VIARTI 12 /RTLTE 1883 abonatele 40 Ir! 22 le! ^ * 3 Innî. . , 12 lei » inil«t.pe au ... 60 Iei i tei; Jura, j*at1 ■ B , j>6 luni, «it !» * priimesc U Administraţie. ţii t al fi 10 bani nuni ii ru jjlricto 15 bani mmuiru Administraţia, Calea \ u torioi IXr. a*J. TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL VITI—No. 82 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IY. 80 Idem pag. HI. I 20 Reclame pag. III . . . , 1 F>0 * * II . . . , 2 50 Anunţurile gi inserţiile ae primeee 8ucureşti , la Administraţia ziarnlnt îi Yleua, la binronrile de annnţnri Heinrit Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, 8tnbeb-atoin 2;—Paria, C. Adam, roe Cltfmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51, Scrisorile nefroncate na ae primei Manuscrisele nelmprlmate se ard moarta colegiilor electorale atipic electorale pentru alegerea, arilor şi senatorilor viitoarelor |tr legiuitoare, sunt covocate |uca şi Ia terineuilo de mai Pentru deputaţi :iul I, in zioa do 20 Aprilie piui II, in zioa, de 22 Aprilie piui III. in zioa de 24 Aprilie gini IV, in zioa de 26 Aprilie ilcle de 10 şi 11 Aprilie se 1 |ege delegaţii colegiului IV, n art. 60 din legea electorală Pentru senatori Lini 1, la 28 Aprilie. [gini II, la 30 Aprilie. Upirile universităţilor din liucti-p Iaşi, la 2 Maiu. |uările legiuitoare sunt convo-V intru ziua de 10 Maiu viitor. * 1 j a gem din legea pent ru inter-|a legii electorale din 1866 şi garantarea libertăţii alegerilor tarele două articole : l 20. La Articolul 63 se ă următoarele alineate : i agenţii administrativi pre-iret’ecţii şi toţi impiegaţii turelor, subprefeeţii şi toţi aţii ' suliprefecturelnr, sofii iţie şi toţi agenţii polijie-toţi procurorii şi judecă-le instrucţie, având dreptul vota, conform art 17, ei -r putea vota decătadoua la orele 2 pănă la 4, şi i: remănea in sala de aler decăt pe timpul necesar i a se da votul, i aceşti impiegaţi nu vor 1 sta nici in sala de alegere, Împrejurul localelor de a- fl 23. 8e adaogă la titlul legii electorale următorul ţ final : ce funcţionar administrativ judecătoresc de orice grad ingera in alegerea deputaţi fau a senatorilor, având a «iţa asupra aleaâtorilor prin mc sau ameninţări de orice i, se va condamna la Lire de la 2 luni pănă la i şi la destituire, pierzând i 3 ani dreptul de-a mai ( ocupa vre-o funcţiune pub- ,<:ă această ingerenţă se va i j! prin fapte de violenţă, c m seijuestrarea alegătorului •A : candidatului, faptă tinzând •i sau a strica alegerea, se va condamna la inclnsoare de 6 luni pană la 2 ani şi la pierderea dreptului pentru t.otdeuna de-a ocupa vre-o funcţiune publică. Ordinele superiorului nu vor putea servi nici de scuză nici de circumstanţe atenuante ale culpabilităţii. Aceste ordine constatate vor servi a proba complicitatea intre superior şi inferior. După articolele aceste, combinate cu legea de responsabilitate ministerială, vinele comise in inţelesul lor nu se prescriu. Presc.ripţiunea incepe abia clin momentul, in care ministe-riul sub care ele s'a comis, a căzut de la putere. Iată ceea ce aducem aminte atăt alegâtorilor, rugaţi să dea cea mai mare atenţiune acestor lucruri ; căt şi agenţilor administrativi, cari ar simţi înclinarea de-a călca legea. I Bucureşti, 11 Aprilie 1883 întruna din revistele noastre de acum o soptămăuă zisesem, că re-măşiţclc de venituri ale anului precedent, când se incascazil in anii următori, so cuvine fără im loială să fie inseriso ca venituri ai acestor ani ; insă—nu pentru echilibrarea budgetelor curente, ci pentru plata mandatelor reportate şi neplătite din trecut, iar escedentul oe-ar remănea cată a se intrebuinţa pentru plata datoriilor ce-ar li fost contractate provizoriu şi cu care s au făcut faţă la neajunsul momentan care-a avut loc asemenea in trecut. Guvernul actual n au urmat astfel In loc de-a plăti cu rămăşiţele împlinite fie mandate reportate, fie datorii contractate provizoriu, adecă in loc de-a plăti cu remăşiţe de venituri, remăşiţe de cheltueli, dlor au plătit cu ele cheltueli curente, ne-preocupăndu-se de loc de, impreju raro.a că aceste sume încasate ca venit perceput asupra trecutului, corespundeau cu datorii temporare contractate in trecut. Dar sc nţolege că cine ia un fond destinat pentr'un anume scop, pentru plata unei anume datorii din trecut, şi 1 întrebuinţează iutr'altă parte sau '1 priveşte ca un spor de venit şi ca un motiv pentru sporirea cbeltuelelor sale actuale, acela ro-măne dator cu fondul acesta, abătut de la destinaţia lui. Astfel a,n cu an. cheltuind remă-şiţeie pentru alte destinaţiuni de căt cea firească a plătind retnăşiţolor de cheltueli, guvernul s'au iniprumulnl. iu realitate pan a,cum cu 7I.220.S54 lei, ceea ce reprezintă un iinprmmit anual de peste 10 milioane. Consequcnţa firească a fost sporirea datoriei publice. La 1877 totalul datoriei publice era 516,490,270 ; Astă7.i, cmitCndu-.se renta pe deplin, va fi de 727,191,007 publice in căţi-va ani cu suma de aproape 21.2 milioane şi împrumuturi făcute de poşte 71 milioane. Aceste cifre a căror exactitate o confirmată de situaţiimile oficiale, publicate păn'acum, nu so pot tăgădui de nimenea. Un budget e ca o cquaţiune. Suma termenelor din membrul ăntăi, venitul, trebue să fie egală eu suma termenilor din membrul al doilea, cheltuiala, ponOmca cquaţiunea să fie exactă. Daca insfi Aeltuielele s’au făcut toate in realitate, adecă toţi termenii din membrul ai doilea s’au sleit, fără ca veniturile să se fi incasat toate, ccstiunea ce ni so impune este, daca termenii ncilcasaţi sunt in-casabili, daca ei reprezintă drepturi reale şi constatate alo statului, a căror percepere a fost iutărziată momentan, sau amănată din cauze a-normalc. Daca remăşlele simt reale, equaţiunea romano exactă ; un deficit real nu e cu putinţă. Ceea ce se poate ivi este un deficit momentan, care s’aeopere lesne e'un împrumut provizoriu, dar care împrumut trebue plătit numai decăt, indată ce termenii restanţi au fost incasaţi, in-tâmplo-so acosta in ori co moment ulterior. Neţtnătid scamă do acest principiu şi luănd aparentele unor strimtorări momentane drept reaiOe constantă, s’au născut logenda-Strat, a căreia veracitate a contestat-o din capul locului nu numai toaca aceasta, dar şi parlamentul de pe-atunei. Pentru a ne lămuri lucrul prin o figură, să ne’ncliipuim bugetul nuni an sub forma unei cuinpene, cu cele două talere sau teresii. Pe unul din talere se pun de-o dată clielluelele, de vreme ce ele sunt de mai nainte sigure, pe talerul opus se pun veni- turile, ca contragreutăţi, in măsur iu care se incasează. Se poate deci ca la sfârşitul anului veniturile să nu se ti incasat toate, se poate ca nu toate, contragreutăţile corespunze-toare să se fi aşezat in talerul opus şi cnmpenele nu simt iu echilibru Gestiunea e inse : există in realitate acele contragreutăţi V Evident că xistau şi o dovadă despre aceasta e că s’au incasat in anii următori sub forma de remăşiţi. Era vorba inse ca eu aceste «emăşiţi să se echilibreze oumpeii,a anului trecut, nu a ceea a anului următor. Inse oricăt de lescliilibrată sar fi arătat cumpăna unui an trecui prin intărziare de încasări, dumnealor in loc să aeope-te golurile prin remăşiţe^ ce se in casau in mod retardatar, inu aceste venituri târziii cari nu sunt decăt o-cldvalentul unor cheltueli trecute, şi le trec iu bugete curente, le privesc ea pe nn spor de venit curent, care le dă ocazie de-a spori şi chelluelc-le curente, iar datoria din trecut re-măno datorie. Vom da un exemplu şi mai clar. Să no ’ncliipuim că in anul 1870, statul pentru a zidi o şcoală, oare uostă 1000 franci, a vândut un pământ cu 1000 franci. Cumpărătorul