wiNECA 10 APRILIE 1883 ■ - ^miiiistraţla, Calea Victoriei Nr. 32. 1, abonamentele j |,\ra, pe ■ 40 l> r [tio. pe 6 luni. 22 !i| 3 Innî. . 12 ate pe an 60 Irî \ ile ne priimesc 1» IJirinialraţie TIMPUL Intuia 10 bani niimnni h-iete 15 bani iiumăru REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. | abonaţi din judeţe sunt jLi bine-voiască a trimite ^ftraţiunei costul abona-oiiform invita- iSui d-lor c 'fa- primite Jj ocărea colegiilor electorale ele electorale pentru alegerea lor si senatorilor viitoarelor legiuitoare, sunt covocate ea si la termenile de mai Pentru deputaţi ini I, in zioa de 20 Aprilie ui II, in zioa de 22 Aprilie Hui III, in zioa de 24 Aprilie ul IV, in zioa de 26 Aprilie iele de 10 şi 11 Aprilie se ■ge delegaţii colegiului IV, p art. 60 din legea electorala. Pentru senatori ?;ul I, la 28 Aprilie. Ţiul ÎL la 30 \prilie. giurile universităţilor din Bucu-i laşi, la 2 Maiu. ' tarile legiuitoare sunt convo-întru ziua de 10 Maiu viitor. -t curesti, 9 Aprilie 1883 * unele calamităţi mari, a că-mpla apropiare se produce uduituri sau trosniri tari. De esta fiind şi calamitatea C. A. . ar fi fost intr adevăr de mirii daca nu se exprima intoar-in ţară, a acestui principiu al mrei, prin aşternerea indată, talul „Eomănul“ de la 6 apri-îelor mai cutezătoare injurii resa Oposiţiunii in genere, şi eial la adresa partitului Goilor, in silinţa zisului organ de ui acest partit şi pe Oposiţiu-intreagă. seacă la ficaţi pe d-nii Rosetti itianu că se agită un curent Oii in jurul Oposiţiunii unite in * a viitoarelor alegeri; 11 dispe-Tartuffe imprejurarea că i s a faţă mai bine arama şi că «ţările probate ale Oposiţiei l’au priporul căderii, in indignarea .re este coprins tot romănul de rştcle fapte ce a comis el ca ■a; şi aşa injuriază cu turbare 'JAiunea, cătănd să arate că n'a-wiu la încrederea naţiunii. Iul cum o face ii este propriu li ului principal al Roşiilor. S I nu caută a se desculpade acu-llj iile ce i se aduc, fiind că n arc , să se desculpe înaintea probe-'■idl ivodorate puse înainte de către iune ; dar formulează aceleaşi iţiuni adversarilor şi le asvârle îici o ruşine in faţă, ca şi cum şţdivid desgolit ar asverli cu ti-upra trecătorului cuviincios, osiţiunea întreagă a cules de e- xemplu, din propria gură a primului ministru actual Ion Brătianu, aceste cuvinte cari il stigmatisează atăt pe densul căt şi pe majorităţile sale : ..M’a costat foarte scump voturile ce ’mi aţi dat! pe baza acestor cuvinte, cari învederează tocmeala şi căderea la învoială a guvernului Roşu cu majorităţile sale, să le plătească in bani şi osebite alte foloase voturile lor; pe basa acestor cuvinte, la cari a mai adăogat şi d. 0. A. Rosetti apostrofările sale către majoritatea Camerei, de la înălţimea tribunei, declarăndu-i că se retrage din causa că ea nu urmărea de căt satisfacerea intereselor individuale ale membrilor respectivi ; Oposiţiunea a stabilit imoralitatea Regimului domnitor şi l’a dat spre bula publică. Ou toate acestea, organul Regimului, „Romănul,“ nu se sfieşte a întoarce asupra adversarilor ocara numelui a lor sei. El taxează Oposiţiunea, de şi fără probe, de imoralitate nu numai publică, dar incă şi privată. Organul lui d. G. A. Rosetti, la sosirea acestuia in ţară. cutează a pronunţa numele moralităţii private, cănd pe terenul acesta nu este nimic care să poată concura, in scandaloase fapte de caracter privat, cu ceea ce. ’l incongiură pe densul foarte d’a-proape şi cu densul chiar. înaintea unui asemenea trist cura-gin, mărturisim că nu ne rămâne de căt a ne intoarce fata cu scărbă şi a trece repede mai departe, de teamă să nu fim obligaţi a pronunţa cuvSntul energic care ar caracterisa mai bine moralitatea privată a familiei zisă liberală, văzută, apreţiabi şi condamnată de toţi Bucureştii, cari asistă la orgia de zi şi de noapte a ei. Urmărind mereu ţinta de a cobora Wposiţiunea pănă la degradarea in care se recunoaşte familia Roşiilor, pănă la lipsa de patriotism şi de principiu onest ce constatam la densa, oi-ganul d-lor Rosetti-Brătianu mai cearcă incă să blameze cuvintele d-lui George Vernescu, pronunţate la Iaşi. şi cari promit Moldovei interesul şi respectul frăţesc ce-1 merită, uşura rea de nenorocirile ce o apasă actualmente şi îmbunătăţiri egale cu cele ce se proiectează şi se fac in partea de din-coa de Milcov Aci voeşte „Romănul1' sa vad a deşteptarea de către Opositie a unor susceptibilităţi pe cari timpul nu le a vuide at incă. şi prin urmare un act de trădare. Dor uită un singur lucru impostorul, că nu Oposiţia a aprins in Moldova. Ilacăra indignării, ci purtarea. guvernului Roşu. Moldova, pentru norocul sau nenorocul ei, nu recunoaşte martiriul Rosctto-Brătianu, nici se închină lui, care nare date şi suveniri intr’ănsa. Ea işi are sânţii ei cunoscuţi, luptătorii ei proprii, din amăndouă câmpurile, atăt Conservator căt şi Liberal ; luptători . e au făcut sacrificii pe terenul politic şi ni iţional. spre a asigura patriei lor autonomia, pe timpii cănd aceasta ii era tăgăduită. D-nii Rosetti-Brătianu insă neputând suferi să le facă umbră bărbaţii politici de valoare ai Moldovei in pre-teuţ-iunea lor de a domina peste tot, de a li se da supunere şi adoraţiune din toate părţile, au găsit de cuviin-ă să înlăture pe aceşti bărbaţi, şi să ’şi recruteze, prin promiteri de oloase, o ceată a sa, adunată din ambiţioşi obscuri, incapabili, netreb nici, din certaţii de justiţie, pentru cari nu este sfânt nimic alt do căt viţiul lor, cari au fost gata săi se şi închine. 8i pe măna acestora au dat Moldova pe care ei o exploatează, de eăţi-va ani, ca pe o proprietate a lor intinzend jaful peste tot, nelegiuirea şi batjocura. 