superb lucru ! Dar cliel-tuelile Statului se măresc pe zi ce trece şi acest imposit care azi ’l plăteşte proprietatea mică şi care adunat la un loc formează o sumă destul de considerabilă, acest imposit cu ce are sâ se acopere ? Cine o să ’l plătească ? Dar să mergem iu na-inte. Ori-cine va avea 100 franci mai mult peste 300, va trebui să plătească 10 la sută imposit. Dar cine are 200 peste 400 câte are să plătească? Are să plătească 20 la sută! (Mişcare in auditoriu). Ei bine, d-lor raţiunea cea mai simplă, bunul simţ cel mai elementar ne spune că cu căt venitul omului va creşte, cu atât progresiunea impositului se va urca. Nu zic câ se va sui pănâ la sută in sută, dar de sigur nu se va opri mai jos de 55 la sută. Eatâ, d-lor, impositul progresiv. (Mare mişcare in auditoriu). Vă convine dornnie-lor voastre ? O voce. Convine d-lui Ruset, care n are nici un fir de iarbă in această ţară (A-plause). D. 01. Vernescu. Apoi vă introb, dacă toate impositele mici se ridică, se desfiinţează şi toate sarcinele statului, toate cheltu-elile vor trebui să cază numai pe proprietatea mare, pe industrie; dacă impositul progivsiv va atinge numai pe aceia cari produce mai mult şi dacă se va întâmpla ca un asemneea imposit sâ fie aplicat de către un guvern care să scrie agenţilor de constatare, după cum d. Bratianu a scris agenţilor sei fiscali cu ocasiunea ultimului recensemtni, a indoi veniturile proprietăţilor, cu ce aţi mai râmas in busu-nar din munca d-voastrâ ? (aplause). Dar cănd se va mai intempla şi ani de secetă, care ar fi atunci situaţiunea proprietarului de moşii? El va trebui să şi abandoue proprietatea pentru plata impositului progresiv şi statul să transforme toate proprietăţile in domenii publice. Dar acest râu se refrănge nu numai asupra proprietăţii mari ; el se intinde asupra vieţii întregi a ţării. Ast-fel, activitatea o-meneascâ s’ar mărgini; nimeni nu ’şi-ar mai turmenta mintea ca sâ inveute, sâ economisească, când ar şti că tot resultatul strădanielor sale, care ar trebui să fie averea lui şi a copiilor lui, va fi de azi i-nainte patrimoniul guvernului. Cine va mai face munca? Nimeni, şi fie care s’ar crede destul de bogat, avăndu-şi asigurată pâinea de toate zilele. Eată, d-lor, reforme sociale pe care ca- merile trecute, cu toată docilitatea lor. nu le-au primit. Camerile viitoare, nu ştiu, dar poate să le primească, mai ales dacă viitoarele colegii electorale se vor alcătui după pofta ini mei lui Tata-Ruset al ţăranilor. (Aplause). Acum, căt pentru cestiunile din afară, n’am să vâ zicjnimic. D. Cogălniceanu a spus cum s’a compromis cestiunea Dunării la Londra. Ştiţi câ avem şase luni, — cari se zice că sau cerut de ânsu-şi guvernul nostru, — pentru ca ţara să adere la hotărârile puterilor. Guvernul speră in supunerea caraerilor viitoare care, spre a scuti ţara de nenorociri, nu se vor impotrivi la voinţa Europei intregi, şi vor zice din-preună cu d. Brâtianu : binevoiţi de luaţi şi Dunărea, după cum aţi luat şi Basarabia (Mişcare in auditoriu). Şi in curănd ţara Românească va vedea pre ţărmii ei agenţi Austriaci, preumblându-se de colo până colo şi poruncind chiar armatei noastre (Aplause). Aceasta e situaţiunea ce guvernul d-lui Brâtianu pregăteşte ţării aceştia (Aplause repetate). Nu vă mai vorbesc de administraţiune cum ea se face astăzi, cum se va face mâine ; n’am trebuinţă sâ vâ mai vorbesc de densa, o ştiţi, o simţiţi fie-care din dom-niele voastre; ceea-ce ve rog insă, nu pentru mine personal, dar pentru toţi d-voastră, pentru ţara întreagă, este să ne unim cu toţii şi sâ punem o pedică acestui guvern instreinat, care merge inainte fără sâ se uite la paşii cari ’i face, la prăpastia care stă căscată înaintea