i SAMBATA 9 APRILIE 1883 ABONAMENTELE ţijrirn toată {ara, pp an , . , pp 6 luni. , pe 3 Innî. jţitrii streinitnte pe an . 40 fel 22 lei 12 lei 60 Iei jnaraPntele se priimesc la Administraţie. n Capitală 10 bani mimăm • Districte 15 bani număru Administraţia, Calea ^Fictoyiei Nr. 33. timpul REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL VIII—No. 80 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linii 30 Iitoro petit pa;, if. 80 Idem pr.g. III, 1 20 Realrme prg. ni .... 1 50 a » II . ... 2 50 AiHnţnrile gi inserţiile se primesc bucureşti ■ j» Administraţi» ziaralal ia Tlens la biorourile de annntnri Heinric Schalelt, Wollseile 12;—A. Oppelik, Stabee-Sjein 2;—Farls, C. Adam, rae Cldmeno 4 A. Lore.it, rae S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se prinos Manuscrisele neimprlmate se ard. A T I S U nii abonaţi din judeţe simt câţi să bine-voiastă a trimite | binistraţiunei costul abonamentului d-lor (onform invit«a-niilor primite Convocarea colegiilor electorale C'olegiele electorale pentru alegerea utaţiloi' şi- senatorilor viitoarelor nnări legiuitoare, sunt covocate ordinea şi la termenile de mai Pentru deputaţi iBolegiul I, in zioa de 20 Aprilie por. Jolegiul II, in zioa de 22 Aprilie lor. Oelegiul III, in zioa de 24 Aprilie lor. [Colegiul IV, in zioa de 26 Aprilie fior. in zilele de 10 şi 11 Aprilie se alege delegaţii colegiului IV, jiform art. 60 din legea electorală. Pentru senatori Colegiul I. la 28 Aprilie. Colegiul II, la 30 Aprilie. Colegiurile universităţilor din Bucu-sti şi Iaşi, la 2 Maiu. Adunările legiuitoare sunt convo-e pentru ziua de 10 Maiu viitor. Bucureşti, 8 Aprilie 1883 Creştinismul e libertatea intemeia-potrivit cu voinţa lui Dumnezeu, dreptate şi pe iubirea de oameni, biserica creştinească îşi are ince-Jjirile din nişte timpuri, in carein-uga lume civilisată simţea trebuii de libertate. Sfinţii apostoli au jt propagatori de idei liberale şi nţii mucenici sunt martiri ai li-itaţii. Libertatea individului, egali-;ea tuturora şi iubirea frăţească in! oameni, aceste sunt formula mată, prin care s’a reorganizat din ^piturile decăzutei lumi antice o iă societate mai trainică şi mai mată in producte intelectuale decăt N păgănă. Resultat din trebuinţele unei so-stăţi căzute in demoralisare, creş-{ismul este o formă de regenerare, Ţde-aceea libertatea evangelică es- 0 disciplină severă. Av«nd in vece interesele de conservare ale so-stăţii, sfinţii părinţi nu-i dau in-fidului dreptul de a dispune de si- ensu-şi decăt intre marginile tra-de iuteresele de conservare ale i ietăţii. Biserica-’i zice creştinului : ’u eşti parte din mine şi nu ai e să-ţi strici ţie ensu-ţi, pentrucă meni nu poate lovi partea, fără ca vateine întregul !“ După liberalis-nl evangelic carnea mea, săugele u, toate puterile mele nu sunt nu- 1 ale mele, ci şi ale societăţii, din +re lac parte, şi eu nu pot dispu- de ele de căt intre mărginite ce se prescriu de morala creştină, cod legilor de conservare al socie-Iîi moderne. Cu totul deosebită de aceasta libertatea socialistă care in timpurile mai none a inceput a se propaga in societatea noastră Evangelia ’i pune freu individului' Oamenii plecaţi spre desfrCnare sunt dar impinşi a combate nvangc-lia Din combaterea aceasta s a născut sistemul libertăţilor „esti'n-cvangelice.11 După acest sistem omul poate să dis-puie de sine ensi-şi după placul său c-âtă vreme nu-1 opreşte codul penal ori-si-care june roman are dreptul de-a-şi petrece tinereţele in desfră-nări, fără-ca cine-va să aibă dreptul de-a’l mustra, aducăndu-i a minte, că societatea ar fi mai folosită, dacă el ar aduna învăţături mai bune decăt cele ce se pot căştiga prin petrecerile dbsfrănate ; ori-şi-care fe mee are libertatea de a trăi cu căţi bărbaţi ’i place ori de a-şi schimba soţul la fie-care seson cu căte un alt cavaler, fără ca societatea să aibă dreptul de-a o reproba. Această libertate e foarte dulce cătă vreme nu dă in acreală, şi fi-ind-că feţele bisericeşti sunt oameni, e lucru firesc, că multe dintre ele înclină a propaga liberalismul „extra-evangelic“ prin purtările lor. Este departe de noi găndul de-a atinge persoana Innalt Preaosfinţiei sale Părintelui metropolit Primat Ca-linic : toată ţara il ştie om cu cele mai corecte purtări. Un cap bisericesc inse, mărginindu-se a fi corect in purtările sale, nu şi-a împlinit ancă datoria. El e păstor, şi păstorul are mai presus de toate datoria de a-şi feri turma de „oile rîioase,“ precum se zice in mod figurat in cărţile sfinte. Pecătul e omenesc, şi feţele bisericeşti, ăncă o dată, sunt oameni ; dar pedeapsa e dumnezeiască, şi aici pe pâmănt, de o cam-dată, capii bisericeşti implinesc in materie de disciplină voinţa lui Dumnezeu. Datoria ori-şi cărui cap bisericesc e dar de a opri purtările scandaloase şi de a le pedepsi fiind-că nimic nu-’i strică bisericii mai mult decăt purtările scandaloase ale feţelor bisericeşti. Ce-i drept românul e de părere să faci ce zice popa, nu ce face el ; insă şi românul c tot ca popa, una zice, alta face. Nu avem intenţia de a face catastiful .ibertăţilor „extra-evangeli-ce“, pe care şi le iau unii ori alţii dintre funcţionarii noşti bisericeşti ; ne mărginim numai a pune in vederea celor ce înţeleg importanţa religiei pentru viaţa unui popor, că lucrul principal in materie de abateri canonice nu este ceea ce se face, ci ceea ce se zice. Şi multe se zic. La Ploeşti, de exemplu, unde statua libertăţii se află infiptă in mijlocul pieţii, toate cârciumile [sunt pline de preoţi, incăt, cercetând ci-ne-va pe la miezul nopţii localurile publice, găseşte prin ele, vorba românului, tot la zece popi un om. Sunt lucruri nevinovate cele ce se petrec la nişte ore atât de tai zii prin nişte localuri atăt de potrivite cu misiunea preoţeasca oamenii beau, stau la table ori la domino, joacă cărţi şi fac politică. Ori căt de nevinovate. aceste petreceri dau loc la o mulţime de bărteli, căci multe se pot presupune despre popii ce ies din cârciumă şi se duc la biserieă, şi iar la cârciumă se duc, cănd ies din biserică. Trecend la