SAMBATA 16 APRILIE 1883 ^Vrliniiil^tvaţia, Oalea "Viol ABONAMENTELE oi-iei Nr. :i2. ANUL AL VIII—No. 86 tVitrn toata ţar», pe an , . I , , pe 6 Innl. r , > pe 3 Ioni, Pentru strein&tate pe an . 40 Iei 22 lei 12 lei 60 lei a, ib înaraentele ie priimeec la administraţi». timpul ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. 80 „ , ,dem pag. III. 1 20 Roclame pag. III .... i 50 » » II .... 2 50 T11 Capitală 10 bani număra 1 ii Districte 15 bani număra REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. iKanţnrile ;i inserţiile Be primeic ncnreştî , la Administraţia ziarnlnl i> '* ,,blQforile de annnţnri Heinrit Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppelilt, Stnbel-«toin 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, me S-tei Anni 51. ^ Miatii Opositinnii din jniletul ilfoy Scrisorile nerrancate nn se primei Manuscrisele nelmprimate se ard. PENTRU ADUNARE oii George D. Vemcscu Colegiul I. Em. Protopopescu-Paclio Colegiul II PENTRU SENAT oii Alexandru C Catargin Colegiul I „ Ioau Procopie Halanoglu Colegiul II (Pentru cule-l alte colegii. vom pu- lica in curend numele ctuiidaţilor). Domnule alegator, 3 i Comitetul opositinnei-unite, ennos-6nd sentimentele ce vg animă faţă u grava cestiune a revisuirei Oons-tuţiunei şi gradul de importanţă eii daţi, are onore a vg ruga să ine-voiţi a asista luni, 18 curent, h intrunirea electorală ce va avea I j'C la 8 ore seara în oraşu Tărgo-[JJ p10' casa D-lui advocat Tighineanu, rude se va desbate atat asupra situa-'unei politice actuale cât şi asupra niei de conduită ce trebue să urmăm. f-Contăm absolut pe prxtriotismul şi jine-voitorul I)-v6stră concurs, şi vg __ Jigăm să primiţi încredinţarea distingi nostre stime. sur; fai iGeneral FJorescn | Constantin Răceunu Iniiliail Paleologu lloii Cinflea Delegaţii Comitetului Central al oposiţiunir ite din Bucuresci- | un Est rage m din legea pentru interpretarea legii electorale din 1866 şi pentru garantarea libertăţii alegerilor următoarele doug articole : se I na Pgnă azi, primăriile — in spe-ial cea din capitală — n’au im-trţit alegătorilor cartele electo-nle. Alegătorii din colegiul I şi mai cu seamă cei cunoscuţi fac parte din oposiţiune, au s imit numai un rând de carte, jc de deputaţi, fie de senatori, nu usă pe amendoue. Aceasta intră I deprinderile celor de la putere; tir atragem atenţiunea alegători-ţr so şi-le procure din vreme, iud imposibil ca guvernanţii Şi împlinească datoria conform S#i. H Convocarea colegiilor electorale Colegiele electorale pentru alegerea iputaţilor şi senatorilor viitoarelor unări legiuitoare, sunt covocate ordinea şi Ia ternienile de mai Pentru deputaţi Oolegiu] I, in zioa de 20 Aprilie nur. l£i Colegiul II, iu zioa de 22 Aprilie iu zioa de 24 Aprilie tor. "Olegiul III, ■tor. l * -olegiul IV, in zioa de 26 Aprilie lor. Bn zilele de IO şi li Aprilie se alege delegaţii colegiului IV, iorm art. 60 din legea electorală. Pentru senatori 'olegiul I, Ia 28 Aprilie. 'olegiul II, la 30 Aprilie. ’olegiurile universităţilor din Bucu-0 Şi Iaşi, la 2 Maia. Sunările legiuitoare sunt convo-pentru ziua de 10 Maiu viitor. , Art 20. I m articolul 63 adaogă următoarele alineate : Toţi agenţii administrativi precum prefecţii şi toţi impiegaţii prefecturelor, subprefecţii şi toţi impiegaţii subprefecturelor, şefii de poliţie şi toţi agenţii poliţieneşti, toţi procurorii şi judecătorii de instrucţie, având dreptul de-a vota, conform art 17, ei nu vor putea vota de căt a doua zi de la orele 2 pănă la 4, şi nu vor remănea in sala de alegere decăt pe timpul necesar pentru a se da votul. Toţi aceşti impiegaţi nu vor putea sta nici in sala dc alegere, nici împrejurul localelor de a-legcri. Art 23. Se adaogă la titlul 8 al legii electorale următorul articol final : Orice funcţionar administrativ sau judecătoresc de orice graf ce va ingera in alegerea deputaţilor sau a senatorilor, având a influenţa asupra alegătorilor prin presiune sau ameninţări de orice natură, se va condamna la in-chi soare de la 2 luni pănă la un an şi la destituire, pierzând pentru 3 ani dreptul de-a mai putea ocupa vre-o funcţiune publică. Dacă această ingerenţă se va traduce prin fapte de violenţă, precum sequestrarea alegătorului sau a candidatului, faptă tinzând a opri sau a strica alegerea, se va condamna la închisoare de 6 luni pană la 2 ani şi la pierderea dreptului pentru totdeuna de-a ocupa vre-o funcţiune publică. Ordinele superiorului nu vor putea servi nici de scuză nici de circumstanţe atenuante ale culpabilităţii. Aceste ordine constatate vor servi a proba complicitatea intre superior şi inferior. După articolele aceste, combinate eu legea de responsabilitate ministerială, vinele comise in înţelesul lor nu se