'•iCURI 13 APRILIE 1883 Axlinini^trafla, Calea "Victoi’iei Nr. 32. ANUL AL VIII—No. 83 abonamentele ţara, pe an , pe 6 Innî. pe 3 Innî. toreinâtate pc an 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei Ljnteie se priimesc la Administraţie. jutală 10 bani nnmăru iiricte 15 bani număra TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII L-inia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame paj.. III .... 1 50 » . II .... 2 50 * Aventurile ţji inserţiile se primeBC Rncnreştî , la Administraţia ziarului ii Vlena, Ia biurourile de anunţuri Heinrit Sclialek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-steiu 2;—rarlg, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn ge primei Manuscrisele noimprlmale ge ari). (RUMIRE ELECTORALA li ne, Mercurl, 13 curent, se ine o intrunire electorală la I.' seara in sala Bossel pense discuta asupra candida-ile propus in noile alegeri, pgetorii colegiului I şi II rugaţi a lua parte la această ture. OQvocarea colegiilor electorale ‘giele electorale pentru alegerea feţilor şi senatorilor viitoarelor iri legiuitoare, sunt covocate iiuea şi la tcrmenile de mai Pentru deputaţi Cgiul I, in zioa de 20 Aprilie egiul II, in zioa de 22 Aprilie agilii III, in zioa de 24 Aprilie jogiul iV, in zioa de 20 Aprilie [zilele a°- IO şi 11 Aprilie se a:egf“ delegaţii colegiului IV, »rm a 00 din legea electorală. Pentru senatori deginl I, la 28 Aprilie, liegiul II. la 30 Aprilie. Jegiurile universităţilor din Bncu-şi Iaşi, la 2 Maiu. unările legiuitoare sunt convo-pentru ziua de 10 Maiu viitor. iragem din legea pentru inter-rea legii electorale din 1866 şi u garantarea libertăţii alegerilor toarele două articole : h*t. 20. La articolul 63 se !>gă următoarele alineate : joţi agenţii administrativi pre-prefecţii şi toţi impiegaţii icturelor, subprefeeţii şi toţi legaţii subprefecturelor, şefii poliţie şi toţi agenţii poliţie-toţi procurorii şi judecă-de instrucţie, având dreptul . vota, conform art. 17, ei or putea vota de căt a doua .c la orele 2 pănă la 4, şi ' or remănea in sala de alei decăt pe timpul necesar • ru a se da votul. )ţi aceşti impiegaţi nu vor -a sta nici in sala de alegere, imprejurul localelor de a-jri. rt 23. Se adaogă la titlul P legii electorale următorul f1]'ol final : •rice funcţionar administrativ judecătoresc de orice grad a ingera in alegerea dcputa-sau a senatorilor, avend a cuta asupra alegătorilor prin iune sau ameninţări de orice natură, se va condamna la in-chisoare de la 2 luni pănă la un an şi la destituire, pierzând pentru 3 ani dreptul de-a mai putea ocupa vre-o funcţiune publică. Dacă această inferenţă se va r*» ) traduce prin fapte de violenţă, precum sequcsţrarea alegătorului sau a candidatului, faptă* tinzând a opri sau a strica alegerea, se va condamna la ineliisoare de 6 luni pănă la 2 ani şi la pierderea dreptului pentru totdeuna de-a ocupa vre-o funcţiune publică. Ordinele superiorului nu vor putea servi nici de scuză nici de circumstanţe atenuante ale culpabilităţii. Aceste ordine constatate vor servi a proba complicitatea intre superior şi inferior. După articolele aceste, combinate cu legea de responsabilitate ministerială, vinele comise, in înţelesul lor nu se prescriu. Prescripţinnea începe-abia din momentul, in care ministerial sub care ele s'a comis, a căzut de la putere. Iată ceea ce aducem a-miute atăt alegătorilor, rugaţi să dea cea mai mare atenţiune acestor lucruri ; căt şi agenţilor administrativi, cari ar simţi înclinarea de-a călca legea. Bucureşti, 12 Aprilie 1883 Lupta cea mai dificilă este contra imposturei, căci ea este sfruntată şi vine să te lovească cu ceea ce nu este faptă sau vorbă a ta, pe cănd îşi apropriază fapta sau vorba ta frumoasă. Trebue să o constatăm aceasta ori-de-căte-ori vino să vorbească in public d-nii Rosetti-Brătianu, sau scrie jurnalul Romanul, şi cu atăta mai mult astăzi cănd avem să vorbim despre întrunirea de duminică, de la Ateneu, provocată de către d. 0. A. Rosetti. Reversibilul nostru patriot, reîntors din amara străinătate, unde a mâncat numai fiere şi a înghiţit venin, adună un public de colegiul III şi IV ca să-l pună să judece despre soarta colegielor I şi II. a căror desfiinţare a hotărăt'o domnia sa şi cu frate-seu de cruce, primul ministru Ion Brătianu. Vorbitu-i-a „cinstit,-1 onorabilul şef de liberali-naţiouali şi putut a s'o facă, călcăndu-şi vechia deprindere, in care a îmbătrânit şi s a perfecţionat prea mult? Negreşit că nu. Şi dovada este că, pc cănd pretinde că, prin revisuirea Coustituţiu-nii. propusă (le către domnia sa singur respunde la o necesitate simţită de către insişi alegătorii colegielor I şi II, cari ar cerc ei insişi desfiinţarea colegielor lor, pentru că d-nii Rosetti-Brătianu lc-a arătat corupte, se adresează la alegătorii colegiului III şi IV spre a le vorbi de corupţiunea ziselor colegie şi ale cere aprobarea. Nu este credem spirit căt de mărginit, care să nu înţeleagă datoria ce avea acest om să vină dinaintea colegielor I şi II spre a le pomeni de corupţiuno şi a le cere aplause, mai cu scamă cănd pretinde că ăn-săşi aceste colegii sau condamnat pe sine-le şi sunt gata a sc sacrifica spre glorificarea cuvcntului ro-setto-brătienesc, după exemplul sclavilor ce 'şi dau moartea spre a înălţa numele Cesarului. Cum de n'a făcut dar d. C. A. Rosetti o intrunire de alegători din ântăiul şi al doilia colegiu, luaţi dupe listele pentru Senat şi pentru Cameră şi invitaţi cu carte de intrare, ca să fie sigur neamestecul ? Evident pentru că a fost bine pătruns că n'ar fi putut spune, neliui-duit, toate minciunile ce le poate spune publicului roşu din cele duoă clase fără avere, care. in partea lor cea mai mare, sunt cu deserverşire neştiutoare de lucruri şi fără interes de a scruta vorbele oratorului. Cum oare ar fi putut d. C. A. Rosetti să vorbească dinaintea acestor duoă colegii despre corupţiunea lor fără ca ele să nu-I lmiduiască pentru cutezanţa d a se constitui in acnsa-tor din coruplor mărturit ce este ? Dreapta judecată nici-odată n'a deosebit pe eoruptor de către corupt şi mai aspră pedepsă se cuvine celui d’ăntăiu ca autor principal de căt pentru cel d'al du oii ea. A-l vedea pe d. C. A. Rosetti acum, după ce a usat de coruptiune, aducăndu-şi aminte că este o virtute care cere resbunare , care reclamă pedepsirea cu desfiinţare a colegielor I şi II, pentru că domnia sa şi frate său de cruce Ion, au găsit intr’enscle căţi-va coruptibili, este a'l constata trecut dc limita raţiunii. Noi nu am negat şi nici vom nega că unii dintre alegătorii colegielor I şi II sunt dispuşi să-şi specule votul; dar aceasta nu face regula generală, şi nici nu este o miseriă propria numai colegielor I şi II, cănd este ştiut că clasele de jos sunt şi mai rău, şi că pretutindeni, cu doi-trei franci de individ, i se cumpără votul mai sigur de precum s'ar putea face cu alegătorul colegiului I şi II. Regula generală este că alegătorul, ori-carc ar fi, ori in care colegiu ar compta, fie in cel mai de sus fie in cel mai de jos, nn ’şi are de ven-zarc votul seu : că in majoritatea lor, — considerată aceasta in adevărata ei expresiune — toate colegieie sunt morale şi oneste. Dar ce le face să devină contrariul ? Impietarca guvernelor asupra conştiinţei