alta ordine de idei, aflăm că pecătul simoniei se incui-bă din ce in ce mai mult in biserica noastră. Fără îndoială scaunul metropolitan e ferit de acest păcat; nu sunt inse ferite alte cercuri mai largi. Nu de mult un protopop a fos dat in judecată pentru simonie, nu inse de eătră autorităţile bisericeşti si este un lucru foarte trist, cănd procurorul trebue să intervie in ma terie de disciplină bisericească. Pe căt ştim. protopopul n’a fost achitat, dar amicii lui, spre a-1 scusa respăndesc vorba, că el fusese sili a lua bani de la preoţi de oare-ce şi metropolia luase bani dela densul Aceasta grea bănuială aruncată asu pra capului nostru bisericesc fără îndoială nu este intemeiată : văzănc inse credincioşii, că nu Metropolitul l’i tras in judecată pe protopop, sun dispuşi a crede, că nu este o calom nie ceea ce se zice. Ear această ere dinţa, neapgrat greşită, află un nou aliment prin moartea unui alt pro topop, care din simbrie a câştigat o avere colosală, fără ca să fi fos vre-o dată tras la respundere. Astfe s'a răspândit printre creştini bănuiala, că Metropolia vinde funcţiunile bisericeşti, iar protopopii sunt agenţii, cari mijlocesc venzarea. Trecend iar la o altă ordine de idei, aflăm, că sunt călugări, cari tot de cătrâ autorităţile civile a fost daţi in juderată pentru purtări scandaloase, fără ca autorităţile bisericeşti să-i fi trimis la vre-una dintre mănăstirile mai înfundate, cum sunt Stă-nişoara, Frăsinetul şi altele. Se vorbeşte mai ales de un cas foarte grav. ITn Archimandrit e tras in judecată de o femee, care susţine, că pă' rintele Archimandrit ar fi părintele... nu numai sufletesc al mai multor copii născuţi de densa. Fiind insă că in codul nostru nu se admite acţiunea de paternitate, ea il acţionează pe părintele Archimandrit pentru cu-văntul : că Tar fi servit timp de mai mulţi ani, fără ca să fi primit leafă. Această femee a câştigat procesul, şi părintele Archimandrit, nu numai că n’a fost trimis la Frăsinet, ci funcţionează chiar ca.... profesor de morală la un seminar. Aceste se zic de cătră chiar seminarişti, viitorii preoţi, şi dacă le zicem şi noi acum, o facem cu scopul de-a le da organelor competente ocazie să desminţă ştirile puse in circulaţie relativ la acel Archimandrit. Este un interes al bisericii noastre ca să nu se vorbească rău despre feţele bisericeşti, şi Înalt Preaosfinţia sa Părintele Mitropolit Primat fără îndoială va înţelege acest inters mai bine decât noi şi va grăbi să iea mgsuri pentru desminţirea celor co-prinse in acest articol, pentru-ca să se pună capet bărfelelor, prin cari oamenii slabi in credinţă lovesc in aimţimentul religios al poporului nostru. Ear dacă liberalismul „anti-evan-gelic“ in adevgr va fi inceput a se încuiba in biserica noastră, aşteptăm să se iea severe mgsuri pentru stărpirea Iui. mare ŞTIRI TELEGRAFICE Berlin, 18 Aprilie,-împăratul Wiihelm a plecat azi dimineaţă la Wiesbaden. Londra, 18 Aprilie.—Poliţia a descoperit o cutie conţinând dinamită ascunsă aproape de catedrala Salisbury ; să crede că acea cutie era pusă acolo cu intentiunead’a azvârli in aer monumentul. Dnblin, 18 Aprilie.—Juraţi au condamnat la moarte pe Carley, ca fiind unul din autori asasinatului de la Phouix-Park. Con8tantinopol, 18 Aprlie.— Principele Alexandru al Bulgariei a sosit azi dimineaţă, insoţit de fratele sâu piineipele Louis de Battenberg şi de d. Vulcovici. Alteţa sa a scoborăt la Palatul Apelor-Dulci din Asia unde a fost salutat de câtrre funcţionari represintând pe Sultanul ; a primit apoi visita n-presintanţilor misiunilor străine. Sultanul a primit pe principe in audienţă solemnă după amiaz ; cuvinte amicale au fost sshimbate. Principele a visitat apoi pe toţi miniştri Portei ; i s’a făcut pretutindeni o primire regale. Suez, 19 Aprilie.—Au isbucnit turburări intre Arabi tâbărîţi aproape de Aden. Gu vernatorul din Aden a oprit nava de râs-boiu engleză „Dragon,“ ca să dea ajutor trupelor sale de va fi de trebuinţă. Petersburg, 19 Aprilie.—Un incendiu nimicit aproape 500 de case in Cataviva-novskoi, guvernământul Orenburg. CANDIDATURA LA DĂMBOVIŢĂ a d-lni Tache Giani De căte ori zicem că roşii introduc sistematic alegători fictivi in colegiile electoiale superioare, pentru a le falsifica cu nealegători şi pentru a majoriza elementele independente, de căte ori zicem că aceşti d-ni sunt capabili de orişice, numai să le re-măe puterea şi foloasele ei, optimiş-ii cred a ne putea opune, că prea vedem lucrurile in rău. Rugăm pe cititor să revază şiru-ile de mai la vale. Un fost ministru de justiţie al d-ui Brătianu, studiat la Paris, memora strălucit al baroului capitalei, îmbogăţit deja, deputat, autor, mai ştim noi ce, îşi pune candidatura Ia lămboviţă. Pentru că nu crede că a avea alegători destui in co'egiul se sporeşte colegiul cu trei alegători noi, cari neavend nici o avere in Dămboviţa, cumpără patru pogoane, nalienabile după legea improprietăţii şi după constituţie, pogoane bi- sericeşti, date provizoriu in usufruct Tcovnicului bisericii, şi cu aceste titluri... se prezintă marea proprietate istorică in judeţul in care-a trăit Mateiu Basarab. Patru pogoane domeniu comunal, inalienabile, in posesiunea actuală a bisericii, cumpărate cum zice pUmărul in naivitatea lui, prin intrigă-scamatorie, servesc unor oameni, luminaţi in capitala Franţei a usurpa drepturile politice ale propfietâţii din Dămboviţa. Şi pentru a justifica că au proprietăţi iu Dămboviţa, au plătit ne-po. ii d-lni Tache Giani, contribuţie fondară perceptorului. Dar lăsăm să urmeze atăt notiţa, cat şi actele relative ce ni s’au trimis din Dămboviţă. Iată ce ni se scrie : „Ca să cunoaşteţi cum se fabrică majorităţile in colegiul I de-aci de cătră candidatul propus, Dimitrie Giani, publicaţi in stimabilul d-voastră ziar anexatele două acte, cari constată cum fraţii Chrysenghi, in număr de trei, nepoţi ai d-lui Giani şi proprietari urbani in Bucureşti, s'au putui i isc.rie la Dămboviţă, cumpărând patru pogoane pământ rural in comuna Băldana., averea bisericii, văn-dută de un fost ţireovnic chiar anul