0 asemenea stare de lucruri, unită cu părăsirea aproape complectă, de către guvernul central, a intereselor de desvoltare materială in această a doua parte a Romăniei, nu putea să nu causeze mâhnire şi i idignare, nu putea să nu deştepte, in cei mai puţin răbdători, idea de stat separat, care s’a agitat in ultimii ani pe a-locurea. Este lucru de remarcat că sub nici un guvern altul, de căt al Roşiilor, idea protestaţiunii din partea Moldovei ca fost Stat politic, nu s’a ivit, şi că ori-cănd revine la domnie familia roşie, de atâtea ori se produce această nenorocită reacţiune. Gausa se înţelege că este numai conştiinţa, ce o dobândcsce fie care individ din partea de din colo de Milcov, că Moldova este tractată ca stat cucerit, iar nu ca o soră care, de bună voea sa şi prin mari sacrificie, s’a lipit intr’un corp cu ţara Românească spre a forma România actuală. Intr’adever. pe cât timp o localitate istorică îşi are capacităţi ale sale recunoscute şi, în loc de a fi administrată prin aceste capacităţi, se face apel la lepădăturile societăţi, şi lor li se dă puterea de a face ; iar ei, urmând naturalelor lor deprinderi rele, nu cunosc lege, nu vor să ştie de nici un principiu de justiţie, in căt siguranţă a onoarii şi a averii nu mni este. dispare fatalmente simţi-mftntul frăţiei, şi preocupă ideea de cucerire, de învins şi învingător. Aceasta fiind starea de lucruri actuală in Moldova, Oposiţiunea prin vocea d-lui George Vernescu, a căutat să dea curaj spiritelor mai slabe şi nerăbdătoare, să rechiame pe toţi la încrederea că se va da satis-facţiune intereselor amăndoror ţări surori, şi că se va sili Oposiţiunea-, venită la putere, să facă a dispare cu ilesever.şire ideea de învinşi şi învingători,. Este aceasta act de tradare ? Daca se caută un trădător in ceea ce priveşte spiritul actual al Moldovei, acela nu poate (i Oposiţiunea, ce vine să rechiăme frăţia, să renască increderea in viitor, ci guvernul Roşu, cave a introdus in Moldova un regim execrabil, un regim de persecuţi unea tot ce este moral, capabil şi patriot. Superaica cea mare a organului Roşu este incă pentru că rosoluţiu-nea de la Iaşi se inchiăie cu dccla-raţiunea că Oposiţiunea e gata să iea respunderea situaţiunii spre a asigura salvgardarea intereselor ţârei faţă cu străinii. Aci işi văd sfârşitul d-nii Rosetti Brătianu şi se cutremură. Deci incepe a pune la filotimia pe d-nii Lascar Catargi şi Florcscu, cu unele cuvinte din Timpul de la 1879 să nu mai primească ministerul, căci alt-fel ar călca declaraţiunea ce s’a făcut in numele lor, prin limpid, că nu vor mai primi a fi consiliarii Măriei Sale lui Carol Vodă. Ne amintim aproposito de această exhortaţiune anecdota unui popă cu nişte tâlhari. Aceştia veniau «iă-1 jă-fuiască şi popa cunoscăndu-Ie inten-tiunoa iutinsese puşca şi-i luase la ochi. Ei dar recurg la un mijloc de ademenire, amintindu-i morala preoţească : — Nu da. popo, că nu mai gri-jeşti 1 — Dar daca veţi da voi mai gri-jesc ? obiectează precautul popă, ne-lăsănd puşca. Am putea, tot ast-fel sărespundem inspâimăntaţilor adoratori ai puterii; am putea să le observăm că actualmente nu este vorba despre guvernământ ordinar, ci despre unul in care incap toate elementele politice, fiind vorba de revisuirea Constituţiunii. şi că aşa este obligat ori-carc cap de partită să primească ministerul, pe căt timp i s’ar asigura egală autoritate ; am mai putea să punem înainte, spre deslegarea d-lor Lascar Car targi şi Florescu de restricţiunile ce invoacă Romănul, schimbarea condi-timiilor Statului astă-zi, atunci fiind vorba de a mai figura ca consiliat’ al principelui Carol, in vreme ce astăzi este vorba de Regele Carol, principele ne mai existând ; dar ii vom intreba pe impostori : de unde ’şi au luat’o că, in resoluţiunea de la Iaşi, este chiar declaraţiunea d-lor Lascar Catargi şi Florcscu că ar priimi ministerul ? In acea resoluţiune se exprimă Oposiţiunea şi nici-de cum persoanele. Numai cănd va veni vorba la compunerea noului cabinet ce-1 do-resce ţara întreagă, numai atunci va veni in ccstiune numele fie-cărui bărbat din Oposiţiune şi se va alege care să fie. Declaraţiunea arată numai că cu totii, membrii Oposiţiunii unite, sunt, invoiţi in siintiminte şi in credinţe asupra situaţiunii creată de Roşii ,şi că in perfect acord işi au trasă linia de conduită spre scăparea intereselor Statului, compromise de către Roşii. Dar au luat de exemplu aceste duoă nume respectabile, mai adăugând şi pe al d-lui Lahovari, pentru că avea nevoia ca print’ănsele să revină la vcchiele cântece cu măcelurile poporului, cu dragonade şi altele, care le tot spunea cănd erau Roşii in 0posiţie. Generalul Florescu, pentru că a ministerul sub care sa figurat in ANUL AL VIII—No. 81 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litera petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 . * II .... 2 50 . iRanţnrile ţi inserţiile ee primesc Bucureşti f la Administraţia ziarului ii VIena, la binrourile de anunţuri Heinrif Schalelc, Wollzeile 12;—i. Oppelik, Stubeb-itoin 2;—Paris, C. Adem, roe Cl^menc 4 A. Lorett, rue S-tei Anni 51. Scrisorile oeFrancate nn ae primei MauoscrUele nciinprlmate ae ard. petrecut 3 august din Bucureşti, este arătat ca unul ce a perdut un Domn prin sfaturi rele si prin măcelul poporului; D-nul Lascar Catargi, ea şi D. Al. Lahovari, simt acusaţi de dragonade cari au inecat in sănge mai multe oraşe, etc. Să cercetăm istoria timpilor pomeniţi aci, spre a ne lămuri. La 3 august, preşedinte al consiliului miniştrilor era d. N. Creţu-lescu şi ministru al justiţiei d. D. Ca-riagdi. In ce tabără sunt aceşti domni ? In tabără guvernului Roşu. Deci 3 august, considerat dupe bărbaţii aflaţi astăzi in partitul roşu, este operă a acestui partit, sau cu care a pactisat acest partit. Măcelul poporului ii priveşte. Alta. La 3 Aprile in Iaşi, victime au fost peste 300. Conducătorul administraţiunii acolo era reposatul Ştefan Golescu, căpetenia roşiă; ministerul era compus din d-nii loan Ghica, G. A. Rosetti, Mitiţă Sturdza, Beizadea Mitică Ghica I. Cantacuzin şi actualul general Le-ca. Preşedinte al ministerului Beizadeaua. Deci, 3 aprile, este mai cu seamă operă a Roşiilor; deci măcelul popo rului ci l’au făcut. Alta. La 1870 afacerea de la Mavrodo-lu s’a petrecut sub conducerea ministerului presidat de către repausului Iepureanu, in minister mai fiind incă şi d-nii G. Grădişteanu, Carp şi Iorgu Cantacuzino, carele, de şi nu face parte din clica roşiă, dar ea nu-1 atacă nici-odată. Apoi n’a fost acelaşi Iepureanu capul ministerului zis liberal ? Nu a fost bietul repausat pirghia pe care s’au urcat la putere d-nii Rosetti-Brătianu de la 1876 incoa? Şi in fine afacerea bivolarilor din Giurgiu, de cine alt a fost provocată, daca nu de către miniştrii Kreţules-cu şi B. Boerescu, cu taxa pusă asupră-le şi executarea ei violentă, Aceşti domni sunt astăzi partisa-nii înfocaţi ai dumnealor. Oaute-i dar şi pe măcelăritorii bivolarilor in rândurile Roşiilor, iar nu in ale Opositi-unii. Cei ce au figurat mai puţin in această afacere sunt d-nii Al. Lahovari şi Lascar Catargi. Dar, se mai invoacă măcelurile şi sângele vărsat pe la alegeri? Apoi, aci este constant lucru că Roşii au fost şi sunt singurii culpabili. O dovadă convingătoare despre aceasta este că de şapte ani, de cănd au ei guvernul in mană, nu s’a intern plat o vărsare de sănge. Ca să se fi întâmplat lucrul acesta, trebuia să esiste o provocare. Provocarea o fac numai indivizii violenţi, sanguini, cari se încearcă să hrăpească dreptul altuia. Ei bine! de indată ce aceşti indivizi au intrat in slujbă, s’au sfâr.