prescriu. Prescripţiunea incepc abia din momentul, in care ministe-riul sub care ele s a comis, a căzut de Ia putere. Iată ceea ce aducem aminte atât alegătorilor, rugaţi să dea cea mai mare atenţiune acestor lucruri ; căt şi agenţilor administrativi, cari ar simţi înclinarea de-a călea sene in llomănul, de astă dată cu multă nervositato şi c'un zel aproape febril. Ne pare râu că pentru a-semenoa escitaţiuni nervoase nu avem alt mijloc de recomandat dccătghia-tă, gbiaţa rece a rellecţiunii şi a neîncrederii. In numărul do. ;i.zi ai Ro-măualni, d-sa, revenind L utopia sa revizionistă, ne spune că colegiul I :,1‘ cM‘ga foarte mult, primind pe al Il-iea in sinul seu, I ar moraliza si Iar lumina şi alte lucruri de soiul acesta. Am avut cu toate astea onoarea a spune d-lui C. A. Rusotti că cultură şi moralitate nu se im-pro visează in întruniri electorale, ei se cSştigă pnn munca neconteDHs, prin necontenită absorbţiune de adevăruri ce privesc natura in genere Şi inteligenţa omenească îndeosebi şi «•a misiunea do-a lumina poate sa şi-o aproprieze d-sa care are nenorocire de-a invăţa pe oameni lucruri ce singur nu io pricepe, dar noi a.ţtţp-tăm aceasta lumină şi această moralizare de la timp. de la şcoală, de la capetele eminente pe cari poporul nostru va lî iu stare a le produce din sinul sen. nu inse de la combinaţiuni legislative şi electorale oricăt de ingenioaşc ar fi ele. Dai in genere {furioasă remăne toate maniera sa de a vedea, precum şi săriturile sale sofistice. Eri ăncă colegiul I era coruptibil, azi ol e eel mai patriot şi cel mai moral şi se face apel la el do-a ridica la sine şi de-a moraliza şi cele laltc colegii. Colegiul Ie corupt, zicea d-sa. Dar pentru ea să I moralisezc, d-sa nu ziua alegerilor. Gestiunea unui cana Oeniavoda-Cbiustenge ? Cu toate a-eestea lucrul e foarte simplu. Nu vorba n" »iai de-a se da prepon deranţă unei puteri vecine asupra Dunării noastre; nu, c vorba chiar (le a i asigura această preponderan ţâ, creăm! pentru negoţul ei o a-iiume guiă a Dunării, din banii noş ti ii, din sudoarea aceluiaş ţeran, pe care d. C. A. Rosetti se preface a’l iubi atăt. Pe cănd ţara intreagă rescolită de patimi eseitate in mod artificial, ceea ce se tratează in acest un-1 moment şi ceea ce se precupeţeşte e Dunăiea. Comedia revizionismului pu.?,,e ri ^i cu panglicarii ei politici, e in faţă scenii ; indărătul acestei scene se pierde Dunărea. De mult ziarele din Paris ne-a spus-o aceasta ; termenul de şase luni pentru ratificarea tractatului de la Lon-i||-a nu e nimic alt de căt termenul ‘■'Tui pentru a face alegeri in Roinănia, a a,n°ti ţm-a cu cestiuni interne de-o aspiime sociala, incăt asupra intere-■°r «ale immediato alegătorul să piar-Zil cu totul dinocluintere.su] eel mare ŞTIRI TELEGRAFICE Londra, 26 Aprilie.—Ziaiui „Times" a-nunta ca lordul DufTerin, indata ce va ajunge Ia Constantiuopol va face Porţi vii imputări din partea guvernului său pentru reaua administraţie in Armenia. Cair, 14 Aprilie.— Circula sgomotul câ s’a ivit 0 neînţelegere intre lordul Dufferin, chodivul şi primul său ministru, Serif-Pa-şa : chedivul şi Şerif-paşa, ar respinge planul reprezentantului Angliei care ţine a separa cu totul şi definitiv Egiptul de Imperiul Otoman. ÎNTRUNIREA OPOSIŢIUNEI DIN SALA BOSSEL D. Cogălniceann, la intrare’i in sala, este primit in aplause unanime, repetindu-se şi la urcare’i la tribună. l)-sa luând curentul, zice : Onorabili domni, reclam toată indulgenţi d-voastra daca vorbole mele nor fi la n&lţimea simţiniintelor mele şi la inâlţi-mea datoriei ce am de a vorbi liane ;i l«al in privinţa stărei actuale. J.'-loi. pentru tntăiii data ridic vocea mea i ... I I ■ ••■■a-ni llltlll I mm I >u snwrnnifiiţii statului roman pe Du- i intr'o adunare atat de aleasa, atât nărea sa. Dar trimite in ol pn op.lnonj C;iri li legea. Bucuroşii, 15 Aprilie 1883 D. C. A. Rosetti a reinceput să obţinut doctoratul sau licenţa in vi " ramură de ştiilţţfl şi de la .-ari ar putea spera eă ar aduce lumină in colegiu, nu. ci impinge in ei pe ţărani, lipsiţi de învăţătură cu 600 de lei venit anual, adică elemente mai sărace, mai puţin luminate şi de sigur mai coruptibile de căt cele actuale. D-sa e acela care are rarul curaj de a zice: ..Colegiu corupt, aie-„ge mă pe mine şi pe-ai mei, pen-„tru ca noi—resultaţi din corupţiu-„nea ta—să te moralizăm, desfiin-ţăndu-te.“ Aceasta e o mare insolentă spusă oamenilor celor mai nea-tărnati din ţară şi celor cari au posibilitatea măcar a unei culturi innlto, dar d 0 A. Rosetti cunoaşte rvgulu lui Macchiavclli : Cine vrea să'nşale lumea, s’a no ia subţire, ci gros, ca să-i iu. ochii.