alegătorului, încercarea lor de a lua cu asalt voinţa naţională in scopul dc a se sustrage dc la controlul ei real. Şi cănd asemenea guverne sunt in gradul de necumpătare in care vedem guvernul pretins Liberal, atunci mijloacele de corupţiune se o- xcrcită pe o scară intinsâ şi se pun la aspră cercare toate conştiinţele. Corupţiunea decurge deci numai de la guvern. Acesta o exercită pentru ca să fie alegătorii corupţi ; in-tr’alt tel nu ar putea fi unul măcar corupt. Dar nu este numai acest singur lucru care asigură guvernului succesul intr un colegiu dintre cele două d ântăiu. Daca ar fi săsc rezime el mimai pe ce poate trage prin corupţiune dintre alegătorii colegielor I şi 11, de sigur că slabe foloase ar dobândi. E falsificarea colegielor I şi II, prin care ajunge la scop. El introduce prin fraudă alegători cari n'au adevăratul cens. profitând de indiferenţa iu care ordinarmente se văd alegătorii la formarea listelor electorali. Acestea sunt adevărurile cele mari, acelea cari combat pornirea revizionistă a d-lor Rosetti-Brătianu, şi cu părere de rău pentru colegiul III, jcare poartă ponosul de colegiu al inteligenţei, constatăm că el nu le-a ştiut, căci intr'alt fel nu ar fi lăsat pe d. 0. A. Rosetti să elcfetească colegieie 1 şi II. nici a,r fi aplaudat la acusările de corupţiune pe ănsnşi co-ruptorul, pe acela care, cu sfrunta rea’i cunoscută condamnă in alţii fapta sa proprie. Ne am mărginit pentru astăzi apveţia vorbirea de duminică a d-lui C. A. Rosetti numai ca punct de plecare. Căt pentru a-i cerceta şi argumentele ce le aduce in contra 0-positiunei, care combate propunerea sa şi a guvernului, despre acelea ne vom ocupa in minierul următor, căci intr'adevăr, pe cănd nici intr'un chip conducătorul Roşiilor nu isbuteşte a justifica pornirea lor rivisionistă, in acelaşi timp ne face preţioase mărtu-riri a scopului ce-1 urmăreşte, de a lovi proprietatea cea mare, de a scădea din greutate, de a o supune la o nouă împărţire, şi do a întrona imperiul guvernului necontrolat, rezi-mat pe gloatele brute ce n'au conştiinţă de lucrul public. ŞTIRI TELEGRAFICE Constiintinopol, 22 Aprilie.—Principele Alexandru al Bulgariei a plecat ieri la A-thena, după ce a fost primit in audienţa de către Sultanu. D. Zorii, inspector german in vămile turceşti, a murit d'un atac do apopleexie. Roma, 22 Aprilie. —Cardinal Antieima-tliei a murit. • Roma. 22 Aprilie. —Se telograliaza din Londra către Agenţia Ştefani ca puterile Comisiuni Dunărene expirând la 24 Aprilie, Puterile au (ost invitato se le prelungească până după schimbarea ratificaţiuni-lor tratatului din Londra. Regina Serbiei e aşteptată in curind la Florenţa. Londra, 28 Aprilie. —Se telegrafiază do la Cairo câtre „Standard11 că o telegramă a maiorului Hics, comandantul corpului de expediţie trimes in contra falşului profet in Sudan asigură că a bătut pe insurgon- j ţi, dar că lipsindu-’i proviziuni pentru trupe a fost nevoit sa se intoarcă spre Car-tum. Lordul Dufferin va pleca la 1 Maiu la Constantinopol. Constantinopol. 23 Aprilie.—Ca să n’a-jungă la Atena in septâmâna mare, prinţul Alexandru al Bulgariei a plecat la la-fa, pe yalitul „Izzedin“, de la Iafa se va duce la lerusalism, unde va petreco septâmâna mare apoi se va duce la Atena. 2 m fornmţiii ni Iată lista candidaţilor opoziţinnii unite din Iaşi: „Pentru Cameră : Colegiul I. „L. Catargiu : colegiul II, „M Cogălniceanu colegiul III, „V. Pogor, G. Mârzescu, T. Ciupercescu, D. Tăcu.11 (Pentru col. IV nu s’a fixat incă).—„Pentru Senat : Colegiul 1. „N. Drossu: colegiul II, „Diniitrie Angliei.11 Academia română va da pentru anul viitor următoarele premii: 1. Marele premiu Năsturel de 12,000 lei, pentru cartea cea mai bine scrisă care se va publica in cursul anului. 2. Premiul Eliade de 5.000 lei. pentru cea mai bună şi mai bogată colecţie de arii populare naţionale. 3. Premiul Lazărde 5.000 lei pentru cea mai bună carte ştiinţifică ce \a eşi in cursul anului. CRONICA I). medic inspector general doctorul Caro! Davila s'a numit şei al circumscripţiu-nei corpului II de armata. D. medic inspector general doctorul Iu-liu Teodori este numit şef al circumscnj.>-ţiunei corpului III şi IV de armată. * Medie inspector general la circumscrip-ţiunea corpului I de armată şi divisiunei Dobrogea e numit d. doctor Fotino Andrelele, cel mai vechiu in grad de medic de corp de armată. * Locuitorul Gheorghe Neaţa Mustâţeadin comuna Blinaci, judeţul Argeş, a omorât pe un alt locuitor tot din acea comună numit Nicolae Bărzanu, lovindu'l cu păru in cap, cu ocasiunea certei ce avusese pentru nişte pruni. Caşul s’a comunicat parchetului. Meetingul politic OPOSIŢIUNI- UNITE Ţinut %n oraşul Iaşi in ziua de 2f> Martie 1883 Domnilor mei, ia să ne întrebăm acum pentru ce şi cum să cere revizuirea Con-stituţiunei ? Pentru ori cine cercetează impregiurări-le in mijiocul cârora se unelteşte aceasta revizuire, ea nu este decăt o lovitură de Stat deghizată. Guvernul actual încă de la 1868 a arătat câ pentru densul el are şanse pentru toate lovirile de Stat. In adevfir. aduccţi-ve aminte că in proiectul de responsabilitate ministerială, înfăţişai de densul atunci, esista un articol care zice : câ ministrul care in interesul ţerei a călcat legile nu poate fi pedepsit ! Eu care, pentru o cestiune mare, pentru deslegarea cestiunei sociale mi-am pus ştreangul in gat şi am făcut lovirea do Stat de la 2 Maiu ; eu, pricepeţi foarte bine, câ aşi fi dator, prin trecutul meu să TrMPUL / scuz d-lui Brătianu o lovire de Stat ! Dar pentru ce s’ar face astăzi o lovire de Stat şi ineă nu o lovire de Stat francă, unde sevârşitorul ei işi espune capul, dar o lo vire de Stat ruşinoasă, făţarnică, fariseea nă? (Aplause uuanime) ! Pentru ce d. Bratianu voieşte să strice eolegiele, să concentreze iarăşi sufragiul universal in măi nele guvernului ? Care cestiune naţională socială pentru resolvarea ei reclamă con centrarea tuturor puterilor Statului in mă nele unui dictator ?—Ce resbel voeşte a face ? Ce provincie să iea peste Carpaţi, peste Dunărea, ori peste Prut, şi să teme ca Poporul Român nu ’l va urma ; şi dar d. Brătianu ţine şi voeşte să aibă gloria de a fi inzestrat ţara aceasta cu o nouă provincie ? Chiar fără voia parlamontului aceasta voeşte? Sau mai bine judecănd, voieşte d-sa să ucidă ori ce independenţa in eolegiele electorale ? Eu impărtăşesc această de pe urmă opiniune : voieşte dictatura spre a se menţine la putere, căci căt se atinge de ineercări de provincii străine, d. Brătianu nici a dat, nici va da, vre-o dată un singur palmac de pământ României ! Merg mai departe cu intrebările mele , care cestiune socială are d. Brătianu să mai reguleze? Poate o nouă lege rurală ! Dar in această privinţă d-sa protestează tot d'a una că este conservator, şi are dreptate, căci d-sa ştie bine că chiar de ar fi singur stăpăuitor nu numai de fapt, dar şi de nume, cănd ar fi chiar rege, chiar Cesar, n’ar putea să mai aducă din nou pe tapet cestiunea proprietâţei, care chiar de Constituţiunea din 1866 s’a declarat sfârşită pentru vecii-vecilor !.... Apoi, prin prefacerea Constituţiei ce are să dea ţârei, sau mai bine zicând ce are sâ-i iea ? La aceasta a respuns d. Lahovari foarte bine. D Brătianu voieşte să ne iea Dunărea, voeşte de la viitoarea cameră să dobândească Carta albă in resolvarea acestei cestiuni. In adevăr, D-sa ştie că un tractat European, chiar cănd remăne in nelucrare tot tractat este ; precum şi ori care din Dv. cănd are in buzunar o trată chiar de la un datornic fără avere, ştie că totuşi trata n’a perdut nimic din valoarea sa.