acesta prin tribunalul de aci, ca proprietate simulată a ţircovnicului, de vreme ce biserica posedă pămăntul păn’in ziua de azi. „Lumea e curioasă să vază daca aceşti oameni de drept vor cuteza să voteze in virtutea unor asemenea titluri fără să cugete la penalitatea prescrisa de lege. Să nu vă miraţi cum s au putut legaliza vgnzarea de tribunal, de oarece d. prezident, Numi Giani, e unchiu d-lor Chrysenghi. “ Iată şi cele două acte in cestiuue: I Proces Verbal Anul 1883 luna Martie, ziua 16. Noi C. Simulescu, subprefect plâşii Bo-li□ţinui şi agent de urmărire, prevâzut de legea judecătorilor de ocol, In baza cererii făcute de d. Ioan Persi-ceanu, epitrop bisericii Fundata din comuna Ba'dana, această plasa, prin suplică registratâ la N 4019/82 de-a se executa curtea de judecata Nr. 239/82, pronunţată de d. jude de ocol al plâşii Bolintiaul, cu execuţiune provizorie, prin care condamnă pe Trandafir Dincâ din această comuna a lăsa liberă posesiunea acelor patru'pogoane pămSnt rural cedate acelei biserici, ce le-a avut cultivate in anul trecut 1882, precum a plăti şi lei noi 20, spese de instanţă ; Având in vedere că Trandafir Dincă n'a fost următor a lăsa liberă posesiunea acelui loc, nici in urma somaţiunii ce i s’a făcut de subprefectură, sub No. 5202, şi pe care a primit o la 2 Ianuarie 1883 ; Având in vedere delegatiunea d-lui jude al ocolului Bolintinul, sub No. 680 din 5 martie 1883, pentru a executa dispoziţiu-nile cărţii notate ; Astăzi, trausportăndu-raâ in comuna Bâl-dana, la biuroul primăriei şi, in conformitate cu art. 699. Pr. Civ. ara somat verbal pe Trandafir Dincă, care se găseşte prezent, de-a lăsa in posesiunea bisericii cătunului Fundata acele patru pogoane pă-ment rural şi ne-a declarat; că lasă fără impsotrivire, iar pentru suma de lei noi 20, spesele de sustanţă, arată că nu se înlesneşte a le plăti şi sutere a fi urmărit. In bâza art. 602, Proc. Civ. constac prin prezentul proces, verbal că am luat din posesiunea lui Trandafir Dincă patru TIMPUL pogoane păm'ent rural şi Vani dat in pose siunea epitropului bisericei, d-lui Ioan Persiceanu. La aceasta operaţiune am fost insoţit şi de d. primar al comunei Bălda-na, anume Ilie Dinca ; iar pentru lei 20, spesele de instanţa, i s’a urmărit patru oi, apărăndu-i-se una căruţa şi doi cai. Pentru aceasta operaţiune am dresat prezentul proces-verbal, după care o intocmai copie s’au dat lui Trandafir Dincâ, deposedatul ; o altă copie s’au dat d-lui Persiceanu, indreptătitul; fiar originalul, subscris de toti cei prezenţi, se va inainta d-lui jude al ocolului Botintinul, cerându-i-se a defige o zi de vânzare pentru averea urmărită. Semnaţi: Sub Prefect : C. Simulescu Primar : Ilie Dincă Am primit o copie de proces şi immobilul. semnat: Persiceanu Deposedatului i s’a dat o asemenea copie şi primind-o, n’a voit să să subscrie. Se atestă de noi. Subprefect: C. Simulescu Primar : Ilie Dincă. Trandafir Dincă, pentru usurparea lui mai mult, că epitropia a şi căpătat senten-ţa judelui de ocol cu titlu executor-provi-zoriu de respunderea in posesiune a acestor pogoane de cătră Trandafir Dincă, şi care sentenţă s’a şi executat" la faţa locului de cătră d. subprefect local. Se mai observă cătră aceasta, că Trandafir Dincă, nici el, nici părinţii lui, n'au avut nici odată pbment moştenesc in această comună sau in altă parte şi nici nu este împroprietărit după legea rurală. S'a mai constatat că Dumnealor fraţii Chry-senghi, spre a’şi confirma titlul de proprietate, au plătit perceptondni fonciera acestor pogoane (cătră perceptor ?) dăndu-li-se chitanţele percepţiei cu No. 657,658 II Proces Verbal că Noi Ilie Dincă, primarul comunei Bălda-na, plasa Bolintinul judeţul Dămboviţa, in urna suplicei date acestei primării şi inre gistrate la No. 103 a d-lui Persiceanu, pitropul bisericii cătunului Fundata, prin care arată că s’a informat pozitiv, cum locuitorul Trandafir Dincă din această co mună ar fi, vendut prin contract, legalizat de onor. Tribunal, cele patru pogoane şi 15 prăjini pământ rural care acuma este in judecată la onor. Tribunal, d-lor fraţ Chrysenghi din comuna Tărtăşeştii, plasa Snagov, judeţul Ilfov şi că acest pământ s’au vândut (pietor ?) după cum s’au văzut acel contract de persoanele Andrei Iones cu, notarul comunei noastre, şi Nae Filipescu ajutorul perceptorului circumscripţiei a Slobozia Moara, căruia i-au prezentat acel contract, pe bazul căruia au şi plătit fon ciera acestor patru pogoane şi 15 piâjini pâment rural, şi aşa apoi cerănd d. epitrop al bisericii acelui cătun a se face întrebare acelor persoane din suplica in cestiune, ca să se poată constata just, daca acel contract s’au vezut de dumnealor sau nu şi ce conţinut au fost scris intr’ânsul, astăzi înaintea noastra s'au presentat Andrei Io-nescu, notarul comunei şi, la intrebarea ce i s’au făcut, respunse că in adevăr an văzut acel contract cu vănzarea, făcută de cătră locuitorul Trandafir Dincă pe persoanele d lor fraţi Chrysenghi şi că pâmăntul e moştenesc, iar nu rural. Asemenea s’au declarat şi de dumnealui Nae Filipescu, aju torul perceptorului circumscripţiunii a 8a, cu adăogire că d-nii fraţi Chrysenghi au reclamat chiar formal, prin osebită suplică, cătră percepţie, cu cerere ca să fie esetus din rolul fondurilor vânzătorul Trandafir Dincă şi adâogaţi Dumnealor ca proprietari pe bazul acelui contract; iar numitul ajutor de perceptor, la rezoluţia pusă asupra suplicii, (a spus) că nu se poate scădea şi face adăogire de Dumneelor, ci numai de Comisia comunală. Aducăndu-se după acesta înaintea noas trâ şi Trandafir Dincă, declaratul de cătră fraţii Chrysenghi că le-au vândut aceste pogoane de pământ rural cu act legalizat de onor. Tribunal, au tăgăduit, zicând cu totul că dânsul nu are cunoştinţă de această vânzare şi că nici nu s’au dus la onor. Trinunal pentru acest sferşit. Iar d-nul Andrei Ionescu şi Nae Filipescu au susţinut că fraţii Chrysenghi, faţă cu Trandafir Dincă, vânzătorul, au cerut, ca cumpărători ai acestui pămbit de la Trandafir Dincâ, stăruind să fie trecute in rolurile de plata