ţării. (Aplause numeroase). O coroană vrea d. Ruset; vrea sâ’şi încoroneze bătrâneţ-le cu acest system pernicios ce umblă să-l introducă in ţară , care nu’şi a găsit până acum aplicarea in nici o ţară din lume (Aplause) ? Primesc bucuros sâ-i dăm o coroană de bun patriot, numai să ne mai ierte şi să ne mai dea pace cu aceste relorme sociale.... (sgomotoase şi numeroase aplause indeluDg repetate). Nu e timpul să le facem (Aplause). Ce pot sâ vâ zic? Vâ zic, d-lor, un singur lucru: căutaţi in alegerile ce veţi face ca sâ evitaţi candidaţii oficiali — condidaţii sprijiniţi de administraţie şi de poliţie : — nu vă incredoţi promisiunilor ce ve dau ei, căci dânşii, o dată ajunşi in Cameră şi iu Senat, nu vor putea ţine promisiunile ce vă dau ; candidaţii oficiali, candidaţii administraţiei, ai prefecţilor şi ai poliţiei nu sunt oameni cari aparţin voinţei lor: aparţin acelora cari ’i-an inbogăţit (A-plause sgomotoase.) Sunt fel de fel de mijloace prin care un guvern poate să înavuţească pe acei cari închid ochii la fâră-de-legi ; nu sunt numai funcţiunile, numai decoraţiunile, sunt şi alte mijloace mult mai puternice şi mai convingătoare. (Aplause unanime). Domnilor, sâ căutăm dar ca in alegerile ce vom face să trimitem in camerile legiuitoare oameni morali, oameni drepţi, tot aşa de bine-voitori şi pentru colegiul ce 'i-a trimis ca şi pentru ţara întreagă, şi cănd aceşti mandatari ai noştrii vor şti să dea direcţiunea guvernului, atunci fiţi siguri câ şi in moralitate şi in dreptate ţara aceasta va câştiga mult. Vom avea mai bună administraţiune şi justiţia ne va fi mult mai asigurată de cât astăzi. Toţi işi vor face datoria. Iar dacă no vom lua după promisiunile date de candidaţii oficiali, moralitatea va descreşte din ce in ce mai mult; şi e natural să te aştepţi la aceasta de la acei cari dând totul, fără conştiinţă guvernului, cere la rendul lor ca şi guvernul sâ le dea fără conştiinţă (Aplause). Eată tot ce am avut onoare .-ă ve spun. Căt pentru mine personal, voiu zice numai două cuvinte acelora dintre d-voastrâ cari sunt in colegiul I. Vă rog să’mi râs pundeţi : după ceea-ce am făcut in cestiunile cele însemnate ale ţării, mai merit încrederea d-voastrâ? Voci. Da ! da ! Bine-voiţi a mă onora din nou cu mandatul d-voastrâ, şi eu vă voiu (i obligat şi vă voiu mulţumi pentru această; incredere. Dacă insă in conştiinţa d-voastră un minut aveţi bănuială că, atât in cestiunile sociale căt şi in cele politice aşi putea sâ vatăm in ceva interesele ţării mele, ve conjur, iu numele lui Dumnezeu, ca sâ nu daţi un vot pentru mine.... Voci. Avem toţi incredere. — (Aplauso generale şi îndelung repetate). — Adunarea se împrăştia in linişte şi cu satislacţiuna deplină la ora li şi jum. din noapte. Primarul Comunei Un ureşti Publicaţ iime Cărţile electorale pentru alegatorii colegiului I şi II de Cameră ,şi Senat, care nu s’au putut preda la domiciliu, s’au depus la primărie in birourile D-lui Secretar general. Ne grăbim a incuno.ştiinţa po Domnii alegători ai acestor colegii, despre aceasta, rugăndu-i a veni inşile spre a’.şi primi cărţile, in toate zilele, de la ora II dimineaţa pană la ora 5 seara, ehiar in zilele sărbătorilor. p. Primar Gr. P. Serurie. Secretar general Boliniineanu. No. 5495 1883, Apriie 14 Societatea Olimpică Pomană GRADINA ELDORADO A VIS Toţi membrii acestei Societăţi sunt invitaţi de a-şi procura cărţi de liberă intraer la exerciţiile olimpice ce vor urma regulat Lunea, Mercurea şi Vinerea de la orele 8—10 dimineaţa, pentru Copii micii de ambele sexe, iar de la orele 6 —10 seara pentru Adulţii de ambele sexe. Comitetul se simte fericit că in a scurt timp se vede incongiurat de un asemenea mare numfir de membrii ; si pentru