GINERI 15 APRILIE 1883 mm^n m '---^— Administraţia, Calea "Victoriei Nr. Î5w. abonamentele uft watk t»™. Pe ,n ■ ■ ~ pe 6 luni. pe 3 luni. in streinitate pe an . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei ^rentele ee priimeec la Idminietraţie. J Capitală 10 bani număru * Districte 15 bani număru REDACŢIA, STRADa STIRBEI-VODA Nr. 2. {ciiliiatil Optsitiami iii jiieti] Mai PENTRU ADUNARE ni George D. Vernescu Colegiul I. Em. Protopopescn-Pache Colegiul II PENTRU SENAT i Alexandru C. Catargiu Colegiul I Ioan Procopie Balauogln Colegiul II Pentru cele-l'alte colegii, vom puii in cumul numele cadidaţilor). Domnule alegator, Comitetul oposiţiunei-unite, cunos-id sentimentele ce vă animă faţă grava cestiune a revisuirei Cons-^ifcţiunei şi gradul de importanţă i daţi, are onore a vă ruga să iie-voiţi a asista luni, 18 curent, I întrunirea electorală ce va avea (■ la 8 ore seara în oraşu Tărgo-* te, casa D-lui advocat Tighineanu, le se va desbate atât asupra situaţiei politice actuale cât şi asupra iei de conduită ce trebue să urmăm. Contăm absolut pe patriotismul şi ţie-voitorul D-vostră concurs, şi ve igăm să primiţi încredinţarea distin-i nostre stime. • eueral FJorescu ’onstantin Răceanu lihail Paleologu Ion Ciuflea Delegaţii Comitetului Central al oposiţiuniî unite din Bucuresci. Penă azi, primăriile — in sperai cea clin capitală — n’au im-jarţit alegatorilor cartele electo-hle. Alegătorii din colegiul I şi fl. mai cu seamă cei cunoscuţi ă fac parte din oposiţiune, au numit numai un rând de carte, ie de deputaţi, fie de senatori, nu nsă pe amendoue. Aceasta intră ţi deprinderile celor de la putere: Iar atragem atenţiunea alegători-nr se şi-le procure din vreme, fiind imposibil ca guvernanţii 19şi implinească datoria conform egii. s\ Convocarea coleiiilor electorale Colegiele electorale pentru alegerea îl«putaţilor şi senatorilor viitoarelor Adunări legiuitoare, sunt covocate in ordinea şi la termenile de mai jos. Pentru deputaţi Colegiul I, in zioa de 20 Aprilie a iitor. Colegiul II, in zioa de 22 Aprilie ■ iitor. Colegiul III, in zioa de M Aprilie viitor. Colegiul IV, in zioa de 26 Aprilie viitor. In zilele de 10 şi 11 Aprilie se vor alege delegaţii colegiului IV, conform art. (iO din legea electorala. / Pentru senatori Colegiul I, la 28 Aprilie. Colegiul II, la 30 Aprilie. Colcgiurile universităţilor din Buciv roşti şi Iaşi, la 2 Maiu. Adunările legiuitoare sunt convo cate pentru ziua de 10 Maiu viitor. Estragem din legea pentru interpretarea legii electorale din 1866 şi pentru garantarea libertăţii alegerilor următoarele două articole: Art. 20. La articolul 63 se adaogă următoarele alineate : Toţi agenţii administrativi precum prefecţii şi toţi impiegaţii prefecturelor, subprefecţii şi toţi impiegaţii subprefecturelor, şefii de poliţie şi toţi agenţii poliţieneşti, toţi procurorii şi judecătorii de instrucţie, având dreptul de-a vota, conform art. 17, ei nu vor putea vota de căt a doua zi de la orele 2 pănă la 4, şi nu vor remănea in sala de alegere decăt pe timpul necesar pentru a se da votul. Toţi aceşti impiegaţi nu vor putea sta nici in sala de alegere, nici împrejurul localelor de alegeri. Art 23 Se adaogă la titlul 8 al legii electorale următorul articol final : Orice funcţionar administrativ sau judecătoresc de orice grad ce va ingera in alegerea deputaţilor sau a senatorilor, avend a influenţa asupra alegătorilor prin presiune sau ameninţări de orice natură, se va condamna la in-chisoare de la 2 luni pănă la un an si la destituire, pierzând pentru 3 ani dreptul de-a mai putea ocupa vre-o funcţiune publică. Dacă această ingerenţă se va traduce prin fapte de violenţă, precum secjuestrarea alegătorului sau a candidatului, faptă tinzând a opri sau a strica alegerea, se va condamna la inchisoare de 6 luni pănă la 2 ani şi la pierderea dreptului pentru totdeuna de-a ocupa vre-o funcţiune publică. Ordinele superiorului nu vor putea servi nici de scuză nici de circumstanţe atenuante ale culpabilităţii. Aceste ordine constatate vor servi a proba complicitatea mtie superior şi inferior. După articolele aceste, combinate cu legea de responsabilitate ministerială, vinele comise in înţelesul lor nu se prescriu. Prescripţiunea Începe abia din momentul, in care ministerial sub care ele s’a comis, a căzut de la putere. Iată ceea ce aducem a-niinte atât alegătorilor, rugaţi sa dea cea mai mare atenţiune acestor lucruri ; căt şi agenţilor administrativi, cari ar simţi inclinarea de-a călca legea. ____________ Bucureşti, 14 Aprilie 1883 Cuvântarea de la Ateneu a d-lui 0. A Rosetti 'şi-a prnnut critica meritată, aseară, in întrunirea de la sala Bossel, convocată de către 0-posiţiunea unită. Aci, înaintea unui public competent, înaintea lumii cu judecată, a marilor proprietari, a însemnaţilor capitalişti ai pieţei bucureştene, comercianţi şi industriali, doi oratori liberali, — insă de cei fără sgardă, dupe cum au explicat’o unul, — etnii Kogălniceanu şi Vernescu au scărmănat impostura roşia cu cel mai remarcabil succes, in aplauselo entu-siaste ale publicului convins de adevărul celor ce auzea. D. Kogălniceanu, ale cărui discursuri sunt tot-da-una variate şi semănate de reminiscenţe şi împrejurări aduse la punct, a tractat mai cu osebire cestiunea coruptibilităţii co-legielor I şi II, calul de bătaie ce şi l’a ales dualitatea Rosetti-Brătianu spre a ajunge la desfiinţarea acestor duoă colegii, şi a lămurit pentru ce, in numărul candidaturelor oficiali, se vede o amestecătură neînţeleasă de indivizi de toate colorile, care este foarte semnificativă. A zis despre coruptibilitate, ceea ce şi noi o susţinurăm in revista de al-altă-ieri, şi ceea ce intră in bunul simţ al fie-căruia, că nu colegiele actuale ; a zis că nu ire-unul dintr'a-ceste colegie este corupt; dar că guvernul d-lor Rosetti şi Brătianu a căutat toate mijloacele de a corupe pe cele duoă colegii d'ănteiu, cari, prin modul compunerii lor, sunt cele mai independente. Ca să fie corupt urmează , a fi co-ruptor, a zis’o cu foarte drept cu-vănt d. Kogălniceanu, şi intradevăr mintea sau spiritul intreg al celor duoi indivizi ce presidă la destinele partitului Roşu, nu s’a aplicat la altceva, in interesul mănţinerii lor cu ori-ce preţ la putere, de căt la mijloacele de a corupe tot in stat şi in societate. Ast-fel, oamenii aceştia, făcând apel la toate patimele, deschizând toate poftele, au proclamat îndoparea cu nesaţiu, din sudoarea publică, a oricărui individ s ar degrada pănă la condiţiunea de sclav al osetto-Brătianului şi ar priimi să-l adoarc dupe exemplul copiilor săi de casă ; şi apoi, ori-care a venit să primească asemenea rol, i s a dat totul la discreţiune, judeţ, comună, justiţia ; aşa in căt cl şi cu cei din giurul seu au devenit cea mai cumplită plagă pentru administraţi. Guvernul Roşu, urmărind idea corumperii, nu s’a mărginit intru a împărţi funcţiunile «statului dupe capacitatea electorale a titularilor, adică dupe numcrul voturilor de cari dispunea ci, dar incă a avut recurs şi la corupţie prin decoraţiuni, mai creând, pe lângă singura decoraţie constituţională, care este Steaua României, decoraţie