foncierei numele Dumnealor, de oarece acest Trandafir Dincâ le-au vândut acest pământ in bună regulă, cu act legalizat. Aşa dar, din toate cele de sus constatate se dovedeşte, că această vânzare ce se pretinde de d-nii Chrysenghi ca făcută de Trandafir Dincă, este o intrigă-escamatorie şi că in unire aceste persoane au înşelat bunăcredinţa Tribunalului, de au legalizat această vânzare, modificând zicerea de pământ rural cu acea de pământ moştenesc, după cum zic dovezile Andrei Ionescu şi Nae Filipescu, că era conţinerea acelui za-pis de vânzare. Cu atât mai cu seamă, cu cât vorbitul pământ, in sumă de 4 pogoane şi 15 prăjini, fiind clonten al Comunei, s’au fost dat provizoriu bisericii cătunului Fundata de cătră locuitori, spre măngă-iarea preotului bisericii şi pentru care pă-1 şi judecă epitropia bisericii cu şi 659. Pentru toate cele constatate s a dresat prezentul proces-verbal etc. Semnat: Primar: Ilie Dincâ Reclamant: Persiceanu Primarul comunei Băldana Presenta copie de pe proces, fiind tocmai estrasâ după original, se atestă, 1883 martie 16. Primar: Ilie Dincă.—Notar : A. Ionescu. m- s’a încărcat cu câteva zecimi de milioane; Sporirea datoriei publice cu peste 211 milioane ; împrumuturi făcute peste 71 milioane; Darea afară a României, prin nedibăcia guvernului, dela conferinţa din Londra; înstrăinarea Dunărei la Austro-Ungaria. Şi, in urmă, le va istorisi fericirile ce ’şi-a pus in cap să ni le mai dea pe viitor, cum uneori: Desfiinţarea proprietăţei, comunism ; Impositul progresiv ; Sufrajul universal; şi mai la urmă, poate: Republica!!... Sigilul Comunei. CRONICA mânt se Dacă asemenea mizerii se comit de cătră un fost ministru de justiţie, de ce pot fi capabili ceilalţi roşii— cei mai puţin influenţi, pentru a obţine voturi ? O spunem drept, imaginaţia noastră prea e slabă pentru a ne zugrăvi tabloul decăderii lor civice. In formaţiuni '^Ministerul lucrărilor publice a ţi nut de-unăzi o licitaţie pentru darea in antrepriză a unor linii ferate in valoare de peste 6,000000 franci. Această licitaţie insă nu a fost decăt o simplă formalitate pentru a justifica scopurile ascunse ; căci sub pretext că nu se mai găseşte nimeni care să ofere preţuri avantagioase. ministerul respectiv, sau mai bine zis d. Brătianu, a hotărât ca să se efectueze aceste lucrări in ,,Regie.“ Vorbă să fie de Regie! In realitate aceste lucrări vor fi concedate de că tre această faimoasă Regie la un nu-m8r oarecare de sub-regişti, la nişte oameni, ale căror voturi sau influenţă valorează multe sutimi de mii de franci in alegerile viitoare. Duminică la 10 aprilie, la 2 ore a. se va ţine o întrunire electorală roşiă in sala Ateneului. O să vorbiască şi d. 0. A. Rosetti, care are să reamintească alegătorilor toate fericirile aduse ţerei de guvernul actual. Intre aceste vor fi, precum am avut dibăcia să ne informăm, următoarele : Mai multe mii de oameni per-duţi pe câmpurile de luptă din . 3ulgaria; Foloasele ce am căpătat din participarea noastră la resboiu, intre cari, pe lăngă milioanele cheltuite, neprimirea noastră la acerea tratatului de la San-Stefa-no şi perderea unei coaste, Basarabia, din corpul ţârei; Umilirea ţârei faţă cu Austro-Jngaria; Retragerea ruşinoasă a anna-ei noastre din Arab-Tabia, unde steagul tricolor nu fălfăe, cum ar fi trebuit. Creşterea birului şi alte mul-<• angarale puse pe capetele bie-ilor ţârani, a căror apărători se alese ; Miseria la culme ce este printre populaţiunea rurală; Vinderea la mezat de perceperii guvernului roşu a tot ce bruma a avut bietul ţăran; Vinderea braţelor locuitorilor, daca n’au mai avut cu ce plăti ururile ; Strălucita situaţiune finanţia-i'ă de sub dânşii, cănd bugetul Sunt numiţi pentru anul curent, experţi j in comisiunile de constatare a bunei stări de navigabilitate a bastimentelor, având a funcţiona in porturile aci arătate, persdane-le al căror nume urmează : 1. Pentru Brăila d-ni: Guiseppe Valentin Leonardi şi Romulo Betteli, căpitani de lung curs. 2. Pentru Constanţa D. Vasile Rafto-pulo, constructor maritim şi Anton Lasso. 3. Pentru Galaţi d-ni : Popovitch şi Anton Filippi. 4. Pentru Severin d-ni : B. Ştefănescu şi N. P. Barbovescu agenţi, primul al so-cietâţei de asigurare Dacia-România şi secundul al societăţei de asigurare Naţională. 5. Pentru Tulcea d-ni: G. Ililia şi Ge-orge Vergos, constructori de vase. * Voinţa Muncitorului" este numele unui nou ziar apărut in capitală. Ei işi propune a fi organul clasei cele mai numeioase şi mai productive a muncitorului orăşănesc, a meseriaşulor, ca să arate nevoile, păsurile Epistola adresată Escelenţei Sale Ar-chiepiscopului si Mitropolitului Mi-rou Romanul şi dorinţele lor, precum şi să susţie drep- turile lor. Ii urăm viaţă lungă şi isbăndă. * Ir calea Victoriei No. 23, lăngă otelul Oteteleşanu se poate vedea un aparat fisi-co-mecanic de scris, care dirigează o mână mecanică ce scrie singură orce i se dictează iără vre-o amăgire optică. Producţi-unile se fac in toate zilele dela 10 ore a. m. pănă la 9 ore seara. Preţul intrării 1 leu locul I şi 50 b. locul II. * La 1875 cănd s’a aplicat regulamentul relativ Ia obiectele cari constitue serviciul pompelor funebre, s’a scos din Bucureşti toţi Românii cari intreprindeau proiesiunea de Decoratori; s’a scos crucerii şi monumen-tarii, precum şi pe dricarii israeliţi. Mai in urmă s’a readus dricarii israeliţi, asemenea şi srucerii şi monumentali, permiţân-du-le a ’şi face comerciul in Bucureşti ne împiedicaţi, râmăind numai românii scoşi afară din Bucureşti. Cine atolerat pe Israeliţii Cruceri şi monumentali in Bucureşti ? * S’a confirmat d. Tănase Carabulea primar comunei urbane Găeşti din judeţul Dămboviţa şi pe d. Ghiţă Iagăru ajutor primarului. * Aflăm că s’a fondat o societate Faian-gcnul, a caria scop este : fabricarea stofelor de lână. Sediul este in Bucureşti in localul Concordiei Române. Din Transilvania D. Diamandi I. Manole, preşedinte al camerei comerciale şi industriale din Braşov, a publicat in Trans.