aceasta s’a şi grăbit de a inchiria grădina Eldorado, unica care se afla mai in centru, posedănd spaţiul, verdeaţa şi aerul curat, tot ce este mai necesar la a seminea exerciţii. Cărţile de intrare se găsesc la D-nu D. Moceanu, casierul societăţei in faţa Theatrului National. COMITETUL. MARE SUCCES MUSICAL PENTRU PLANO A eşit de sub pressă in editura Iosef Sandroviei, magasin de Musică, piane şi instrumente musicale, Calea Victoriei vis-ă-vis delegaţiuneaRusă. Au bord de la mer vals de Eugene Kompa uky . . . . p. 2 lei Les belles de Bucarest idem de Fr. Schipek 2 „ Mon coeur idem de D. A. Boiarolu 2 Quadril ţigănesc de Fr. Schipek 2 „ Fleurs Roumanics potpouri de T). Ferlendis. 2 !VE^N.<3r^NSIdNrXJIL, DE Delicatese & Coloniale D. G. MOCIANU Vis-ă-vis de Teatrul Naţional Anunciepe inalta nobilime, şi Onor. sei clienţi, că cu ocasiunea Sf. Ser-bători s a asortat cu cele mai bune Mezelicuri de Carne şi Brăuzeturi Proaspete Streine şi Indigene. Asemenea s'a aprovizionat cu tot felul de Liquoruri Franceze, Qura-souri de Olanda, Vinuri naturale, de Bordeaux. Rliin, Champagne, d'Es-pagne, Italia, Ungaria, şi de ţară de la Cotnari. Cu toată stima D. G. MOCIANU. Un profesor de limba tTir*on aoTQ avăud cate-va ore dispo- ri diiuezd uibjle pe zij doreşte a le întrebuinţa. Recomaudaţiuni foarte bune. A se adresa la Administraţia ziarului de la 3 până ia 5. Astma, opresiunea, sufocarea. Ţigaretele indiene de oăDepâ indiană e a lui Grimault A Cie farmacist la Paris sunt de o eficacitate asigurată. Depou in toate farmaciile. ************* TIMPUL TINERKTA FRESCHE'fA ! şi-fuumijseta A PIELITEI. Şâsse-tjeci de annii de isbândă au demonstrat netăgăduita eftioaeitate a Vinului lui Gilbert Seguin, lîa ca întăritor în convalescente, sărăcia sângelui, scro-fule, cblorosă, anemii, perderea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nevrose, etc. ; liă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi împedeca întorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de vSrstă seu de bolă. DEPOSIT GENERAL • Pharmacia G. SEGUIN, 318, rue SalDt-Honore, PARIS t [examinaţii oficial înfrumuseţarea nevatamatoare O' «•>» O 'i«(#)))ii'0 :>((•)) O <«(•))> O .((•))»>'o ... r ™ ... Adeverata toaleta DAMELOR conservarea EAU ALLEMANDE PELIŢEI J^m-V COMPUSA I> R LESUEUR ~ • Face sa dispară pistruele, a ^ .VKKJKrldt împeilecă sbdrciturile, S -----_ albescc 51 iiululcesce pelea . ~ o gastellier, Pnrfurneur - Chimiste O 47, rue de la Chaussee-d’A.»tin, l’AIUS § Şl LA TOŢI PARPUMOJU ŞI COIFORI g t Peulru a 1* piui tio ori-ce coBtrafacere, a exige marca Pabricei de mai iu: &'"<«•)> O "<((#))! O "«((•»> O • O U((#)»H. o guturaiului, cataru lui gripei broncbi iritatiuni II teior si ........... H lor (le pept. pecto 011111 /^tisomil de Prima-vară şi vara am prii 110a,s i,i aJiicaţiuue din Europa uuimens asortimen ►,n itXţi şi Lăeţi. din'stofele cele mai moderne coi noile Jouruale. cu deosebire recomandăm , Cele ,J,ai ibodcrnc Pardosi uri de Cocinii Costume cu şi fără_ talie de Diagonal. Seveo vert.* Rcdingot şi Bilet după noul Joui nai, Pantaloni Pieţuri recunoscute de moderate. Cavalerul _ * ••**rale recunoscuto cele mai eficace de medici sunt totdaima Siropul şi Pasta de Na le a lui Delangre nier din Paris, nu conţin nici opium, nici morfină, nici codeine, poate fi dat fără frică la copii atinşi de tuse mâgarească (a se feri de contra faceri). Deposit in Roniania la principalele farmacii. şi IIara,s gros Camgarn şi reflol INSTITUTUL MEDICAL t ( lângă, VIE IXA. Cura ueiutrempla peste tot anul X Deschiderea sesiunii de vara a î Maiu “Ieir ,*< •«««. » de tempetatură in „m* - -mt ,excelente prin calitatea diferitelor lor grade încălzire saurăcire arELÎH ^ ^ in stare naturală-fără > Ele curează de reumatiL r te™a e_Pentru orice indivizi şi stări — ' fertil si „ , reumatism, p. dagra, scrofule, catarc, nevraieii de tot soiul a- £***■.