militară, un alt ordin neconstituţional Coroana României destinată pentru civili, şi cu aceasta a împănat ţara, impărţindb cu profu-siunc, pănă pe la cei mai obscuri indivizi, pe căt timp dispuneau de un vot. 0 asemănare cu ceea ce se petrece astăzi nu se găsesce de căt in epoca de dureroasă memoria a lui Cai-macanul Vogoride, care in Moldova, înainte de 1859, organizase corumperea prin toate mijloacele, şi ale cărui pitace de boeriă aşteptau, vrafuri şi cu nume deschis, să se presinte muşteriul de boeriă cu votul in mănă, spre a i se conferi rangul ce voia; procedare cu care a adjuns boeriele penă şi pe la brăn-zări. Pănă intr’atăta guvernul roşu a intins corupţiuuea in căt din insuşi capul bisericesc, Mitropolitul Primat, a făcut un instrument, profitând de lipsa sa de caracter. Capul bisericesc şi fruntaşul naţiunii de altă-dată, s’a prefăcut intr’un agent electoral, semnând manifeste guvernamentale, şi jurăndu-se contra caracterului obrazului ce înfăţişează. In privinţa Primatului d. Kogălniceanu face o comparaţie de ceea ce erau Episcopii şi Mitropoliţii ţe-rei, intre cari unii, in zelul cu care aperau ţara şi interesele poporului, se uitau pănă intr’atăta in căt să bată cu pumnul in masa Domnului, şi ceea ce este din nenorocire acest Primat, care altminteri descinde din cea mai ilustră familiă din Moldova. Decăderea sa a mers pănă acolo, in căt, uitând că, nu numai lui, darnici simplului preot nu-i este permis să meargă intru intimpinarea ori-că-rui potentat mai departe de căt înaintea uşei bisericei, face cortegiu ca de agent poliţienesc la ducerile şi venirile Suveranului precum toţi au putut’o constata. Negreşit, adauge d. Kogălniceanu, că numai mijloacelor coruptibile ale d-lor Rosetti-Brătianu se datoresce acest spectacul dureros, o victimă atât de inaltă adjunsă la asemenea trist rol! Dar, ori-ce dare de seamă am face noi nu poate conţine toate expresiu-nile picante şi tablourile ce oratorul are meritul de a şti să tacă. îndreptând pe lectori la notele stenografice cari vor da mâine in extenso cele două discursuri, vom spune numai in treacăt că d. Kogălniceanu, vorbind ca liberal, ca liberal probat prin fapte severşite, iar nu prin vorbe late, a exprimat necesitatea, nu de revisuire, adică de nuoă perturbaţi-une iu legi şi in spirite, ci de o-dillllă sub imperiul Constituţiunii actuale, cu alte cuvinte de păstrarea acestei Constituţiuni ast-fel cum este. Aci insă oratorul s'a făcut forte a proba, şi credem că a isbutit, cum că pornirea revisionistă a Roşiilor nici nu este sinceră, nici nu resultă dintr’o convicţiune care ar avea drept bază principiele. Intr’adevăr, este a se întreba cineva: reforme liberali, revisuirea constituţiunii spre lărgirea colegielor o-lectorali, cum se poate face mai na-turaLşi mai logic de căt cu elemente liberali şi cu oameni pătrunşi de necesitatea revisuirii V Ei bine, luăm! candidaturele ofici- ANUL AL Vm—No. 85 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. 17. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame png. III .... 1 50 » , II .... 2 50 , Aranjările ji inserţiile se primesc BncnreştI , Ia Administraţia ziarolnî ia Flena, la biuronrile de anunţări Heinric Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stobeb-stein 2;—Parii, C. A dam, rne Clemeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn ie prime* Manuscrisele nelmprlmate se ard. aii din Iaşi, d. Cogălniceanu constată că guvernul Roşu, revizionistul liberal, s a adresat la d-nii Leon şi Iacob Negruzzi, membri din juna dreaptă şi cei mai reacţionari in ideile lor, cum şi la principele Gri-gorie Sturza, declarat in Senat nere-vizionist, ca cu aceştia să-şi reahseze idealul său revizionist. In amestecătura aceasta de colori revizuirea liberală nu este sigură. Dar e alt-ceva sigur : este că cestiunea Dunării poate fi resolvată in paguba noastră şi spre câştigul Austriei, de către nişte Camere compuse din elemente ce n’au scrupul de a face mixtum-compositum guvernamental actual. Cestiunea Dunării este tractată pe larg de către d. Kogălniceanu, nu alt-fel, dar numai făcend istoricul celor urmate, şi care a fost de ajuns. A amintit cum guvernul Roşu a lăsat pe Austria timp de un an şi jumătate să ’şi pledeze interesele ei la Dunăre, fără a fi combătută de noi; şi cum de altă parte a parali-sat ori-ce sforţări işi dau unii dintre representanţii României in străinătate d’a ne atrage sprijinul cabinetelor puterilor celor mari in contra Austriei. Conclusiunea d-lui Kogălniceanu a fost că de căt revisuire ne sinceră şi mai rea prin aceea că tinde a ucide şi chiar puţina independenţă ce o au actualele colegii, să se caute a se forma caractere, căci, fără aceasta, corupţia va persista, ori si ce formă vor lua colegiele electorali ; in fine că urmează a se blama de către ţară guvernul d-lor Rosetti-Brătianu pentru uneltirile lor vătămătoare, trămiţăndu-se in camerele viitoare nerevisionişti, bine cunoscuţi pentru credinţele lor. 0 sarcină mult mai grea, dar in care a isbutit pe deplin, ’şi-a Iuat’o d. George Vernescu. Domnia-sa a tractat cestiunea Socială din punctul de vedere al ideilor emise pănă acum de către d. C. A. Rosetti, de la care purcede propunerea de revisuire şi cu care este in cea mai strânsă legătură guvernul ; şi a adus probe pipăite, atăt circularele d-lui Rosetti ca ministru de Interne, căt şi proiectele sale pentru cârciumi, pentru plata datoriilor ţăranilor, pentru alegerea magistraţilor, şi pornirea ţăranilor din Vlaşca şi din Ilfov spre a cere nouă]impărţire-de pământuri urmată din indemnul tstăpânirii ; a adus toate aceste probe cari in-vederează că d-nii Rosetti-Brătianu nu urmăresc de cât ruina proprietarilor şi desfiinţarea proprietăţii şi influenţei lor, d’opotrivă eu reducerea influenţei ce o au marii capitalişti şi industriali din oraşe. Credem că daca am resumat zisele d-lui Kogălniceanu fără a impuţi-mi valoarea discursului seu, in căt pentru discursul d-lui Vernescu am face să pearză din această valoare daca l’am rezuma numai. Argumen-taţiunea sa este foarte strânsă ; ideile prea legate; şi de aceea ne măr- TIMPUL ginim ;i semnala numai lectorilor cuvântarea d-lui George Vernescu, care va fi publicată, ca şi aceea a d-lui kogălniceanu. in coloanele noastre. Penă una alta insă. ţinem să se, ştie, Cu un minut mai ’nainte, că prin declaraţia d-lui Vernescu de a-soară, basată pe acte şi pe reminiscenţa publică, oratorul de la Ateneu d. C. A. Rosotti. s’a constatat calomniator şi prin urmare nedemn de a li crezut ori in ce afirmă. Toată sforţarea capului Roşiilor, deocbiat precum este, a fost la Ateneu. şi este prin presă, să asocieze la ideile şi proectele sale nesebuite pe bărbaţii cei instruiţi şi cu bun-simţ. pe aceia cari nu se asverlc nebuneşte in curente radicali, ci mai ănteiu cercetează, judecă şi adoptă gradat ori-co reformă. Aşa a făcnt bătrărful impostor la Ateneu cu d. Vernescu. Aducend de faţă un proiect de constituţiune, ce zice că a fost însărcinat să-I facă la 1860, şi care, o spune ca act de fală, că l’a lucrat numai in 48 de ore ou copilul sbu de casă Carada; d. 0. A. Ro-setti, a afirmat că, la