“ o scrisoare, ce-o adresează Escelenţei Sale Metropolitului Miron Romanul. Această scrisoare esprimă in mod fidel părerile şi temerile, ce domnesc azi intre toţi Românii din Transilvania şi Ungaria in privinţa fatalelor porniri cu circulările politice ale Archiereilor români : Escelenţa Voastră ! PEste us vecbiu şi mult binefăcător, normat in canoanele bisericei, ca capii bisericei din timp in timp prin visitaţiuni canonice şi prin epistole pastorale se inveţe şi se indrepteze pe poporul incredinţat archipastoriei lor, şi la vreme de necazuri sâ’l mângâe şi să nu’l lase a cădea in desperare. A fost timpuri când şi noi Românii gr. or. din Transilvania ne am bucurat de asemenea ingrijire părintească din partea ar-chipastorilor noştri şi totdeauna am primit părinteştile sfaturi cu devoţiune şi recunoştinţa fieasca. Durere inse, acele timpuri fericite sub păstorirea Escelenţei Voastre se vede a fi dispărut cu totul. Pârin-teştile epistole pastorale s’au prefăcut in circulare de admoniţiuni şi de mustrări politice. Este de al doilea cas că noi Românii gr. or. din Transilvania suntem aspru mustraţi pentru ţinuta noastră politică, ba incâ şi mai mult, prin înaltul circular din 3 Marte 1883 Nr. 1055 suntem marcaţi înaintea lumei de cetăţeni neleali şi nepatrioţi. Escelenţa Voastră ! Am fost obicinuiţi din trecut ca cele mai nevinovate încercări ale Românilor spre a câştiga drepturi politice şi a ajunge la egala indreptăţire in această ţară să fie înfierate de neleale şi nepatrio-tice de către contrarii noştri politici. E o manoperă vechiă de a calomnia pe acela, căruia ’i denegi dreptul seu. Neesplicabil şi cosnternator pentru noi Românii este insâ, că chiar acela, căruia prin votul congresului nostru naţional bisericesc şi prin prea înalta aprobare aMa-jeştâţii Sale apostolice s'a încrezut conducerea spiriiuală a 1 jum. milion de Romani se vină, şi in faţa lumei printr'un act public acâţat de clopotul cel mare al publicităţii, să declare in modul cel mai categoric că fii săi sufleteşti urmăresc teorii, cari „esclud simţul de patriotism şi de lealitate" sau vorbind fără circumscriere, că sunt trădători de patrie. Această procedare presupune chiar lipsa totalâ a liberei cugetări şi a liberei decisiuni ■i Escelenţei Voă=tre. Nespusă teroare mâ cuprinde cănd cuget la ce pot face contrarii noştri politici faţă de noi pe basa acelui document. Ori-ce represalii şi ori-ce mâsuri sunt justificate faţă cu trădătorii de patrie. Ce urmări deplorabile ar avea ataii represalii pentru noi Românii imediat, pentru statul nostru mediat, e lesne de prevâzut. Escelenţa Voastră! Patriotismul şi lealitatea au fost şi sunt virtuţi strămoşieşti ale neamului nostru romanesc. Românii din această ţară ’şi-au vârsat sângele lor pentru patrie, chiar atunci cănd această patrie nu le da alt drept decăt dreptul de a-i purta greutăţile, daca aceasta poate fi un drept. — Ce am comis noi Romanii gr. or. din Transilvania pentru că chiar din partea capului nostru biseriepse sâ ni se pună lain-doieală virtuţile noastre strămoşeşti, ba se fim infieraţi de trădători ? Făcut’am vre-o conjuraţiune in contra intereselor şiaexis-tinţei statului ? Nimenea nu va putea afirma aceasta. Luat’am armele in mănă spre a ne opune cu forţa autorităţilor şi legilor esistente ? Cu atât mai puţin. Escelenţa Voastră prin organele bisericeşti, de cari dispuneţi, sunt sigur, aţi avut destulă oca-siune de a lua informaţiuni necesarii, din cari trebuiea se aflaţi următoarea stare de lucruri: Alegătorii români din Braşiov şi din jurul Braşiovului ca şi alţi alegători români din cele-lalte părţi ale Transilvaniei, auzind de proiectul de lege despre scoalele medie, ce se află pe masa dietei spre a fi pertractat, s’au decis a se aduna in conferinţe spre a’şi da şi ei părerea lor dspre acest proiect de lege. Nu in mod „tumul-luos:‘, nici p6 supt ascuns, ci cu scrierea autorităţilor competente şi intre marginile legei s au adunat rlcgetorii români, public in conferinţe şi cercetând acel proiect de lege ’şi-au esprimat convingerea lor sinceră, că el atinge drepturile autonome ale confesiunilor şi drepturile naţionalităţilor nemaghiare garantate prin lege; atineg cul-tur a poporului şi prin urmare şi desvolta-rea statului; in fine că acel proiect periclitează şi esistinţa puţinelor noastre scoale medii, ce ni le am creat noi cu grele jer-fe fără ajutorul statului. Aceste convingeri nu sunt numai ale noastre ci ale maiorită ţii poporaţiunei acestui stat, ba sunt profe- sate chiar şi de cătră o parte insei protestanţilor maghiari. / ■ y Se poate privi această procedere c loială şi nepatrioticâ cănd noi nu a cut alt-ceva, decât ceea ce se intăm toate statele constituţiunale pe toată ceea-ce nici la noi nu este oprit pi ge? Se ’mi fiâ iertat a declara, că ne tocmai lealităţei şi simţului p dacă cineva intre marginile legei, sincer şi franc, in faţa lumei ’şi . convingerile arătând, că aceia, car chiâmaţi a face legile sunt in ajunu l aduce o lege, care atinge drepturile i_ tâţii poporaţiunilor din ţările coroa' lui Ştefan, şi prin aceea ating insuş, resele statului. Şi noi Românii na a i nut obligaţi a ne împlini aceasta ■ de lealitate şi de patriotism, cu atâ> mult cu căt din căuşele in general b noscute mai ales noi Românii dinij^ silvania nu sunt°m representaţi in * ment. Simpla imprejurare, că „adunările.^ por" imbracă caracter politic poate a i veascâ de pretext la imputări de „n tate" şi de „nepatriotism" numai in absolutiste, nicidecum inse in state tituţionale, deoarece in asemenea stat dunârile de popor" investite cucaracfc litic constitue un drept cardinal al constituţionale. In asemenea state nu abzice un popor de la asemenea adunat a abzice de la esistinţa lui proprie, urmare nici românii şi cu atât mai noi alegătorii români nu putem renui acest singur drept constituţional, la suntem reduşi astăzi şi nimenea nu n putea abate de a spune intre mărgile 1 in faţa lumei nedreptăţile ce se comit in tra noastră.— E dureros, că noi alegătorii român' ri voind a ne folosi de acelaş drept mi*' tituţiunal, de care se folosesc cu p conlocuitorii noştri maghiari, ne am ab s ţt in conferinţe, spre a consulta intre h ginile legei un obiect de cea mei mai Lan semnatate, ne vedem siliţi in aceste tino! s!