“ Şi foarte gros a luat-o d. 0. A. Rosetti imjireună cu d. Rrătianu. Cititorul ar face Itiue să ne dea crezare şi să ştie că toată revizuirea aceastae un mult, pus la ordinea zilei pentru a escita pe de-o parte pati-mele mulţimii, pe de alta susceptibilitatea claselor culte, pentru a viii ura şi discordia intre fii unei şi ace- j leiaşi ţări şi a intimeca constiin-1 la ţa noastră in cestiunca Dunării. Revizuire se zice, Dunăre se ’nţele-ge ; lege electorală se zice, Polonie se ’nţelege. Oare n’ aui văzut apărând in Ro-munul. ca din senin, acum in pre- revizuirea nu este solicitată in mod serios? Bn ("arte serios, numai in mod incidental. Od-ată Dunărea pierdută, o-data vasalitatea in afară stâbllftâ trebue stabilită şi vasalitatea din lă-iinti-u. Când, in urma sacrificării suveranităţii noastre in afară, guvernul din Bucurşti n’ar mai fi &decăt i de in- teligenta, atat da patriota a oraşului Bucureşti, a capitalei ţorei. Sunt statornicit in Bucureşti de la 1857, insa mai mult am fost om de acţiune de cat de vorba, şi de aceia ve declar ca in aceşti 27 de ani, pantin întâia data viu şi vorbesc publicului Bucure Arau. luci o data reclam indulgenţa d-vuuie a face buna democraţia, ci es-;e a de azi se mai aflau resurse pururea puternice pentru a determina inclinaţiunile şi deelinaţi-unilc politicei noastre esterioare. e vorba acum ca acest colegiu să se desfiinţeze şi ca busola politică a guvernului vasal s’arate pururea spre nord-vest lata firele cari mişcă păpuşăria. Şi nu e opinia noastră aceasta, ci opinia foilor bine informate din Franţa şi in fine părerea sferelor diplomatice In străinătate s au pronii.-» toiul... după alegeri, de vreme cc guvernul vrea îa aceste alegeri să fie cele din urma, sa fie mormântul tuturor alegerilor adevărate. Se vede că arta de-a guverna e in Romania sinonimă eu arta de-a amagi poporul, de a l cloroformiza cu "topii demagogice pentru a amputa una cate una bucăţile vii ale ţării. Şi buni chirurgi sunt in privinţa aceasta cei doi părinţi ai demagogici noastre, anarcliistul din strada Doamnei şi autoritarul de ia Florica. Dar i toate tiradele ncuropatice—se ştie •'A d. (1 A Rosetti sufere de ameţeli, cum a spus'o la Ateneu -respundem in mod constant : Nu credem că mai credeţi in ceva! impinge regimul democratic, care ’J avem, la cesarism.... Da, «I-lor ; primesc să dau dreptul d-iui Ioan Bratianu să fie şi Cesar şi Traian, insa să ne spuua pentru ce ; sa ini arate ca are dinainte-’i un scop mare, naţional: ca iu intru are o gestiu- ne mare, economica, naţională, de resol-vat, şi ca representanţii ţerei nu ’i da putinţa ca sa faca ; ii dau dreptul să se transforme in Trajan. Dar când aceasta nu este, eu atunci ii refus dreptul de a fi coşarul României. Aveţi -ă vă miraţi, domnilor, ca eu, ora bbri.tl, viu şi combat pe şeful guvernului liberal I! ....abat fiiţi pentru ce f pentru ca nu mai este liberal; pentru ca ceia ce face asta-zi, desminte trei-zeci ani de vi-oaţa comuna intre d sa şi mine. Sunt insa cu zece ani mai bătrân do cat d-sa in viaţa politica; am început ia 36 luptele ; d. Braţiunii n’a aparul de căt la 46. Am făcut " lovire coraţiune, mai mult sau mai puţin, s’a respectat. Dar, de o d ită ne-am trezit şi cu o altă dccoraţiune : Coroana Romanici. Ia sâ vedem intrebuinţup.a acestei a doua decoraţiuni. Şi prefecţii, vă pot asigura, că dau cui vor. Cunosc in Iaşi oameni cari s’au retras din armată de 20 de ani : cunosc un biet colonel care toată viaţa a trecut’o Jin cancelarie, astă-zi ’i s’a conferit crucea de comandor. Apoi aceasta nu e corupţiune, d-lor ? In Moldova, a intrat prefectul uânâ şi in familii. A adus ceaită in familii. Ei bine, această corupţiune cade ea in sarcina alegătorilor ? Alegătorii sunt corupţi ? Socotesc că corupt e corupătorul, cu deosebire că, după cum se zicea in fabulele lui Esop, despre cămilă, care, venind să’şi cumpere cercei, ş’a perdut urechile. Să m rgem mai departe. Noi ortodoxii eram deprinşi să venerăm pe episcopi să ne ţinem lipiţi de altar, şi de aceia aveam episcopi cari erau fala altarului şi a naţiunei. Am avut mitropoliţi pe Grigorie, pe Veniamin Gostachi, cari. cănd vedeau că se calcă legile ţării de către guvernele de atunci, cari erau guverne ale Domnilor fanarioţi, mergeau până acolo că se puneau cu crucea in fruntea poporului şi mergeau sâ ceară dreptate. Şi, ca presidenţi ai D,vanului, cănd se cerea ceva in contra ţârei, ziceau : nu se poate ! Aţi avut in ţara Românească pe mitropolitul Grigore. noi am avut in Moldova Veniamin Costachi, cari, in două rânduri, an plătit cu surghiunul, devotamentul lor pentru patriâ. Vă voiu cita un esem-plu de ce este astă-zi episcopul şi voiu lua un Moldovean, un compatriot, pe care ’l cunosc mai bine şi mai de mult, voiu lua pe p. s. mitropolitul primat al României. P. sea mitropolitul Calinic este