sistemul electoral care se propunea in acel proiect, şi pe care astăzi voeşte a-1 re-alisa, a colaborat sau a aderat şi d. George Vernescu, ca membru al consiliului de Stat. Ei bine, d. Vernescu a declarat că, in timpul acela, nu numai n'a fost membru al consiliului de Stat, sau ministru, dar nici măcar n'a primit a face parte din camera constituantă, domnia-sa fiind cu dosevBr-şire desgustat de răsturnarea Domnului Ouza Aşa dar, calomnia este basa pe care şi fondează toată argumentaţiu-nea adversarii noştri Roşii, şi ei, mai 'nainte de toate, au perdut dreptu d’a fi crezuţi in afirmările lor. ALEGEREA DE LA MAIA Alegătorii din colegiul al IV al comunei Maia au dat o frumoasă dovadă de unire şi de înţelegere a timpului dc azi. Avend a alege patru delegaţi, ci au vrut să întrunească in ace6t numer toate opiniile politico, pentru a dovedi că nu cestiuni de de opinii, nu cestiuni de 'discuţie i apasă, ci administraţia vitregă si coruptă de azi, abstracţiune făcCnd de ori-ce principiu de politică generală. Purtare acestei comune rurale ar trebui să serve de exemplu ţării întregi. Revizioniştii d-lui I. Brătianu nu caută de căt a crea prin reformele lor un instrument pentru perpetuarea acestei administraţii destrăbălate, acestui aparat do exploatare in folosul companiei anonime ce ne guvernează. Toată ţara ar trebui să voteze pretutindeni pe. adeversa-rii sistemului de corupţiune, fie o piniile generale ale acestora chiar deosebite lată şi depeşele adresate de locuitori d-lor Kogălniceanu şi 0. Cămpi neanu Domnnlni Miliail Kogălniceanu Bucureşti. desbinarea intre iii acestei Teri. şi daca cu aceasta ocazie ei aleg bărbaţi in afară de sfera colegiului al IV, o fac cu convingerea că aceştia vor lupta pentru libertatea alegerilor, oprimată sub acest guvern. Constantin V. Bulearcă, Gbiţă Pîrvu, Mitică DumitrePu Manole Chica, Grigore La-zâr, Radu Constandin, Stan Stoica, Mihai Dumitru, Dobre Nicolae; Marin Stoica, Ya-sile Mitică, Ion (iligore, Gg. Prodan, Marin Vasile, Stancu Petre, Alocit vicolae Zamfir Staicu, Dumitru Radu Dorobanţii Dumitru Iordache, Frone Mitrea. Staicu Mihaiu, Dan Badea, Barba Vlad, Ioniţă Mavrodin, Dumitru Radu, Cană Dumitru Pană Nicolae, Grigore Staicu, Ioniţă D. Ioan, Andrei Dinu, ChrUtaehe Andreiu Dimian Dragomir, Chim Niţă, I. Stoicescu. cărora agenţii administ.raţiunei le scrie voturile. Şi cei aduşi, dacă sunt adevăraţi a-logători Dumnezeu ştie, căci oposiţiunea nu este de faţă ca să poată controla, şi nici nu ’i este permis să facă un asemenea control. Gănd regretatul Epureann a zis că colegiul al IV este o minciună in adevJr n’a spus de Ioc minciună. In această stare de minciună voeşto a reducă partidul guvernamental colegiile electorale. ŞTIRI TELEGRAFICE Constantinopol, 24 Aprilie.—Sultanul a sup-semnat o iradea cu data de azi, însărcinând pe Poartă d’a regula chestiunea alegerei noului guvernator al Libanului. In consecinţa acestei deciziuni candidatura Iui Prenk Bib-Doba e considerată ca înlăturată şi alegerea succesorului lui Ruslem pasa pare circumscrisă intre căte-va persoane. Se speră că cestiunea va (i rezolvată char săptămâna aceasta. Paris, 24 Aprilie. — Camera a adoptat proiectul de conversiune. Corpul de expediţie, care va fi trimis Ia Tonchin indată după votarea creditului de cinci milioane cerute Camerei, se va compune de 1,500 oameni. Academicianul Jules Sandeau a murit. Belgrad, 24 Aprilie. — Elena Marco-vici, autoarea atentatului din luna lui Oc-tomvrie 1882 contra vieţii Regelui Milan, s’a condamnat la moarte. Roma, 24 Aprilie."— D. Baccarini, ministru ai lucrărilor publice, a împărţit Camerei proiectul său de loge fixând bazele pe cari guvernul cere facultatea d’a incheia contracte cu industria privată pentru construirea şi exploatarea drumurilor de fer. Durata contractelor de concesiune va fi de 00 ani, insă fîo-care contract se va putea resilia după voia guvernului după 20 sau 40 de ani : liuiole vor (i împărţite in trei reţele şi vor măsura împreună 12,680 kilometri când toate liniile complimentare vor li deschise esploataţiei. Londra, 25 Aprilie.—Se asigură că ambasadorii puterilor au iscălit ieri tratatul in-clieiat la conferinţa din Londra asupra ces-tiunii Dunării. Paris, 25 Aprilie. Senatul se va aduna azi ca să discute proiectul de conversiune votat ieri do camera deputaţilor. Sarcinele apăsătoare şi făgăduinţele deşar te ale administraţiei vitrege ce domneşte as tăzi. ne-au inspirat nouă, alegătorilor colegiu lui al patrulea din Comuna Maia, hotărîrea de a alege delegaţi pe bărbaţii aceia cari ar pu tea înlătura nevoile noastre prin voinţa lor energică; De aceea V’am ales delegat al nostru pe Dumneavoastră, aduefindu-ne aminte de^ac tul măreţ al emancipării săteanului in 18G4. pe D. Constandin Câmpineanu, membru din convingere al stângei independente şi magistrat de înaltă reputaţiune, pe D. A lexandru Catargiu, membru al dreptei, şi in fine pe un consătean al nostru, veteran dela 1848, care-a luat parte la lupta din dealul Spirii. Rugăndu-Vă să binevoiţi a accepta dele gaţiunea, alegătorii din colegiul al IV cred x arăta destul de lămurit, că nu idei de partid ii inspiră in alegere, ci numai dorinţa de-a înlătura o administraţie vitrogă. care nu e menită de căt a semăna ură şi desbinare intre fu acestei ţări, şi dacă cu această ocazie ei aleg bărbaţi in afară de sfera colegiului al IV , o fac cu convingerea că aceştia voi lupta pentru libertatea alegerilor, oprimată sub acest guvern. Constantin V. Bulearcă, Gbiţă Pîrvu, Mitu Dumitrescu, Stau Stoica, Manole Glii-ca, Radu Constantin, Grigore Lazâr, Dobre Gheorghe, Mihaiu Dumitru, Dobre Ni-culae, Maiin Staicu, Vasile Mitrea, Ioan Grigore, Gheorghe Prodan. Marin Vasile, Stancu Petre, Alecu Niculae, Zamfir Staicu, Dumitru Radu Dorobanţu, Dumitru Iordache, Frone Mitrea, Stoica Mihaiu, Dan Badea, Barbu Vlad, Ioniţă Mavrodin, Dumitru Radu, Cană Dumitru, Pană Nicolau, Grigore Stoica, Ioniţă D. Ion, Andrei Dinu, Christache Andreiu, Damian Dragomir, I. Stoicescu. Domnului Coustandin Căni pi neanu Bucureşti. Sarcinele apăsătoare şi făgăduinţele deşarte ale administraţiei vitrege ce domneşte astăzi ne-au iuespirat nouă, alegătorilor Colegiului TV din Comuna Maia, hotărîrea de a alege delegaţi pe bărbaţii aceia cari ar putea înlătura nevoile noastre prin voinţa lor energică. De aceea V’am ales delegat al nostru pe d-voastră, carele sunteţi membru al stângei indopendente şi magistrat de inaltă roputa-ţiuno, pe d-1 Miliail Kogălniceanu, aducăn-du-neaminte de actul măreţ al emancipării săteanului in 1804, pe D. Alexandru Catargiu, membru al dreptei, şi iu fino pe un consătean al nostru, veteran de la 1848, care a luat parte la lupta din dealul Spirii. Rugăndu-Vă să bine-voiţi a accepta dele-gaţiunea, alegătorii din colegiul al IV cred a arăta destul de lămurit că nu idei de partid ii inspiră in alogere, ei numai dorinţa de-a înlătura o administraţie vitregă, care nu e menită de cât a semăna ura si INGERINŢE IN ALEGERI In Iaşi, Telefonul electorul al Pactului Social ni aduce la cunoştinţă doua înseninate ştiri : I) Comisarul Casian din dispârţireaa III-a şi-a permis a trimeto la un bătrân alegătorul, proprietar din oraş, poftindu-1 chiar a casă la dănsul, spre a’i cere votul pentru candidatul guvernului. Bătrânul proprietar alegător indignat, a dat cuvenitul răspuns temerarului comisar aducăndn’i aminte penalitatea prevăzută prin legea electorală. » II) Viteazul Căpitan de pe câmpiile Bulgariei, d, Dimitrie Pruncii, Prefectul de judeţ , a declarat in repoţite rănduri , că n’a şezut in capul administratimiei in alt scop de căt numai „ca să facă a-legerile“ şi că ’ndată işi va da demişi unea. Ce limbagiu neruşinat! ce insultă la arlre sa cetăţenilor şi proprietarilor ieşani, şi ce prostituţiune a principiului de „libere alegeri !