î atât de critice a apăra onoarea noastră litică naţională chiar faţă de acea persp I luării care din posiţiunea ei inaltă este chiă a o apăra ; dar trebue să o facem mi mai ca Români buni ci şi ca patrioţi ni. Desfidem deci pe oii şi cine, fia i . chiar şi capul nostru bisericesc, de a j mi fără nici o basâ conferinţele noai şi in specie conferinţa alegătorilor ţsj] Braşiov, nepatriotice şi neleale şi ci Roii şti; ll esDiiA califica naţiunea română, că ar fi lipsită simţul de patriotism şi de lealitate ct patri’a sa. Prin atâri învinuiri nebasate aduce turburare in ţearâ ear noue nilor ni se face cea mai mai mare ciune. ’Mi am ţinut de datorinţă a ______________ Escelenţiei Voastre cu toată francheta ceste convingeri, fiind-câ sunt pătruns ■ deplina seriositate a momentului şi deflţ rele pericule ce le implică procederi ca ceea a Escelenţei Voastre pentru naţiui şi biserică noastră. Escelenţă! Nu uitaţi, că sunteţi inci. astăzi Metropolitul Românilor gr. or. i acest stat şi că cu aceasta inalte demnii este legată o responsabilitate cu atăt mare cu căt sunt mai mari periculele' ameninţă poporul român ; nu uitaţi căi toriţi onoarei Escelenţei Voastre ca e al bisericei de a restabili adevărul inainl tierii şi a lumei. Aceasta o pretinde chiar „situaţiu» gravă", in care recunoaşteţi că ne aflai» pretinde respunderea ce singur Esc. Vu trâ afirmaţi, că o datoriţi lui Dumne» conştiinţei Voastre şi monarchului nos „cu scopu de a salva basele, pe cari „razemă in present vieaţa noastră bi „ricească". Me mir, şi fiecare Romăn este in di a se mira, cum Escelenţa Voastra pa crede, că prin circulare de asemenea ci prins se pot salva basele vieţii noastra sericeşti. Din contra prin asemenea circulare dă o armă in mâna inimicilor noştri de distruge şi „basele pe cari se razemă ia present vieaţa noastră bisericească" şi ii" teresele noastre naţionale. Adversarii tri politici, servindu-se de această ara dată in măna lor de Escel. Voastră pot »• inducă in eraare chiar pe Majestatea Si monarchul nostru, sâ creadă de ceea ce afirmaţi Escelenţa Voasţră in umil ţionatul circular despre noi Români'' Deja organul guvernamental „PesterjLloyd1 basat pe afirmările Escel. Voastre ne p senta lumii ca conspiratori, ca trădători 9 iik b tt CD 3 anM «o cei1» ce. pănă nu apăruse cir-t Vtcel. Voastre, nu cuteza se afirime. ,un.lerea ce ziceţi ca o datoraţi lu-u-jeu o veţi indeplini numai atunci, 6ţi avea in vedere axioma evange-,;Ce tie nuţi place altuia nu face". %ee de esemplu se Ye numim rnoi isienta Voastră trădător ? De sigur Vi r plăcea acest nume. Atunci a-,e fapt cutezat este de a da unui întreg acest nume tară nici o basa încetare. jpentru respunderea ce ziceţi că o I Monarchului nostru cred, că o veţi ţi numai atuDci, când ca consilar | Majestăţii Sale Veţi merge şi veţi ‘ ijestăţii Sale, că noi Români nici-ţL am fost trădători de patrie şi nici i pirat vreodată cu inimicii din nă-| din afară ai dinastiei, şi nici acum ^jlfocut altceva decât ne-am exercitat Jjn drept legal şi constituţional şi Jnea nu ne va putea opri de a ne L marginele legii contra nedreptăţişi ni se foc zilnic; să spuneţi Maj. 1 astăzi sub acest sistem asupritor tcelenţa Ta, ca consiliar secret al fiii Sale, nu eşti esclus de a fi te-jba şi amenerţat, că vei fi trămis Istire daca nu vei lucra in intere-iiismului maghiar. Iar ceea ce cred eu şi ca mine de (tiilioane de Domini, că este datoria Toastre către Dumnezeu şi către MaSa. Mai rămâne acum datoria ce zio aveţi către propria conştiinţă a lei Voastre. Asupra conştiinţei o->ste numai Dumnezeu judecător, a-conştiinţei Romanului insă este in le a judeca intreaga obşte românea-judeca posteritatea şi istoria. Escala eşti Român şi Mitropolitul Ro-* şi prin urmare datorezi conştiinţei năneşti, de a respecta dorinţele şi mile poporului romăn şi de a te dănaintea vocei acestui popor-măreşte vocea lui Dumnezeu; datorezi it ca Romăn memoriei sfinte a ma-(itecesori ai Escelenţei Tale de a nu ărţi niciodată de popor, ci de a ursi ului lor exemplu, luDtănd in de-[fferd cu voinţa naţiunei remăne pen-fepturile ce i se cuvin in străvecbia hv lista este, ce aşteaptă cn drept azi Romăn bine simţitor şi fie-care fiu ias al bisericei române naţionale de-(Iitropolit românesc şi prin urmă-ela Esclenţla Voastă iţi, vfi rog, Escelenţa s. c. 1. Diamandi I. Hanole REVISTA ZIARELOR mnul se miră, de progresele, pe •-a realisat România de căţiva ilică de cănd sunt Roşii cu mă-buget. „Se inţeiege“—zice nu-■gan—că şi moravuri1 e publice ut un pas înainte ; se înţelege fel merg lucrurile astăzi, nu ca onservatori şi deci se inţeleg,* iâţenii vor fi cu tagma in ale-viitoare! | că se poate altfel! Public e nedumerit de ine guvernanţii fac colegiului I J'V, voind săi impue de candi-* ■ un d. Cămpineanu. Dar alelă acelui colegiu sunt prea lude căt să nu ştie ce au să niănia Liberă crede că până ce I avea partide bine cristalizate, •m avea nici regim constituţio-i adevăratul lui inţeles, „Starea alia politică e confuză, e o stare ftnziţie ; regimul parlamentar nu «mulat ăncă cu ideile şi fiinţa I H; educaţiunea politică a fost d mită, ba iinpinsă spre rele apu-t I boiul W. reproduce, din discur- lui Lahovari, pasajele in cari monstrează prin cifre, că roşii neadevăruri sfruntate, lăudăndu-ubunătăţiri materiale, cu bugete echilibrate fără împrumuturi, fără impozite noi. etc. eC0URI streine Din streinătate nu vin alte ştiri mai importante, decăt despre arestări şi procese de dinamişti, nihilişti, anarhişti, etc. Astfel se telegrafiază din Udine: Procesul contra lui Ragosa şi Giordani, acuzaţi de a fi ameninţat viaţa imperatului Austriei, se jva termina probabil la 9 c. Actul de acuzare e de 500 pagine. Aici sunt o mulţime do agenţi poliţieneşti veniţi din Roma, Milano, Veneţia şi Bolog-na. Tocmai sosesc carabinieri şi infanterie, spre a impedeca orice de-monstraţiune. Dintre tulburătorii din Sudul Rusiei, a căror urmărire judiciară de cătră