Deci o sporire enormă a datoriei I pământului intărzie cu plata din ea- ii7,o independente de voinţe lui; statul se ’nprumută c'o 1000 do franci in aşteptarea dc a incasa suma de la debitor şi zideşte şcoala. Iată o datorie contractata, pe deplin acoperită prin creanţa datornicului. In 1871 vine alt guvern şi zice : datoria contractată de stat pentru a zidi şcoala reraăne datorie, iar mia de franci, luată dc la debitor, se consideră ca un spor de venituri al anului 1871 şi sc clicltueşte pentru altceva. Iată politica financiară a roşiilor. Neplătind nici o obligaţiune din trecut cu rămăşiţe încasate cari priveau trecutul, au ajuns să ridice legonda-Strat in acuzatoare perpetuă a finanţelor predeecaorilor lor, contând se ’nţelege pe aversiunea pe care-o are publicul mare pentru ori-ce ceşti u ne de ciftre. Dar creditul statului s’a urcat ni se zice. Permită-ui-se a observa aci, că ridicarea creditului unui stat se datoreşte arareori guvernanţilor, in imprejurările cele mai dese insâ, unor consideraţiuni cu totul altă natură. Statul Peru a câştigat un credit public enorm in urma descoperirii se dimentelor do guano, care-a scăzut in mâsura in caro sedimentele au fost esploatatc şi esportate. Dar in genere sunt o sumă de împrejurări cari contrihue la urcarea sau scăderea creditului unui stat, fără ca el să aibă vre-un merit la aceasta, şi prea adeseori situaţiunea politică ge nerală e determinantă in asemenea lucruri. In preziua unui resboiu creditul tuturor statelor so scumpeşte ; când sunt perspective de pace el so iefte-neşte. Daca ar fi să cântăm mai de aproape, cauza sporirii creditului României, le-am spune confraţilor că— intru căt priveşte poporul nostru n’am avea tocmai multe motive de-a ne bucura. Creditul mai poate spori şi in iazul, cănii pieţele străine ar •spera a vedea România prefăeendu-se intr’o colonie internaţională de c-lemcnto economic mai înaintat*, cari vor putea plăti in viitor, ceea ce Romanul n'ar plăli azi, adecă cănd a-eeste ar zice: datoriile contractate le va plăti viitorul proprietar snplantat, daca. nn le va putea plăti actualul proprietar al României. Lucrul e indiferent pentru veneţiei, precum şi pentru capitalurile internaţionale, nu e insă indiferent pentru acela, care nu înţelege raţiunea de-a fi a unei Românii fără Români, fără acest ele mont etnic, specific altul, decăt cele ce l ineonjnră. So'nţeloge că o Turcie opnlată de. Germani, şi-ar plăti lesne datoriile, dar credem că lucrul n'ar li tocmai indiferenl pentru Turc Ei bine, imigraţiuiiea necontenită de elemente străine este una din cauzele constante ale urcării creditului statului roman. Dar naveui nici un motiv de-a ne bucura de această împrejurare. Dar să venim acum la maniera de-a discuta a confraţilor. Teoria po care am ospus'o mai sus, le dă ocazie să zică : Aceste cuvinte dovedesc grosolana ig- „noranţn a organului conservator in ceea „ce priveşte admini-drarea finanţelor şi „comptabilitatea, etc." Să admitem un moment că in adevăr n ani cunoaşte, deloc legea dc comp-tabilitate. Do ,cănd necunoaşterea unor dispozitiuni de administraţie financiară. constitue o stare do ignoranţă ? Ignoranta consistă in a nu cunoaşte legile naturii şi legile minţii noastre proprii astfel cum ele se reflectă in ştiinţele exacte, nu insâ a nu cunoaşte paragrafe de dispoziţii eventuale, croite de oameni, cari azi sunt unele, mâne altele. Dar sc’nţe-legc, cele patru clase primare cari redijoază Românul, vor pricepe mai bine ce e ştiinţa, ce neştiinţa. Amintim confraţilor ceva, indealt-mintrelea cunoscut de toată lumea, că adevSnd este acela caro doare pe oameni, un neadevărul. Cănd se prefac a fi atăt de naivi de-a ne numi pe noi ignoranţi, o să zimbim : afirmarea nu ne supără. Oricăt de mică închipuire ne-am face despre valoarea sau intinderea cunoştinţelor noastre, ceea ce ştim e, că fiecare din noi, individual vorbind, a muncit mai mult in privinţa asta in viaţa sa, de căt tot personalul de redacţie al „Românului" la un loc. Si in fine, c’un aer triumfător, Ro-■mănul conchide să citim art-63 el sq. din legea comptabilităţii generale a statului, unde sc spune că „după ce exerciţiul unui an bugetar n inebis, reinaşiţele lui se tiec ca venituri iu anul viitor." Exact ceea ce am zis şi noi m numărul de la 3 aprilie şi la incepntiil acestor şiruri,... numai cu un adaus: se trec ca venituri ale anului viitor, cu reserva de-a se plăti cu ele datoriile corespondente din trecut." \ întruniri electorale .ale Oposi-ţinnii unită Primim următoarea telegrama : ba o mare adunare ţinută in T.-.Măgurele. in aplausele asistentelor, domnii George Manii şi G. Vernes-cu an arătat alegătorilor primejdia ce este pentru ţară de a se trimite in corpurile legiuitoare revizionişti. Asemenea s’au ţinut, cu acelaşi succes, adunări in Alexandria şi Ro-şiorii-de-Vede. Ieri s’a ţinut in sala Ateneului o i litru -nire, provocata de Comitetul electoral al roşiilor, cu care ocazie d. C. A. Rosetli a binevoit a espune din nou revizionismeb-salo. 1 >up;A un mic preambul, in care d-sa spuse ca vino dinaintea alegatorilor pentru a face o dare de seama despre activitatea sa din toasta legislativa, iiicepu a-şi des. volta teoriile, puţin diforito de articolele respective din „Romanul". Nici unul din argumentele nerorizioniş-tilor, 7,ise d-sa. nu poate rezista celor aduse de partizanii revizuirii. Sa zis c;t nu naţiunea a provocat aceasta mişcare. Da I Nu naţiunea a cerut-o in mod direct şi nici era putinţa s'o fac», dar a cerut-o de. legaţiunea ei prin majorităţile Camerelor, cari sunt ospresiunoa naţiunii. — S’a maj zis do nerevizionişti, ca prin modificarea I mm ■ TTMPTflL ce e a se aduce legii electorale, partidul liberal tinde a nimici influenţa proprietăţii; ca singurele colegii independente au fost, acelea ale proprietăţii mari, pe care acum revizioniştii, pentru ale face mai coruptibile de cum erau, se incearcă ale confunda cu acelea ale proprietăţii mici. D. Rosetti respinge acuzaţiunea că ar voi sa nimicească proprietatea ; la 1857 a zis celor 17 ţerani din adunarea aleasa pentru regularea cestumii proprietăţii, sa nu ceara iiupartirea pământurilor. ei sa ceara ridicarea proprietăţii mari, a patriei. Cat despre inlluenţa ce exercita proprietatea mare iu alegeri, d-sa zice ca intr'adover vrea ca privilegiile să fie inlaturate. Susţinăndu-să ca numai colegiul I şi pana la un punct şi al doilea ar li independente, sc recunoaşte prin aceasta chiar că actuala lege este viţioasă. Colegiul I trimite in Camera 30 de deputaţi independenţi, care Irebue sa ţină piept la 90 eşiţi din colcgiele pe care le duco guvernul cuin vrea. Chiar aceasta stare de lucruri ar trebui sa facă pe toţi sa ceară revizuirea. Timpul, intr’o revista a sa, a spus că revizioniştii vor sa pună pe alegători la cheremul guvernului. Apoi tocmai cu legea ac tuala se poate face aceasta. Chiar colegiul I este coruptibil. Citează un fapt do pe cănd era ministru de interne : un anonim ii trimise o scrisoare prin care ’i denunţa pe un subprefect ca ar li coiniţend fel de fel de abuzuri şi ’i cere a triinete in cercetare pe un om altul de cat prefectul, de oarece acesta e ruda de aproape cu abu-zatorul. D. Rosetti delegă totuşi pe prefect şi acesta după vr’o 7 zile, ii comuu'că rezultatul cercetării ; subprefectul a făcut in-tr’adever abuzuri, l’a destituit, dar roagă pe d. ministru de interne a interveni pe lângă colegul seu de la .justiţie a numi pe subprefectul abusiv in postul de portărel, căci dispune de 7 voturi in colegiul I din judeţ. Prefectul era d. Moscuna, actualul director al ministerului de interne. Iacă dar cum guvernul in colegiile răstrinse, euin