urmaşul uneia din cea mai mare şi mai ilustră familia boereascâ, familia Micleştilor. Şi aci earăşi voiu face apel la d-1 Misail ca să mi vie in ajutor. Este nepotul mitropolitului Sofronie care primim nobleţea palatinului de la regatul Poloniei. Mitropolitul Sofronie era om nărăvit, dar era un caracter. S’a sculat in conira Domnului, refusănd să recunoască disposiţiunile ce le luase fericitul intru pomenire Manolachi Costachi, care secularisase averile monastiivşti in Moldova. Mitropolitul Sofronie se opune Domnului ţârei ; nu făcea bine, dar era un caracter. L'am luat binişor, fără sgomot, fără a-laiu şi l'am trimis la mouastire. I-am tră-mis acolo espunerea de motive ca s’o mediteze ! n’a voit nici sâ citească. Ei, om de admirat ! duşman al instituţiuuilor moderne, era mărginit, dar era un caracter. Nu voiu intra in viaţa de biserică a p. sânţituiui Calinic, nu voi cerceta chipul cum „lepotul“ cârmuiasce biserica. Dar, daca p. s. s. este om care are datorii sa păzească Constituţiunea ţârei, care face uâ parte mare episcopilor, ’i tace se natori de drept, ’i pune in posiţie de a representa biserica, de a representa penă şi clerul de mir, care ’i dă dreptul da a reforma, de a presida Sinodul, de a presi da de fapt chiar şi Senatul, p. s. s. primatul trebuia sâ se împotrivească la revisui rea Constituţiunei, cu alăt mai mult când scia că in partitul roşu sunt veleităţi pen tru isgonirea prelaţilor din Senat (aprobări). Cănd a venit pe tapet cestiunea revisuirei laţiuni ce am avut impreună, pe care de două ori l’am scăpat de destituirea de care era ameninţat in timpul generalului Leca, ’mi spunea că e contrariu revisuirii Constituţiunii. Prea bine, i-am zis. Dar eşti tare hotărât ? — Da. Insă eu ca sef al Bi-sericei, nu pot sfi vorbesc, nu m’ajutâ cunoştinţele mele. Xu pot insă sâ primesc revizuirea, nu pot sâ primesc sâ ne izgonească din Senat. Fiind că nu pot sâ vorbesc, scrie’mi d-ta, fa’mi un cuvânt — Serios vorbeşti prea sfinte ?—Da, foa>-te serios. Atunci a chemat pe vicarul sâu şi ’i-a zis se scrie ce’i voi spune eu. Vicarul mi-a şi aretat un discurs scris gata. Eu l'am găsit cam lung, prea m*i s’a părut un „logos." Am luat condeiul şi am îndreptat. A doua zi citesc in foile guvernamentale că preşedintele comitetului revizioniştilor era p. s. s. mitropolitul! (semne de in-dignaţiune in auditor). Cine l'a corupt ? Era corupt de sine ? Nu. Lăsat propriei sale mişcări, el ar fi inchinat către binele obştesc. Cine ’l-a corupt ? Mai departe. După canoanele noastre, după disciplina bisericească, un prot de Stat n’are voie, chiar din naintea împăratului Justinian, a împăratului Constantin, intemeietorul creştinismului, n’are voie să iasă de cât până la uşa bisericei. Cine a luat pe p. s. s. Calinic Mielescu, mitropolitul primat al ţârii, şi l’a pus in fruntea alaiului şi l’a trâ-mis pănâ la Vârciorova, in căt Vlădica de Argeş il căută şi nu ’l putea găsi? (ilaritate. aplause). Cred că, dacă nu i s’a dat decoraţii, i s’a pus cel puţin înainte sporire de subvenţie, ori alte avantagie. Ce, credeţi că din propria sea mişcare a făcut p. s. s pasul acssta ? Nu. Va sâ zică nu sunt numai „curupţi" in această ţară, ci sunt şi „coruptori," şi mari, şi incă mari coruptori. de vreme ce a corupt până şi pe primatul României (aplause unanime şi repetate). Acum aş ruga să mi se spună, care din cele duoă colegie e mai corupt : colegiul I sau colegiul II ? Dacă ar fi numai unul corupt, bu-moară numai colegiul I, sau numai al II • lea, aş zice că, precum intrun pahar e vin şi in altul apă şi amestecându le facem uă beutură care nu imbală, aş primi sâ se confunde. Dar nu este aşa. S’a zis că sunt corupte şi colegiul I şi II, In colegiul I snnt oameni mari care corup, pretecţii ; in colegiu II sunt inspectori, subinspectorii de băuturi spirtoase (ilaritate.) membri de pe la creditele agricole. Prin urmare vom lua vinul stricat din colegiul I şi ’l vom amesteca cu binul stricat din colegiul II şi tot vin stricat are să rămână. Va sâ zică nu moralisarea să urmăreşte, căci acei cari corup, nu pot să dea ţârii colegii mari, colegii independinte. Se urmăreşte alt ceva: sâ urmăreşte dărâmarea, se sapă independinţa şi caracterul care se mai găseşte in colegiu I şi II. (Voci Aşa este! aplause). Vor să fie tot o apă. Eu şi d-1 Vernescu am contribuit la răsturnarea guvernului conservator şi la fundarea actualului, dar ne-am despărţit linii po terenul cestiunilor din uăuntru, alţii pe terenul cestiunilor dinafară. Avem dreptul de a’l intreba acuma cum l’am întrebat in cameră pe şeful guvernului actual : aşa ai aplicat programul de la Mazar- 1 Şi | •a a revizionişti ? Cum se poate intempla ca in Iaşi ministraţiunea să sprijine candidatura Leon Negruzzi, care