generalul Strelnikow a provocat asasinarea acestui general de socialişti, trei acuzaţi au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, 7 la 15 ani, 4 la 10, 4 la 4 ani şi opt vor fi deportaţi in Siberia. Elena Marcovici, care descârcase un pistol asupra regelui Milan in Belgrad, a încercat să şi ia viaţa, des-chiz6ndu’-şi arterele mănilor cu un ac de împletit ciorapi. Deşi a perdut mult sănge, medicii susţin că viaţa atentatoarei nu e in pericol. * Ducele Carol II de Parma a murit acum laNizza in etate de 84 ani. Din Petersburg se anunţă că e foarte probabilă desfiinţarea in curmul a tribunalelor cu juraţi. Lucrătorii din portul Marsiliei şi zidarii perzistă in greva lor. O întrunire de fochişti şi matroji a decis să părăsească toţi navele lor, pănă ce nu li se vor satisface cererile. Pretutindeni nemulţumiţi 1 ACTE OFICIALE S’a deschis pe seama ministerului afacerilor străine un credit estraordinar de lei 35,000 pentru întâmpinarea cheltuelilor necesarii misiunei noastre însărcinată a asista şi representa ţara şi pe M. S. Regele la încoronarea Imperatului Rusiei, care va avea loc in cursul lunei viitoare la Moscwa. ANECDOTA POPULARA Românul la spovedanie — Pârinţele, drept să’ţi spun, eu ’ţi am furat şi boii sf-tale, pe cari ’i am trecut Prutul. — Vai fiule! Cum se poate? — S’a putut, da ţi’i plătesc; nuraa fii bun fie m6 eartă ! — Bine, eu m6 voi ruga, să te erte Dumnezeu ; da să’ţi mărturiseşti păcatul in biserică in gura mare siugur. Aşa fiind, intr’o zi de Duminică, după slujbă zice popa : — Oameni buni, fiţi buni de ascultaţi ce are să spue omul acesta, şi să ştiţi că prea adevărat este. Atunci Românul incepe : — Oameni buni ! Vedeţi voi pe Părintele, că are tot părul din cap roşu ca jeraticul ? — Vedem ! — Şi barba asemenea roşie ca para focului ? — Da ! __ Apoi oameni buni, Părintele 'mi a spus mai eri, că toţi copiii din sat căţi au prăul roşu, sunt ai sfinţiei sale toţi ! Şi bâeţi şi fete ! E. Bai'can CONCERTELE SIMF ONICE Se pare că in acest gen de composiţiuni şi-a concentrat mai mult atenţiunea geniile musicali ; şi cu drept cuvânt, căci pi in nici o altă speţă de composiţiune, nu se poate uza, in mod mai complect de cele două condiţiuni esenţiale maeştrilor compositori —ştiinţa şi inspiraţiunea. Prin acest gen maestrul compositor, găseşte mijloacele de a desemna mai complect natura. Un auditor experimentat observă in combinările sunetelor, cari constituo aceste bucăţi, diferitele accidente din natură, cari au condus pe compositor in expunerea diferitelor nuanţe, ce ’i constitue bucata musicală. Daca am cerceta vre-una din celebrele simfonii ale maestrului Beethoven, am găsi, că fie-care rithm desemnă un peisaj şi fie-care aco'd este expresiunea fidelă a vre-unui sentiment de bucurie, ori durere. Totul este combinat printr’o fecundă inspiraţiune. dar mânuit de cele mai profunde cunoştinţe. Daca pentru composiţiuniie simfonice se cere, ca maestrul să posede culmea Ia care a ajuns ştiinţa musicală, pentru composi-ţiunile dramatice se cere mai mult sentiment şi inspiraţiuDe. Simfoniile se scriu pănă la cele mai adănci bătrâneţe, pe căt timp masica dramatică nu se scrie de cât in anii adolescenţii. Uu exemplu in acest sens am avea pe Ambro;se Thomas şi Gounod al căror orgoliu continue a întreţine frigurile producţiunii, dar fără a parveni de a da fantasii creatrice, focul ce ’l avea altă dată şi care acuma este stins. Tribut de Za-mora şi Frangoise de Rimini sunt probe, cari au dat ocasiune distinsului critic Hanslick a declara, că cei doui confraţi parisieni sunt expuşi astăzi a auzi mulţimea murmurând in jurul lo:: „Quel do nmage qu'ils ne veuil-lent pas cesser decrire !“ Cu toate sforţările d-lui Saint-Saen autorul, operei „Henri VIII“, s’ar putea zise : că in Francia cu moartea prematură a lui Bizet a dispărut ori-ce talent, care să dea promisiuni, in German'a cu a lui Wagner, iar Italia, care da un bogat contingent de opere teatrale, ’şi compune astâ-zi repertorul său printr’un bun mijloc de a împrumuta de la Francezi şi Germani ; ast-fel că situaţiunea compo-siţiunilor dramatice, s’ar putea declara in stare de faliment, daca n’ar fi maestrul Bimboni, care să alimenteze repertorul cu neperitoarele sale opere. Nu este ănsă tot ast-fel cu coraposiţiu-nile simfonice. Astă zi chiar se compun simfonii de valoarea simfoniilor vechilor compositori. Maestrul Wachman (Beethove-nist) ne a procurat rara plăcere de a audia una din aceste composiţiuni „Silvia" de Delibes. Delibes este un simfonist de valoare. Composiţiunea sa denotă pe lângă o mare cunoştinţă şi o fecundă inspiraţiune—calitate, care pare, că nu aparţine cu profusi-une tuturor simfoniştilor. Pare, zic, că in unele simfonii intră şi mult calcul armonic, precedat de nişte regule inalterabili, dar de la cari un compositor se abat. Silvia conţine ştiinţa trecutului, dar modificată de experimentele şi gustul presentului. Place dar de o potrivă profanului, ca şi musi-cantului. Această composiţiune a fost bine gustată de întregul auditor. Printre composiţiuniie, cari au figurat, cu mai multă abondenţâ, au fost ale maestrului Beethoven. De şi programele tuslrelelor concerte au coprins composiţiuni şi ale altor celebri maeştri, lotuşi ne indrituim a caracterisa pe maestrul Wachman de Beethovenist; şi este natural, căci întinsele sale cunoştinţi nu ’şi găsesc satisfacţiune de cât iu eruditele composiţiuni ale lui Beethoven, dintre cari remarcăm „simfonia in do minor, prima sa simfonie, prin care el improvisâ o mare fantasie de întreagă invenţiune. Alegerea acestei simfonii şi e.secuţiunea ei in aceiaşi zi cu Parsilal a fost foarte inemeritâ, căci ni-a presentat prima ocasiune de-a stabili raporturi de diferinţă intre aceste două genii maşinale. Muslca lui Beethoven presintă foarte multe complicaţiuni de stil, ceea ce face ca la prima dată să fie puţin gustată; mai este foarte sgomotoasă, ceea ce face că iu multe rânduri pierzi şirul motivelor, cari au condus pe autor in creearea bucăţii. Daca ca composiţiuni sunt celebre, apoi ca efect perd puţin din înălţimea