“ In Galaţi Citim in „Poşta”: Alegerilo de delegaţi s’au isprăvit. Din 50 delegaţi ce dă oraşul, vre o 20 sunt candidaţi do ai noştri, restul au fost purtaţi pe listele prefectului. Amestecul administraţiei a fost la culme, toată poliţia a fost in picioare in timp de două zile fără odihnă, de un singur minut. Poliţaiul, comisari, subcomisari. serjenţi toţi călări şi in trăsuri cutreeran stradele şi bateau mahalalele ca nişte adevăraţi nebuni. Prefectul insuşi, in, tovărăşii de d. căpitan de călăraşii Capşa-fâcea inspecţie in persoană pe la fciurouri-le de alegere. Corupţiunea, bătăuşi serjen-i deghizaţi, invasie in salole de alegeri făţişe cu poliţia şi cu armata, •falsificare de bilete, urne duse la comisii şi lucrări in-cheeato acolo, totul in sfârşit ee poate constitui o selbătăcie adevărată, a fost pus in lucrare pentru a înăbuşi voinţa alegătorilor. Sunt mulţi ani, foarte mulţi, de când noi Gălăţenii n-ain văzut o aşa teroare. Ne aşteptăm ca la alegerile ce incop la 20 ale curentei să se deslănţuească din nou asupra oraşului această selbătăcie prefecto-ală ; dar şi noi făgăduim acestui başibu-zuc se facem a-1 trece sudorile in acele zile, căci hotărâţi suntem a nu lăsa să e consume acost vandalism fără împotrivire. BIRUL CREŞTE Citim in „Monitorul oficial S a încuviinţat, ca comuna urbană Iaşi să perceapă următoarele taxe ! 20 lei pe zi de la balurile publice mascate şi nemascate clasa T ; 10 lei pe zi idem clasa II ; Ca comunele rurale Mircesti şi Ilociun-gi din judeţul Roman să perceapă taxele următoare : Comuna Hociungi : bani 32 de la un bilet pentru vinzarea unei vito, peste taxa e sislentă do 18 bani, in total 50 bani : ban 50 do vadra gaz. Comuna Miheşli : Două zecimi asupra cnntribiiţiunilor directe către Stat. 1 j lerinll iâ ve * In interesul alegerilor I). Ştefan Vasilescu s’a numit in funcţiunea (le sub-casier la casieria judeţului Râmnien-Sărat, in locul rămas vacant prin Irecer a titularului in funcţiune. D. Tolomac Zanfiropol in funcţiunea de vorificator clasa I la casieria generală a judeţului Teleorman, in locul d-lui C. îlioscu trecut in altă funcţiune. D. I). Doljan, actual verificator clasa II la casieria judeţului Tlfov, s’a numit in funcţiunea de vorificator clnsi I la acea casierie in locul d-lui Ai. G. Ionescu destituit ; iar in locul d lui Doljan s’a numiţi). M. birlici. D. D. C. Popescu s’a numit in funcţiunea de verificator clasa TI la casieria judeţului Dâmboviţa, in locul d-1 ni 1). Nico-Iaescu demisionat. Sunt numiţi: D. Teodor Christnduln, doctor in drept fost procuror do curte, director -la profoc-iura judeţului Covurliii, in locul D-lui A Nicolini demisionat. D. Constantin Grigoraş, actualul stibco misar de ia despărţirea I din oraşul Iaşi, judeţul Iaşi, comisar poliţienesc la gara căi ei ferate din acelaşi oraş. D-1 Costac.be Ballă in postul do director al arestului preveniţii' din judeţul Ro man in locul Iorgn Teodor trecut in altă funcţiune. Meetingul politic OPOSIŢIUNI UNITE Ţinut rn oraşul Iaşi in ziua de 25 Martie J883 In Rărind Citim in „Legalitatea” : Alogorilo pentru delegaţi au început. A-llăm că prin agenţii lor, institutorii rurali in nniro cu adminisiraţimioa osercilâ o presiune infricoşală asupra sătenilor. Tn oraş, maro parte din corpul profesoral s'a transformat in agenţi electorali, şi coca ce este mai dureros ajutaţi si de câţiva prooţi, destul do rătăciţi ; unii din aceştia şi-au părăsit chiar bisoricelo, noglijând sânta loturgio a Duminicoi Florielor. In Brăila Citim in „Mesagerul Brăilei” : De ori 10 Aprilie a inceput alegerilo pentru delegaţii colegiului ai IV. Până a-cuin nu avem nici o ştire ce se petrece prin comunele de judeţ, dar po la soefiu-nile din oraş .s’a instalat nişte birouri or-ganisate de poliţia comunală şi administrativă. Comisarii din amândouă adminis-traţiunolo aduc câto unu şi doi alegători, Preşedinţa d lui General Teii. La orele 8 jum. seara, D. Genoral Chris-tian Teii, preşedintele intrunirei, declară şedinţa redeschisă şi acordă cu velitul d-lui N. Blaremberg. Oratorelo urcând treptele tribunei este salutat de către întregul auditor prin vii şi entusiaste aplause. D. N. Blaremberg. Domnilor, sunt două stânci deopotrivă periculoase penfru un orator : un auditor prea ostil sau prea de fot prevenit in iavoarea sa, exagorâudii-şi poate meritele şi talentul acostuia şi expu-năndu-se prin aceasta chiar fatal la o de-oopţinno... Şi aceasta osto pentru orator el insuşi o causă tot aşa do putornicâ do in-fiinidaţiune ca şi cea d’intăiu... Primiroa călduroasă şi simpatică ce ’mi faceţi depe acum ’mi dovedoşto tot co am a reduta, când realitatea n’ar corespunde aşteptarea, când naşi fi la inălţimea misiu-noi co ’mi ara propus. Şi buna opiniunoee păreţi a avea „a priori” de modestele mele mijloace, mă iâce şi mai mult să redutez verdictul d-voastră, mă face şi mai mult să mo deliez de forţele mele, şi să mă tem de a nu fi mai prejos de aşteptarea d-voastrâ.... Cine ştie, dacă după ce mă veţi fi auzit după co voiu fi pus răbdarea d-voastrâ la această aspră încercare, nu vă veţi zice cu toţii : de departe, ee-va laţe: aproape nimic !... Cu toate acestea situaţiunea e as! critică, momentul aşa de suprem, incât. mai e ertat uimărui să facă o intoai asupra lui insuşi şi să şedea îndărăt. Fit -J re e dator, liino sau rău, să aducă cor* guntul seu de idei şi de sacrificii, int j cuveni de patriotism, la opera comuni| arida ce am întreprins. Intr’un moment unde mai mult de tot-d a-una concordia şi ahnegaţiunea o datorie sacra pentru toţi, un pelerina se impunea mai ales tutulor ; poleri la „leagănul unirei !...“ (Aplause). Era o datorie pentru noi toţi. să aici in sinul d-voastră sa cerem exempl nobile ce ne trebue, spiritul de sacrifici de perseverenţă, conştiinţa datoriei ce s guia asigură succesele şi consolă d*i frângeri... Aceasta ve explică mai ales presonţa in Iaşi, care nu este pentru mine unul. spun franc, semnul unei politeţe banalei datorie de cnrtenie plătită, o simplă viei întoarsă, ci ee-va mai mult !... Nu ! Eu. care spre a mă mai mişca | trebuit, ca sa zic aşa, să fiu galvanisnf, . in inima căruia, vă mărturisesc cu dure mi mai trăeşte do cât forţa do voinţă sentimentul datoriei, dacă am venit aici e f.e ea să cer suvenirilor nobile şi mări alo laşului inspiraţiunea ce fugo !...... Şi dacă se poate ilusimiile şi sperau care m’au părăsit deja de mult !... Domnilor, suntem in faţa a unor ml pericole şi din năuntru şi din afară : e.