şit şi vărsările de sănge, fiiiul-câ păn- TIMPUL tecul lor nu mai este acum flămând iar adversarii lor nu au acelaşi temperament violent. Să nu se mai laude dar Roşii cu o calitate ce nu este de cat a adversarilor neprovocatori. Astăzi sase hotărască alegătorii să resiste in posesiunea drepturilor lor. vor reincepe violenţele crâncene şi de caracter privat şi de caracter public. Spre a ne resuma, zicem: Boşilor, nu v6 mai sforţaţi in van ! Daca este pentru imoralitate fie publică fie privată, aceasta v6 caraeterisă : daca este pentru trădare, toate actele voastre o afirmă ; daca este pentru infamiă. nu puteţi găsi pere-chie. Inpostori fără ruşine, aruncaţi faptele voastre in spinarea adversarilor voştri şi din impărechierile voastre proprii creaţi ăngeri pe dracii recunoscuţi şi combătuţi de voi cu înverşunare. Voi, fără credinţe, cereţi credinţe acelora cari au dovedit că le are şi pe cari voi le negaţi. Voi, fără principiu, cereţi Oposi-tiunii programă de ceea ce are să facă. Dar n’aţi avut voi programă jurată, pe aceea de la Mazar-Paşa? Pentru ce n’aţi aplicat nici un punct dintr'ensa? Oposiţiunea este destul să declare că nu vfi va urma pe voi, spre a fi ori-cine sigur că va face bine, şi va restabili imperiul legilor şi moralitatea in Stat. Belgrad, 19 Aprilie, -Ilegale Milan, insolit de ministru Garacianin şi Mijatovici, a plecat azi la Takova. D. Gr. Danîelopolu, care din pro-pria-i iniţiativă a solicitat intrarea sa in partidul conservator, iarăşi d-sa adresează domnului preşedinte Lascar Catargiu următoarea scrisoare : Domnule President, „Bine-voifi, ve rog, a primi demisiunea „mea de membru atât al comitetului cât şi „al partidului conservator. „Ve rog si bine-voifi a considera de-„misiunea mea ca definitivă şi irevocabila. ,Ve rog, in acelaşi timp, să bine-voiţi a „face să se publice această scrisoare a mea „in intregimea ei in cel d’ăntâiu număr al „jurnalului Timpul. „Bine-voifi, a primi, d-le preşedinte, a-„sigurarea inaltei mele consideraţiuni." George Danielopolu. INFBlŢIREA ROMĂNO-MAGHIAEĂ in interesul întregului popor romăn, şi indoosebi statul romăn le va fi recunoscetor, dacă vor pune odată capot nedumiririi, in care l’au pus păn’acum cu plângerile lor. Ni se pune inse intrebarea, dacă aşa, cum s’a început, încercarea de a ajunge la bună înţelegere cu maghiarii poate ori nu să reuşească. Forma de introducere a fost un apel cătră alegători, semnat de cinci români intraţi in dieta Ungariei. Citind acest apel, am stat nedumiriţi, căci nu puteam să ne dăm seamă, dacă el este o manifestaţie sinceră ori un act de ipocrizie. Nu ne in-doim, că autorii apelului doresc in toată sinceritatea ceea ce susţin a dori; forma insă in care şi-au exprimat dorinţa, ne pare greşită. încordarea ce există astăzi intre romăni şi maghiari e mult mai veche şi mai firească de căt ca să poată fi înlăturată prin nişte concesiuni ca cele obţinute acum de la parlamentul Ungariei. In forma ei de astăzi ea ’şi are începuturile de la 1860. Proclamăndu-se prin o diplomă din Octomvrie principiul egalei indrep- Se ştie că cinci deputaţi romăni tăţiri atât individuale, căt şi naţio-din parlamentul unguresc — aproa-1 nale, drept bază pentru viitoarea or-pe toţi Bănăţeni — au sfătuit pe a- ŞTIRI TELEGRAFICE Paris. 19 Aprilie. — D. Tirard, ministru de finance, a depus camerei proectul de lege pentrn conservarea Rentei 5 la şuti in 4 şi jumătate Ia sută. După acest proiect un termen de 10 zile va fi acordat Ia purtători de rentă 5 la sută spre a primi conversiunea şi acei cari o vor primi vor fi garnatafi in curs de cinci ani contra eventualităţi achitări al pari. Purtători de nuoi 4 şi jumătate la sută se vor bucura d’un interes de 5 la sută până la 16 August. Camera va alege mâine comisiunea însărcinată d’a face raportul seu asupra acestui proect. Constantinopol, 19 Aprlie. — înainte d’a primi pe prnicipele Bulgariei in audientă solemnă, Sultanul ’i-a trărnis marele cordon al Osmaniei cu placă ornată cu briliante. Constantinopol, 19 Aprilie seara. — Conferinţa pentru Liban iar sa amănat; zioa viitoarei întruniri nu s’a putut ficsa măcar. Principele Alexandru al Bulgariei a făcut azi vizite ambasadorilor şi şefilor de misiuni. Va prânzi măine seară la palat. legătorii lor clo-a nu mai lua parte la adunările şi protestele in contra legii maghiarizatoare, relative la in-veţămăntul secundar. Escelenţa Sa mitropolitul Transilvaniei le-a trimis celor — cinci erai de la resărit, cum zic Ardelenii — următoarea telegramă de felicitare : „Trimit deputaţilor români felicitările „mele cele mai cordiale din incidentul a-„pelului adresat cătră alegători. Fiţi mai „fericiţi ca mine in conducerea stindardului fraternităţii intre romăni şi unguri, a „cărui iniţiativă in acea-tă direcţiune, din „partea românilor pană ăcum n’a avut ni-„menea curajul a o sprijini pe faţă. Aoes-„ta este începutul unei acţiuni binecuvântate. Continuaţi in modul acesta cu ener-„gie şi zel. Eu ve urmez.“ Miron Roman m. p. Asupra acestor din urmă incidente de dincolo de munţi primim următoarele reflecţi uni, pe căt de a-devCrate, pe-atătde demne de-a fi împărtăşite de toţi Românii: Roma, li) Apri1 îe. —Papa a numit episcop la Nicopnli (Bulgaria) pe părintele A-gosta din congregaţiuuea Pasioniştilor. „Camera deputaţilor'. — D. Brunialli a adresat guvernului o interpelare in privinţa î ocupărilor deja îndeplinite sau numai pro-ectate de teritorii intinse afară din Europa de către unele puteri. Conform concluziunilor procurorului ge-general, toţi indivizi arestaţi la 6 şi 7 Ianuarie pentru deraonstraţiuni in onarea lui Oberdank, au fost trărniş’ înaintea juraţilor. Udine, 19 Aprilie.