*"*■ d” %* o ‘C bele. ’ n* s‘ “>»'«« «'flie. |i mai ale, de mercarialiam. Vizite anuale 12,000 persone. (12 000) «ăi date in anul 1882 170,000 (170,000 rate^eTpă.hfÎ1 Dlltbă'TA-T'' ‘ “'"'t W' tern,ale COmi,ne ?' sePa- inotat, inhalaţiunî, de cură de lanţ S de^trotu', sTt “k8™1** ^ cu drumul de fer dr Io vi„n ‘ r sirugnn. — ,.1,,,. sunt numai o ora j“ri îi brazi, cu prnmenad» ,boffe in ste‘ s;un in toate direcţiunile nănă in Ali c «. drumul de ‘"-51 CU lrâ- ditate posibilă si dioiront'* ■ P’ care ':oate ofeia ospeţilor orice como- de trei ori_pe «i in parcul cel ad-găsesc oteluri magnifice cafenele “ ,CPnce,te’ bulun curse etc, vizitatorii locuinţe private mobilate eu grSdfni"şT^WurlT hT',® Confor.tabiI" telegraf şi căi ferate. ^ ° 'e^n ‘‘ cu toata Emea prin poştă, Informaţiuni dă Comlsiunea Băilor. CkUrmolB, oâdumifi, *ufocatinnea ai t<5te balele organaloru roapira- Protul 3 fr, l,‘1/ 4 •' ta vmaooaie prin i uburlle lievaseear, §fr., f d-ra i rraocia. — Levae*eor farmacistB-chimistu da clasa 1 _ , __________________ ia BaciraacI: U cL 91 ia tJte ftrmaciaU. PETKACHE IOANi Mare niagasin (le coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul nai A sosit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai esceh brânzeturi străine şi indigene, precum : Boquel'ort. Brie, Camembert j du Salut, Mont (l’or, Gervais imperial. I, im burg, Liptauer. Cliester Că ue Hol aude. Stilton. Crema Regală etc. U11 bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite rmate. do Barbuni, Hiel. Aal-Fisch. Aal-Fiscli cu gelatină. Sosesc mereu stridii proaspete de Ostaudaşi Fonstantinopol. Icre pri pete moi şi tescuite oe morun; Icre de cheful, păstrăvi afumaţi si felul de pesci. v ■ Vinuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceaiuri chinesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesmeti din i mai renumite tabrici străine In curănd sosesce peşte proaspăt de Constaiitinopol. Tot Ia acest mngasin se află de vfinzare cu ocaua vin roşu si alb cualitalte superioară. Pttţuii foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visiteze acest magasin,fva rfimăne pe !»■( satîslacut. mi numai de bunătatea şi căiaiitatea mârfei dar şi de un servii! prompt şi onest. 1,50 BAI DE ABTJI Şl DE PUTINA NOTĂ. I. Băile de abur sunt deschise in toate zilele de la 7 ore dimineaţa pănă la 7 seara. 2. Pentru Dame, insă băile de dată pe s&pteinănă Vinerea, la 0 mineaţa până la 1 post-meridiane. Preţurile ia secţia medicală eonfor pectuiui. Di re abur o ore di- DE ÎNCHIRIAT FERESTRE SI DUŞUMELE VIENĂ ’ Ifeoiniililgiisse 1:5, stiibilită in jg^jy SI II < ONDIM 'EI.'EA D-LUl M. AIAKKERT INJECŢIILE GRîRlAULT & C matico wc ucpositelo s*cjar american Fabrica osia pnsS in poaiţiune, pnu cel înni scurt timp jiusii»iI. Ea ,,:l şcoli, comptuare etc. etc. ufamd modele, cu escept-ie dc moliile de 1 .... 11 .‘inuinc do Uşi gata şi ferestre, precum şi duşumele- şi parchete di» muri, d ;i sntislnce ori ce cerere,firivitoure la mărfurile gata, if /.arca, de Uortale. aninjumeiile [iimlrii, Ka'îMTlie. spitalul'!; ce lucrări (le lemn pentru tul, felul (le maşini duue desemiri şi Ain preparată cu folilo Matlcoulmt !r,1VM •" est.-» injoc|lun»’a| ad cA'tiiratu in fUl‘"U aan'a4r°Putat'uneuniversallă'. da cura. rebeUe. P 1 tlmpu 8cu>amentoj8 celle mai r>eP03ilu U P.Hf, M««a CfllRUSbT a r>-, a, ____________r m principalele PHamtad ..............’ ' .................................................................................... ■tipografia jV. Mxulwu, sala Theatwlm Jtnssrl, VINdeG.SEGUIN ASTHME