sunt acuma, poate sa ţină la cheremul său pe alegători. Iu colegiele largi, cum voese revizioniştii a le face, ar fi peste putinţa a se urma tot astfel : guvernul n’ar avea de unde să dea atâtea posturi alegatorilor şi rudelor lor ea să le poată câştiga voturile. D. Lascar Catargiu ar fi zis, susţine d. C. A. Rosetti, că primeşto revizuirea insă cu condiţia de a se face un minister de coaliţie. Va sa zică, primind revizuirea, declară in mod indirect ca Constituţia e rea. In treacăt mai observă : Costinescu şi Carada sunt acuzaţi că s'au îmbogăţit de cănd partidul liberal e la putere Cum s’au imbogăţit daca n’au avut niciodată funcţii ? (D. C. A. Rosetti se preface că e naiv — innocenţa californiană! La rescumpărare de drum de fier delegat Costinescu, financiarul cu patru clase primire; la orice cumpărătură a ministerului Je resboiu sau de lucrări publice samsar Carada. Statul un comanda o şină sau un pantalon din struinâtate, fără ca Carada să sape pe concurenţii ce vin ia licitaţie si să domineze lucrurile cu oamenii al căror samsar oste. Mai bună funcţie de cat aceea de-a obţine iscălitura d-lui I. Brâtianu pentru orice treburi se mai poate ?) O alta preţioasa mărturisire. D. C. A. Rosetti a declarat că constituţiunea şi legea electorala din 1866 au tost făcute in 48 de ore de d-sa şi de onor. Carada. Poate să fie o a-semeflea lucrare buna ? întreabă d-sa. D. Rosetti confirmă numai ceea ce noi am zis de mult : doi oameni fără trecut, in ţara aceasta, fără ştiinţa de carte şi fără iubire de naţionalitate doi oameni, a căror provenienţă e c-ăt se poate problematică, au creat legea fundamentală. Dar d-sa uite un lucru: iu aceasta constituţie cosmopolita s’au introdus câteva articole conservatoare şi aceste articole sunt acelea ce-au făcut-o cu putinţa. In contra acelora, cari cuprind singurii simburi de viaţă şi de libertate, se îidica inse astăzi revizionismele d-lui C. A. Rosetti. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 21 Aprilie. —Comisiuuoa însărcinata sa studiezo proectu relativ’la conversiunea rentei franceze 5 la suta in 4 şi jumătate la suta, a adoptat proectu aşa cum a fost preziutat de către guvern, dar prelungind la 10 ani termenii de garanţie in contra eventualităţi unei noi conversiuni. Camera va Începe luni discuţiunea proeetului. Udine, 21 Aprilie.—In urma mărturiilor aduse iu cursu procesului lui Ragosa şi lui fieordani, acuzaţi c’au fost complici lui Oberdanu, acuzaţiunea afost retrasă şi tribuualu a achitat pe cei [alţi preveniţi. Berlin. 21 Aprile. — Ambasadori Mal-gaşi au sosit la lierlin spre a iucheia un tractat de comerţ cu Germania. Sclnverin, 21 Aprilie. — Imormăntarea prinţului Frideric Francisc IT. mare Duce de Mecklenvurg-Sehwerin s’a celebrat c’o mare pompa. Intre asistenţi se observa prinţii moştenitor al Gemaniei, marele Duco Vladimir al Rusiei mai mulţi alţi prinţi şi ambasadori. Z ii formaţiuni Academia romană, a ţinut ieri cea din urmă şedinţă publică de includere a sesiunei. D. secretar general al Acedemioi a citit raportul despre lucrările săverşite^n cursul acestei sesiuni. Apoi a urmat distribuirea premiilor. Premiul Năsturel (5000 fr.) s’a acordat cărţii d-lui căpitan Crfii-niceauu : „Curs de fortilicaţiime pa- sageră. “ Linia Bucurcşti-Feteşti incă nu s’a decis a se construi in regie. Terasa-mentele şi lucrările do artă dc pc calea ferată Făurei-Feteşti-Dunăre se dă in intreprindere. Licitaţia se va ţine la ministerul lucrărilor publice in zioa de 9 Iuniu 1883, orele 4 după prănz. Academia a hotărât ca teza pentru premiul Lazăr, ce se va acorda in 1885, să fie o disertaţiune asupra a-griculturei şi comerţului in Romănia. CRONICA D. general Arion, inspector general de artilerie, s’a insărcinat provisoriu cn Inuc-ţiunea de ş f al marelui stat-iuajor al armatei. Se afirmă că d. inginer Chim seva numi secretar general al ministerului domeni-lor. D-ni Teodorescu, Nica, Dimitrie loan, Dobrovici şi Mandrea s'a ales membri in comisiunea permanenta de pe lângă acest minister. * D. N. Densuşianu, secretar şi membru corespondent al Academiei, in urma unor acuzări ce ’i-a adus d. Ureche intr’o şedinţa secreta, a fost silit sa demisioneze din secretariat, zice „Naţiunea". Academia 'i-a primit demisia. * „Cooperatorul Român" află cu mâhnire ca societatea „Concordia Romană" din Bucureşti se artă in decădere. Mai mulţi membrii s’ar fi retras. Cau/ji ar fi balurile dese ce se dau iarna de societate, şi la care se permite a voni lume de toata mâna; şi al doilea ca preşedintele ei d. O. Porumbarii s’a asociat cu hahamul şi conspiratorul intereselor romane. Se face dar un călduros apel către d. Porumbaru să se o-upe es-clusiv de Societatea „Concordia," şi să i dea tot concursul său ca şi mai nainte, înlăturând ori-ce cauze care fr aduce căderea acestei salutara şi naţionale instituţii. ■t. Consiliul miniştrilor a incuviinţat deschiderea unui credit extraordinar de 25,000 lei pe seama ministerului justiţiei, pentru clădirea unui Leal provizoriu necesar curţii cu juraţi din Pfov. S’a incuviinţat asemenea, dacă nu s’ar gâsi alt loc mai priincios, ca această clădire provizorie să se aşeze pe piaţa dintre cele doua localuri ale autorităţilor judecătoreşti, in faţa grilei grădinii Cişmigiu. Meetingul politic a OPOSlŢIUNI - UNITE Ţinut tn oraşul Iaşi in eiua de 25 Martie 1883 D. M. Cogălniceanu. (Oratorul suindu-se la tribuna este primit in ap’ausele numeroase şi de mai multe ori repeţite ale întregului auditoriu). — Domnilor mei,’na- iute de a me adresa către doinniele voastre pennitcţi-mi, in numele laşilor, in numele bătrânilor Moldovei, să adresez câteva cuvinte iubiţilor noştri fraţi şi concetăţeni de dincolo de Milcov şi sa le mulţumesc de buna-venire in mijlocul nostru. Voci : Să trăiască ! „(aplause prelungite)." Domnilor mei şi iubiţi confraţi ! Lumea ortodoxă a serbat azi „Buna-Vestire". Ce insemneazâ acest cuvenit in religiunea noastră ? „Buna-Vestire," insemneazâ venirea lui „Cliristos" pe păinunt. — Venirea doinnielor — voastre, fraţi munteni, intre noi, este „Buna-Vestire a reinvierei caracterului roman ! (Aplause)... Însemnează reînvierea e-nergioi in lupta grea ce am introprius pentru ca sa resturnăm un guvern care a in-şelat ţara şi inai ales pe aceia ce ca D-l. Verneseu şi ca mino, cu munca lor şi punem! umerii lor, au contribuit ca să ’I ridice acolo unde singur nu putea, şi nu merita sa se ridice ! Domnilor mei ! De la alegerea ce riom-niele-voastre, fraţii noştri de peste Milcov, aţi făcut in persoana Domnului Moldovei Alexandru loan I, venirea cl-voastră, cetăţeni iluştri de dincolo de Milcov, in vechia capitala a Moldovei, este actul politic cel mai mare ce s’a făcut de atunci de la 1859, spre a cimenta Unirea, spre a pune temelii mai solide statului Romăn. Pre când as-ta-zi acei cari sunt la putere lac totul, întrebuinţează totul, pentru a sdruncina „Unirea" pentru a sfărâma viitorul Statului Român, doinniele voastre in faţa unui pericol atat de mare aţi venit in mijlocul nostru... (aplause.) Bine aţi venii, fraţilor iubiţi !.... (aplause prelungite). Iată aci tot ce Moldova mai păstrează incă independent şi luptător, din acea ge-neraţiune care a făcut minuni sunt acum 24 ani. Fia-care din aceşti bărbaţi este un erou, pentru că represintâ, in mijlocul per-secuţiuniior de care nu vă puteţi face o i-deie, curajul de a lupta şi încrederea in viitor şi in buna noastră cauza. întrebaţi, vedeţi dacă este unul, unul singur care gândeşte la ruperea „Uniroi ;“ — acelui act „mare," care formează pagina cea mai ilustra a acelora cari mai traesc şi cari erau tineri când s’a făcut „U-nirea“. Da, fie-eare din acei presanţi aci are