— Aşa este şi cu tractatele internaţionale Austria prin tractatele de la Londra şi Berlin are dreptul câştigat să spargă ea Porţile de fer ! Ei bine ! sunt 12 ani de atunci şi Austria n’a spart macar o piatră din ele, dar dreptul ’l are. Tot ast-fel puterile Europei au hotărât cu subscrierea lor ca Austria sa participe in comisiunea mixtă ca Stat ţermurean şi cu drept de Preşedenţie. In adevăr, nu s’a hotărât cine să esecute rostirea tratatului. Deci Austria nu ne va esecuta, insă Austria are dobândit tractatul, mulţămită gre-şelelor noastre, carii n’arn ştiut să prevenim incheerea acestui tractat. Şi dar, ameninţările de resistenţâ rostite cu atâta emfază de d. Brătianu, permiteţi-mi să vâ zic că ele sunt ridicole 1 Aşa dar să nu punem prea mult temeiu in această resisten-ţâ ? Ea se va sfirşi ca şi resistenţâ D-sale la cedarea Basarabiei. Iscusinţă ar fi de ar dobândi ca acest tractat să fie nimicit de insuşi acei cari l’au incheiat! Pute-va d. Brătianu să prefacă acest act European ? (ilaritate). Ii dau toată constituţiunea pe mană sau la picioare, dar nu’i o dau d-sale ca să aducă o alta Cameră in care să facă ceia ce v’a arătat d. Blarem-berg : că intră in cugetările sale ascunse, adecă să puie şi iscălitura României alături cu iscălitura d sale, nu pentru a refu-sa ci pentru a da. (Voci : bravo ! aplause), Eatâ pentru ce eu me ref'us de a da in mănile d-lui Brătianu revisuirea Constitu ţiunei ! In alte împrejurări, sub un alt ministeriu, poate dacă aş mai trăi vre-o 20 ani, aş fi revisionist, şi incă de la alfa la omega ! Dar astăzi nu sunt revisionist şi nu sfâtuesc pe nimenia ca sij fie!... (bravo)... Revisioniştii strigă şi guvernul in capul lor strigă că colegiul I. şi II sunt servile, sunt conrupte ! şi că contopindu-le se pot moralisa. Curioasă afirmaţiune ! dar cine le-a corupt, cine le a aservit ? Defectele legei ? Nu ! Causa, domnilor, este că s’a ridicat corupţiunea la inâlţimea unei maxime de stat. De aceia, prceum in timpul persecuţiu-nilor creştine, acei cari se luptau pentru religiune deveniau martiri, şi noi ’i numim sfinţi, tot aseminea trebue se numim şi pe d-voastre carii aţi ştiut a resista şi resis-taţi la toate încercările, la toate ispitele, la toate mişeliele, la cari sunteţi espuşi chiar cu preţul bunurilor şi chiar cu pre-ul vieţei domnie-voastre. In adevăr nimic nu i-a fost cruţat pentru a intimida, pentru a conrupe caracterului şi independenţa alegătorilor, Pănâ şi pitacurile de boerii le-au intro dus acest guvern al democraţiei, prefâcăn-dule in patente de decoraţiuni. (Aplause) Aţi văzut cum, in ajunul plecărei Regelui, Monitorul Statului mai multe zile nu ş'au umplut coloanele sale decât cu citarea numelor „fericiţilor aserviţi," adecă decoraţi ! Aşa intre aceşti noi cruciaţi figurează nu mai puţin de căt 240 sfinţi părinţi. (A-plause, ilaritate). Eu care am toarte multe decoraţiuni, vâ mărturisesc că astăzi aspir la o nouă dis-tincţiune, acea de a nu fi decorat. ierg mai departe in cercetarea scopurilor şi mijloacelor revizuirei Constitu-ţiunei ! La 1864, cănd am făcut lovitura de stat, care erau puterile ce erau concentrate in mâna mea? Aveam un prefect şi un şef de gendarmi ; nu aveam măcar procurori. D-nul Cantacuzin, in contra căruia ne-am sculat la 1876, avea zece mii de amploiaţi mai puţin de căt d-nul Brătianu. Şi totuşi, noi la Mazar-Paşa am zis că vom lucra spre a sfărâma centralisarea. Cum am rea-lisat această îndatorire ? Am sporit pot zice indoit numărul funcţionarilor ce erau in 1875! Astăzi am dat in măna guvernului putem zice, chiar resuflarea fie-câruia din noi; ’i am dat Regia Monopolului tutunuri lor—peste 4000 de funcţionari şi detailişti cari şi aceştia sunt tot servii guvernului. Sub cuvânt că emancipăm ţara de dominaţi-unea streină, am rescumpârat drumurile de fier şi le-am pus sub o administraţie românească, aşa numită regală; dar că ne-am emancipat de streini nici poate fi vorbă : căci, pe cănd sub administraţia străină statul garanta numai un plus de venituri, o sumă oare care anuală, astăzi am dat iscălitura noastră sub milioane de hărţii, care cea mai mare parte se află in Germania, şi n’are de căt să voiască a ne face un râu marele om de stat al Germaniei ; el va lovi de o scădere foarte mare aceste hârtii, şi ast-fel va aduce ori-cănd va vroi ruina noastră, o stare de lucruri mult mai periculoasă de căt atunci cănd ne silea să dăm câteva milioane spre împăcarea conflictului cu acţionarii lui Strusberg. Aceia ce insă am câştigat in realitate este, că prin rescumpărarea căilor ferate, am prefăcut alţi patru mii de alegători in patru mii de funcţionari. Au mai venit pe urmă regia băuturilor spirtoase, banca naţională, creditele agrico le, toate aceste concentrate in mâna guver nului şi resultatul final este că armata biu-rocraţiei s’a sporit cu cel puţin zece mii de cetăţeni funcţionari cu zece mii de alegători robiţi vroinţei d-lui Brătianu. Aşa, astăzi este un caz estraordinar, este a pune măna pe păsări mâestrede a găsi chiar in colegiul I alegători independenţi, adica cari să nu fie funcţionari. Chiar iu leagănul liberalismului, la Piteşti, ce vedem oare ? Din 50 de alegători din colegiul I la o ultimă alegere senatorială, s’au înfăţişat două zeci şi doi de funcţionari şi mai având ca rest, rude şi clienţi ! (ilaritate). Apoi, constituţiunea care a creat colegi ul I, este ea vinovată dacă azi in acest colegiu întâlnim atâtea voturi de mai inainte robite guvernului ? Este vinovată Constituţiunea că noi cănd mergem la alegere nu ne mai găsim in faţă cu alegătoii, liberi pe conştiinţa, liberi pe voinţa lor, ci ne găsim in faţă cu funcţionari robi ai guvernului, supraveghiaţi unii de alţii in darea voturilor? Este constituţiunea vinovată, cănd un insolent prefect a cutezat in faţa mai multor cetăţeni, să declare că are a plăti o datorie cătră Cogălniceanu, făcâudu-1 să cadă in cutare colegiu cu 150 voturi ? Este cou-stituţiunea, este legea electorală vinovată, cănd până şi procesele astăzi se hotărâse numai după culoarea politică a litiganţilor ? (Aplaude). Eu am combătut pe d. Lahovari cănd era ministru, ’l acusam că era violent ; azi sunt avocaţi din cei mai roşi, şi tot odată din cei mai diştinşi, cari au francii aţa să spună că sub singurul minister al d-lui Lahovari, magistratura a fost la inâlţimea ei. (Aplause prelungite). Aveţi d-voastre cunoştinţă că in Moldova sunt tribunale unde preşedintele nu cutează să se ducă la tribunal să dea drep tatea mai inainte de a face vizită unui militar a tot puternic? (Sensaţie)., O voce. Noul General Pilat. Altă voce. Căpitanul din noaptea de 11 Fevruarie. D. M. Cogălniceanu. Aveţi dv. cunoştinţă că este uu alt judeţ, unde un prefect a împins insolenţa, pănă a'şi pune cabinetul alăture cu camera de chibzuire a tribunalului, pentru ca să spioneze mai bine opi-niunile intime ale judecătorilor ? (Aplause) Aveţi cunoştinţă că un advocat, aparţinând partidului aşa