î să zic aşa, astă-zi vorba pentru Român şi libort.aţilo noastre publice, cestiunea i a fi sau de a nu fi.... Acoa constituţiune pe care naţiunea loplina ei autonomiei ’şi a dat'o la 180j in urma unei dureroase experienţe şi preţul unei revolnţiuni, acea constituţia^ care a roalisat ultimele urări a divanuri] ad boc, a acelor Adunări mume, circ a in tronat un Domn dintr’o familie 'suveran a Europei şi a consacrat definitiv regim constituţional, pe baselo unei represenlaţil ni a tuf iilor stărilor şi intereselor 1 ciale ; acea constituţiune votată cu unn^ mitato şi jurată, este astăzi atacată J pusă in cestiune. de acei tocmai ce’i daf.o rose totul.... * Şi in loc ca naţiunea să strige ea li docepţiuno şi la ingratitudine, in loc cai naţiunea să proteste trata pe care se găseşte iscălitura guvernanţilor, la care nu s’au făcut onoare, cutez tot ei a faceii procesul instituţiunilor şi al ţârei lei gale !.... Când am proclamat un Domn strein-ţ când zic străin mă exprim râu, — căci e am voit noi este numai un Domn dintr’ul noarn Suveran al Etiropoi, ca prin mijlocul acelei alianţe de familie să intrăm mai cu* rând in concertul european, ca prin miji locul acesta indirect să ajungem maţ iute şi cu mai puţine [sacrificiuri la nea, târnaro.... Alt-fel zis l’am luat, nu fiind că e străiniv cum par a o crede unii, ci de şi străinul (Aplause).... De aceia şi cel d’intâiu lucrii ce suntem in drept a cere de la densul este să se identifice mereu şi in ţoale cu naţiunea. (Aplause). Este că dacă nu ne poate da avantajele principelui păi măntean, să nu ne dea cel puţ;n decopi ţiunele şi neajunsurile acestuia, adică nei potismul, guvernul exclusiv şi onibragios de, partid.... Dar, imi veţi zice : acea independenţi! atât visată, am dobăndit’o ! Aşa e ! Dar vă las să judecaţi cu toţii dacă am dobăndit’o in condiţiuni de viabi litate, in condiţiunele in care o doriam dacă n’am plătit'o ca să zic aşa, nu numa cu preţul sângelui' gonoros al sol laţilor noş tri, nu numai cu preţul unoi părţi a teritoriu lui nostru»; dar chiar şi cu acela al viitorului României. Apelez la ori co spirit clar văzător, la ori ce inimă patriotică şi silice ră sâ’rni răspundă, dacă chiar in urma a-J tător sacrificii, unele mai mari şi mai dureroase de cât altele, nu suntem astăzi mai mult de căt tot, de-auna lăsaţi in voia in-tăuiplărei !.... (Aplause) Unde mai e garanţia celor şeapte puteri ? Unde mai e măcar simpatia pe care alta dată Româuii o inspirau "Occidentului ? Ş’apoi pentru toţi ne-atârnarea, spre a fi un progres, spre a li un avantagiu, trebuia să implice un adaos do putere şi de mândrie.... Ei bine, ca corolar sau mai bine ca cortegiu al acelei iiulependiuţe TIMPUL Iflşrut de cât spolieri şi u- uta,i şi nu mai cunoşteam de • n#;, strâinâ. câci şi Unirea şi Jaia. şi Constitutiunea s'a vo-i3jlica tributari, şi aceasta in voinţei Europei. fBietiudem independenţi şi Eu-îs pânâ şi modificarea le-iuterioare, modificarea artico- tari, nu vârsasem o picaturi secole şi Europa ne restitui to|siazi trimitem eroica noastră verse sângele in şanţurile casta numai ca să avem saţ. a retroceda cu chiar mai-4§ţasarabia. Eram tributari, şi in casi la noi, eram stăpâni Astăzi suntem independenţi şi ria dobândeşte dreptul de a eo-olurile noastre.... ui’ini această digresiune invo-,n la cestiunea ce’mi propu-Hez, la cestiunea revisuirei Con- 1 # 0 la putore, necutezand a măritul scop al reformei, acela de ri-co resisteuţa legală, ori ce ensti ţara, de a perpetua dic-singur om şi domnia minciu-ipţiunei pretinde, ci ceia ce te o extensiune a sutrajului 4ensul democratic, ba incâ insi-la urechia oamenilor din popor mai mult. nici mai puţin de-iwrea sutrajului universal, ine-va sa aibă o mare dosi de u si ignoreze cu desăvârşii' instituţiunilor şi valoarea cure a vorbi serios de introduceai universal in România, ca de | sulraj universal 1 avem de kci sa ni se arate chiar in sis in vigoare, in afara de temei şi t slugi şi de interzişi, un singur • România de dreptul de a vo &is de dreptul de a participa la ktul ţerci. Un singur lucru, este Lte ca toate sufragiile nu sunt 1 ]a noi; că legiuitorul constitu-do a număra numai voturile, iarit. Posedam de po acum suie rsal, dar cu caracterele ce le â'.iunea şi prudenţa in starea ac-ltură a Humorului cel mare. Su-jersal 1 avem, dar el la noi in • absolut, e mitigiat şi s a dat ceasta (ie-cirui interes o sfera proprie; pentru ca unul sa nu cel-lalt, pentru ca numeral sa a inteligenţa. universal absolut firi corolariul i universale, nu este de cit ser-ersali. alt fel zis Cezarism sau ■i oare sulrajul este el un drept este el mai curând o funcţiune mdat legal ? legilor civile şi publice o găsim re principii primord ale şi neee- • e nu e ierat nimârui a le ne-onştiinţa omului. insa a Constituţiunei, a instituţiei societiti care au de scop a a-îcuţiunea acelor legi, nu trebuie de cât in utilitate Şi nu vrem , că forma unui guvern, că m unui stat, intru cât insă ele nu ingere drepturilor naturale şi im-oile ale omului, «unt un ce arbi-lativ, care nu poate fi dedus din uacipiu preexistent, decât in ma-Iversitate, in toate timpurile şi in âri. Şi ce om de buuâ credinţi iustine că a descoperit monarchia lica, censului sau sutrajului »ni-irisdictiunea permanentă sau ju-elaţiunile conştiinţei sale ? iunele politice, o mai repet, nu (pul. ci mijlocul, ele nu sunt de cumbinaţiuni mai mult sau mai ^enioase. mai mult sau mai puţin după cum ele contribuie a faco mai buni şi mai perfecţi, după a asiguri mai biue drepturile uatu inului, proprietatea personală şi ctaţeanului. intr'un cuvânt securi fiberul arbitru al acestuia instituţiunilor politice nu poate J jiul, de cit acela de a încredinţa *! . unei societăţi celor mai buni -i * di, de a asigura naţiuuei controlul urninat şi mai eficace faţa cu gu adreseze omului luminat, spre a-1 ruga de i lucia in locul sâu, când e vorba de cel mai modest din interesele sale private, sa găsească straniu ca acelaşi om ignorent sa se recuso şi să accepte ca altul mai ins-i ruit să suppleeze deplin drept la insuficienţa lui. acolo unde e vorba de insişti destinele lui şi ale uaţiunei ? Ş apoi nu putem indestul s'o repetăm; a rota nu este numai a se cinnui pe sine. ci şi-a cărmui po cei l’alţi. Şi daci ar li adeverat că ciue-va nu trebuie să asculte de cat de legile ce a consimţit singur şi să im plătească de cit dările ce a votat personal, cum să conciliăin acest principiu chiar cu sistemul sufrajului universal absolut. căci şi acolo majoritatea face legea niinorităţci ? Odatâ acest adevăr recunoscut, odată stabilit că ori care ar fi sistemul ce cine-va-ar adopta, totuşi o parte a naţiuDei va fi chemata singură a lucra şi decide pentru cealaltă, toată iutrebaroa care mai remăue este de a se şti ce este numai mai equita-bil, mai raţional, dar chiar mai util, din toate puncturile de vedere, ca acea parte activă să fie partea cea mai luminată, cea mai impusă a unei naţiuni, sau coa mai ignorentă, cea mai lesne fie exploatat ? Cine nu admite presumpţiunea capacitâţei, mandatul legal in materie politică, ar trebui, spre a fi logic, si uu’l admită nici in materie