un frate, un părinte, o rudă, care a luptat pentru „Unire". întrebaţii dacă este unul măcar din ei care doreşte separatismul. Voci. Nici unul. D. M. Cogălniceanu. Ei bine ! de câte ori unul din noi a cutezat să se rădice in faţa acestui guvdjn revindecănd dreptate şi pentru Moldova, i s’a răspuns cu cuvântul infam de „separati-m“ ; mangăere n’nm găsit in faţa acelora cari pretind ca monopolizează „patriotismul-liberalismul-egalita- “ ,.tea-fraternitatea dreptatea" etc, etc... (A-plause, ilaritate). Domnilor mei, uitaţi-vâ la noi, la betră-uii : d-nii Lascar Catargi, d. general Flo-rescu, d. Teii şi su ; apoi mai tineri, mai invâţaţi, mai iluştri şi ca present şi ca viitor : d-nii Verneseu, Laliovari, Suţu, Bla-remberg; toţi am fost uniţi ori a fonda, ori a consolida Statul Roman ; apoi ne am despărţit, ue am luptat crâncen. Aşa D-nul Verneseu şi cu mine suntem membri ai partidului liberal - n aţ.iorral de la Mazar-Paşa. Am lucrat din toate puterile noastre să resturnăm pe d-nul Lascar Catargi, pe rinul general Florescu. Eu mai ales moldovean, contra moldoveanului Lascar Catargi m'ani luptat de la 1859 până astăzi ; şi acum ne vedeţi intruniţi ; peutru ce ? Pentru că iarăşi o causă naţională ne impune datoria să ne dăm mâna : Precum in tinereţe ne am dat mâna să fondam Statul Romăn, tot aşa şi azi ne-am dat mâna să restabilim „dreptatea," sâ apărăm tot ce este mai scump pentru o ţară şi chiar pentru im om,—să apărăm moştenirea copiilor noştri, să apărăm societatea Romana (aplause prelungite). Sa vă spun ce este constituţiunea ? Au spus'o iluştrii oratori cari m’au precedat. Sa intru sa vâ spun daca aceasta consti-tuţiune este bună, este perfectă ? Nu intra in cugetările mele. In treacăt vă declar numai atat ca a-ceastâ constitiiţiune, ca ori ce operă umana, nu este complecta,—este perfectibile. Sa viu să ve fac teorii despre cea mai buna represontnţiiino a vi inţei naţiunei, despre cea mai bună lege electorala? să vâ lac teoria sufrajului universal absolut, eu doue grade etc ?... Nu cred că este momentul: căci dacă ar fi astazi in discuţiune cestiunea aceasta, eu cel intaiu a-şi declara d-lui Laliovari că in multe me deosebesc de d-sa. Dar nu suntem acum in eonstituanta ca sa spunem părerile noastre şi sa facem sâ triumfe vederile noastre. Noi ne găsim in iaţa unei constituţiuni care are marele avantaj ca păstrează sufra-jul universal introdus de Alexandru loan I pentru o causă mare, eseepţioiwla, ’l păstrează, dar '1 regulează ; nu voeşte ca prin sufrajul universal interesele unei părţi a societâţei, drepturile ei sa fie înăbuşite de către cele-lalte interese. Şi aceasta e meritul constituantei de la 1866 — la care eu n’am luat parte ;—Constituanta de la 1866 a ţinut seamă de ce era câştigat naţiunei romane; a ţinut seamă că, prin Statutul de la 2 Maiu, fie-care locuitor, născut in ţară, Roman, dobândea dreptul de cetăţean, dobândea dreptul de-a vota (aplause). Regimul creeat la 11 Februarie a răsturnat pe făptuitor, dar a păstrat fie-carui Român dreptul de-a vota, trimiţându’l insa să voteze in colegiuri deosebite cari represintâ toate interesele: proprietatea, inteliginţa, industria, munca. Iaia ce a făcut constituanta de ia 1866; şi eu, care nu sunt ţinut să păstrez constituantei cea mai mică recunoştinţa am datorie să i recuno-c marele seu merit: că a păstrat, a garantat mai bine represen-tarea intereselor, a dreptaţei şi a independenţei. Constituţiunea de la 1866 mai are meritul că este opera, este resultatul acordului intre marele partide politice, care erau pe vremea aceea, şi mai eu seama a acelor doua partide, a partidului conservator şi a partidului liberal. A fost, d-lor, o tocmeala ; a fost un acord făcut in bună credinţa sub un guvern care, şi el iarăşi era compus de ambele elemente. Erau conservatorii, de exemplu: mult regretatul Manolachi Costachi Epu-reanu, era d. Dimitre Gliica, care pe vremea aceea era conservator foarte iniocat! Erau apoi liberalii d. Constautin A. Rosetti, d. Brâtianu etc. Sub acest guvern, caro s'a luptat foarte mult spre a aduce impâcare intr’o constituanta uude era in-verşuuarea mare intre conservatori şi liberali, a eşit constituţiunea actuala, — resultatul unui compromis şi care ţine seamă cum am zis, de deosebitele interese, de deosebitele principii; care păstrează pentru conservatori ce era conservator şi da şi naţiunei ceea ce se reclama de cătra liberali, — putinţa de a progresa. Dacă s’a făcut acest acord, dacă ambele partide ’şi-au făcut concesiuni reciproce, care a fost scopul acestor concesiuni ? Scopul era tocmai ca să se dea ferii o lege fundamentala care sa nu se prefacă in tot momentul, ci să fie ca o garanţie pentru desvoltarea pacinică a naţiunei şi a societâţei Române. Sunt dator, eu liberal, să plătesc un tribut de recunoştinţă, o mărturie de adevăr, că şi partidul conservator, dacă ar ii voit, ar fi făcut ceea ce vrea sâ facă d. Brâ-tianu,—şi ar fi facut’o cu mare uşurinţa, adică revisuirea D. Lascar Oatargtu in ultimul s6u minister, nu avea in Cameră, de cât 12 liberali oposanţi. Noi ca oposiţiune, iu m’nis-terul d-lui Brâtianu, dacă am fi stat uniţi, puteam să ne suim ia un număr de 30, 40. Ei bine ! D. Lascar Catargiu a respectat constituţiunea, nu a profitat de atotputernicia care o avea şi nu a cerut revi-9uirea Constituţiunei. (Aplause). Am resturnal pe d. Lascar Catargiu, am făcut un program— programul de la Mazar-Paşa.—Nici imul din noi dintr acei cari am subscris acei program, n’am arătat dorinţa unei rovisuiri. Cu coustituţiunea actuală au venit liberalii la putere, au urmat deosebite schimbări parţiale de cabinet. Din miniştrii cari au venit şi cari s'au dus, nici unul n’au cerut modificarea Constituţiunei. Cu Constituţiunea actuală am întreprins resboiul, am cfipătat independinţa, fără ca cine-va sâ vie şi sâ ceară îevismrea. Revisuirea Conslituţiunei, da ! a cerut’o Europa ; — au cerut’o şi au dobândit’o Evreii.... Şi aci sunt dator sa declar iarh-şi ca, causa principala de s’au amestecat străinii iu costiunea Evreilor, este tot d. Brâtianu. II vinovâţesc inaintea d-voaslra "pentru ca iu Camera mi-a incliis gura sa-1 invi-novăţesc in mod contradictoriu. Prin gazetele guvernamentale, întreţinute din fondurile secrete, domnia sa m’a ata- ci) cat ea eu aş fi avut ins^ri Cu Evi Berlin. I-arn fac-ut interpe»-ţ, şi )n i0(. respunda pe dată, a amamreSpun® trei zile cănd ştia hotărât a a don: a treia zi Camera se disoivă In tot timpul, cat a ţinut 'onferii la Londra, noi irşine am conjmţit manam multe interpelări politie -cum v’au spus şi d. Verneseu,--ea dam drept guvernului să 9e plâng i siţiunea ’i face greutăţi in cele dt Curnd ar este vinovat d. Bratianu ; Uunaa Evreilor ? Este vinovat fiind că un minist, inte de toate, când ea in mâna *>rci de a conduce destinele unei ţâri, esţ sâ fie prevăzător ; şi aceste calităţi'1 data nu le-a avut „Firiiricu" de II (aplause prelungite, mare ilaritate)./'] Fac apel la adversarii mei din , care a precedat camera de revizui!n camera din timpul congresului de ]« — daca inaintea congresului de I in faţa scenelor intâmplate la Daral când primul ministru al Austriei, Andraasy ne-a făcut cunoscut ca lai va cere emanciparea Evreilor,—fac onor. d. Lahovari, la d. Codrescu, i este intre noi, la d. Gheorghiu, i daca, in o adunare de deputaţi cari la consiliul de miniştri, mai inainn ne duce ia Berlin, n’am spus câ ar. sa facem ceva pentru Evrei, foarte adică a le recunoaşte dreptul de-a ci case, a preveni nişte hotăiiri care duse pentru achitarea celor cari f tulburările la Darabani, o hotărire bunalului din Iaşi pentru carnea cu| fac apei la dumnealor sa spuie dacii