numit liberal şi naţional, in plină şedinţă a rugat pe preşedintele unui tribunal să bine-voiască a face să se închidă oare care uşă a sus zisului cabinet pre-fectorial, fiind că de acolo bătea un vânt ne priincios? (Aplause). Pac apel la ieşeni să spună dacă intr’un proces ce am avut aici, administraţiuuea n’a avut cinismul să trimeatâ pe un comisar de poliţie in plină uniformă ca să facă poliţie in sala de audienţă, dată după legi numai preşedintelui, că tot acolo a trimes stenograful primăriei să reproducă cuvintele mele şi a trebuit ca să’l depărteze, să in tei vie advocatul pârţei adverse, care avea mai mare temere de publicitatea procesului de căt eu ? (Aplause). Ei bine, toate acestea se fac din causa colegiului I-iu sau şi al Il-lea? Şi acum ca să se justifice uciderea ce se pregăteşte elementelor independente din aceste colegii, d-nii revizionişti se fac apărătorii acestor colegii, zicând că vor să le scape de corupţiunea şi de imoralitatea actuală ! ! Apoi, dacă colegiul I-iu este deja infectat de inspectorii băuturilor spirtoase şi de tutunuri, de prefecţi, de judecători, de comisari la bănci şi institute de credit, mai putem crede d-lor, că va putea fi purificat câDd i se vor adaoga subprefecţi, judecători de ocoale, sub-revizori de tutunuri, perceptori, controlori financiari şi toată acea mulţime de fuucţionari sub-alterni, cari astăzi au copleşit in majoritate colegiul al Il-lea din toată ţara şi cari n’au altă conştiinţă de cât a asculta orbeşte de prefect ? Apoi, ast-fel d-nii revizionişti iuţeleg a moraliza eolegiele electorale şi a asigura independenţa votului ? Dar de când corupţiunea celor mai bogaţi întrunită cu corupţiunea celor mai puţin bogaţi in avere, dar mai mulţi prin numâr, poate să ucidă putregaiul şi servilismul, şi să rădice caracterul şi onestitatea ? Dar aci este o minciună odioasă, nu e aci nici doriuţa de a rădica caracterele alegătorilor, nici dorinţa de a se infâţişa i-naintea ţârei ca părinţii moralităţii publice, care impinge pe guvern a cere revizuirea Constituţiunei, ci este curat experienţa ce au făcut, că in starea actuală de lucruri totuşi se mai găsesc incă simţi mente independente, caractere virile, oameni de luptă: ori aceia cari au luat parte la luptele noastre naţionale de mai nainte, ori fii acelora; aceasta o ştiu d-lor prin propria lor espe-rienţâ, câştigată atunci cănd noi am restur-nat pe Lascar Catargi; l'am resturnat prin elementele independente ale Senatului, atunci când nu in Camera deputaţilor, ci in Senat a ajuns a fi ales insuşi duşmanul Senatului D. C. A. Rosetti. Iată cauza adevărată peutru care voiesc d-lor să modifice legea electorală, să sfărâme colegiul I. Aceasta le-am spus’o şi in faţă; eu in plină şedinţă a Camerei le-am zis: vă dau tot, chiar dictatura, sunt om de acţiune şi pentru o ideie mare care a’şi crede-o bună pentru ţara mea, aşi pune in rizic chiar numele meu! nu mai ţara să scape! Dar ce scăpaţi ? Ce daţi ţârei? Nimic. N’ai nimic mare, inalt dinainte-ţi! Causa revisuirei d-tale, d-le Bratiane, este mi se pare, numai că te-ai deprins cu puterea, şi’ţi vine greu să te lipseşti de dânsa. Te-am urcat acolo: Ion Ghica, Vernescu, eu şi alţii, şi acum te-ai identificat cu această putere. ’Ţi place ca şase luni pe an să te scobori de la Florica in Bucureşti, să vorbeşti cuvinte multe şi frumoase in Ca rnerâ şi in Senat, ear alte şase luni să te întorci şi să te odihneşti la Fiorica. Astfel cu un asemenea traiu faci admiuistraţi-une ? Ce abusuri ai descoperit şi ai reprimat d ta insuşi? îmbunătăţirile d-tale consistă iu a lua pe cei mai corupţ' dintre Prefecţi, pe cari ’i destitueşti singur d-ta. şi 'i prefaci iu inspectori administrativi ? Ştii că aceasta nu poate dura mult. Nemul-ţumirele sunt generale 1 spre a le iulătura atrăgând atenţiunea publică aaupra revisuirei Constituţiunei, speri că aceasta va face se uita neajunsurile materiale ? Te inşeli şi aici. (Aplause numeroase). Acum, d lor, după ce v’am arătat motivele miserabile care conduc pe guvernanţi la această pretinsă revizuire, suntem in drept a ne iutreba: UDde se va opri această revizuire, căci d-lor nu ne-o spun in mod leal. Mârgini-se-va ea la unirea colegiului al II lea cu colegiul I ? la schimbarea titlului de Domn in acela de Rege ? la crearea Consiliului de Stat ? la cumpărarea de noue conştiinţi ? la diurna Senatorilor ? Onor. Costachi Rosetti e mai franc, şi chiar din ineeput nu primeşte paliative. A vezut că s’a compus un fel de comitet e-lectorfl unde figurează mulţi din aceia carii au iscălit jalba de la Iaşi, cari sunt pentru toate jumătăţile de măsuri, un Comitet electoral la care participă şi Beizadea Mitică Ghica, care a justificat sprijinul ce dă Guvernului actual sub cuvânt că d. Brătianu e astăzi singurul om in stare de a putea să apere ţara de ideile socialiste. Mi se pare că tot cu aceste cuvinte a justifi cat şi sprijinul ce a dat guvernului d-lui Lascar Catargiu! Dar mi se pare că aci bună sa credinţă este iuşelată. Iu adevăr dv. aţi văzut ce vâ spune un alt manifest iscălit de un ţăran de contrabandă Schilleu, care nu se sfieşte a promite ţăranilor cS dacă ’1 vor mai trimele in Cameră, va face o nouă legă in privinţa izlazurilor, cel puţin aşa o afirmă ziarele. Acelaşi ţăran de contrabandă cutrierâ judeţele şi comunele iu flacără pasiunele populare sub protecţiu-nea d-lui Ioan Brâianu, pe care ’l laudă Beizadea Mitică ca omul destinat să scape ţara de ideile subversive. Acest ţăran de contrabandă este una din acele lipitori de sate care iu viaţa lor n’au făcut clacă, şi care pentru uu napoleon ce împrumută ia şapte cu dobândă. Notari şi primari, subprefecţi chiar sunt la ordinile sale, până şi preoţii ii ies cu crucea inainte! Aceste toate sub ochii admiuistraţiunei. Apoi scrisorile in contra proprietâţei răspândite cu miile in ţară; apoi nihilismul care s’a intins de-alungnl fruntarielor noastre; toate—aceste principele Dimitrie Ghica nu le vede, ci crede câ trebue să sprijine pe d. Brătianu, pentru că numai dânsul singur este care poate să scape ţara de socialişti, uitând că d. Brătianu a luat pe doctorul Russel din Piteşti şi ni Ta adus plocon in Iaşi. Ei bine, domnilor ! toate acestea ne conduc la resoluţiune de a fi „contra revisuirei ! Dar, zic unii îevisionişti că vor vota pentru revisuirea constituţiunei, dar nu se vor atinge de basele legei electorale. Cu asemene reticenţe ei cred a atrage încrederea alegătorilor din colegiile I şi al II-le ; şi cu durere constat câ au şi isbutit a a trage in capcană unele judeţe, care altă da tă au dat dovezi de bărbăţie şi de carac ter; le plâng pentru câ au să fie înşelate de aceşti oameni care in Camera trecută n’au pus aceste restricţiuni când s’au de clarat revisionişti; li este cunoscut că scopul principal al revisiunei atât al guvernului cât şi al majorităţii este tocmai de reforma legea electorală. In adevâr dacă nu reformează legea electorală, mai este necesitate de a se revisui in altele Constituţiunea ? Mai este necesitate să se con voace o constituantă pentru ca să schimbăm numele de Domn in acel de Re Noi serbăm in tot anul acest titlu de la proclamarea regatului şi nimene nu s’a ră dicat să zică câ schimbarea făcută in titlul suveranului nostru e o călcare a