profesează in mare că este antirevizionist ? Cum § tâmplă ca in conrta mea, liberal fără i 1 dă (ilaritate), sâ mi se opună de conci d. Iacob Negruzzi, care nu numai nu t liberal, ci foarte reacţionar, după cum juna dreaptă, din care face parte, ’l siderâ, sâ se sprijine de guvern?. Cum se întâmplă ca iu al II-lea co j pentru Senat, candidat al guvernuluf t beizadea Grigore Sturza (ilaritate), car Senat a făcut cel mai frumos cuvârj contra revizuirei legii electorale, — cai doua zi după proclamarea regatului, i cut interpelarea d-lui Brâtianu că nn are nici un sprijin in Europa ? Cu^fl astea beizadoa Gr. Sturza este pus in pul liberalilor din Iaşi. Şi aceasta, iu tra unui adevărat liberal, in contra coi ciantului şi marelui agricultor Dimitrie ghel. Şi aşa mai departe, in toată ţar* i Ce însemnează şi aceasta : liberal n vizionist şi conservator revizionist? este aci un mister? Ia să cercetăm st dem. Iu năuntru vrem sâ ne perpetuăm, fim stăpâni; in năuntru nu ne plac.» mai mic control, in năuntru vrem s> Cavuri, Bismarci, avem chiar Varzinul tru şi nu suferim să ne critice i nea. In afară, a, in afară stăm mai reu! lăsat pe guvernul Austriei să obţie sat cere de interesp, sâ câştige consimţimf Europei pentru trecerea Dunării româţ in sfera de acţiune a Austriei (ă bări). • LTn an şi jumătate nu s’a dat minS', lor ţârii de pe lângă cabinetele străif singură no.tâ sau o singură instrucţiuni către ministrul din afară şi miniştrii ş’au făcut datoria, intre care râp. Cah ţ ii chi Catargi, care a plătit cu viaţa sa giul şi patriotismul, (aplause) in zadd cea guvernului: deşteaptâ-te, deşteap cectiunea Dunării este mai mare de că: tiunea Basarabiei ! Activitatea ministrului din afară e' să sdrobeaseâ pe representanţii sei (aplaif Ba incâ ministrul din afară a avut frâna, ţă sâ spună că, pe când a fost la Vi a scris cu mâna sa, că primeşte să sei fiinţeze o comisiune mixtă, primeşte < ţă la aceasta, minştrii de esterne ai rilor răspundeau: aşa e, poate că ai tate, dar aestea sunt ideile d-tale; ş avem miniştri pe lângă Puteri, şi noi bine limbagiul care ’l ţinea guvernul c pe lângă cele alte State, d-ta eşti mi la Paris, dar colegul d-tale, acredil ăngâ altă Putere, vorbeşte altfel şi najl ue că cestiunea este primită in prin. linii şi hotărâtă de guvernul d-tale şi no paşa Noi am trecut pe la ministere schimbaţi, fiind ca nişte cai de poştă, dar d tea, d-le Brătiene, ai rămas ca uâ stâncă. Dupe 7 ani de guvern dai ţârii uâ mai mare mo ra li tate ? Administraţia d tale este astăzi mai morală ? Colegiele electorale sunt ele mai fente de imoralitate de cât acum 6 ani ? Nu voi să afirm aceia ce nu sciu, dar vâ pot încredinţa că in Moldova, mai ales, nu se poate compara regimul actual de căt cu regimul lui Vogoride. Presiune iu toate şi peste tot (aplause sgoraotoaso); măgulirea fie-cărei ambiţiuni ; prefecţii au deplină putere: „cereţi şi vi se va da!“ Cum se numeşte un aseinonea regim ? Domnia lor protestează că sunt liberali care primesc revizuirea. Dar cum se întâmpla că la Iaşi, in cele mai multe judeţe de peste Milcov, se combate candidatura oamenilor liberali şi se patronează candidatura unor oameni cari in cameră şi in putem avea a face cu d-ta, cj cu gu| d-tale; arătaţi-ne o notă, o scrisoaiej sâ vâ autoriseze a susţine aceasta. Dar nici notă, nici instrucţiuni vaem să aiâtăm. In adevăr, ce s a tratat la Londra recunoscut înfiinţarea Comisiunei mix recunoscut participarea Austriei in Comisiune şi s’a recunoscut chiar pre fia ei. Şi acum la sfârşit, guvernul vine, resistâin. Resistăm ? Dar uşor e lucrul d’a r] in contra E iropei ? Poate că voesco sista ca in cestiunea Basarabiei. De I d-lor, cât peutru mine, cred că se cai' Cameră nu atât oameni, ci deputaţi I zionişti, căt se caută oameui de stat < intr’o bună dimineaţă cu Cameră Ş* 6 facă Ctia ce a zis onor. d. P'IBl nat, se liteu, tciu Wi - —•- --------- jn berg, sâ puie iscălitura României al., cu iscălitura d lui Brâtianu (aprobaţi» I use). Iată pentru ce să cere contopirea gielor I şi II ; acesta este scopul îev rei: iu 'năuntru uciderea a ori ce independent, uciderea colegiului I obţinerea do deputaţi şi senatori plece capul. Eu crod că nu mă inşol. Cred TTMPITL vor insărcina. din nenorocire, dreptate, afara numai daca oner-[jn lenţi caro mai este m cole-^ jj jq vor mani testa cu puteio, *n corpurile legiuitoare bărbaţi ’-n ta iu contra revizuirei (apla- ■ Guvernul ■1 ti d-lui şelat -jSf mai vede ceva. Guvernul ac-:jJle ci este liberal şi dovadă, este indeni unde ne ducem, afară de centruri mari, noi nu găsim e jde alte opiniuni care se vină să E,0i in faţa soarelui. Găsim numai a, ce este la Iaşi. Numele perfec-leu devine proverbial. &i ce este la Galaţi. Deja, numai