atras luarea-aminte a d-lui Brâtianui|| acestei arzătoare cestiuni a Evreilll bine! s’au sculat atunci amicii d-lfţ tianu intre cari ministrul de externe d-nul Mitica Sturza şi au declarat ton magistral, că congresul de la ţ1 va avea sa se ocupe cu totul de » , de cât de cestiunea Evreilor. Ei bine, aţi putut vedea ca, dacă j greşul de la Berlin s’a ocupat mai fit rere de inima de ceva, a fost oestiut vriilor pentru că preşedintele congres* influenţat de alianţa Israeliiă şi m pq do un membru al Congresului nistrul Angliei defunctul BeaconsfieJ chiar era evreu. Sunt iară dator să fac o mărturisii» causa pentru care eu am intrat a dnL râ in ministerul d-lui Brătianu, est-mai fiind că vedeam că ţara era indi de hotărârile congresului de la Berii» vitoare ia Evrei şi ştiam câ, daca ţji am fi împotrivit şi nu am fi cu 1 sa facem ceva macar, era să vie să ne impue o lege de emancipare raia a Evreilor şi noi nu eram in st ne luptăm apoi pentru a paralisa de nile Europei ; pe cănd euragiul fupffi buia sâ-1 păstrăm pentru alte cause mari cari au venit de-asupra ca nostru. Aci earâ-şi sunt dator sa recun# oposiţiunei revine meritul de a | cut a se resolva cestiunea aceasta ÎJ mod ineat sa nu se compromită inii ţârii. Domnilor, am zis ca d. Brâtianu să-şi iubească ţara, poate să iubească tatoa ; dar poate sa le iubească şi | şi pe alta cu dragostea maimuţei strânge la sin pe puiul său, pănă’l (aplause, ilaritate). Dar am zis şi o ca d. Bratianu uu a fost şi nu este. poate fi omul de stat care caută de | neaţă să previe pericolul care la amoai la uşă. D-lor, oratorii cari m'au precedat ne voit a spune ceia ce am facut| cestiunea Dunărei.—înţelegeţi fourt ca nu m aia suit la aceasta tribun^ vâ cânt laudele mele. Daca voi vot persoana mea este să vă urăt şi tâ-dată, cât de puţina prevedere, puţină seriositate, cât de puţina coijl tate au presidat la adoptarea in a sun la uite a apăra drepturile ţârei iu cele fără. D-lor, cestiunea Dunărei este deplin rita prin tractatul de la Berlin,—şi in iu favoarea noastră. Când principele Gorciacov tracta cui ropa despre retrocedarea Basarabiei ca de o bucata de vreme s’a luat oj ca toate cestiuuele cele mari sâ se ti de streini d’asupra capetelor noastre de curând s'a format o boită pestoj trece Austria la Rusia şi Rusia la Ai şi noi ne trezim cu lucru hotărât fâij TIMPUL •i Vistra: caid Principele Gorciacov trai cu cele alte puteri, şi in deosebi cu ţtris, pentri retrocedarea Basarabiei, iata j[#ta: rP)ntru noi cestiunea Basarabiei jie ceslimo do amor propriu. Impftra-L Alexandru II socoteşte de o datoria liră. de o pietate filiala ca sa reintre--tica hotarele Rusiei cum le-a moştenit ‘.Ia părintele seu Nicolae. Eu cancela-£ Imperiului, nu pun o mare valoare in ft'9, dar ca supus fidel al M. Sale nu 'V decât sa pledez pentru indeplinirea Bjelor stăpânului meu. Dar pentru voi tona. cestiunea Basarabiei, ce este ? » o garautie cari a-ţi luat'o prin tracii de la Paris penti u asigur '.rea liber-Dunărei; şi de aceia nu aţi dat Ro-jiiei inapoi Basarabia intreaga—pe care lectorul a luat’o de la protejat la 18112 | v aţi zis: pentru ca libertatea Dunărei « ■ mai asigurată, luam o fâşie din Ba- 1 ia şi o dăm Moldovei. Ei bine ! a-■ţ ,14 garanţie vom inlocui-o prin o alta niţie. Luaţi toate garanţiile, hotdrîţi ce i pentru libertatea Dunărei şi eu pri-dinainte.“ "ţeasta a fost conversaţiunea Principe-orciacov la intalnireu impâiaţilor la istadt." i permiteti'mi sa fac o mica digresi-. fiind-ca s’au vorbit multe despre Baia. Eu d-lor in privinţa Basarabiei di-de onor. oratori cari au vorbit si difer de o parte din oposiţiuno, acuza pe Brătianu ca a dat Bana- li a dat el nimic: Basarabia era da-1 la 1870 inca din timpul lui Na-ii ; nu convenea insa Rusiei atun-o iea. Basarabia s’a dat la Reich- voce. La Livadia ce s’a făcut ? Miliail C’ogălniceanu. Nu ştiu ce n| | Licut, n'am lost la Livadia ; spun ca s'a Via Reiehstadt. Greşala d-lui Brătianu I aceasta : ştiind că este hotărât in mod ca Basarabia să se dea, trebuia s’o franc ţârei, iar nu sâ vie şi s'o in-9 la o rezistenţa, care ştia că nu poa-producă alt ceva de cat o paguba in Lensaţiunele mari ce Rusia vrea să ni iea. In adever Rusia la inceput vrea imulţumire sa ne dea toata Dobro-l vrea sa ne dea Silistra, Vidinul cu IA populaţiunea Romana care este a- ţar poate se va zice cum că nu era bi-:ca o naţiune care'şi cucerise indepen-i eu spada in mănă, sa consimţâ de ii-voia ei, de a> doua zi, sâ dea o parte teritorul sâu. Se poate să fie şi aşa i d. Brătianu trebuia să lumineze ţara: trebuia s’o impingă Ia resistenţa, şi apoi ■fârşit, fără nici o pregătire, tară nici o rneala, fără a regula nici una din costiu, ■ locale care esistau şi care se puteau ala; la cea dintâi cerere să dea Basa-a. I’ac apel la d-1 Iorgu Radu să spună da-n’a vezut cu ochii sei actul iscălit d-1. Campineanu, locoţiitorul meu la •erile străine, prin care la cea dân-cerere a Rusiei, d. Brătianu se grâ-a da Basarabia, fără nici un aranja- D. Iorgn Radu. Asa este. TD. Miliail Cogăliiiceanu. Eu am intre pe d. Campineanu cum domnia-sa, tara Iuviin(area Parlamentului, cum singur ti ’nainte propusese, luase asupra ’şi 8â singur Basarabia !... Domnia sa se mâr-i a intimpina ca primea asupra şi res-luderea !—la care intimpinare şi eu ii res-Inseiu : ca chiar daca şi-ar fi dat capul, ba desdâunars se da prin aceasta ţârei lause). Pac apel la d. Holbau sa spună, ce res-ndea d. Brătianu de cate ori \ vorbeam Basarabia ni se va lua... D. Al. Holbau. Ne respundea : nu im-artăşeşc opiniunea pesimiştilor; cat voi sta D aci Basarabia nu se va da ! Voci. Vorba sa fie 1 (ilaritate). 1) tliliail Cog&luiceauu. Iată unde a jst neprevederea, crima : iS'a inşelat aş-eptarea ţârei, şi nu i u arătat situaţiunea inpede de către d. Brătianu.—Revin acum i cestiunea Dunărei. Revin acum la cestiunea Dunării. La congresul din Berlin, Principele Gorcia-i f, la intampinările, care i le făcea Aus-ia in privinţa Basarabiei, a zis : „Basarabia este a mea ; o ieau inapoi ; in privinja Dunărei, luaţi-vfi toate garan-.ţiilo, iată condeiul !“ Astfel, Austria a in-iris in tratat tot ce a voit in privinţa Du-âârei. Baronul tlaymerle singur a redigiat textul articolului 44 din tractat, adică ; „că „(■omisiunea europeana se prelungeşte ; că „dobândeşte un caracter permanent; că a-„coastă comisiune va face regulamentele „de navigaţittne şi că privigherea acestor „regulamente, pentru Dunărea de la Galaţi „pană la Portile-de-Fer, va fi incredinfata „unui însărcinat al comisiunei Europene." Puterile insă erau atât de scrupuloase de a nu da uneia din ele,—chiar prin delega-ţiune,—o influenta esclusivă asupra Dunărei, in cat după impotrivirea plenipotenţiarilor Rusiei s’au şters cuvintele : „supravegherea va fi încredinţată unui comisar," delegat al Comisiunei Europene, inţelegân-du-se că Comisiunea Europeană ’şi păstra insâşi ei dreptul de supraveghere a aplicărei regulamentelor privitoare la Dunărea dintre Galaţi şi Porţile de-Fer. Trei ani de zile, după inehierea tratatului de la Berlin insă, cum se întâmpla, prin ce minune nu ştiu, că Austria,a ciiria miniştri la congres singuri au scris ceia ce voiau, ceia ce era in interesul ţârei lor in chestiunea Dunării, Austra vine şi eree ca să fie primită ca stat ţârmurean pe o in-tiudere a Dunărei, unde ea nu are nici un palmac de ţărm, cere ca comisiunea euro-poană, creata ab-hoc pentru lucrări tecnice la gurele Dunărei, să se transforme in mic congres diplomatic şi să creeze un nou corp politic—„comisiunea mixta"—la care nici s’a găndit congresul de la Berlin, ba nici chiar Austria! In acoastă comisiune mixta compusă de delegaţii