civilă. Şi dacă nu inţelege o parte inferioara do inlluenţă făcută părţoi nelu-luminate a ţârei la guvernământ, cum explică presumţiunea de inaptitudine, de infe-rioriorilale, aplicată la femei, copii şi interzişi, intr'un cuvânt oxclusiunea acestora de la vot ? E ren când o lege nu zice alegătorului decăt inbogăţeşto-te! Dar o tot-d’a-una bine căud o lege ei ziee spre a-i da o sporire de drepturi şi de iiiHuinţă : luminează-tu ! faplause). Dacă oamenii care ne guvernează ar fi fost in adevăr liberali şi ar fi voit să rea liseze un progres real. n’ar ti venit cu in-cercări empirice, n’ar fi venit cu sisteme arbitraje, cu un talmoş-balinoş de colegii. Ar fi căutat numai să facă o parte mai reală profesiunilor liberale, cum ar fi fost de exemplu sau eroarea unui colegiu spe ia] in profitul acestora sau adjuncţiunea capacităţilor (care sunt astăzi şi ele înecate in colegiul TIT) la colegiul I şi al II-lea cu scutire de cens după gradul academice da care ar justifica alegătorul. Ar ii stabilit incompatibilităţi, ar fi esclus funcţionarii de de la vot, ar fi garantat secretul şi since-itatea acestuia, ar fi propus prohibiţiuni destinate a impudica toate mijloacele indirecte de corupţiune, cum sunt docoraţiunile uncţiunile distribuite in ajunul şi a doua zi după alegeri; ar fi substituit in colegiul al IV lea votul oe uu singur grad, votulu prin delegaţiune şi ar fi decretat un biurou permanent, nu sistem do urne ca in Grecia pentru toate eolegiele numeroase, spri t se evita de aci inainte şi violenţa şi frauda. Dar nu este acesta scopul guvernanţilor Reforma lor este minciuna de drept substituită mineiunei de fapt. Legea electorală este viaţa, sufletul unui egim liberal, precum garanţia juriului este condiţiunea de viaţă a libertăţoi presei. Toate drepturile înscrise in constituţiune remăn literă moartă, toate libertăţile sunt numai ad pompam et ostentationeni dacă naţiunea nu mai are mijlocul legal de a se manifesta şi de a’şi impune la un moment dat voinţa şi exercita mereu controlul. S'a zis pe nedrept că legea electorală in fiinţă ar fi guvernamentală, ce este sau ce a venit din nenorocire mulţumită sistemu lui persistent de corupţiune a guvernanţi lor guvernământul este ânsuşi ţara I Şi in loc de a căuta să inventăm o altă categorie de alegători ne prihâniţi, pe care n avem de unde ei scoate, ar 11 mult mai bme s; reagisăm şi si ne sculăm cu toţii contra a tot putinţei D-lui Ikătianu, contra adevăraţilor autori a acestor rele. A acelora care oi con rup şi tot ei denunţ şi stiginatisez, a acelo ra cari inoculez otrava şi au pretenţiunea sa ne dea tot ei şi antidoturile. (Va urma). une so inai dede patriotului de contrabandă de către independenţii cetăţemi din Galaţi. Onoare lor! Se mai ziee—noi nu afirmăm— că d. I. Cămpineanu, ministrul Do-mcuielor, mergend la Caracal, a do-it să ţină un logos alegătorilor do acolo, arătăndu-le foloasele revizuirii Constituţiunei. Dar alegătorii, ştiind, se vede, mai dinainte ce avea in gtnd să vorbiască, ’l-a poftit să ta-ă şi chiar l-au rugat da părăsi sala, in huuu.... ralo. n t nu ne mirăm că acei cari ga-e natural ca omul ignorent să se liiformaţiiuii Posta" din Galaţi ne informează c d P Grădişteanu, fostul senator, vo ind să ia cnvăntul intr o adunare ce era să se tic.accfi°- adunare ticluiţii de administraţie, a fost huiduit şi CRONICA Resultatul cunoscut al alegerilor delegaţilor in oraşul Bârlad este de 19 Delegaţi liberali-naţionali adevăraţi," contra a 5 delegaţi ai fracţiunei guvernamentale. * Direcţia generală a căilor ferate a luat dispoziţiuni ca de la 1 August viitor să concedieze din serviciul sâu pe toţi funcţionarii străini caro nu ştiu româneşte, de oare-ce limba oficială a ţârei este limba ro-mănă şi ei nu pot corespunde in această limbă. * Direcţia drumurilor de fier face cunoscut, că biletele d-lor foşti senatori şi deputaţi, pentru liber parcurs pe căile ferate nu mai sunt valabile. * Familiile rutene, cari emigraseră din Basarabia in Dobrogea şi cari au fost in-napoiate la Ismail, stau şi azi fără nici un rost. Nu este exacta ştirea ce se respăn-dise că guvernul rus le va da pământ in Basarabia. AHam că comisiuuea, aleasă de comitetul general al Presei, a terminat listele ajutoarelor pentru incendiaţi, şi că plăţile vor incepe de azi. * S’a aprobat, sub reserva sancţiunri ulterioare a M. S. Regolui, mutarea, pe zioa de 1 Aprilie 1883, a medicului de regiment clasa I doctorul Georgescu Şerban din regimentul 2 roşiori in serviciul sanitar central, la vacantă. * D. f. f). Pilidi, directorul inonetăriei Statului, oste imputernicit a aproba chel-tueli si a semna in numele ministerului de finanţe ordonanţe de plată privitoare la ser-viciele inonetiriei Statului, la cap. XIV şi XV, art. 50. 51 şi 52, in limitele creditelor acordate pi in budgetul clieltuelilor pe eserciţiul curent, conform disposiţiunilor coprin.se in legea cotnptabilităţei generale a Statului. silit să părăsească sala. -Bună lcoţi- Din Districte Clubul comercianţilor din oraşul Iaşi ţinut Duminică o întrunire in interesul şi apăraroa comorciului mare şi mic. La a-ceagtă întrunire au fost invitaţi mai mulţi membri din Oposiţiunea-Urită, specialmen-te d-nii Pogor, Mărzescu, Tăcu, Ciupercescu Dimitrie A. Angel, Ales. I. Georgescu, Const Lenga, Major Hazu, etc. Au luat cuvântul in această întrunire d-nii Ropală, Nicolae Ioan de la Trei-Făntă-ni, Lihalescu, Ghiţă Şerban, Motăş. Toţi intr’un limbagiu moderat au arătat greutăţile comerciului român şi asupririle ce i se fac. Au vorbit şi d-nii Pogor, Mărzescu şi Gheorghiu. D Vasile Pogor a insistat asupra fennităţei de caracter, citând anume cazul d-lui Leon Negruzzi, care a fost părăsit foasta cameră de revizuire pentru Prefectura de Iaşi, mai inainto de a se" resolva cestiunea Israeliţilor. Trecutul politic a candidaţilor Oposiţiunei-Unite, a adaos d. Pogor, este o garanţie că nici unul dintre noi nu este capabil de a’şi călca cuvântul de onoare ce vi l vor da, in susţinerea drepturilor ţârei şi a rădicărei comerciului român. Comercanţii şi membrii din clerul de mir, caro au luat parte la această consfătuire politico-coineiţialâ, satisfăcuţi de aceasta intrunire, au exprimat prin organul d-lui Ghiţă Şerban dorinţa să mai aibă constituiri de asemeni natură. Suntem fericiţi când constatăm că pe fie ce zi spiritul public se deşteaptă şi vede pericolul unde Coteria roşie duc-o ţara. ca să facă din ea o turmă de vite caro să nu cugete şi să nu se mişte (]0 cit după inalta poroncă ce va sosi do la Cezarul, marele despot Ioan C. Brâ-tianu. A CTE OFICIALE b D-l Miliâescu Ştefan este numit in funcţiunea de grefier al comisarului regesc de pe lăngâ consiliul de resbel al divisiei militare din Dobrogea. D. Ionescu George, s’a numit in funcţiunea de registrator şi archivar la vacanţa ce este in serviciul secţiunei sanitare din administraţia centrală a resbelului. D-l Christache Ioan, s’a numit in func ţiunea de sub-şef de biurou clasa II la vacanţa creată prin legea budgdtarâ, in serviciul marelui stat-major. ANECDOTE POPULARE Norocul unui petrar Un om dintr’o ’mpârăţie era săpâtoriu de peatră, dar trăea nemulţumit, şi se ruga ’n toată vremea, ca să ’i ajute norocul, să fie şi el bogat. Aşa, intr’o-zi, norocul vine la el şi ’l intreabâ ; — Ce vrei ? Ce eşti supărat ? — Ce să vreu ? Să fiu bogat! — Bine ! Bogat o să fii ! Fiind bogat, trăea bine ; dar nu era mulţumit, câci nimeni nu ’l băga in seamă. Norocul iar îl intreabâ : — Ce mai vrei? Nu 'ţi place cum eşti ? — Nu! Vreau să fiu Împărat ! — împărat iar nu ’i sta bine. Avea prea multe griji. — Ce mai vrei? (zice Norocul). — Mâ doare capul de arşiţa soarelui, stând tot cu căciula ’n mănă şi făcând închinăciuni la câţi mi să ’nchinâ inie. Aş vrea să fiu eu soare! — Bine ! Fii soare d’acuma ! Fiind soaro, nu putea să ’i arzi pe toţi câţi avea necaz , căci nourii îl sminteau. — Ce mai vrei cinstite soare ? — Ce să vreau ? Vreau să fiu nour ! — Prea bine ! Nor să fii ! Fiind nor, vrea să ploae preste cei râi, să ’i inece ; dar nici că putea de vânt.