delegaţilor s’a intrebinţat baio-j|ii Iaşi s'au arestat alegătorii. Dar că este libertate şi că guvernul democratiseze colegiul I şi II. m pus candidatura la colegiul I de giul II nu va tăgădui nimeni e jeratic de căt colegiul I, pentru că igiu ţine de-popor şi '1 compune comerciul de mijloc, fabricanţii, ă zice toţi aceştia ţin mai mult j i-, Di bine, fusiunea aceasta a colonii are să fie fatală mai mult, cole-| sau colegiului II ? kţi d-v. că colegiul II, contopit in I, va mai avea independenţa de păli? Credeţi că va mai avea căpitanii Îci do cum. De aceia sunt in drept •e că revizuirea este mai periculoa-tiului II. ţzi căpitanii colegiului II, o dată pe iar, merg şi consultă ideiâ eolegiu-1 cănd vor ti amăndouâ colegiele jie, credeţi că au să se mai ducă cei cei mai mari ? Eu unul nu o cred I ianta dar a făcut bine de a lăsa şntiţiune proprie colegiul I şi o altă pntaţiune proprie colegiului II. Cole represintă tradiţiunilo acestei ţă ind vede că societatea se precipită de pn element de desordine, se rădică ie o stavilă (aplause). nu voesc se abusez mai mult de fcea d-v. Vâ sunt toarte recunoscător *ne voitoarea ascultare ce ’mi aţi dat, cer. ea care aţi păstrat’o. Sunt bătrân; jeeput lupta la 1836, cănd d-1 Brăti-,u ştia nici alfa din viaţa de lupte ce am eu (aplause). fa fost dat pănă la vârsta in care mă ti indreptez trei rele. Erau in ţară i-sclavi, pe care i vedeam purtând coar-(vfier. Şi aci iar tac apel la d. Misail. Mistui -Aşa este ; ai fost in tot d a-|un em de iniţiativă...! Am lucrat din puterile pentru sfărâmarea şuse)... Sunt democrat, iu văzut ţerani in butuc ; cel din Muc l’am găsit la unul din liberalii de fzi şi l’am sfărâmat. Am lucrat t-iparea sclavilor rurali, a sclavilor negri. tinereţele mele— eram de 18 ani — ce Mihalache Sturza m a făcut aghio-văzut intr’o zi pe una din era legat un betrăn, M’am piat şi am văzut că batea pe un om îâ acel om maltratat ast fel era un bă-q stolnacialnie şef de masa. I se da bă pentru că, fiind dejurn», Întârziase _ cu minut a descliide’uşa şefului. Văd aici pe *4 Duca, vechiu amploiat din ministerul de ănţe, caro trebuie sâ cunoască acest fapt. Anghel Ducat-Aşa este !) M’arn dus |Bată la Mibail Sturza şi ’i ara SPUS am vfizut. mi Mibail Sturza ’i plăceau ideile noi se bucura să vadă că in siărşit societa-a Început să progreseze. Nu isprăvisem ne vorba, cănd iată intră vistermcul plăngă lui vodă de indrăsneala mea^ n contracarat a tot puternicia sa. 1 odă ;irza era cu perul roşu, şi când a vezut visternic că intră in odaie ase mai roşie de cât perul, şi .... Sturza se apropia cu măinele ■ _■ visternic, cu atăt visternicul da inapoi ttibail Sturza ’i zicea: cum ai cutezat ocinsteşti un boer al domniei mele ? In ccendu-se către stolnacialnie, pe care nasem cu mine, i zise : Toată cinstea lecinstea de la domnia mea vine, şi pentru â astăzi ai suferit necinste, te inaintez la angul de paharnic. Am desfiinţat bătaia-, am desfiinţat scla-, ia—alba şi (neagră, — aceste titluri ilau dreptul se zic: Sunt democrat şi, . ă votez in contra revizuirei Constituţiunei •votez pentru ca ţara aceasta se se odihnească, să nu se desmorahseze colegiele din contra se se moraliseze. coarnelor la e-sclavilor albi, Domnia lor strigau in contra corupţiunei, domnia lor strigau că, unind colegiele, se vor moralisa. Acestea sunt pretexte. Colegiele se vor moralisa râspăndiudu-se instrucţiunea (aplause). Acea instrucţiune care sfi ridice caracterele, ear nu să le înjosească, acea instrucţiune care să dea pace ţeranilor, să ’i facă să priceapă că şi pentru dânşii Oonstituţiunea e un adevăr, se ’i scoată din acea ignoranţă care permite guvernului sâ acrediteze că pentru dânşii e numai ordinul sub-prefecţilor. (aprobări). Ve pot asigura că in ziua de 10 şi 11, cănd s’a făcut alegerea delegaţilor, ordine peste ordine s’au dat de către prefecţi, ameninţări chiar, bătăi au presidat la alegerea delegaţilor, ear nu libertatea votului. In cele mai multe comune ţăranii s’a convocat la primărie, unde au iscălit şi, cum am spus, la Galaţi a intervenit chiar baioneta. Instrucţiune dar, ear nu revizuite : instrucţiune ca să se lumineze colegiul IV, să nu mai fie, după cum s’a zis, o minciună ; să ştie omul : D-zeu şi dreptul meu Sub-prefectul şi primarul să nu mai fie agenţi electorali. Cu modul acesta, colegiul IV va dobândi şi el independenţa sa. Să inceteze ameninţările, care sunt teribile pentru micul comersant. Dacă e gardist se nu ’l ameninţe că '1 incliide şi dacă e comerciant, să nu ’i dea in judecată pentru că a ţinut oblonul deschis Dumineca ; să nu li se mai facă asemenea şicane. să lase pe om să voteze cu independenţă, şi atunci, să vie sâ ni să vorbească «e revisuire. . Atunci vom