staturilor dunărene dintre Galaţi şi Porţi'e-de-fer sâ ia parte şi Austria şi incă să aibă şi preşo-denţia. Cum a venit această propunere din partea Austriei, a căria diplomaţie este una din cele mai prudente şi care nu face nici un pas fără a fi sigură mai dinainte do reuşită, cum ? Onor. d-nu Boerescu şi onor. d-nu Brâ-tiann ne ar putea singuri spune, dacă ar bine-voi să ne desvălească care a fost scopul câlatorielor dumnealor pe acea vreme, adecă de la 1879 până cam la finele lu-nei Febiuarie 1881,—atunci noi poate ca am şti ceva. Dar s’nu insarcinat alte eve nimente de a ne o spune ; s’au insarcinat datele. . Mi se pare că la 14 Martie 1881 s a proclamat Regalitatea şi mi se pare ca du pa v’ro zece zile Regalitatea ni s’a recunoscut şi de Austria, de şi ea mai d intâi făcut mină de a se impotrivi! Ve las acum pe dv. să judecaţi !.... Nu cred, căci am fost colegul seu şi nu ’mi vine sa ’l învinovăţesc cu uşurinţa—nu cred că d. Brătianu a promis, in mod po-sitiv Dunărea. Dar cred ca d-sa la cele in tai cuvinte ce de la Viena ’i s’au rostit in pri vinţa DuDării n’a întâmpinat prin cuvântul categoric de „Nu ; nu se poate" D-sa s'a mărginit a respunde prin cuvinte evasive de natură a încuraja pe cabinetul de Viena in formularea propunerei sale. S’a socotit, ceia ce nu este şi nuaresto-fa de a fi ;—s’a socotit diplomat, mare, capabil de a pune in cofă, cum zicem noi pre diplomaţii Austriaci. D-sa a crezut ca precum ’i reuşeşte in cele din lăuntru, aşa ii va reuşi şi in cele din afara „şiretlicul," crezând că şi in veacul al 19 Iea condiţiu nea principala a diplomaţiei este „şiretlicul.1 (Aplause). Ei bine ! se'nşeală cumplit ; nu este aşa. In diplomaţia veche mergea şiretlicul ; a tunce când nu erau căi ferate, când nu e sista telegraful, atunci un ministru trimis intr'o ţară depărtata in neputinţa d’a primi cu lunile instrucţiuni de la guvernul seu lăsat propriilor sale inspiraţiuni, putea şi trebuia sa fie şiret ; dar astăzi cu drumu rile de fier, cu telegraful de astăzi, când un şef de guvern ştio pe fie-care zi şi la moment opiniunile tuturor ; când lie-eare putere este inofrmata asupra cestiunii pen dinte ; când representanţilor sei in streina-tate poate sa le comunice vederile sale şi vederile guvernelor străine, cea intui con-diţiune a diplomatului modern este să fio franc, leal onest ; să nu inşeli, nu pre amicii trei, dar nici chiar pe duşmanii tei. Domnul Brătianu este departe de a in truni aceste calităţi in conducerea afacerilor noastre esterieare. Eu nu cred ca d-sa a făgăduit Dunărea, dar o mai repet, cred câ a respuns Austriei prin cuvinte evasive, caro au fâcut’o sâ creadă că cestiunea Dunărei va trece ea o scrisoare la poşta. (Aplause). In 1880 eram ministru la Paris ; de-o data primesc de la ministrul de externe, d. Boerescu, o comunicare, care'mi arată cererile Austriei in privinţa Dunărei : infi-iuţar a comisiunei mixte, participarea Austriei şi preş-dinţia ei perpetuă cu vot pre-ponderant. Mă grăbesc a respunde d-lui Boerescu, chiemându'i luarea aminte, că cestiunea Dunărei este gravă : ca ea intre-ce in importanţa cestiunea Basarabiei . In adevăr, după mine, România poate trăi fără Basarabia, ea nu poate trăi fără Dunăre. SŞi ou am amiciţie pentru Austria, şi eu preţuesc necesitatea pentru România de a fi in ode mai bune relaţiuni ; insă nu poate să meargă pană acolo in cât să i sacrificam şi condiţiunele propriei noastre existenţi. Am adaogat dar a ruga pro ministrul de externe să sa explice franc cu cabinetul din Viena, sa’i arate că naţiunea română nici iutr’un chip nu putea a’i ce da Dunărea; că dar, a stărui in propunerile sale, era a compromite legatarele de bu na vecinătato intre ambele naţiuni ! Socotiţi că a respuns ceva d-nu Boerescu ? Nimic ! Ministrul de externe a tăcut ca uu peşte, şi dacă a tăcut, aceasta a fost negreşit cu ştirea d-lui prim-ministru, căci d-nul Brătianu n’a permis nici odată vre unui ministru să scrie măcar o resoluţiune fără voea domniei-sale. Cum au spus’o D. Blaremberg şi Laho-vari in Camera,—in Senat a spus’o însuşi D. Boereşcu—s'a dat „înscris la mână Con telui Haymerlo că România primeşte a se trata cestiunea Dunărei pe trei base : infiin-ţarea comisiunei mixte, participarea Austriei in comisiune şi Preşedinţia Austriei ;“ toate acestea cu ridicola condiţiune ca să se poată apela la comisiunea Europeana in caz de neînţelegere ;— ca şi când puterile pentru toate cestiunile de detail ale Dunărei, mici pentru densele, dar mari pentru noi, ar primi sa tragă spada in contra Austriei ! D. Boerescu a spus’o aceasta in Senat, şi ca ministru de externe a comunicat aceste concesiuni in mod oficial la toti re-presentanţii României in străinătate. Astfel representanţii Austriei ziceau cabinetelor străine : „nu vă uitaţi la ceia ce se vor-„beşte in Bucureşti; la ceia ce se scrie prin „gazetele române vorbeşte şovinismul târârilor de la Dunăre; —dar eu am consim->ţimSntul Guvernului Roman la propu „nerile Austriei ! Aceasta se susţinea de miniştrii Austriei pretutindeni ; o afirm aceasta. Şi de aceia, ori unde eu mâ duceam, ori la ce uşe bateam, mi se respundea : aceasta este opiniunea d-tale personală; conce-dâm chiar ca aşa ar trebui să fia ; dar noi tratăm cu guvernul d-tale şi d-ta nu poţi de cât să ne comunici opiniuneie Guvernului d-ta'e, şi guvernul d tale îl consimţit la cererile Austriei. Noi nu putem intra in lupta cu Austria pentru drepturile României, representate şi susţinute de D-ta, dar părăsite de guvernul D tale. (Aplause sgomotoase şi îndelung repetate). Consecinţa, D-lo>, a fost că eu desgustat, m’am retras de la legaRunea din Paris, dar succesorul meu ă avut o parte şi mai rea. El a plătit cu viaţa şa împlinirea datoriei sale de Român... Purtarea lui Calimach Catargi a dat loc la o interpelare in Senat şi iu Cameră’ făcută aceasta după îndemnul guvernului. Apoi s’a cerut şi s a dobândit destituirea lui Calimach Catargi, ministru plenipotenţiar al Regelui României, intr'un chip cum nici o dalâ, nici Vernescu, nici Liscar Catargi, nici eu nu fam fi intrebuinţat nici măcar intr'un raport, cerând destituirea unui simplu sub-prefect: sunt oameni tineri cari resistâ la aşa lovituri mizerabile ! dar sunt alţii cu inima simţitoare, precum era Calimach-Catargi, cari plătesc cu moar tea asemenea loviri apăsătoare. (Sen»a-ţiune). (Va urma). „ARMONIA 1)IN TERGOVIŞTE d Dr. Ioviţovici No aducem aminte cum „Românul," in oposiţie fiind, fâcca socoteala ziarelor ce apăreau in ţarii, şi cum, din faptul că partidul ce represinta, in parte numai, numera douâ sau trei mai mult de căt cele guvernamentale, trăgeau—de pâr nu c vorba—conclusia că ţara o cudonşii, şi că, prin urmare. guvernul conservator ne fiind a-deverata expresie a ţârii, să le facă lor loc la cârma ţerii. Această socoteală am putea-o şi noi face, şi clocinţa ţifrelor va fi zdrobitoare pentru roşii; căci actualmente nu cu douâ sau cu trei numără oposiţiunca mai multe ziare, ci, putem zice, fără do câteva susţinute cu fonduri secrete, intreaga ziaristică este a Oposiţiunei-unită. Ş apoi puţinele foiţe cc apar prin districte, cari nu so dau la lumină decăt in anume scopuri, cum este revizuirea Constituţiei şi alegerile, n’au viaţa de căt do o zi. intre aceastca, este una care întrece pe celelalte in expresiuni triviale şi calomnii la adresa Oposiţiu-nii. Este „Armonia" din Tergovişte cc propagă numai desarmonie printre cetăţenii de acolo. Ea nu face alt decăt a produce foarte slab argumentaţiile jesuitice in favoarea re-vizuirei din „Românul", evangelia in-tregei coterii roşie, şi d’a cânta osanale partidului care a adus ţara pe marginea prăpastioi, caro a