Constituţiei. Se mai cere un consiliu de stat. A mai fost şi s’a desfiinţat, sub cuvânt câ consiliul de stat ’şi intinsose atribuţiunile până a se amesteca şi in afacerile justiţiei. Constituţiunea din 1866, a desfiinţat consiliul de stat, tocmai in privinţa acestui atribut. Astăzi uu se mai cere restatorui-cirea consiliului de stat având misiunea de a judeca contenciosul. Aşajfiind, noul con siliu de stat n’ar avea alta misiune de căt de a elabora proiectele de legi. Dar cine opreşte pe guvern ca, in loc da numele de consiliul de stat, să denumiascâ noul corp comisiunea pentru elaborarea legilor, şi atunci n’ar mai fi nevoie de a modifica constituţiunea. Aşa dar, ţinta vederatâ pentru reînfiinţarea consiliului de stat nu este de cât de a spori numărul funcţionarilor! Se mai cere să dăm senatorilor diurnă, slavă Domnului! guvernul actual nu le-a dat diurnă, dar le-a dat ceva mai mult : le-au dat ori-ce au cerut. Guvernul chiar, după ce continuau de a fi senatori, continua incă alte favoruri. Alaltăeri eram iu drumul de f r, şi m’arn trezit cu câţi va ex senatori astăzi simpli „cetăţeni," cari călătoresc cu „cărţi senatoriale de liber parcurs..." 1 Apoi senatorii chiar după mi senatorială, se cred in drept de i cia de asemenea mijloace de câştig au trebuinţă de diurnă ? (bravo 1 Se mai propune desfiinţarea gardt 1 când după insâşi legea gardei c menţionată de constituţiune avem i să modificăm, să desarmâm garda: lâ, avem dreptul s’o dăm chiar Mi de resbel; vâ intreb, pentru asem cruri de al doilea ordin avem treli revisuim noi constituţiunea ? Cred. niile-voastre că acestea sunt moţi i tul de serioase pentru a vâ detei aruncăm in ţară acest mâr de d Trebuie sa fie cineva mai mult de ii ca să creadă câ aceste prefaceri ne te necesiteazâ revisiunea constitu Ba am vâznt şi un act subscris d. mâr de revizionişti, prin care aceşti se leagă pe onoare a nu face in j ţiune alte modificări de cât celfea sus, ba incă arată chiar şi textul modifu-aţiuni. Acest angajament in aminte de biletul-angajament ce Xinon de Lenclos ’l da-e amantul! cai e tocmai când ’şi calea angajamr când striga: ah ! le beau billet qu’i tre. Un asemenea angajament T ar de la revisionişti ! Ei ’l vor ţinea ceiaşi bună credinţă, precum vestit* ’şi ţinu jurământul dat lui Lachâtrr păzi credinţă ! Uita incă D-lor un lucru, câ propunerei de revisuire este D. O setti, şi că D-lui la vrâsta înaintata re se află are numai o carte de câ negreşit această carte nu va fi a face o revisuire ermafrodită in se» derilor D-lui Dimitrie Ghica. (aplan ritate). D-lor, ertaţimi acum să vorbesc cestiuni moldoveneşti, şi ca moldvea sunt fericit că cei mai iluştrii dintre teni sunt aice ca să vază, dacă pil noastre sunt întemeiate sau ba. Am zis la inceputul vorbirei mele la alegerea Colonelului A. Cuza de ' de cătră adunarea din Muntenia, ab act politic destinat a alimenta Unirei venirea in corpore a Domniei-Voastr ne ducem adesea la Bucureşti, fiind, concentrate toate autorităţile, toate sele, pot zice, insăşi respiraţiunea nâ, atât de mare este centralisaţiuneaj ne sdrobeşte ; nimenea insă nu vine i< Bucureşti aice de peste Milcov. Dăuna avut despre aceasta un dureros esem Ministru al justiţiei prin un raport G cătră Domn stigmatisează pe un mag din Bucureşti atribuindu i fapte puţin recte,"ea sa nu zic nedemne; apoijj ce le enumera, acesta insuşi recunoaţ J str I 1 de a-1 destitui Ta înaintat la ui inalt, insă s’a păzit bine de a 1 p * 3 a» i in loc mai ţa Bucureşti, ci ni Ta trimis peşcheş b (aplause). Din acest esemplu să venim a care au fost pururea cugetările genei binevoitoare, drăgălaşe, pe care d. Br nu le-a hrănit pururea pentru Moldofl Dinaintea Domnielor voastre Don* mei, vedeţi o societate mare, aleasă din te unghiurile Moldovei, ba aveţi dina» D-voastră şi chiar adversari de ai şi dacă regret ceva este, că n'arn lui sală mai mare ca să incapâ tot puni Iaşan, ca să poată intra aici ori cine fi voit pănă şi prefecţii-satrapi ai H Ion Brătianu. Dinaintea lor aşi fi tâcaj trebarea care astăzi o fac inaintea socii ţii adunată aicea: Ce se vânează in | dova de 7 ani de când d. Brătianu putere ? Ce imbunâtăţiri ni s’au dat ? dreptate ? Ce moralitate găsim noi mc venii in simţimentele generoase ale pr lui ministru pentru Moldova ? Nimica singură ideie absoarbe pe domnul Br nu: Să creeze şi in Moldova elem „roşu", care dincoace de Milcov na or uici odată. Toci. Sunt azi. D. M. Cogălniceanu. Cunosc liberali, cu conservatori, cunosc fracţionişti dincoai Milcov, nu cunosc insă „Roşi“. Dar d. J tianu, de câte ori a fost la guvern nu putut inţelege nici cu fracţiunea, nici cu l| ulii, nici cu conservatorii: a căutat a ce un partit propriu al seu, şi spre junge la aceasta, toate stăruinţele sule sist de a vâna renegaţi, apostaţi de toate partizele şi grupurile noastre plause).,. Traista cu grăunţe, cum zicea repoi şi spiritualul Manolachi Costachi i mijlocul de a ’i vâna şi astăzi. Zestrea J turor guvernelor a devenit partidul partidul Brătienesc in Moldova. £ -i ia timpul s suinelor camerilor şi îl Jiiceam parte din minister petreceam Kiiresti, căci almintrelea petrec şi că-ţt . mult in Moldova, nici odată am iLiiit de a fi ieşim. Mi-am păstrat case** 'iiiteşti şi după Unire nici le-am in-nici le-am vândut la evrei, după nenorocire au făcut mulţi din ve- Irifl «»di îali, astlel că in conducerea Statului nu a îămas mai nici un moldovean care să mai însemneze ceva ! Cum? Cănd d-lor vorbesc de 1857, strigă in tot minutul : Bravo Moldoveni ! bravo patriotism ! genţa şi sacrificiile lor ajk din ^•noştri ieşani ! Ui bine, ce văd eu in t’fe comitetele naţionale-liberale ale d-lui lîţanu infiinţate in toate unghiurile Mol-*%i N'am vâzut şi nu văd, cu căteva o-Lle escepţiuni, de cât zestrea guver-eutală, zestrea d-lui Catargiu, zestrea **1 Manolachi-Costachi, zestrea mea. Iată liotele naţionale-liberale care astăzi pre-'f,|la representa inteligenţa, independenţa, “lotisinul, moralitatea vechei Moldove ! luse). icesta a fost scopul statornic şi energic rit al d-lui Brâtianu : Să infiinţâm iu ova partidul „roşu Brătienist". bine, n’a infiinţat nimic d-sa când va , guvernul seu, aceste comitete vor fi d intâi care ca zestre guvernamentală (trece la noul guvern, şi nu se vor o-incă ele cele d’intăiu ’i vor striga : Jîrătianu !... (Bravo ! Aplause prelungite îndelung repetate). i bine domnilor mei, lăsane-vom să bătuţi, să fim biruiţi de asemenea adori ? Nici odată. Noi cei bătrâni avem rie a aduce aminte celor tineri că noi nereţe am avut a ne lupta cu alţi adori cu mult mai curagioşi şi mai teri-de cât Brâtieniştii de astăzi şi aceasta cern spre a da tineriloi esemplul energiei ţ perseverenţei in lupta ce intreprindem * tra d-lui Brâtianu ; in contra cu acest er mic din“ Piteşti, cum ’i zicea odată litrie Bolintineanu. Noi ne-am luptat cu Yogoridis, şi părintele seu bătrânul 'Yo-jdis protegiatul Sultanului , ne-am at contra comisarilor Turciei cari nu ,u „Unirea*. Ne am luptat cu represen- ii Austriei, cu diplomaticii cari nu vo-„Unirea.