avea- un element cu voinţă independentă, care va reînvia virtutea, caracterul cere o aveau părinţii noştri, care au resistat chiar armatelor străine. Când ace-te caractere se vor rădica prin stăruinţa, patriotismul şi moralitatea guvernului, guvernul va putea zice : astă-zi a venit acea zi mare ca să nu mai clase (aplause). D-lor, eu sunt liberal, şi nu gură lege liberală pe care să n o Dacă astă-zi sunt adversar neîmpăcat Brâtianu, sunt pentru ca d-sea a în-trscutul seu şi a cătat să vatăme pe al meu : sunt pentru că, după ce am crat trei-zeci ani - d-lui aci şi eu in Iaşi - şi am lucrat nu numai pentru indepen denţa ţârei dar şi a individului (aplause). astăzi, dacă m’am despărţit de d lui m am despărţit pentru că d-lui nu numai că este incărnaţiunea guvernului vitreg de astazi. dar m’am despăriit pentru cuvântul că pene şi chiar fratele d-sale mai mare î imputa apostasia principielor de la 1848 (a-plause zgomotoase). Sfârş sc zicend că sunt in contra revizuirei şi ve rog şi pe domniele voastre ca S6 fiţi contra revizuirii, pentru că revizuirea Însemnează de căt Înjosirea caracterelor fie categorii şi este uă sin-fi votat al „Când intri iu sala ropresentanţilor la Washington, zice d. Alexia Toc.queville, eşti isbit de înfăţişarea vulgară a acei mari a diluări. Ochiul caută in zadar in senul er un om vestit. Mai toţi membrii sunt nişte oameni necunoscuţi, a căror nume nu deşteaptă nici o cugetare. Cei mai mulţi sunt avocaţi de sate. comercianţi şi chiar oameni aparţinând la cele din urmă clase. Intr’o ţară unde instrucţiunea e aproape universal respânditâ, „se zice că represen-tanţii poporului nu ştiu tot-d’auna a seri corect. “ (De la Democraţie en Amerique. T. II, p. 51). Dacă d-lor, v’ar mai trebui şi alte exemple, n’aveţi de căt sâ vâ întoarceţi privirea spre acea nobilă, acea scumpă şi maro naţiune ce se numeşte Franc,ia. Sunt mulţi care atribue nenorocirile Franţei, Republicei, alţii Imperiului, alţii mo-narchiei ramurei celei bâtrăne, sau celei ti nere a Burbonilor. lloi bine d-lor ! cu căt studiez mai mult, cu căt urinez mai de aproape mersul lu crurilor la sora noastră de neam, ms conving din ce in ce mai mult că .Francia moare de sufra-jul universal absolut,“ şi numai de acest sufraj care a distrus in ea ori-ce liierar-chie morală, care condamnă la isolare şi la o abstenţiune silită partea cea mai cultă a naţiunei. (Apbuse prelungite şi indelung repetate.) Sutrajul universal, in sensul nivelului, iu sensul egalităţei absolute, este şi nedrept, este şi primejdios, dacă n a fost mai ales precedat de o difusiune a instrucţiunei şi de o educaţiune politică corespondentă, şi de esperienţe succesive şi treptate. De aceea chiar in societăţile uode el e deja indro.dus, unde nu se mai poate lua inapoi spiriteie cele mai bune işi torturez mintea spre a ’i găsi măcar un corectif. Aşa, do exemplu, unii preconisez repre sentaţiunea minorităţilor, alţii pluralitatea sau cumulul voturilor, alţii un examen de confirmaţiune cetăţenească, alţii representa-ţiunea pe intereşe ca la noi etc Departe insă de mine ideia de a tăgădui mulţimei dreptul de a fi şi dânsa represen-tată prin organe alese de-a droptul; departe de mine ideia ca vocea ei se fie socotita drept nimic, in consiliile naţiunei sau alo coroanei. Nu eu care am representat o si apărat’o mereu, eu care am stăruit mai mult ca Constituanta se nu o despoae de drepturile ei, aş putea avea vreodată o cugetare aşa de impie 1 Tot ce susţin este că participarea in se nu exludă alte inteiese tot aşa de legitime, şi că influenţa ei se nu fio ne pe acum, cu lipsa de lumină pio-ponderentă. Egalitatea adevărată, este unitatea legei, nu nivelul moral şi material. Şi o egalitate politică care avea de ur- li'. , al sâu, am ■Jele laşului, unde ’âiiciu care se pleca de sus in jos. şi mai mult de căt este astâ-z. de cât întemeierea in ţară a „v.zir.aţului fără Sultan" (aplause). Vâ rog sâ fiţi m contra ie vizuirei, pentru că respingerea revizuire, esţe un vot de blam dat guvernului Brătianu, vot la care ţara Întreagă trebuie se se asocieze. (aplause zgomotoase şi îndelung repetate). : iată faţa i se fă cu căt Mi strânse ioi, se Meetingul politic a OPOSIŢIUNI - UNITE Ţinut m oraşul Iaşi m ziua de 25 Martie 1883 Preşedinta d hu General Teii. (Urmare) Ntmifl domnilor, no ?• po»t<\ da m!U bin î ii.le absurde Iscare conduce in America, celebru inii da- ________ sufrajul universal următoarea anecdotă : Se zice că intr’o zi, -• ( estorv grăbi» pe vi'tiul ■ <". ' ' ‘tdu-l sâ mâne mai iute, ca sâ soseas că la timp spre a’şi da votul cu 111161 aîtiffun sau unui bill vTsitiul obosit de insistenţa stăpânului, _ ' 1 ’ dată şi'l întreabă cum are sa acesta fi Pare visitiul fâri a sa, ................ ocamu însemnat unui abia întoarce vU% o tote7 »**«««■■• «•« voce, SSUtaifiî-86 u,ur4a răpide 8ail se SIROPUL PECTORAL PASTA PECTORALĂ de Vauquelin Paris, 31, rue de Clăry, şi tn t<5te farmaoiele ai droffueriele. — A se feri de contrafaceri. ' MALADII CONTAGIOSE Vindecare sicură şi răpide CAPSL LELE-MOTUES Approbate de Academia dp Ce‘ ma' iontraacAlor imZniX. »ucce*ae necurmate le au dat uă dT^nnir.r»P ’ îi""' ;l au daI na’cere la al ranltim» de .ontrafacen dc cari trebue a se purii. ___“ .nc*» *' ®.UP* închise in cutii de uă formă . __________ ft4a ^u®'l dto mai reT<>"le «Ibaatn, ce repream.ăm ma, cos. -Ti fa gA"^î^r'lmlte <*«că« Medalia Sociălat.i Selinltlor Induttria 14 din Pari». DESTUI PERU ALBU Melanogen /iMfisi Tind ura cea mai bună l^frl a lui * DICQDEMARB AIq(5, Chimist ROUEN (Franci*) t Pentru a vopsi pe dita in tot® nuineiele, pârul si barba . tară primejdie pentru peleai fără n«ci un miros- — Acostă tinctură e«te superiori tutor oelor întreba ntate pena adi. Se gătesc» »n tdtr căţele cele bune de Parfumerie. DEPURATIVUL LAROZE SIROP M PORTOCALE AMARI CU IODUR DE POTASSIUM (Sare da lodlni), Preparat de J. P. LAROZE, Pharmacist, PARIS - 2, rue des Lions-Saint-Paul, 2 - PARIS Tdlă lumea cundşte proprietăţile loduiu ‘ui de potassium. Doctorii Ricord, Blan-che Troussbau, Nbuton, Piorrt, Rooer au obţinulără ce'e mai bune efeelc In afec-(tun ele icrofulose, limfatice, cancerOse, Iu-oer, ulOte, caria Oscior, tumorile utu-, botele pelci sângelui, accidentele sifilitice, secun-ianX lerlToţi medici citati acilea prescriu Iodurul de potassium asociăn-Siropului Laroze de coje de portocale amari, carele, prin acţiunea sa tonică asupra aparatului digestiv, Înlesneşte absorbţiunea lodurului şi eviteadă irilaţiunea vălămătdre ee pdte resulta din întrebuinţarea lui topit In apă numai. DE ÎNCHIRIAT In totul sau in parte, casa de pe calea Victoriei 145 şi colţul stradei T rumoasa, fosta proprietate a d-nei \ eissa, compusă de peste 20 camere; seră de flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, avănd introdus gaz şi apă pretutindeni. Se închiriază de ’la Sf. Gheorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. loan Ciujiea proprietarul lor, strada Isvoru No. 14. SIROPUL DEPURATIV LAROZE *" ,n de«'0,,‘ '» ** pbirmtdile bune unde se mai păic |.n»i ine* şj SIROPUL SEDATIV-«2!r BROMURUL m POTASSIUM ■fcttefteaciu conlra Epilepsiei „ 1 '"In, nunul,, I SI (iun ___ r-°Pulor (impui dentifiunei, eh ele INSTITUTUL MEDICAL BLOURESCI O : strada vestei li. (UNGĂ POSTA ŞI TELEGRAF) SECŢIA MEDICALE —dl JA G-7A SXAsTTTL ----1 1>K COLONIALE SI DELICAŢII 0.6. VIS-A-YIS DE TIIEATRUL NAŢIONAL Anunţă înaltei nobilimi, si onor public că im l cotele necesari la menaynd casei, au importat'de l.Ti " • bune case următoarele BSuturi fine. ' ma\ Anlscrt dubla da Olanda.Aalsat dkBeriM» . . „li Aoibm da lalarUalflua p, Aliaaat tie Sxfti Cliiirtienz, alb. galbln siYe e rmi anti Cole-^ Cu ruso de Olaadl nil»'vi ni. 1 Fril|i'l Clutrfreuz Fran* ţi ermint Cognac vieux, Cognac fln elutn.pagne din fwl ?1'11'11'11 tot Iclul de gusturi de la Marin l{l iSar CD_ *(/) O O < a-' o o uo ii<)’istr[,f!i'rimSn!ll ^ ^'iraa‘vara vard primit din pro uri Bărbat bS "’l1 >l"1'°pa] llllmiens asortiment de Haine peni noill Jouînaio “ ' C4te “* colecţionate1.1,^ ^"CU deosebire recomandăm Ceie mai moderne Pardesiuri de Cocimiu si Haras oTOs-ve| vwî tUme CU ?I frU'ă tal,e de Diag°na1’ Şcveot, Camgarn şi Teflot g|j li n'ă01 Giletdupă noul Journal, Pantaloni nouveaute, etc. ’! recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. insomniei Byili'oflienipia, 2 Kleetrizaro, 3 Or. I •!il""asti<>a » lulia ,’ b; bhs:i,w sist.-iinitie, 7. 8.-i vit-iiiI I, domiciliu, 8. ConsuIf.aţ.ii Meriicalo. necţia ii igienica Bile abur | Oao de putina cu şi fără duşi’ |ej 2,50 FERULU doctorului GIRARD « con6iaia*°nH*“îJanlf® din parls Fgrrulu di,clorului 0,rgrd eff KA™M.h3.'L:' dln '«'■ «A COM Chlorosa, Anemia, Insărlclrea SAngeluI, Durerile de stomachă Elu tortlflcăoonvalesoenlllşi totuia Perderea lUrjeloră, Hysterla, Irregularltâpla Men-struajlunei, Trlnşlle. o.m.„0 ,n P^;.txa^prm*nia d'bi,#' , - riineiif pentru uieilicamente .... s> I dnşă rece sistematică . . ” | DAI DE ABUR ŞI DE PUTINA LOTA. I. Bâil0 do abur * —1CALEA D0B0BANŢ1L0B 13— in dosul Bisericii Albe din Calea Victoriei * X toata zilele de la 7 la 7 Rniit desriiisn seara. °'’0 dil,li,loaP l'ăna 2- Pentru Dame, insă băile de abur n po sfiptcinana Vinerea, la (J orâ di W,’K I» I post meridiane, pectului" ' * S6Ct'fa '''' dn .,1.. conform pros- IB ierţi a Devansare corjonaci cal(Jişi păi-x ne 011 cartofi durabilă pentru săn-î tele serbători ale Paştelui şi pline ^ de lux, la prima Fabrică Romană ^ H de Pdine de lux şi de Menaj.