umilit-o in faţa străinilor şi a ciontit-o in favorul acestora. Ea laudă pe aceia cari au ridicat imoralitatea la maximă de stat, cari nici cunosc Însemnătatea cuvântului moralitate şi cari n'au făcut alt; de şapte ani do când sug, sleesc astă nefericită ţărişoară, decăt a sc căpătui pe dânşii şi pe ai lor. Şi cine este acela care scrie asemenea enormităţi ? Cine e acel personaj care, fără pudoare, ridică in cer pe acei ce nici ar fi trebuit, pentru binele Romanici, d’a fi de căt in fundul pământului ? E o atonaă imperceptibilă din acest imens tot, care, fiind conservatorii la putere, vota pe faţă pentru dânşii, şi care. in urmă, hulind pc aceştia, laudă pe acei ce-i-a injurat până ieri. ITn om care linge unde a scuipat şi care 'şi face un merit din această. Dar să’l facem mai bine cunoscut. De origină e bulgar. Se numeşte lovitz.’recte Ioviţovici. E doctor de a patra mănă in Tergovişte. Capacitate? Ştiinţă? Căt pâr in palmă. Caracter ? Cuvântul acesta nu se găseşte in dicţionarul seu. Patriotism? Mâncare străină pentru un bulgar. Onestitate ? Ce-o mai fi şi aceea ? Principii politice ? N’a inţeles nici o dată ce este un om de principiu. Totuşi este redactor mare al „Armoniei." Scrie nă găzetă. Şi ca culme este iiberal-naţional, chiar cap-nu coadă-al coteriei roşii din localitate. Nu ne-am mira daca ar aspira şi la deputăţie. Şi pentru cc nu ? Nu este ol susţiitorul prin graiu şi prin scris al guvernului actual ? Ş’apoi ce deosebire există intre el şi cei lalţi cu cari dualitatea Rosetto-Iirătianu 'şi-a făcut trebşoarele ? Deci ar fi şi această cu putinţă. Noi ânsă sperăm că românii din vechia cetate Tergovişte, cu trecut istoric, nu vor trimite in representaţiimea naţională oameni fără scrupule, inamici ai intereselor ţârii, ci că, tari de voinţa lor, prin votul ce vor pune in urnă, vor şti să ingcnunchie pe acei ce nu lucrează de căt pentru dânşii şi contra României. NOTIŢE HIRLIOGRAFtCE A eşit de cub tipar : Dr. 41 Gastor. - Literal ura populară română cu uu apendice : Vorvova Gara-mautilor cu Alexandru Macliedon de Nicolae Costiu. Bucureşti 1889. Editura I. Ilaimanu. Preţul B lei. Vechile iustituţiniii ale României (1327 — 1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţârei româneşti, de domnu Ioan Brezoianu.—1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librâriele B. Nicolescu (Pas-sagiul roman) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. A eşit de sub tipar: Dr. N. Manolescu, Studiu asupra miopiei cu exemplul a 2,991 elevi din scoa-lele din Bucureşti. Un volum de 175 pa-gine octav şi 13 figuri in text. Preţul 3 lei. S’a pus sub presă şi va apare in curând „Dicţionarul Biografic al autorilor Români vechi şi moderni„. Această carte promite a fi foarte interesantă, căci, dupe căte suntem informaţi, autorul ei d. D. N. Marineseu şi-a pus oate silinţele pentru a strânge notiţe privitoare la viaţa autorilor cum şi pentru studiul critic ce face asupra fie căruia in parte. Acest din urmă lucru lipsea cu desăvârşire in conspoctul asupra literaturei române de V. Gr. Popp. O recomandăm incă o (iată atenţiunei publicului nostru iubitor de literatură. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 12 aprilie 1883. Cump. Vând. Solo Renta Amortisibîlă. , . , 92- 921/, 5(||0 Renta Română Perpetaă , 90'|„ #l'/2 6°|o Obligaţiuni de stat. , . . 101 102*n 6o[o Oblig. Căilor f- Rom. regale 1020q 103*/, 5o/o , Mon ici pale .... 863/, 10 fr. » Casei Pensinnilor 300 ]. 230--- 235- 5olo Scrisuri funciare rnrale. . . 92- 92Ţ, ?oio .» Scrisuri Rurale.. . . 104--- 104 Ir. 5o{o Scrisuri fondare arbaue . . 89H» 90- 6o[o , , . 991/» 100- ^0[0 > > l 103 Ţ, f033|' Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 33--- 34- Acţii Băncei Naţionele Române2501 1315 1330 > » Soc. cred. m^b, rom. 500 1. 230--- 235- » , , Rom, de Construcţii 5001. 530--- 535- , * 9 de Asig. Dacia-Rom 3001. 420 --- 425- » » » » > Naţionale 200 1. 230- 235- Diverse Aur contra argint. . . , • i5i» 1 > » Bilete de Banque . . l'la i ’l» Fiorini valoare Austriacă. . . . 211 2.13- Mărci germane....... 1 23 1.25- Bancnote franceee...... 99i|, lOO'/a MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost jef de Clinic.i in Paris’ Consultaţuini de la orele 3-5 p. m. Pentru săraci gratis. Bucureşti calea Rahovei No. 53, De la (Sf. Gheorghe). in strada Smărdan No. 6. Roatele de gât, gură, nas şi nreclii tratează printr'o artă speciala. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de„medic secondar in Vieoa in clinicei lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a iui Hebra (Sypbilis şi boale de piele) Consultatiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei). INSTITUTUL MEDICAL de llydrotherapie, macaj sistematic, ortho-pedie, electrisarc, inhalaţii etc. Strada Vestei 6. Pe lângă cele-lalte servicii ale acestui institut s’a mai adaus şi băile calde cu renumita sare de Bălzăteşti. Se aduce aceasta la cunoştinţa onor. public. Direcţia. DE ÎNCHIRIAT In total sau in parte, casa de pc calea Victoriei 145 şi colţul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Veissa, compusă de peste 20 camere; seră de flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, având introdus gaz şi apă pretutindeni. Se închiriază de la Sf. Gheorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. Ioan Chiftea proprietarul lor, strada Isvoru No. 14.. DII/ chirurg-dentist are onoa-IVlfSi rea d’a face cunoscut că a lenuiitat da se muta şi că va urma a locui iu strada Ştirbey-Vodâ No. 9. TIMPUL I. HERTER ATELIER DE feOTOGIlAPHJE Str. Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după'Jsysf mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte fina. Onor. public caro n’a avut inră ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’aro de cat a no onora cu presenţa d-lor şi speram ca se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ee lucrare alingatoare de această'arta precum: Reproducţie, lucrări in starea naturala etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atât in timp frumos cat şi in timp innorat de la 9 ore a. m. păna la 4 p. m. Tn acest atelier se găsesc şi tablouri in pictura originale de vânzare. ADEVERATE INJECTIUNI SI CAPSULE MAGASIN fondat VIS-a-Y18 de Tetrul Naţional Bucureşti FAVROT Aceste Capsule poseda proprietăţile tonice a Gudronului adftogate po 1 Ant?Aacţiunea antiblenoragicft de Copului. Klo nu obosescu stomahul şi nu provoca iie.i diaree nici greţâ ; constituoscu medicamentul prin cscelenţA in tratarea bulei,r contagidse a ambelor secse, scurgeri vechi şeii recente, catare a beşicei şi curzt-rea fără voie aurinului. Po Ia finele tratamentului, şi când ori-ce durere a dispărut, usul INJECŢIUNU RICORD tonice şi astringente, este miijilocul infailibil de a consolida vindoenrea şi de a evita întercerea. COLONIALE SI DELICATESE VIS-A-YIS 1)K THEATRUL NATIONAL ADEVERAT SIROP DEPURATIV IFt I C2 CI> 3FL 13 FAVROT : Acest sirop este neâpart pentru a vin deca cu desoverşiro maladiele peloi şi pentru a sfirşi de a curaţi sângele după. un tratamentu anti-sifilitic. El feresce de tote accidentele ce pot rosulta din sifilis constituţională. Publicul, trelruc a lepăda, ca contra facere poriculosâ tote medicamentele RICORD, care nu voru purta sigliulu C. FAVItOT. DEPOSITO GENERAL — F* Favrol, 102, strada Richelicu, in Paris ; In Iassij, Racovits, Konia; Bucuresc'i, Ris&dorfer, Zurner, Theil ; Galatz, Tatu. sesclii, Marino Kurtovich; Braila, Petsalis, Kaufmes', Crajova, F. Pohl, Sx Plojcstî, Schuller; Barlad, Brcttner, şi in tote farmaciile. Â Anunţă maltei nobil hui, şi onor. public că pe lângă articolele necesari la mcnagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Bvuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suiş Ananas de la Martinique. Banane de LŢBayona Benediciin-Bitler de C hina antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Chartrenz. alb galbin, şi Verde de la grand CJiartrcuz Francia. ( uraso de Olanda, alb, verde şi orange sec. de la Yimand Fochin Pipermint. verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia. Cognac vicnx, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqnernri tot Colul de gusturi dela Mărie Brisnrd, din Bordeaux. Renumita Mnstieii de Hio, Marasebino Ţuică Naturală Romuri adevărate din Janiaique. Ananas Arac de Mandarin. Puncli in Cognac Kbtini şi in Kirscli. Şliboviţă de Banat. Par la presente j'ai l’honnour do re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme lo plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prix sont reduits et le travail tres fin. L’honorablo public qui n'a pas encore eu l’occasion de se convaincre do mon travail n’a qu’â nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s'assurera facilement de lh pefection de mon atelier. —On se cliarge do tonte espece de travail concernant cet art, comme: reproduetion. travaux â l’etat naturel etc. — On pou-poser tons les jours. que le temps soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jns-qu’â 4 houres apres midi. VINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate (le Ia primele case din Franţa, Germania, Italia. Fspagne, Ungaria. Transilvania. Indigene de Ja Cotnari. Odo-beşti, Drăgăşani şi de Dealn mare. Preţuri moderate, serviciul conştiincios. Cu stimâ, I). G. MOCIANU. De la comunicarea lucrărilor sciinciîlcc la Academia de sciinte în 1849 şi la Academia de Medicină în 1858, Ferul Leras a obţinut din partea corpului medical, un forte frumos şi repede succes care creşte din an în an făcând să caijă in uitare diferitele şi numordsele preparaţiuni feruginose noi. Acest succes continuu nu depinde de cât de la calităţile medicamentului care conţine : 1° Ferul, unul din elementele sângelui nostru; 2° Phospha-tele care intră în composiţia oselor nostre ; 3° Că el este suportat chiar de acei bolnavi al căror stomac nu pote să tolerese nici uă preuuraţiune l'eru-ginăsă; 4' Că n’aie nici uă acţiune asupra dinţelor; 5° Că nu provocă constipaţia ; 6° Este limpede ca şi uă apă minerală ; 7° Se asimileă adică se mistueşte şi intră in economie, mult mai repede de cât prafurile, dra-geurile şi hapurit ui fer. Se pote recomanda in mod folositor, în caşurile de saracia sângalui, anemia, limfatismul, slăbiciunea, crampele stomacului; acest medicament mai are proprietatea a escita pofta de mâncare, a înlesni creşterea si desvoltarea fetelor atinse de culori palide, rechomă şi regulează luna sau regulele la femei, opreşte pola alba, şi dă sângelui, frumosa culore roşie strălucită ce el perde adesea în timpul bălelor. Deposit, 8, Strada Viviena şi in tote pharmaciile la Paris şi in Străine tu te. La „Bursa Romania’ Fondată la anul 1872 SAMUELA. M A R 0 TJ S No. 18 Strada Smărdan No. 18, Am onoare a aduce Ia cunoştinţa onor. mele clientele că deosebit de obicinuitele mele operaţiuni, precum : Cumpărări şi vânzări de efecte publice, de diverse acţiuni file Societăţilor de credit, comerţ şi industrie, acum cu ocaziunea descltiderei „Bursei oficiale" din capitală, am aranjat un serviciu special pentru „afacerile de bursă" propriu zise: pentru cumpărări şi vânzări in numeraiiu şi cu termeni de toate valorile ce se cotează la „Bursă" după ordini-le ce voiu primi şi in condiţiuni avanta-gioase. De asemenea pot indeplini ori-ce ordi-i date pentru bursa din străinătate. Informaţiuni şi ori-ce detalii speciale se pot da atât personal in biroul meu, cat şi prin corespondenţă. Esperienţa ce am in aceste operaţiuni şi confienţa ce mi s’a acordat iu decurs de mai mulţi ani de esistenţâ a biuroului mă face a crede şi in reuşita acestei ramuri de afaceri. Adresa pentru telegrame: Marcus, cureşti. SIROP DE RftIFORT I0DE de GRIMAULT et Cie PharmaciştI Ia Paris . DE DOUA DECI ANNI1 ACESTU MED1CAMBNTU DA RESULTATELB CELLE MAI REMARCABILE IN MALADIILE COP1ILORU PENTRU ÎNLOCUIREA OLEIULUÎDE FICATUDEMORUNU Si ALU SIROPULUI ANTISCORBUTICU Elu este suveranii contra intărirei si infiamatiunea glandeloru gatului, gurmeloru (cojiloru) si ale dilTeritelor errupţiunl a le pelei, ale capului sî ale feţei. Elu excită pofta de mâncare, tonifică Jessăturiie, com-batte palorea sî moioşetea pelei şi dă copiiloru vigdrea si vesselia naturală. Este unu medicamentă admirabilă contra cojiloră produsa» prin lapte şi ună dopuralifă excellenlă. Depositu in principalele pharmacii________________ !! r SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME j„îl____ PUrriG ne noui Garanţâ sigură dată inscris. SARACIA SÂNGELUI FRIGURI, BOALE NERVOASE SINGER C Ori V» _ Maşină dc cusut poarlâ marco NEW-YORK. de sus a Fabrioci. G. NEIDLINGER,A£enl general CU QUINQUINA ŞI COLOMBO diplomă de merit de la expos. din Viena antinervos vin- Acest vin întăritor, febrilîigii . decă afccţinnilc scrofttloase, friguri nevrose, diare. crenice, colori palide, neregularităţi a sângelui; ee Iconvine specialmente copiilor, femeilor delicatei* persoanelor in verstă şi acelor slăbite de boală sau de excese. Adli. DETIIAN, farmacist, Fob. St-Denis, 90 Paris fi principalele farmacii din românia şi străinătate A se cere pe etichete Timbrul guvernului fran-sez şi semnătura .1, Fayard. Preţul 4 l’r. PETRACHE IOAN Mare înagasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dr. palatul gal. Comitetul instituit pentru con stmirea bisericei române d’n Cernavoda ÎNŞTIINŢARE A sosit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai eseelente; brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort. Brie, Camembert, Fort tiu Salut, Mont (For, Gervais imperial. I.imbnrg, I.iptaner, Uiiest.er, Creme de Holande. Sfilton Crema Regală, etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite marinate. de Rarbuni, Hiel. Aal-Fiseli, Aa'-Fiscli cu gelatină. Sosesc meren stridii proaspete de Ostandaşi Uonsfantinopol. Icre proaspete, moi şi tescuite ne morun; Icre de cheful, păstrăvi afumaţi si toi felul de pesci. Vinuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceaiuri chinesesci, rusesei (le caravană şi de I’opov; pesmeţi din cele mai renumite fabrici străine In cu rând soseseo peşte proaspăt do Constailtinopol. Tot la acest înagasin se află de vânzare cu ocaua viu roşu şi alb de cualitate superioară. Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visitozo acest înagasin,[va'rămăne pe deplin satisfăcut, nu numai de bunătatea şi ciialilatea mărfei dar şi de un serviciu prompt Şi onest. Se aduce la cunoştinţa onor. public că in zilele de 1, 2 şi 3 Iunie viilor anul curent, urmează a se face tragerea loteriei acestei biserici. Pentru care finit, sunt rugate cu onoare toate autorităţile şi particularii care posed bilete, se grăbească cu distribuirea lor, şi înaintarea banilor inainte do zilele fixate pentru tragerea loteriei. Pentru llărbnt şi Măcţi. din stofele cele mai moderne confecţionate dupe noile dournaJe. ^"cu dcos birc recomandăm fele mai moderne Pardesiuri de Cocimiu şi I Ia ras gros-vert. Costume eu şi fără talie de Diagonal. Şcveot, Camgarn şi rellot gro-vert. Redingot si Gilct după noul Journal, Pantaloni nouvcante, etc. etc. Preţuri recunoscute de moderato. Cavalerul de Mode. DE ÎNCHIRIAT tZ ria de po Calea Văcăreşti No 9. (supra-nu-mită Ochi Albi). Doritorii să so adreseze a D-na J'llona Nicoleanu in acea proprioţato etujuiu 1 de sus. Tipografia N. Miulescu. sala Thratrului Bosse/. MASINELE DE CUSUT ’ ORIGINALE A LUI