* Aici in Iaşi cabinetul din jna avea un consul general şi agent di:. atic foarte energic, foarte zelos, baron Bel de Lanoy. El ajunsese a concentra rănele sale toată puterea, toată influ-el pusese măna pe tipografia Statului i timpul alegerilor pentru Divanul ad-hoc ; i toate zilele se aducea listele plec-ale pentru Divanul ad-hoc ; Yogo-js iiincredinţase dreptul de a şter-pe ori-cine nu-i convmea. Aşa dar şter-pe toţi membrii Comitetului Unionist ! easta vă poate afirma şi dl. L. Catargiu. S"aveţi, Domnilor, să faceţi de cât căţi-paşi şi veţi putea visita cam lui Gheor-îeş Sturza, casa lui Hurmuzachi. Acolo s’a rislit Unirea, acolo am intreprins o lup-de săteni pentru Unire ; şi de şi acea-se făcea intr'un timp cănd libertatea ividualâ, când respectul domiciliului, cănd rtatea presei nu exista, ei bine, noi to-am biruit, de şi din inceput, nu eram jcât vr’o 15 luptători. Curănd Naţiunea reagâ a fost cu noi. Am protestat cu e igie in contra alegerilor pentru Divanul -hoc ; energia noastră a tost aşa de mâ-a â in cât Napoleon al IlI-lea a luat a-parea noastră şi ducăndu-se la AYindsor îsbutit, el şi cu regina Engliterei, de a ibândi sfărâmarea alegerilor făcute sub pre-inea Caimacanului Y'ogoridis şi a agenţilor ustriei şl Turciei. Toate aste s’au indeplinit prin inteligen-noastrâ, prin bârbaţia noastră, prin patri-ismul nostru. Nu ne-am uitat nici 1 apei-raţiuni, nici la surghiuniri ; nu ne-am lat nici chiar la ispitele de tot fe-I. Favoarea, interese, avere, tot am sa-o ficat şi astfel am făcut Unirea. (Apla-le). Ast-fel după secule ne am intrunit in 0eureşti şi am devenit cu toţii cetăţenii • relui Stat Român. Ei bine, de ce astăzi i ni se ţine samă de luptele şi de sacri-i:ile moldovenilor? De ce astăzi se face Hul spre a ne injosi şi spre a ne degrada? -I Brâtianu zicea odată d-lui Mârzescu ităndu-se la deputaţi moldovenii din ultima lamerâ : „Cura, „Dumnezeu, voi moldoveni aţi căzut aşa de gios ; afară de 7 —8 înde vă mai este inteligenţa ? Unde vă mai este energia ? Unde vă mai este patriotismul ce voi moldovenii laţi desfăşurat in 1857?“ Aceste le zicea D-l Brâtianu; ■ r ea cercetaţi ce zic despre noi clienţii -sale ; dar gazetele roşie ? Toţi n’au de it injurii pentru moldoveni ! Noi carii am .cut fapte mari, cari am dat ecsemple de bnegaţiune, de curagiu, de patriotism ad-ciirate chiar de naţiunele străine, noi as-tzi suntem nişte proşti, ba chiar şi emno- bravo şi astăzi mic interval de doue zeci de ani, mai sunt buni de cât de a forma inteli-intr’un ei nu comite- tele naţionale ale d-lui Brâtianu, sau altrel ei nu sunt de cat nişte mişei buni numai de a purta birurile şi sarcinele Statului ! Pentru ce ? Pentru că d-l Brâtianu in loc să caute oameni de caracter ai Moldovei, in loc se’i puie la locul ce li se cuvine, in loc să stimuleze inteliginţa şi activitatea lor, in Inc să deie justiţia şi administraţia Mol dovei pe mănele celor mai demui, noul Diogen nu caută pe aleşii sei de cât in rândurile degradaţilor, şi aceasta ca să le deie pe mâni conducerea destinatelor noastre, apărarea drepturilor şi intereselor noastre. Aceasta este marea cremă a guvernului d-lui Brâtianu. D-sa a descuragiat şi desgustat tinerimea noastră radicându’i credinţa, că prin virtute, prin caracter, prin onestitate mai poate cineva sâ’şi pregă-tiască vre un viitor iu această ţara, (Aplause). Datoria noastră a bătrânilor Moldoveni, a bătrânilor luptători unionişti, este acum să ne rădicăm ca un singur om contra unor asemene tendinţe pernicioase, in contra acestui sistem demoralizator care lucrează, spre a dovedi că in Moldova nu mai esistâ inteligenţa, patriotism, caracter şi mai ales moralitate, şi astfel să escludâ elementul moldovean de la conducerea afacerilor publice. Ce ! am ajurs ca la bătrâneţe să vedem sfâşiată toată lucrarea unei vieţe întregi ! ce ! aice am inţeles a conduce pre fii noştri, a aştepta de la mila d-lui Ioan Brâtianu să le arunce câte o slujbuşoarâ, câte o cruciuliţă, şi apoi sâ’i şi insulte? Ce ? noi bătrânii am ajuns aşa de mişei, aşa de mizerabili, ca să lăsăm un singur om care in multe şi multe şi la inteliginţâ şi la patriotism şi la sacrificii este mai gios decât mulţi din noi, se ajungă a ne fi stăpân şi apoi să ne arunce şi insulte in faţă, impu-tându-ne nouă Moldovenilor corupţiunea care a ajuns a fi baza guvernământului său? — (Oratorele pronunciâ aceste cuvinte cu cea mai viuâ emoţiune. O tăcere solemnă domină in tot auditorul). Stă in măna d-v. d-lor alegători, să dovedim că suntem incâ tot fii bătrânei Moldove, tot urmaşi ai acelora carii la hotare au apărat nu numai ţara, dar şi creştinată tea, că suntem tot aceia carii la 57, la 59 la 62 şi la 66, ne-am pus capul ca să fondăm in aceasta ţeră un regim de legalitate, de libertate, de moralitate de care să beneficieze copii noştri.. (aplause), ear nu să devie o turmă de sclavi, unelte a regimului de ingiosire şi de corupţiune, pe care d. Brâtianu voieşte să’l implanteze cu ori ce preţ in ţara Moldovei, (aplause). Avem şi noi dreptul să cerem ceia ce unirea ne promitea. In adevăr, noi cănd am sub-scris actul Uuirei fam precedat cu considerante care arată lămurit ceia ce inţelegeam prin Unirea ambelor ţâri. Noi voiam să fim un Stat mare de care să nu răză străinii. Voiam să fim o naţiune stăpână pe soarta ei, la care ne indri-tueşte posiţiunea noastră in Europa. Vroiam in ţară, ca virtuţile strămoşeşti să re-’nvie ; vroiam să asigurăm fie cărui cetăţean ori cât de mic, bunurile la care aspiră azi omenirea in acest veac al civilisa-ţiunei : libertatea şi dreptatea. Ne am lepădat de coroana domniascâ care o aveam, şi era a noastră ; am ucis un oraş, am sacrificat multe interese, numai şi numai ca sa fim cetăţeni ai unui stat liber şi independent, ca să fim Români in mijlocul Românilor 1 Ei bine, pentru ce noi moldovenii suntem trataţi ca străini in insăşi ţara noastră ? Pentru ce d. Ioan Brâtianu ne tratează ca Irlanda României ? Pentru ce am devenit Hoţi? Pentru ce spre a conduce judeţe noastre, spre a gera afacerile noastre, spre a regula drepturile şi interesele noastre d. Ian Brâtianu ne trimete toate lepâdăturele din Bucureşti ? (aplause prelungite). Dar nu e râu, este un bine să confunde membrii acel iaşi naţiuni; dar fi un lucru periculos ca să păstrăm elementul moldovenesc despărţit de acel muntenesc sau oltenesc. Da, este bine să confundăm nu numai deosebitele elemente ce formează naţionalitatea Română, dar chiar şi amploiaţii statului sâ’i amestecăm făcând să dispară ori ce deosebire de provincia- lism. Dar dacă din Bucureşti se trimet a-tâţa amploiaţi in Moldova, dacă de esemplu in Galaţi, in toate posturile nu videm de cât amploiaţi de peste Milcov, pentru ce in oraşul Brăila nu se găseşte funcţionând un singur Moldovan? Pentru ce la tribunalele din Iaşi, Focşani si Galaţi sunt jumătate fraţi de peste Milcov, când Moldovenii se declară incapabili de a ocupa posturi in curţile şi tribunalele de peste Milcov ? (a-plause). (Va urma). se ar HOŢII PATRIOTICE Primăria Piteşti sub auspiciile d-lui N. "Viişoreanu, unul din serafimii d-lui Ioan Hrătianu, ewte prada celei mai audacioase hoţii. Corespondenţa ce primim azi din Piteşti şi pe care o publicăm mai la vale, ne spune cum că judecătorul de instrucţiune, după formale denunţări, a constatat pene astă noapte la 12 ore, lipsa din casa comunală a cinci zeci de mii lei, numai pe anul din urmă 1882. Această hoţie se practica după metod deja cunoscut, prin trecere inre-cepisele