—Procesul lui Ragoss şi a lui Giordani, complici ai lui Oberdank, a inceput azi. Ragossa recunoaşte ca a făcut călătorii cu Oberdank dar fără nici o intenţiune oinucida ; Giordani recunoaşte că a ajutat pe Oberdank şi Ragossa d'a trece frontiera austriacă, dar afirmă că nu cunoaşte intenţia lor. Vlena, 19 Aprilie. Camera deputaţilor.— Propunerea d'a trece la ordinea zilei asupra proiectului legei şcolare a fost respinsă cu J74 voturi contra 158 ; propunerea d’a intra in discuţia articolelor a fost primită cu apel nominal do către 174 contra J64. Stabilirea bunelor relaţiuni intre poporul romăn şi cel maghiar a fost şi este dorită de toţi oamenii noştri politici, dintre cari unii au şi făcut in mai multe raiduri încercarea de-a o realiza. Ori-căt de sincere ar fi fost inse încercările făcute pană acum, ele n’au putut isbuti, şi astă-zi s’a întărit in cercurile noastre politice convingerea, că nici nu vor putea să isbutească dccăt atunci, cănd vor fi făcute prin mijlocirea oamenilor politici ai românilor din Ardeal. Căci, la urma urmelor, relaţiile dintre noi şi maghiari numai din causa fraţilor noştri din Ardeal s’au încordat. De şi România este lipsită cu de-sevîrşire de tendenţe de espansiune, nici un guvern romăn nu poate lua asupra sa respunderea stabilirii bunelor relaţiuni cu Ungaria, cătă vreme ţara este mereu agitată de plângerile românilor din Ardeal. „N’avem noi romanii dreptul dc-a ne interesade soarta connaţionalilor noştri din ţerile vecine, “—aceasta pot să ni-o zică foile maghiare şi ni-o şi in toate zilele. De-1 avem ori nu, e destul că ne interesăm, şi nimeni nu poate să treacă cu vederea amărăciunea ce s’a produs in ţara noastră in urma măsurilor luate de guvernul Ungariei contra connaţionalilor noştri din Ardeal. Ne-ani bucurat dar vezend că mai mulţi dintre oamenii politici ai românilor din Ungaria, de’mprcună cu Innalt Dreaosfinţia Sa Părintele Mitropolit Miron, s’au unit spre a face incercarca, in care oamenii noştri politici n'au putut isbuti. Şi dacă este tare conştiinţa naţională a românilor din ţerile supuse coroanei S-tului Ştefan, ei ’şi vor da toată silinţa să se impacp cu concetăţenii lor maghiari, căci împăcarea aceasta este ganizare internă a monarchiei aus-triace, maghiarii fac opoziţie resolută şi combat cu toate mijloacele parlamentul central, convocat spre-a vota noua constituţiune. După ce se lup taseră atăt in revoluţiunea de la 1848 căt şi in timpul absolutismului, pen tru libertate, ei nu pot să combată acum in mod făţiş principiul egali taţii ca atare, il combat inse indi rect prin opositia lor contra egali tăţii naţionale. Diploma din Octom vrie este dar punctul de plecare a încordai ii dintre romăni şi maghiari diploma enunţă drept bază pentru organizarea internă a Ungariei prin cipiul poliglot, pe care il susţin ro măniii şi il combat maghiarii, împinşi de dorinţa de-a reface Ungaria din stat poliglot, ceea ce-a fost in toate timpurile, intr’un stat naţional-ma-ghiar. Isbucnind resboiul de la 1866 maghiarii se unesc cu vrăjmaşii monarchiei şi astfel înfrângerea suferită de armatele imperiale este o victorie pentru poporul maghiar. Pactul dualist e consequenţa unui desastru su ferit de Austria, care, sleită in puteri, e silită a intra la invioală cu maghiarii, aliaţii vrăjmaşilor esterni In virtutea acestei învoieli Ungaria dobândeşte o poziţie mai mult ori mai puţin neaternată, remăind inse tot un stat poliglot in ceea ce pri veşte organizarea lui internă, şi par-’amentul constituţional votează o lege numită „pentru naţionalităţi", şi recunoaşte drepturile de autonomie ale bisericilor, constituite in ţară. Autorii apelului, căt şi Părintele mitropolit Miron, vor fi ştiind mai bine decăt noi, că atunci, cănd s'au votat legile de organizare, un partid romăn foarte însemnat se pronunţase contra lor şi maioritatea romanilor nu era mulţumită de concesiile ce li se făcea prin ele. Această nemulţumire, in loc dc-a fi slăbit, s’a iunăsprit din ce in ce. Maghiarii, cari la anul 1866 n’au avut bărbăţia de-a refuza in mod categoric concesiunile ce li se cereau in favoruf concetăţenilor lor nemaghiari, ajungend in urmă la putere, n’au avut virtutea civică de-a se ţinea de făgăduinţele date la 1866 şi încetul cu încetul au înlăturat legile votate de denşii şi sancţionate de regele încoronat al Ungariei, fără ca să fi avut indrăsneala de-a le abroga. VezSnd aceasta, e peste putinţă să nu nc aducem aminte de cele ce se petreceau in Turcia. De căteori se aflau in strimtorare, Turcii făgăduiau marea cu sarea, iar in urmă nu împlineau nimic. Această lipsă de tărie a fost ceea ce-a nimicit Turcia. Încetul cu încetul s'a întărit in Europa convingerea, că Turcii nu sunt capabili de-a se ţine do angajamentele luate faţă cu alţii, şi astfel au fost in cele din urmă părăsiţi chiar si de cei mai sinceri amici ai lor. Oricine dur, voind să ajungă la stabilirea bunei înţelegeri intre romăni şi maghiari, trebue înainte de toate să le spue adevtfrul şi să-i îndemne a nu lua angajamente, de cari nu pot ori nu vor să se ţie. De aceea, nu apelul emis de cei cinci deputaţi, nici circulările celor doi archierei, ci manifestările energice, făcute prin întrunirile romanilor din Ardeal, sunt bunul inceput pentru incercarca de-a ajunge la o înţelegere cu maghiarii. In timp de zece ani românii din ţerile supuse coroanei S-tului Ştefan an fost încetul eu incotul spoliaţi de toate drepturile ce li se asiguraseră prin legislaţiunea dualistă. începutul s’a făcut la 1873, cănd limba romană a fost scoasă de la instanţele judecătoreşti ; in urmă s’a scos din administraţie şi s'au umplut până chiar şi satele cu funcţionari maghiari; mai in urmă s a pus instrucţiei primare române o grea piedică prin introducerea unui obiect de studiu atăt de greu, cum este pentru un popor arie o limbă turanică; acum, in sferşit, maghiarii uită cu de severşire pactul de la 1866 şi nu se