— In sfârşit se face vânt, şi vânt fiind ostenea, şi ’1 spărgea ploaea cu peatră.— Şi ea să vie de hac oamenilor celor râi, pofteşte să fie peatră. — Fiind ţpeatră, petrarii îl ciopleau de ’l prăpădeau ! Ce să facă el ? se roagă, şi Norocul mi’l ascultă, şi iar mi’l face Petrariu. „Că ţiganul nn’i ca omul!“ Un ţigan trecea cu carul pe d'asupra unui deal, şi, căt mergea, dă de-o cioată, care ’i sfărâmă o roată. Iar carul ţiganului era tixit de copii , şi ţipau de ger cumplit, tocma ’n vârful dealului ! Se duce el la un popă, şi ’ncepe să se roage ; — Cinstite Părinte roată ! N’ai eum-va vr’un hleab dâ popă ? Că 'mi creapă, 'mi pocneşte dealul, tocma ’n vârful carului ! Şi gerul, lua'lar vântul, se usucă de copii! E. Baican. MARE SUCCES MUSICAL PENTRU PLANO A eşit de sub pressă in editura Iosef Sandroviei, magasin de Musicâ, piane şi instrumente musicale, Calea Victoriei vis-â-vis de legafiunea Rusă. Au bord de la mer vals de Eugene Kornpa isky . . . . p. 2 lei Les belles de Bucarest idem de Fr. Schipek 2 „ Mon coeur idem de T). A. Boiarolu 2 „ Quadril ţigănesc de Fr. Schipek 2 „ Fleurs Roumanies potpouri de D. Ferlendis. 2 „ TEATRE-SPEUTAOOLE Teatrul Naţional. Mercuri 20 Aprilie 1883, representaţiune extraordinară in beneficiul D-lui Al. Gatino, regisor al Thea-trului Naţional, cu graciosul concurs al finelor şi d-nilor artişti ai Theatrului. Partea 1: Chibrituri Româneşti Partea II Stan plăcintarul de la gura Cişmigiului, scenă comică compusă de d-nu V. Alexandri, executată de M. Millo. Sentinela şi steagul, Aria din Mignon, de Ambroiae Thomas. Dorul. Pendant |le bal, comedie intr'un act. Actul I din opera Favorita de Donizetti. Partea 111 Un leu şi un zlot. Comedie intr’un act localisatâ de d-nu D. R. Rosetti. Lyceuî Sf. Gheorglie Se aduce la cunoştinţa D-lor Sub-scriitori la acţiunile Lyceului Sf. Gheorghe, că ultimul termen pentru efectuarea primului versemănt s’a fixat la 15 Aprilie, a. c. Domnii acţionari cari n’au res-puns ăncă banii conform publicaţiu-nilor precedente sunt rugaţi a’i versa căt mai ne intărziat, in Bucureşti, la Banca Naţională a României şi in oraşele Galaţi, Brăila, Iaşi şi Craiova la sucursalele acestei Bănci. Sub-scriitorii din cele alte oraşe ale României vor bine voi a adresa bani direct Băncei Naţionale a României, care le va trimite recipisa cu prima poştă. „ NAŢIONALA “ SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE Sosind timpul asigurărilor in contra pagubelor de grindină venim a atrage atenţiunea d-lor agricultori asupra marei inportanţe a acestor asigurări, comunicând tot-d’odată că an inzestrat fie agenţii noştrii din toată ţara cu instrucţiunile necesare pentru primirea fi efectuarea acelor asigurări. Consiliul nostru de Administraţie a decis de a se menţine ca iu anul trecut participarea asiguraţilor cu 15°/0 la câştigul net. ce va resulta din atacările de grindină din ţară. Aducem această la cunoştinţa domnilor exploatatori de moşii şi suntem convinşi că astăzi, după ce s’au putut convinge in anul trecut de stricteţe şi lealitatea cu care ne am implinit obligaţiunile luate, ne vor acorda şi mai voios favoarea d-lor. Primim asigurări şi in biroul Di-recţiunei noastre strada Carol I ‘No. 9 şi la Agenţia noaastră principală pentru Districtul Ilfov Calea dorobanţilor No. 11 şi de la Sf. George a. c. Calea Victoriei No. 23. Direcţiunea Generală. TVE^G-^VSIdNTXTL DE Delicatese & Coloniale D. G. MOCIANU Vis-ă-vis de Teatrul Naţional Anuncie pe inalta nobilime, şi Onor. sei clienţi, că cu ocasiunea Sf. Ser-bători s’a asortat cu cele mai bune Mezelicuri de Carne şi Brânzeturi Proaspete Streine şi Indigene. Asemenea s’a aprovizionat cu tot felul de Liqueruri Franceze, Qura-souri de Olanda, Vinuri naturale, de Bordeaux, Rliin, Champagne. d’Es-pagne, Italia, Ungaria, şi de ţară de la Cotnari. Cu toată stima D. G. MOCIANU. MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 3-5 p. ni. Pentru săraci gratis. Bucureşti calea Rahovei No. 53, De la (Sf. Gheorglie), in strada Smărdan No. 6. Boalele de găt, gară, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-rul J. BRAUNSTE1N fost aspirant de^medic secoudar iu Vien& in clinice I lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3—5 ore p. ni. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârăţiei). 1 IMPUI, C/O oo CZ5 CO I c_ CO A» Q_ Ct> ‘CO a> po ii/> r~> o < o o ro Pentru sesonul de Primă-vară şi vară am primit din propria noastră fabricaţiune din Europa un imens asortiment de Haine pentru Bărbaţi şi Băeţi, din stofele cele mai moderne confecţionate dupe noile Journale. vert. f^cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Oocimiu şi Haras gros-vert. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gro- Redingot şi Bilet după noul Journal, Pantaloni nouveaute, etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. JiIBBIq mmokmi ^J'Bentos Estrasulu camei dala Liebig dapnn putina ajulonnlia unasupa estra ordtnarta, si a la una iMrabuintiare co* caniuelich^@ f|'Cî reda, pentru cesa.cruliars Dmunupurs du englssajcilegalu 454 grame eslrasu, şapoit pregăti 190 porlmm de supa La fiecare ola jace o siadula,pentru irv trabuintiarea perfecta NtiMAd atunci CORECT 8WvC,arui ola porta Nu*el® ^ 'kiebig in col°r precum urmeadia ^jcatopiului efÎ3 /-ţH1 oLuin urmeaaia; Depoul in Bucureşti Ia Carol (iorsabek, succes Iui I. Ovessa AVartanovictz Herzog. Vin t, tiiiţiiia lerugioos m Crimanlt t C" Medicament tonic, febrifug, reparatoriu şi reconslituant conţine iiă mai mare rantitate .le auîfat ,? p0C" c vju este lut tip i lina ,iri>c . 6 6 J .^e chinina şi principmri Ionice. Acesl de sânge ‘te eS'S ,a l6lu b6lelfi anemiei lipsei ttomaciwn +\ a mit'siinrinr ' P9lâ^ia î> reconstit unnt; corn bale ntunin fugarilor * d,*vel ?!!“ r'".‘SH frigurilor wler,iut‘nle7,ilr , , t USC 5‘ 1IUeJe‘ î1 'Un caii consecutive bilelor inde lungite eu- “ C0")'Bla‘ce»l CSCItSni DO fiu de nrinrmc 1,1 *c cusllnle. III line, Ulltle treime S dor,le nocturne. să redăm cnr'L7,7Z']lT.7.le..dr: fr'9,"n;. ?0,nb"Ur" .