de primire cari se dau părţilor. suma cea adevărată; pe cănd in matcă se trecea o sumă redusă cu sutimi sau cu mii. Primarul, care este marele patriot Viişoreanu, nu poate zice că n’a văzut, n'a auzit de această manoperă patriotică, căci era dator ca primar a 'şi face datoria să ţie comptabili-tatea cerută de legea comunală şi să revizuească socotelile din 15 in 15 zile, precum şi să controleze veniturile de s’au incasat sau nu, şi care e suma incasată. Casierul Tigveanu rudă a patriotului Viişoreanu ţinea pept celor mai aprigi jucători de cărţi din Piteşti, şi cel puţin primarul era dator a cunoaşte nesăţioasa aplecare a casierului seu. Răspunderea acestei hoţii cade pe Primar. Ce vor zice lectorii noştri cănd vor vedea cele ce relatează corespondentul nostru despre lucrarea comisiunei de revizuire compusă numai de unul din bărbaţi independinţi ? Negreşit vor zice, că numai revizuirea constituţiei poate scăpa pe patrioţi de revizuirea socotelilor, de revizuirea hoţiilor patriotice. La adunarea de la şcoală cănd se consultau penlru alegerile comunale, d. Pimaneea a declarat că primeşte candidaturile d-lor Grigore Dimitrescu şi N. Nanoescu din oposiţie, pentru a fi un control. Nanoescu ales in comisia de luarea socotelilor cu Gheorghie Bere-voescu, Iancu, Hagi-Nicolau şi M. I. Stătescu, au intrat in cercetarea lor; putinţă nu au fost a le verifica, puin-duli-se piedece de tot felul. Raportul făcut de Nanoescu şi iscălit I au cerut Berevoescu să ’l citească acasă şi să ’l iscălească, el insă nu s’a mai văzut. S’au făcut raport de majoritatea comisiei că bine au lucrat consiliul trecut. Nanoescu cu puţinele inscmnări ce ’i au mai rămas, au dat publi-cităţei starea casei comunale. Alarma dată, d. Casier al judeţului Argeş, a luat de scurt afacerea şi pănă astă noapte la mezul noptei judele instructor aci constată ca 50,000 lei lipsia din casa comunei, numai pe anul 1882 şi Dumnezeu ştie căţi se vor mai dovedi pe anii precedenţi. Dupe cele ce am văzut, mădul cum s’a sustras aceşti bani este că se primea de la acsizuri banii trocăndu-se in recipisă o «urnă mai mare şi in suşă uă sumă mai mică. D. 11. Lyceul Sf. Gheorghe Se aduce la cunoştinţa D-lor Sub-scriitori la acţiunile Lyceului Sf. Gheorghe, că ultimul termen pentru efectuarea primului versămănt s’a fixat la 15 Aprilie, a. c. Domnii acţionari cari n'au res- puns ăncă banii conform publicaţiu-nilor precedente sunt rugaţi a’i versa căt mai ne intărziat, in Bucureşti, l i Banca Naţională a României şi in oraşele Galaţi, Brăila. Iaşi şi Craiova la sucursalele acestei Bănci. Sub-scriitorii din cele alte oraşe ale Romăniei vor bine voi a adresa bani direct Băncei Naţionale a Romăniei, care le va trimite recipisă cu prima poştă. SUBSCRIPTIUNE DE 25 milioane lei sau 20 milioane mărci capital nominal de Rentă 5 la sută a-mortibilă Această emisiune face parte din Rentele 5 la sută amortibile pe care Guvernul Romăn a fost autorisat a le emite după legile din 16 Aprilie, 15 şi 30 Iuniu i881, 15 Maiu, 1 şi 5 Iuniu, 1 şi 10 Iuliu 1882 pănă la concurenţa sumei de 134,615,953 lei 19 bani, capital efectiv, in care se cuprinde capitalul nominal de 4,000.000 lei deja emis in virtutea legei din 26 Ianuariu 1882, şi cel de 25,000,000 lei emis in Noemvrie 1882. Produsul întregului împrumut de 134,615,953 lei 19 bani, este destinat la construcţiuni de drumuri de fer, dockuri şi clădiri civile şi militare, precum şi la rescump&rarea liniei Cernavoda- Constanta. y Titlurile vor fi la purtător şi după acelaşi tip ca titlurile emise conform legei şi regulamentului din 7 (19) Aprilie 1881, al căruia estract cuprinde disposiţiunile următoare : „Guvernul este autorisat a emite „titluri de rentă 5°/o amortibile in „cel mult una sută semestre prin „trageri la sorţi semestriale. „Statul se obligă a nu converti „această rentă in timp de zece ani „de Ia promulgarea legei sus-men-„ţionată. „Titlurile de rentă 5% amortibilă „se vor primi pe valoarea lor nominală ca garanţie la toate casele pu-„bl'ice ; iar cupoanele scăzute vor fi „primite la aceste case drept bani. „Aceste cupoane sunt scutite de „ori-ce taxă de timbru sau alt im-„posit. „Plata cuponului şi amortismentului se va face la 1|i3 Aprilie şi „la 1j3 Octombre ale fle-cărui an in „Romănia la casele Statului in lei, „la Paris in franci şi la Berlin in „ mărci. „Uă lună cel puţin înaintea scadenţei cupoanelor, Ministerul Finan-„celor va face cunoscut prin publi-„caţiuni casele din străinătate ce „sunt însărcinate cu plata cuponului „şi amortismentului. „Cupoanele scăzute şi ne presin-„tate la plată se prescriu peste cinci „ani de la scadenţa lor. De la Yi3 Aprilie 1883, guvernul romăn s’a obligat a remite Direcţi linei Disconto Gesellschaft la Berlin şi casei de bancă M. A. de Rothschild şi fii din Franc-fort pe Mein, ca domiciliari in Germania, fondurile necesarii pentru plata in Germania a cupoanelor şi amortismentului Rentei romăne 5°ţ0 amortibilă in mărci pe pe cursul fics de 81 mărci pentru 100 franci, ast-fel că plăţile la Berlin şi Francfort pe Mein, prin intermediul domiciliclor arătate mai sus, trebuc să se facă după schimbul arătat. Sub-scripţiunca sus-zisei sume de 25 milioane lei sau 20 milioane mărci, emisă in titluri de 500 lei sau 400 mărci şi de 5000 lei sau 4000 mărci va fi deschisă simultaneu : Marti 12 (24) si Mercuri 13 (25) apri-' lie 1883 La Berlin la Direcţiunea Disconto Gesellschaft ; La Francfort pe Mein la casa de Bancă M. A. de Rothschild şi fii după condiţiunile ce vor (i publicate in Germania ; La Bucureşti, la Banca Naţională a Romăniei; La Iaşi, Galaţi, îl răul a şi Craiova in sucursalele acestei Bănci, după condiţiunile următoare : 1. Subscripţiunile vor fi primite Marţi 12 (24) şi Mercuri 13 (25) aprilie curent pănă la 5 ore seara. Fie-care sub-scriitor va sub-semna o declaraţiune de sub-scricre după modelul ce se va pune la disposiţia publicului la Banca Naţională şi la sucursalele sale. 2. Preţul cmisiunei este fixat la 04 lei in argint sau bilete pentru 100 lei capital nominal, cu folosinţa dobănzei inccpănd de la 1 (13) aprilie 1883. 3. Sub-scriitori vor trebui să depună ca garanţie, in momentul subscrierii, 5 la sută asupra capitalului nominal sub-scris. Această garanţie se va depune in numerar, sau in valori calculate după cursul cu care se primesc la avansuri de către Banca Naţioală. 4. Resultatul sub-scripţiunei va fi publicată căt se va putea mai curănd după sub-scricre. Daca cererile vor intrece suma destinată a se sub-scrie in Romănia, se va face repartiţiune. In acest cas sub-scrii torul va putea să’şi retragă garanţia depusă in plus. 5. Predarea Rentei se va face in titluri definitive avănd cuponul de Vi3 Octombre 1883. Sub-scriitorii vor fi datori ca de la 25 Aprilie (7 Maiu) pănă la 27 Aprilie (9 Maiu) 1883 să ia in primire Renta ce le va fi fost atribuită, vărsând valoarea ei după preţul de emisiune ficsat mai sus. Sub-scriitorii au totuşi facultatea d’a nu lua in primire in zilele arătate mai sus de căt a cincea parte din titlurile ce le vor fi fost atribuite, cu îndatorirea de a lua in primire restul pănă la termenele următoare : Două cincimi pănă cel mult la 18[30 Maiu 1883, iar cele din urmă două cincimi pănă la 18/30 Iuniu 1883. Subscriitorii ce vor voi să beneficieze de aceste condiţiuni vor trebui să plătească dobănda de 5% asupra capitalului nominal cu incepere de la 27 Aprilie (9 Maiu) 1883 penă in ziua in care vor lua titlurile in primire. Subscrierile mai mici de 15,000 lei nu vor beneficia de această prelungire a termenului de vărsare. După vărsămăntul integral garanţia va fi înapoiată supt-scriitorului. 