sfiesc a vorbi in Ungaria ca intr’un stat [naţional-maghiar. Dacă la 1873 românii ar fi protestat cu toată energia, de sigur maghiarii n’ar fi mers atăt de departe, şi astă-şi încordarea relaţiilor interne din Ungaria n ar fi aşa de mare. Ceea ce i-a incurajat pe maghiari a fost firea îngăduitoare a romanului, pe care ei o luau drept renunţare. Tocmai de-aceea inse datoria oamenilor politici romăni este de a nu-i lăsa pe maghiari in rătăcire asupra aspiraţiunilor poporului romăn. Maghiarii trebue să simţă, că românii, vrend nevrend, sunt impinşi de natura lor a se opune din toate puterile contra prefacerii statului ungar intr’un stat maghiar, că ei nu sunt capabili de renunţare, şi datoria oamenilor politici romăni este de a alimenta acest simţiment, care el singur poate să-i hotărască pe maghiari a se ţine de angajamentele luate la 1866, incetănd a-şi mai risipi puterile in vederea unui scop, pe care nici o dată nu-1 vor putea ajunge altfel, decăt in luptă cu românii. Mulţumirea romanilor este un in teres vital al Ungariei, şi in vederea acestui interes ei trebue să-şi manifesteze nemulţumirea căt se poate de des, căt se poate de energic, pentru ca tronul şi cercurile determinante din Ungaria să iea căt mai curend mesuri pentru înlăturarea ei. Circulările Archiereilor şi apelul emis de cei cinci deputaţi par insB a fi nişte acte resultate din intenţia de a acoperi adevărul şi de-aceea nu pot decăt să strice. E ce-va putred in statul Ungariei, şi tot romanul ardelean, care ţine la patria sa, la naţiunea sa şi la stabilirea unor relaţiuni mai bune cu vecinii noştri maghiari, trebue să pue măna pe rană, s’-o arate, pentru-ca nu cmn-va vrăjmaşii noştri, cari sunt şi ai Ungariei şi ai Magii iar i-or îndeosebi, să ne atingă tocmai acolo, unde suntem mai slabi. Şi de-aceea după cea mai intimă a noastră convingere, nici Archiereii J1’in circulările lor. nici deputaţii prin apelul lor n’au servit causa naţională 'omănă, dar nici a Ungariei, nici pe a Maghiarilor in deosebi: causa comună o servesc numai aceia, care spun adevărul, Moţii de la Abrud, \Iocanii de la Deva, Selăgenii de la Ceh, şi toţi cei ce s'au adunat spre a manifesta adevărul puternic al nemulţumirii simţite de aproape trei milioane de oameni, inderătnici in rotărările lor. Ducă Părintele Metropolit şi Pă-intele Episcop din Arad şi cei cinci deputaţi cred, că vor putea slăbi acest adevăr prin autoritatea lor, a-unci greu sa înşeală, iar dacă n'o cred aceasta, atunci nu iuţelegem intenţia manifestaţiunilor lor, căci nu ue. credem in drept a presupune, că voiau săi-i mistifice pe maghiari, im-jingăudu-i să meargă mai departe >e calea greşită care-au apucat-o. ’fl In formaţiuni i Şef al marelui stat-major matei so va numi d. colonei Bem in urma refuzului d-lui o- cne’' coianu d'a primi acest post. ] Ionel Berendei va fi înaintat puţin la gradul de general. E. S. Suleiman-bey, miniştri ciei la Bucureşti, s'a inaintat I dul de „Bala", zice „Indfcp. n no." După acest rang vine i cel de vizir. I Demisia d-lui Opreanu, prl judeţului Constanţa, a provenit |] ce, din pricina greutăţilor ce I piuă din partea administraţiuri il mcnielor. G RONTICA Sunt numiţi, pentru anul curer perţi in comisiunile de constatare i bastimentelor, persoanele al căror ne mează : 1. In portul Calafat d-nii : Costic descu si Petre Bâdescu. 2- In portul Cernavoda d-nii : Ţangarisu şi George Gongopulo. 3. In portul Kilia-Veche d-nii : S Ilionondache şi Panait Dragopulo. 4. In portul Isaccea d-nii : Anasta’ tiş zi Mehemet Bartuloglu. 5. In portul Mangalia d-nii : Arisţ Cocanide şi George Teodoru. 6. In portul Silistra-Noua d-nii Afendropulo şi Marin Lungu. 7. In portul Stirbeiu d-nii: Cons D. Mateosu şi N. Sperian. 8. In portul Turnu-Măgureled-nii? Nieolau şi Hristache Angelescu. 9. In portul Vărciorova d-nii : Petr niceanu şi Mihalache Mertescu. Dupe darea de seamă a directorului telor şi Telegrafelor avem in toată ţaţ biurouri poştale, împărţite ast-fel : i[ 90 biurori ale Statului 18 biur-JJJ poştă uşoara retribuite de judeţe ; 5* . i'ouri de poştă rurale : 16 biurouri de.-rurală aşezate la gări ; 48 biurouri dej* restanţe aşezate la gări. In comparaţiune cu anul 1880 aveD mult 4 biurouri de postă uşoarăintreţj de comitet, 9 de „poste-restante" şi inaj ţin 25 biurouri rurale desfiinţate in 4 reducerei numărului sub-prefecturilo| oare-ce, conform legei poştelor rural» tari biurouri trebue să funcţionese la 1 dinţa sub-prefecturilor. împărţite pe pi laţie revine un biurou pentru 22,926,5. cuitori, iar pe chilometri 1 biurou pa 705,5 chilometri pătraţi. i i II Este vorba, zice „Gaz. de Roitmaj despre reunirea diferitelor ' direcţiuni drum de fier. Titularii actuali ai am direcţiuni işi vor păstra in acest ca? curile lor respective. : „Curierul financiar" incetează d’a mi pare in toate zilele, din cauză că ba din Iaşi, Galaţi şi Brăila, precum şi ^ l’alte centruri de activitate comerciala-o ţară nu funcţionează de căt pe hârtie, r burse in plină activitate şi fără punere^ aplicare a legei in toate centrurile n comerciale, un ziar financiar cotidian poate exista in România. „Curierul financiar" va eşi deci, ca mai nainte, numai odată pe săptămânii va distribui uu buletin zilnic de mers< facerilor şi de op raţiile efectuate la I din Bucureşti. INTAIA BUN A-VESTIRI Supt titlul : „Situaţiunoa financiară şi chilibrul bugetar pe eserciţiul 1SSB—13®' dl A. Sihleanu, care şi-a luat sarcina a de H veli starea noastră financiară, de care fălesc atâta „mâuoşii" noştri patrioţi blică in „Naţiunea" adevărurile urmâtoj- „Situaţiunea noastră financiară este cele mai satisfăcătoare ! Financele ţărei » intrat intr’o eră de o continuă prosperi tate." Acestea sunt cele mai „bune-vestiri“ re s’au aruncat de la inalţimea Tronului ziua de 17 Octomvrie 1883! „Toţi, ne unim, Sire ! in bunele urifi * V TIMPUL î iţi: 1 < MS A ”n oxport insemnat sâ vinii a Mgnsa munca agricultorilor care a-lî(.V-ta a dat roade imbelşugate. tţte silinţele Adunărei vor tinde ca e-hr,,] bugetar se remăie nesdruncinat ! B.;cditul statului şi pi asperitatea li-(ifu.1 despre care Maiestatea Ta ne dă ibucurătoaro asigurări, se se înă şi ridice incă in viitor!