«« sa donte nocturne, u.l redăm' cornuţi\ "bolnav0 ■ ^“9l,lr‘: *:l 001,11,al0'" »«- »â susţinem forţele M iX bolna v pr.nnp,urile „llemte sau perdule, i- f 1 autniiot fl copul,* s/ălnji, a femeilor delicate, etc! V! r» l'iine.i. I— .1 .. • In Idle Ncealo ca.;,;; 'TZJZT “ 1tancilop ,dt t* MM. mnuLT i te i «r.l, ! "■"Ş--te in mod minunat. -i'i _ 11 f Umiliţi fkirmk din Vrjacij n Sirtiaatau, ROB BOYVEAP LÂFFECTEUR totul veoeuli! „ f5?|rîpnV?b,î'l “"'J1*""1 ^ *">l' P^C"! de uâ cpmpoeitiune eu decret 31b ..nul XIII. 'Lndie.,â,, % ÎhV 0^.^? ' , "icdirln* |i prin ui »*• Peorieeii. HeroeJ Scroful. Pecinginii Ec.eraa pVori.eii 'Herne, Ll^n"L''' ‘ îur*!r ««roful.. Prin proprletenlc s«|e «periile ,i(V'c*’ţî^1*?1' ,IDP**I90, Podagra, Rhumatiem. re. runctminlei .le nulnnune, ini4r«"i «0 1 î! !îdo.rinr"'• fVori.drf deevnll.. morlmle, II,I rle viriilonte en, per,litere * *' Prov0*H e*('uleiune* clcmenlelor ROB BOYVEAU EAFFECTEUR CU KODUR DK I'OTASSII'm Aerele eetr mmliramonltil «/I mei bun pentru .1 vtmlara i.-i.i eau rebele Ulcere. Tumori, Gomme, E.o.toee precum <1 iimnk2.*ypb i'1 T'lh Iote ;i Tuberculota. ,"'*‘-Prec,lmî‘Limph4li»iuu|1Scrofu- bovveau urrECTiitir Două-deci de anni de isbânda martu-l resc de efficacitatea acestui puternici derivatif, recommandat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea rapedel a bblelor de pept, guturaiurilor, I durerilor de Gat, grippei, durerilor, I rhumatismelor, lumbago (durerilor I de şelc). etc.— PARIS, 31, Rue de Seine. — Cutia, 1 fr. 50, în tote pharmaciele. [ -* <‘3cige, numele lui IVJbIKSI. NEPUTINŢA, BOALE DE NERV Pori!» »*cr<*tc iii tiiicrrjori ţt (iaboţcriilt-. I'KAi’UJ, I’ERUIX al D-ruliii JVrun (preparate din erburi peruviane). ^ Praful Peruin e singurul care . i nlSturS. ori-ce slăbiciune a păr 'O gen*talei Impotenţa la băr f) baţi şi la femeile cari nu con cep. Praful Peruin e infailibil la slăbiciunile produse prin perderc de sucuri şi sîlnge şi mai ales ja urmările deboşăriilor, onanic-i ale populaiiunilor (causelc neputinţei); apoi con tra tuturor boalelos de nervi, ca : slăbiciunea simţurilor, ameţeală, debilitate, dureri de mijlor şi spinare , de cap şi piept, migrenă, oboseală, melancolie, constipaţîe tremurătură nervoasă de mănă ?i picioare, anemic, etc. Toate boalele sus menţionate nu se vindecă aşa sigur şi bine prin nici un mijloc cunoscut păne acum, ca prin praful Reruin a D-rului Wrun; (si garantează că e neofensiv). Preţul unei cutii dimpreună cu instrucţiunea esactă 4 franci. Se afiâ in Bucureşti la : I. A. Ciura, farmacia naţională, strada Lipscani. In Iaşi : R. Pete-lenti, farmacia la Ştefan cel Mare şi Ia Fraţii Konya. In Brăila.: G. Kaufmes, farmacia naţională. AGENT GENERAL Alex. Gischner farmacist, Viena II. Rai ?er Ioscfstrase, 14.1 ^ \ Aceste HAPDRILE convine contra: Afecţiunile scroXuldec, Guşa, Rncliiti.sniu, Anaeiuie, Conetituţiunilc lymphatico, etc., etc, N. Ji- — Trebue observat Semnătura ndstră alaturaţa aci pusă in josul etichetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI. v 206 ____________________y PURATI Membru al Academiei de Medicină din Ferit Medic en ş*r al Spitalulni Samt-Louis. . J.-ÎSfţf* tie.părat şi radical Ithumatismele, ma-W , 'u..P'lt r'lt Uaj. Iiii p. i#f. 5 hi iT.it: GLEICHEMBERG IN ŞTIRIA Medalie de ai Paris 1878. | f' om de In staţia !• eldbaoh n liniei ferate nngnre de vest. Inci'pntn) aeronului la 1 Matu. A|iu faruginoasâ, alcalina, omri«tina. lupta do capra , . - , , , , . -1— — —r-« l«ai de apa. < acido-narIronice, de brad, inhalatium. curu hidropotice şi de bae Ape minerale de (jileielicnberger şi lohaunisbrtinn, $i producte de sc pot avea prin luate casele de apa minerala precum şi prin direcţia d.n Gleidlcnberg, unde sunt a «o adresa comande pentru locuinţe şi [rrrra "T" yv wh*gi<:n'ca. i<>rat ii fe | 3 K I î J iii jservativ.1. Sing ■ 1 I ^ I H | U I a j, ■ ’ j gj || III Icătoare fara^| ULII XIUiJ,JML Se g a sa iarmaciile din Univers şt U Paris la Jl LE FHRRE farmacist str Rtchelieu. succesur al lui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER f EAU ET POUVRES DENTIFRICES de Dr- l* I E H I{ K de la faoultaten de medicina din Paris. KE PARIS —8, PLACE L'OPERA PARIS, ii 1 !>'e. la toţi farmacişti, şi conferi Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERUE şi recompensa c. roaie obţinută de deutifrice^. A se feri de imitaţiuni, ori ce prod ce produsa similarii este uă imitatiune a extenore Iară cu litote.-i adeveratnlui TAHIAR INDIEN GRILLOI * ^ o s. ^ FRVCTu LAXATIVO SI ItXCRirORC Contra CONSTIPATIL'N'EI. HEMORROIDEI.URÎ. CONGEs riUNEt VENINULUI P, , DE APETIT. 1NDEGESTIUXEÎ, INDISPOSIŢIUXEI GASTRICE rorte plăcut la beut, no producendu nici odat.i iritaţiuni. — Indispensabilul copii, dame însărcinate, bătrănii şt persanele şe.Jăude. ' A CERE 3 KM NATURA PE FIE-C.MIE CUTIE : E (-IIII.I.OA E. GRILLON, farmaciştii, 27, rue Rambuteau, PARIS, şi m tbte farmad * X X X X X X X 8 X — 13 CALEA DOROBANŢILOR 13— in dosul Bisericii Albe din Calea Victoriei De v;uit]are gonaci calaşi pâ |< ne cu cartofi durabilă pentru săi ^ tele serbători ale Paştelui şi plia g de lux, la prima Fabrică Roman * de Pâine de lux şi de Menaj. z Persfinele CARI CUNOSO PILULELE DOCTORULUI DEBAUT _ . „ DIN PARIS - i nu eşua a se pui’ga, atunci când ele simtac^stălL Itrebuinţa. Nu se tem neci de desgust neci del lobos^lă, pentru ca, contrariu celor altepurga-1 Itive, acesta nu opereză bine decât c&nd estem-| J soţit de ua buna mâncare şi de beuturi io ţări-precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie cărei i alege, pentru a se purga, cea sul şi mâncarea/ ^cari n convin mai bine, dupeoccupatiunilej \sele. Obosâla purgatiunei lund annulată k ^prin elfectuTbunei alimentatiuni, les-^ .ne se hotăraşce cineva a repeta . ^purgativul ori de cate ori este ^ trebuinţă. ^ 5 P. şi 2F. 50 J3oalele Stomacul I DIGEST10N1 GRELE PRAFURI şi PASTIL1 PATERSO] On Biswuth şl Magnesiă Diplomă de merit la expoti[ia din fi Aceste Prafuri şi aceste Pastile antiacil digestive vindecă boalele stomacului, lipsi apetit digestiunile grele, aerimile, versţg dări afară, colice; ele regularieeaiă fun stomacului şi a intestinelor. Adli.DETHAN, farmacFob St-Denis.90, şi in prim. farmacii din Francia şi stram A secere pe etichete timbrul guverhnl semnătura J. FAVARD — Prafuri 5 fr.—Paştii franco.fer. 25' ALLlYlLiN'l AL COBULOR Pentiu a fortifica copii şi persoanele ^ slabe de pept , de stomac sau atinse de l gâlbinare, de anemie cel mai bun şi ^ cea mai agreabilă mUncareeste RacA-liout (le Arttbe, aliment nutritiv şi j reconstiluant, preparat de IMumrre- , uter d.n Paris. (\ se feri de con-faceri. ' Ot posit lu Romania laprinciualele f»r ■ FAYARD^BLĂtN CC. -a: contra reumatismelor, catarelor, du renlor, rănilor, bătăturilor Ia piciore arsurilor,etc. Deposit centraal la Paris, rue Neave-St.-Merri, 40, şi io toate farmaciele. APĂ TONICĂ DICQUEMARE CHIMIST ROUEN (Fh.ncu Orăbast* creecore» părului, tmpadţcă d»-coloratiunM ai i redă viată. Pommada Epidermala ANTIPELLICULARl Opreice cădaraa părului. — Distruge mătreU. — Astămpără mlncă- rimtle. Se pitesc în Iile Catete cete bune de Parfumerie. ÂSOSIT (‘eruiiilâ pe i* scânduri Pr^ iută eu lac, i;l1 caţiune Engfl ■ ■ 'i ■ Depou general ia Magasinul dp 1 ato8o T) o M001ANU. in ■ licatesc D. Ct. Hotel Broft. Tipografia N. Miulescu, sala Theatrului BosseL