6. Daca supt-scriitorii nu vor face plăţile la termenele ficsate, titlurile de rentă atribuite lor, sau valorile depuse in garanţie vor fi reali-sate de Banca Naţională d’a dreptul pe comptul, risicul şi pericolul supt-scriitorului, fără nici o punere inin-tărziere. Banca Naţională a României 8 (20) Aprilie 1883. „NAŢIONALA" SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE Sosind timpul asigurărilor in contra pagubelor de grindină venim a atrage atenţiunea d-lor agricultori asupra marei inportanţe a acestor asigurări, comunicând tot-d’odată că an înzestrat fie agenţii noştrii din toată ţara cu instrucţiunile necesare pentru primirea fi efectuarea acelor asigurări. Consiliul nostru de Administraţie a decis de a se menţine ca in anul trecut participarea asiguraţilor cul5°/0 la câştigul net. ce va resulta din afa-c rile de grindină din ţară. Aducem această la cunoştinţa domnilor exploatatori de moşii şi suntem convinşi că astăzi, după ce s’au putut convinge in anul trecut de stricteţe şi lealitatea cu care ne am implinit obligaţiunile luate, ne vor acorda şi mai voios favoarea d-lor. Primim asigurări şi in biroul Di-recţiunei noastre strada Carol I No. 9 şi la Agenţia noaastră principală pentru Districtul Ilfov Calea dorobanţilor No. 11 si de la Sf. George a. c. Calea Victoriei No. 23. Direcţiunea Generală. TIMPUL MAG ASIN fondat in 1879 jyC-A.G-A.SXnsnTL UE de Tetrn] National || Bncnrejti COLONIALA SI DELICATESE D.G. VIS-A-YIS DE THEATRUL NATIONAL Anunţă maltei nobilimi, şi ono:. public că pe lungă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele ■Băuturi fire. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martiuique. Banane de lr'Bayoua. Beuediciin-Bitter de China antilebrîc. Biler din via i’rovidenzci anti Coleric. Cliartraiz. alb. ţalbir. şi Verde de la graiul Cliartreuz Francia. Cnraso de Olandf alb, verde şi orange sec, de la YiniamlFockin Pipermint. verde, gri >en- şi alb de la Get. Fren ; din Francia. Cognac vieux Cogjac fin chanipngire, din Cognac. Liqnernri tot felul de gastmi doi;.Mărie Bvisard, din Bordeaux Benu-initaMastică do Hie Marasrhmo Ţr'câ Naturală. Boniuri adevărate din Janiaique. Ana":'S Arac oe Mandarin. Punch in Cognac. Hhinn gi in Kîrscl S1 boviţă de Banat, VINURI STBFINE ŞI INDIGENE. Importate de Ia primele case d n Fi.mţp, Germania, Italia, Espagne, Ungaria Transilvania. Indigene oe la Cotnari. Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealn mare. Preţui i moderate, serviciul conştiincios. ’ Cu stimă, D. G. MOCIANU. 1—1—1—4— MASINELE DE CUSUT ORIGINALE A IUI SINGER SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME, premiate Cu prime PARIS 18 7 8 Medaila de aur VilNNă. rate lunare Garanţâ sigură dală înscris. ii y ÎL u SINGER C s= ponrl.i marco 'laţillâ df flisul N ew-york. de sus a ® lu*‘ Fabncei. G. N£IDLINJGER,A^enl general PETRACHE IOAN Mare magasin de coloniale, comestibile si delicatese Calea Victoriei, vis-â-vis dc palatul gal. A sosit pentiu sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai escelente* brânzeturi străine şi indigene, preerm : Eoqneibrt Brie, Camembert Port o c cn Co o_ CD cx> OJ i vt/> / o < cu o o ■ ro Administraţiunea: PARIS, 22. bonlep. Montmatre. PASriLLE DIGESTIV fabricate In Vichy cu Săruri estrase din sor-ginţl. Ele afl unii gustă plăcuta şi producă nB efecta srcurfl contra acri-melora ş’a grelelora mistuiri. SĂRURI de VICHY pentru BAI Una sula pentru uă baie, pentru cel cari nn pota merge la Vichy. Spre a evita contrafacerile ei ee cdră pe tSte produsele marca (^Controlului Statului francese Deposita In BncurescI la DD. War-tanovitz şi Herţog. lVntrii sesonul .Io ITimii-Viiră şi vară am primit .lin propria noastră fobricaţiimo .lin Europa unimoiis usurtimeiiido Haine poiilnj Mărbaţi şi băcţi. din stofele cele mai moderne confecţionate dune noile Journalo. ri deosebire recomandăm Cele mai moderne I’ardesiuri de Cocimiu şi Haras gros-verj • ’ostume cn şi for* talie de Diagonal. Şovoot, Camgarn şi reflot grol vort. Ui-ilingot şi *.. . Ir.. . ’ . i « i af}?a. r'nl0llc Însărcinate, el înlesneşte desvoltarea micei ecsistente ce se ana in pantecile sale, previne vărsăturile ji diferitele alte accidente ale s°rrc;'intM- _I)nca se dă nutritelor, cl înbogăţcşte laptele şi faceasl fel ca copilaşi să nu mai sufere nici ,lc colici nici de uni intre; dentiţmnea se patrece cu marc înlesnire fără durei A fără oonvulsiuni. Mai lanjiu câm copdul se află polul, limfatic, când carnea lui este indie şi fleşcăită, când r»l | „ i . * ' , ■ * .... vw. can UiUIC 31 JICŞL UIIU, CdlIU ghindele apar in jurul patului său. vom păşi în lactopbosphatul de Calce un minunat şi cHoaciu remediu. Acţiunea lui repnrolricc şi reconslituantă nu este mai puţin sipură la persanele in vărslă sărace de stinge (anemice), ce sufer de stricarea stomacului la acelea, asemenea, cmi senilă slăbite din causu diferitelor excese, luerări ostemlore. vârsta iiimnUiiâ etc. întrebuinţarea lui esteldrte prccidsălo ofticoşi, căci el aduce vindecareu (cicatnsareaj tuberculelor ce sc ailă in plămânii şi favoriseadă forţele nrănirea bolnavului susţiindui forţele de cari au trebuinţă. In resumat, siropul şi Vinul Dusart, stimulează şi înlesneşte pofta de mâncare, restabilind, nutriţia în'.r’nn inod complect şi asigurând formaţiunea regulau a tiselor, a muşc Inilor şi a sângelui. Deposit In principalelo Pharmacii şi Droguerii PARIS. CASA GRIMAULT ET Cie, 8, STRADA V1VJENNE. ^ SIROPU PASTA de LAQASS de Seve de Pin (Bradu) Maritimii 9 versanele slabe de peptu, acele atinse de Tusse, R&au-,* Drippă. Catarrne, Bronchite, Stingerea voceI si Asthmu, suntu sigure d'a gâssi uă potolire rapidă şi cu-rarissire in întrebuinţarea principuriloru balsamici a-le bradului maritimu concentrate in Siropulu şi io Pasta de seve de Pin (bradu) de Lagasso. DepositU la Bordeaux Pharmacia LABASSE şi in principalele Pharmacii. Comitetul instituit pentru construirea bisericei române d"n Cernavoda înştiinţare .... ..... Se ;l(|uce le- cunoştinţa onor. public Adresa pentru telegrame: Marcus Ru. I''' l11 z^e*e (^c L 2 şi 3 Iunie viitor ' i:llul1 curent, urmează a se face tragerea loteriei acestei biserici. DE ÎNCHIRIAT ciireşti. DE ÎNCHIRIAT '«Ti*' ^ na de pe Calea Văeăroşti No 9. (supra-nu- i liU'u e‘‘ire Posod bilete, Se grăbească mită Ochi Albi). Doritorii să se adreseze eu distribuiraa lor, şi înaintarea ba-a J-lin Nona Ni,„i,,anu "Iiu-ea proprîelftta ailor Inainto dc zilele fixate pentru tragerea loteriei. do sus. Tipografia N. Miulescu, sala Theatrmiî Jtossel. In total sau in parte, casa de pe calea Victoriei 145 şi colţul strmlei Frumoasă, fosta proprietate a d-noi Vcissa, compusă de peste 20 camere; seră dc flori grajd, şopron, grădină spaţioasă, avBnd introdus gaz şi apă pretutindeni. Se închiriază de la Si Ghcorghe anul curent. Doritorii să se adreseze Iad. Im Cmjlea proprietarul lor, strada Isvoni No. 14.