“ Rea sunt afirmaţiunile in doi peri, a respuns maioritatea guvernamen-lin adresa ei, „la cele mai imbucu-Sj, asigurări" puse in gura capului sta-Vjo cătră guvernul maiorităţei! I lidcaţiune ! amăgire! înşelătorie ! cu jf,i sfruntată cu atăt mai neruşinată, ministerul maiorităţii guvernaroenta-s in gura capului statului, „gură 'are nu trebue să treacă de căt ade-a\nd vorbeşte ^Poporului! izănerie tărătoare, de sultariu! cu a îmbrăcat maioritatea guvernului, cu ai ineprizabilă, cu atăt mai scărbel-cu căt această maioritate a fost tri-in „ilarele Sfat“ al ţârei invostit cu ,ul veştmănt11 al liberalismului, al de-Jiei! căntec ! „Un haide Nane cu Mă-căntat de ministerul maiorităţei prin il Capului statului ! Un „isson" ţinut -3 lioritatea ministerului, pentru ca mai să ne adoarmă, ca aşa, mai pe nes să ne văre măna in buzunar, s6 ’şi cheltuelile de unde să le remăie cat Imit printre degete ! (Politica economi lui Yasilaehe Pleşcuilă, stolnicul • alui Iordache Bălşucă din Iaşi). •i vitejii de la ministerul maiorităţii namentale şi d-ni din maioritatea iniţială vor avea şi pe cămpul de bătaie cu care se „reped" asupra milioane-va fi „Plevnă," nu va ti „Griviţă" care ţiresiste! jr să vedem situaţiuDea finanţiară aşa ^îistă din actele marilor .industriali" liari. proclamă in auzul ţârei şi a lumei Eli, prin gura Capului statului, că file ţârei sânt ajunse la culmea inflori-)i cele 2,888,757 lei, 38 bani cu care jtopovărat anul trecut datoria publică, Lta cu nestrămutabila şi neîndoielnica ţinu Şi claritate a ţifrelor. •iportul general al comisiunei bugetare ina 6) ne spune că, resiliarea contrac-pentru exploatarea tutunurilor, ţigă-şi tabacurilor, acest impozit ne dă un pentru anul 1883 -P884 de 9,517,785 ■ upra venitului după contract; şi cu astea datoria publică a crescut cu ,757 lei 38 bani. Bportul general al comisiunei bugetare pune că venitul băuturilor spirtoase dă ilos de 2,702,518 lei şi cu toate astea ria publică a crescut ca 2,888 757 lei 38. iportul general ne spune că căile fie-dau un venit net „indoit" deosebit de foloase (tot pagina 6) si cu toate as-ilatoria publică a crescut cu 2,888,757 18 bani! mile, ne spune raportul general, dau atât de mult in comparare cu trecu-7,444,105 lei in plus, s’au ridicat la mnâtatea ce o au (sic) şi cu toate ai datoria publică încărcată cu 2,888,757 |i 38 bani! urnitul timbrului, ne spune raportul ge-ăl, dă un folos de 3,583,634 lei şi cu t astea datoria pudică se prezintă spo-cu 2,888,757 lei şi 38 bani. îunitul salinilor, ne spune raportul gene-da un folos de 2,073,071 lei, şi cu » astea datoria publică in loc de a da iţoi scăzând, merge cu paşi nesocotiţi, luni, înainte crescând I u total spor, numai la aceste venituri, bit de 20,000,000 economie realizata a-îa dobânzilor şi amortizărilor la care obligat Statul, (paginele 11, şi 12, din U* rtui general), se constată de 25,321,112 şi cu toate astea, cu toată insemnâta-sporului, datoria publica s'a ridicat pe ni 1883—1884 de la suma de 45,458,431 16 bani, la suma de 48.374,188 lei 54 ii, jumătate aproape din venitul real a 1:1. I)acă această administraţiune financiară • ■ administraţiune bine combinată, bine leasă, economică şi prudentă ; dacă a-*sta va sâ zică că lada visteriei este pli-ochiu de aur şi de argint, apoi, inalţii tri financiari, au bine meritat de deco-unile eu care s’au impopoţonat ; au ie meritat căpătuelile, cu care s’au capa t 1 REVISTA ZIARELOR Binele PulMc expune, subt o forma dramatică, cu persoane mitologice. modul cum Roşii fac alegerile. Toate mijloacele le întrebuinţează spre a amăgi pe Demos (alegător), spre a inegri pe Cronos (opoziţia) şi a trage spuza pe turta lui Pro-meteu (demagogia,). Românul nu se sfîeşte să declare, că opoziţia n’ar li respuns la nici unul din „numeroasele argumente ce a invocat spre a dovedi absoluta necesitate a revizuirii Constituţiei ! ? Apoi pseudo-Romănul inşiră din nou fericirile aduse de el pe capul Ţerii! România Liberă aruncă o privire peste intreaga Europă şi vede că pretutindeni, ca şi la noi, lucrurile merg anapoda. Ungurii au nebunit. Guvernul italian ameninţă pe Franţa. Ţarul vrea să se incoroneze dacă ’l vor lăsa nihiliştii. Anglia pune măna pe Noua Guinee, mare căt Franţa; dar inăundru stă Anglia pe un Vulcan. Bismark zăpăceşte pe Germani, Turcia ia haşiş, iar noi ? Ne certăm pe colacul, pe care poate il va înghiţi al treilea! Resboiul W. continuă a reproduce din discursul d-lui Lahovari sdrobi-toarele argumente, prin care se dovedeşte necontenita sporire a cheltue-lilor statului, 3 ANECDOTE POPULARE V Cum a apărat un ţigan pe tată-sSn. Un om fiind supârat pe un ţigan cam Dâtrăn, ’i dă vr’o câte-va palme. — Aşa ? Lasă, că ’ţi-o fac eu ! (zice ţiganul tuginu spre casă, şi zicând băetului lui, pe care T avea mai mare.) Mă Vlad, mă ! Ha de degiabă, că m’a bătut un rumân ! — Aoleu teteo ! Ha unde ’i ? — lacătâ’l, colo iii drum ! — Care ’i teteo ? care ’i băla ? — Asta cu căciula acră ! — Bre rumăne, cum se poate sâ baţi tu pâ taică- mio ? — Ia aşa, cum am avut gust ! — Aşa ? Ia să văd şi eu ! — Iacă ! Vezi ? Aşa, ş’aşa.... (’i trage pal me ţiganului.) — Ia mai dă mă ! Ia mai dă ! (zice bă-eatul răstit). ___ Iaca, iaca, iaca ! Vezi ? — Să ved ? Nu vâd ! Ia mai dă! (zice băeatul din nou). ___ Aşa? Nu vezi? Na, na, na!... (dând şi lui vr’o câteva). Pe urmă, băeatul zice liniştit tâtăne său. _____ Teteo ! Teteo, hai acasă ; că ăst rumân e smintit ! Asta până mâne ne bate ! Ţiganul la spovedanie — Parinţele sufleţele ! Eartâ’mi păcatele mele ! C’am păcătuit c’un mei, Cu şapte piei dă viţel Şi cu şapte dă purcel, Din roada sfinţiei-tale, Care stă noaptea ’n ocoale ! _ Ce spui ? Tu mi le-ai furat ? O să remâi ue-ertat, In foc vecinie aruncat, Cănd Hristos s’o măniea Şi toate vor inviea ! — Aoleu, Părinte State ! Da au să invie toate, Şi chiar şi cele mâncate ? __Da ! Şi o să arzi in foc ! — Atunci ia-ţi-le pe loc ! E. Baican SUBSCR1PTIUNE DE 2.r> milioane lei sau 20 milioane mărci capital nominal de Rentă 5 la sută a-mortibilă Această emisiune face parte din Rentele 5 la sută amortibile pe care Guvernul Roman a fost autorisat a le emite după legile din 16 Aprilie, 15 şi 30 luniu 1881, 15 Maiu, 1 şi 5 luniu, J şi 10 Iuliu 1882 pene la concurenţa sumei de 134,615,1^3 lei 19 bani, capital efectiv, in care se cuprinde capitalul nominal de 4,000,000 lei deja emis in virtutea legei din 26 Januariu 1882, şi cel do 25.000,000 lei emis in Noemvrie 1882. Produsul întregului împrumut de 134,615,953 lei 19 bani, este destinat la con tracţiuni de drumuri de fer, dockuri şi clădiri civile şi militare, ■precum ş' la re cumpăram-a Unici Cer- navoda-Constanta. ) Titlurile vor fi la purtător şi după acelaşi tip ca titlurile emise conform legei şi regulamentului din 7 (19) Aprilie 1881, al căruia estract cuprinde disposiţiuniie următoare : „Guvernul este autorisat a emite .titluri de rentă 5% amortibile in „cel mult una sută semestre prin „trageri la sorţi semestriale. „Statul se obligă a nu converti „această rentă in timp de zece ani „de la promulgarea legei sus-men-„ţionată. „Titlurile de rentă 5% amortibilă „se vor primi pe valoarea lor nominală ca garanţie la toate casele pu-„blice ; iar cupoanele scăzute vor 11 „primite la aceste case drept bani. „Aceste cupoane sunt scutite de „ori-ce taxă de timbru sau alt iin-„posit. „Plata cuponului şi amortismentului se va face la x|13 Aprilie şi „la 1|i3 Octombre ale fle-cărui an in „România la casele Statului in lei, „la Paris in franci şi la Berlin in „mărci. „U lună cel puţin înaintea scadenţei cupoanelor. Ministerul Finan-„celor va face cunoscut prin publi-„caţiuni casele din străinătate ce „sunt însărcinate cu plata cuponului „şi amortismentului. „Cupoanele scăzute şi ne presin-„tate la plată se prescriu peste cinci „ani de la scadenţa lor De la V13 Aprilie 1883, guvernul român s’a obligat a remite Direcţiu-nei Disconto Gesellschaft la Berlin şi casei de bancă M. A. de Rothschild şi fii din Franc-fort pe Mein, ca domiciliari in Germania, fondurile necesarii pentru plata in Germania a cupoanelor şi amortismentului Rentei române 5°[0 amortibilă in mărci pe pe cursul fics de 81 mărci pentru 100 franci, ast-fel că plăţile la Berlin şi Francfort pe Mein, prin intermediul doniicilielor arătate mai sus, trebue să se facă după schimbul arătat. Sub-scripţiunea sus-zisei sume de 25 milioane lei sau 20 milioane mărci, emisă in titluri de 500 lei sau 400 mărci şi de 5000 lei sau 4000 mărci va fi deschisă simultaneu : Marti 12 (24) si Mercuri 13 (25) apri-' lie 1883 La Berlin la Direcţiunea Disconto Ge: eUscita ft ; La Francfort pe Mein la casa de Bancă M. A. de Rothschild şi fii după condiţiunile ce vor fi publicate in Germania ; La Bucureşti, la Banca Naţională a României ; La Iaşi, Galaţi, Brăila şi Craiova in sucursalele acestei Banei, după condiţiunile următoare : 1. Subscripţiunile vor fi primite Marţi 12 (24) şi Mercuri 13 (25) aprilie curent până la 5 ore seara. Fie-care sub-scriitor va sub-semna o declaraţiune de sub-scriore după modelul ce se va pune la disposiţia publicului la Banca Naţională şi la sucuri alele sale. 2. Preţul cmisiunei este fixat la 04 lei in argint sau bilete pentru 100 lei capital nominal, cu folosinţa dobenzei incepend de la 1 (13) aprilie 1883. 3. Sub-scriitori vor trebui să depună ca garanţie, in momentul subscrierii, 5 la sută asupra capitalului nominal sub-scris. Această garanţie se va depune in numerar, sau in valori calculate după cursul cu care se primesc la avansuri de către Banca Naţională. 4. Resultatul sub-scripţiunei va fi publicat căt se va putea mai ciulind după sub-scrierc. Daca cererile vor întrece suma destinată a se sub-scrie in România, se va face repartiţiune. In acest cas sub-scriitorul va putea sa şi retragă garanţia depusă in plus. 5. Predarea Rentei se va face in titluri definitive avănd cuponul de Yi3 Octombre 1883. Sub-scriitorii vor ii datori ca de la 25 Aprilie (7 Maiu) pănă la 27 Aprilie (9 Maiu) 1883 să ia in primire Renta ce le va fi fost atribuită, vărsând valoarea ei după preţul de emisiune ficsat mai sus. Sub-scriitorii au totuşi facultatea d’a nu lua in primire in zilele aretate mai sus de căt a cincea parte din titlurile ce le vor fi fost atribuite, cu indatorirea de a lua in primire restul pene la termenele următoare : Doue cincimi ptnB cel mult ia 18/30 Maiu 1883, iar cele din urmă doue cincimi pCnC la 18/30 luniu 1883. Subscriitorii ce vor voi să beneficieze de aceste condiţiuni vor trebui să plătească dobSnda de 5°/0 asupra capitalului nominal cu începere de la 27 Aprilie (9 Maiu) 1883 penS in ziua in care vor lua titlurile in primire. Subscrierile mai mici de 15,000 lei nu vor beneficia de această prelungire a termenului de vărsare. După versămăntul integral garanţia va fi înapoiată supt-scriitorului. 6. Daca supt-scriitorii nu vor face plăţile la termenele ficsatc, titlurile de rentă atribuite lor, sau valorile depuse in garanţie vor fi reali-sate de Banca Naţională d’a dreptul pe comptul, risicul şi pericolul supt-scriitorului, fără nici o punere in întârziere. Banca Naţională a României ’ 8 (20) Aprilie 1883. EPITROPIA AŞEZĂMINTELOR Nifon Mitropolitul Se aduce la cunoştinţa generală că la 7. Maiu viitor ora 2 dupe amcaz se va ţine licitaţia, in localul Epitro-pii, strada 11 luniu (Filaretu) No.2 pentru arendarea pe termen de 5 ani cu începere di Ia 23 Apriliu 1884 pănă la 23 Aprilit 1889 a moşiilor următoare: 1. Letca-nouă dh Dist. Vlaşca plasa Neajlovului avăul pe dânsa case de locuit, han, magazie, pătule, coşare pentru vite eU 2. Băţcoveni din Lst. Vlaşca comuna Găleteni plasa Havacioc, avănd pe dânsa case de le,uit, magazii, pătule. coşare etc. de aemenea pădurea de pe această moşiese dă in lăere 3. Kiajana, din Îs. Ilfov plasa Snagovu, avănd pe ifnsa douepere chi do case cu graji şopron depen dinţi, grădină, magaii de bucate pătule, heleşteu, han i moară etc de asemenea zăvoiu e pe accast. moşie se dă in tăere. Amatorii de a le a in arend vor fi însoţiţi de garanele provisoriu cerute de lege in nunrar sau efecte publice garantate d stat. Condiţiunile de arelare se po vedea in toate zilele cMucru la cancelaria Epitropii de laorele 11—4 dupe ameazi. opiei cu exemplul a 2,991 elevi din scoa-Iele din Bucuroşti. Un volum de 175 pa-gine octav şi 13 figuri in text. Preţul 3 lei. S’a pus sub presă şi va apare in curând „Dicţionarul Biografic al autorilor Români vechi şi moderni,. Această carte promite a fi foarte interesantă, căci, dupe câte suntem informaţi, autorul ei d. I). N. Marinescu şi-a pus oale silinţele pentru a strânge notiţe privitoare la viaţa autorilor cum şi pentru studiul critic ce face asupra fie căruia in parte. Acest din urmă lucru lipsea cu desăvârşire in conspectul asupra literaturei române de V. Gr. Popp. O recomandăm incă o dată atenţiunei publicului nostru iubitor de literatură. A eşit de sub presă opera Prinţului George Bibescu „Istoria unei fruntarii," in limba română. Se află de venzaro la toate librăriile din Capitală. Programa de la Mazar-Paşa. aplicată de guvernul d-lui I. G. Brătianu, cuvânt rostit in şedinţele Camerei deputaţilor din 26 şi 27 ianuarie 1883 de M. Kogălniceanu, deputatul colegiului IV de Mehedinţi, a e-şit de sub tipar zilele acestea. Preţul este un leu şi se află de vânzare la librăriile Graeve şi Haimann. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscan!. No. 60. Pe ziua de 9 aprilie 1883. 5olo Renta Amortiaibilă. . . , 5'ijo Renta Română Perpetuă , 6°|n Obligaţiuni de stat. . . . 6o[0 ublig. Căilor f- Rom. regale 5o/o > Monicipale .... 10 fr. , Case! PensinDilor 300 1. 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 7o,o Scrisuri Rurale.. . . 5o[0 Scrisuri fondare urbaue . . 6o[o , , , 7o[o > » > Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Uăncei Naţionale Române 2501 > > Soc. cred. mub. rom. 5001. > > , Rom. de construcţii 5001. > » » de Asig. Dacia-Rom 300 1. > > > > , Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . » > Bilete de Banque Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane.............. Bancnote francese. . . . Cnmp. Vdiid 92'|( 93- 90 '|, 91*/., 101 i/j 102*14 102I1J 103*/, «O'/i 87- 230--- 235- 92I,8 923|g 104--- 104',.. 89t[2 90*|t 991/, 100- 103- 1033,4 33--- 34- 1310 1320 230--- 233--- 530- 632--- 422--- 424- 230- 234- 2- 2 *R 2- 2 *|8 211 2.13- 1 23 1.25- 99*|,| lOO'/s NOTIŢE BIBLIOG.VFJCE A eşit de cub tipar : Dr. M Gaster. Literali populară roiuănă. cu un apendice : YVova Gara-mautilor cu Alexandru Machm de Ni-colae Costin. Bucureşti 188; EdituraM. Haimann. Preţul 5 lei. Vechile iustituţiuni ale Romiei (1327 — 1866). cu un apendice relalia clirono-logia domnitorilor Ţârei roneşti, de domnu Ioan Brezoianu. —1 voi 8o. 5 lei De vânzare la librâriele B. Niiscu (Pas-sagiul roman) Socec, Graeve şi-aţii Io-niţiul. A eşit de sub tipar: Dr. N. Manolescu, Studiu apa mi MEDIO ŞI CHIRURG Dr. A. WE1NBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuiii de la orele 3-5 p. ni. Pentru săraci gratis. Bucureşti calea Rahovei No. 53, De la (Şf. Glieorglie), in strada Smărdan No. 6. Boalele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic sccondar in Viena in clinicol lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuiii de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei). INSTITUTUL MEDICAL de Hydrotherapie, macaj sistematic, ortho-pedte, electrisare, inhalaţii etc. Strada Vestei 6. Pe lăngâ cele-lalte servicii ale acestui institut s'a mai adaus şi băile calde cu renumita sare de Bălsăteşti. Se aduce aceasta 'a cunoştinţa onor. public. Direcţia. DE ÎNCHIRIAT In total sau in parte, casa de pe calea Victoriei 145 şi colţul stradei nunoasă, fosta proprietate a d-nei Veissa, compusă de peste 20 camere; seră de flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, avend introdus gaz şi apă pretutindeni. Se inehiriază de la Sf. Gheorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. Ioan Gmjlea proprietarul lor, strada Isvoru No. 14. Şdsse-rjeci de annii de isbândă au demonstrat netăg;1duita efllcacilate a Vinului lui Gilbert Seguin, Hă ca Intâritor în convalescente, sărăcia sângelui, scro-fule, chlorosă, anemia, perderca poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nevrose, etc.; ila ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi împedeca întorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de verstă seu de bolă. DEPOSIT GENERAL • yiEt\.V Cnra nemtrernpta peste tot aonl X Deschiderea sesiunii de vara a Isvnarelc sulfurice ftlcalo-saliuice ce’ebre şi cunoscute deja R terrni de la 27 bt 350 felsiii* sunt excelente prin calitatea diferit de temp< fatură, in urma cărora simt bune pentru băi in sure na JK incălcire sau răcire artificială a apei termale—pentru orice indivi Ele curează de reumatism, p ■ dagrâ, scrofule. catarc, nevralgii de fecţii şi contracţii iu articulaţie, dureri de o.ve, slăbiciuni după suferinţe de piele şi specifice, intoxicări ine’alice şi mai ales de Vizite anuali’ 12.000 persone. (12 000) Băi date in anul 1K82 170,000 (170 000 Aranjarea băilor e conformă timpulni, şi sunt băi termale corni X rate, de apă, duş, putină, fer şi de ierburi, stabilimente de apă înotat, inbalaţiunî, de culă de lapte i de nrrupţiiIi. — lîăile snnt cu drumul de fer de la Yieon, prea iVunn s -ituatc cu păduri bo jari şi brazi, cu promenade si esc ,i SI IN PRINCIPALELE PHARMACII Fântâna Rohitsch (bai) ŞTIRIA INFERIOARA Staţia sudică a calei ferate Poltschach Comitetul instituit pentru con struirea bisericei române d’n Cernavoda ÎNŞTIINŢARE mmm mii de dsi FERESTRE fl DUSUMELE ’ O celebră beutură acrişoară : o cli-î umed-caldă, subalpină ; băi de o, băi de apă rece. Mai ales contra Melor organelor digestive. Exeur-mi admirabile ; salon de cură ; muică, concerte, tombolă, etc. etc. ospecte gratis. Le pot comanda rninţe şi apă ia Direcţie. Se aduce la cunoştinţa onor. publij că in zi 1 o 1 o dc 1. 2 şi 3 Iunie viito anul curent, urmează a se face tragerea loteriei acestei biserici. Pentru care tiuit, sunt rugate cil onoare toate autorităţile şi particularii care posed bilete, se grăbească cu distribuirea lor, şi înaintarea ba nilor inabile de zilele fixate penlru tragerea loteriei. V1ENA lle .iiiiilipse 13, stabilită in jgjy SI 11 CONDU' if A D-LIT AI. M \UKERT ferestre, precum s are depositele sale mari de stejar american. Fabrica este pusă iu posiţium col mai scurt timp posibil. E şcoli, complinire etc. etc. a modele, eu esceplic de mobil DE ÎNCHIRIAT ria de pe Calea Văcăreşti No 9. (supra-nu-mita Ochi Albi). Doritorii să se ar're-se/^ a D-na Elena Nicoleanu in acea proprietăţi etaj ui n ] do sus. bloill lipografia N. Miulescu, sala Theatrului liossel.