lor. Preludiul operii Parsifal nu presintă aceste inconveniente ; de şi in parte pentru fie-care instrument presintă dificultăţi enorme, in ensemble parco musică legeră. Motivul reese din chiar conexul tuturor punctelor armonice, ceea-ce face ca melodia să fio mult depreciata. Musica acestui preludiu a plăcut la prima audiare şi cred a 11 interpretul întregului auditor declarând, că a plăcut cu profusiune tuturor. Constitue dar diferinţă do stil musica lui Wagner, ceea ce T face a li capul nouei şcoale numita Wagneriană. Cu toate acestea, composiţiuniie lui Beethoven şi şcoala sa vor fi neperitoare şi nu vor incetu a avea adoratori şi imitatori in cei mai celebri musicanţi ai secole'or viitoare. Interpretaţi unea tuturor bucăţilor a fost excelentă şi aceasta se datoreşte numai d-Iui Wachman, ale cărei profunde cunoştinţe ’i procură mijloacele de a da o ast-lel de perfectă interpretare celor mai dificile composiţiuni clasice. Esecuţiunea, care este o consecuinţă a interpretaţiunii, n'a lăsat nimic de dorit. Obiceiul de a cânta fără atenţiune, părea a fi înlăturat cu totul. Acordarea instrumentelor, mai cu seamă de metal, era perfectă, şi nu mai presintă acea discordanţă, care perpetuu atinge timDanuI auditorilor fini. Daca dar avem a mulţumi d-lui Wachman pentru dificila încercare de a ne face să audiem composiţiuniie celor mai celebri maeştri ai secolului trecut şi presinte, şi mai cu seamă preludiul din Parsifal, pe care Fa audiat dirigiat de Wagner, avem ăncă a mulţumi şi mai mult, că ne-a procurat ocasiunea de-a audia orchestra noastră esecutând perfect, lucru ce nu se observă altă dată, cu toate distinsele calităţi ale maeştrilor, ce o compune. Maeştrii orchestrei păreau a fi uniţi prin reoforii unei baterii electrice şi nu exprimau de cât aceleaşi sentimente, pe care le transmitea maestrul lor. O atenţiune şi o esecuţiune de remarcat, care se datoreşte numai maestrului Wachman. Terminând această dare de seamă, ne cedem datori a aduce mulţumirile întregului auditor asistent, d-lui Wachman, pentru această, nobilă iniţiativă de-a face educaţiunea musicală publicului bucureştean. C. Bărcăuescu. nei Disconto Gesellschaft la Berlin şi casei de bancă M. A. do Rothschild şi fii din Franc-fort pe Mein, ca do-miciliuri in Germania, fondurile necesarii pentru plata in Germania a cupoanelor şi amortismentului Rentei romane 5°[0 amortibilă in mărci pe pe cursul fics de 81 mărci pentru 100 franci, ast-fel că plăţile la Berlin şi Francfort pe Mein, prin intermediul domicilielor aretate mai sus, trebue să se facă după schimbul a-retat. Sub-scripţiunea sus-zisei sume de 25 milioane lei sau 20 milioane mărci, emisă in titluri de 500 lei sau 400 mărci şi de 5000 Iei sau 4000 mărci va fi deschisă simultaneu : SUBSCR1PTIUNE DE 25 milioane lei sau 20 milioane mărci capital nominal de Rentă 5 la sută a-mortibilă Această emisiune face parte din Rentele 5 la sută amortibile pe care Guvernul Romăn a fost autorisat a le emite după legile din 16 Aprilie, 15 şi B0 Iuniu 1881, 15 Maiu, 1 şi 5 Iuniu, 1 şi 10 Iuliu 1882 pene la concurenţa sumei de 134,615,953 lei 19 bani, capital efectiv, in care se cuprinde capitalul nominal de 4,000,000 lei deja emis in virtutea legei din 26 Ianuariu 1882, şi cel de 25,000,000 lei emis in Noemvrie 1882. Produsul întregului imprumut de 134,615,953 lei 19 bani, este destinat la con: tracţiuni de drumuri de fer, clockuri şi clădiri civile şi militare, precum şi la rescumperarea liniei Cernavoda- Cons tanta. ) Titlurile vor fi la purtător şi după acelaşi tip ca titlurile emise conform legei şi regulamentului din 7 (19) Aprilie 1881, al căruia estract cuprinde disposiţiunile următoare : „Guvernul este autorisat a emite „titluri de rentă 5% amortibile in „cel mult una sută semestre prin „trageri la sorţi semestriale. „Statul se obligă a nu converti „această rentă in timp de zece ani „de la promulgarea legei sus-men-„ţionată. „Titlurile de rentă 5°/0 amortibilă „se vor primi pe valoarea lor nomi-„nală ca garanţie la toate casele pu-„blice ; iar cupoanele scăzute vor fi „primite la aceste case drept bani. „Aceste cupoane sunt scutite de „ori-ce taxă de timbru sau alt im-„posit. „Plata cuponului şi amortismentului se va face la 1|13 Aprilie şi „la J|13 Octombre ale fie-cărui an in „România la casele Statului in lei, „la Paris in franci şi la Berlin in „ mărci. „Uă lună cel puţin inaintea scadenţei cupoanelor, Ministerul Finan-„celor va face cunoscut prin publi-„caţiuni casele din streinătate ce „sunt insărcinate cu plata cuponului „şi amortismentului. „Cupoanele scăzute şi no presin-„tate la plată se prescriu pesto ci ni „ani de la scadenţa lor. De la Yj3 Aprilie 3 883, guvernul romăn s’a obligat a remite Direcţiu- Marţi 12 (24) gi Mercuri 13 (25) aprilie 1883 La Berlin la Direcţiunea Disconto Gesellschaft ; La Francfort pe Mein la casa de Bancă M. A. de Rothschild şi fd după condiţiunile ce vor fi publicate in Germania; La Bucureşti, la Banca Naţională a României; La Iaşi, Galaţi,. Brăila şi Craiova in sucursalele acestei Bănci, după condiţiunile următoare : 1. Subscripţiunile vor fi primite Marţi 12 (24) şi Mercuri 13 (25) aprilie curent pănă la 5 ore seara. Fie-care sub-scriitor va sub-somna o declaraţiune de sub-scriere după modelul ce se va pune la disposiţia publicului la Banca Naţională şi la sucursalele sale. 2. Preţul emisiunei este fixat la 04 lei in argint sau bilete pentru 100 lei capital nominal, cu folosinţa dobenzei incepend de la 1 (13) aprilie 1883. 3. Sub-scriitori vor trebui să depună ca garanţie, in momentul subscrierii, 5 la sută asupra capitalului nominal sub-scris. Această garanţie se va depune in numerar, sau in valori calculate după cursul cu care se primesc la avansuri de către Banca Naţională. 4. Resultatul sub-scripţiunei va fi publicat căt se va putea mai curend după sub-scriere. Daca cererile vor intrece suma destinată a se sub-scrie in România, se va face repartiţiune. In acest cas sub-scriitorul va putea să’şi retragă garanţia depusă in plus. 5. Predarea Rentei se va face in titluri definitive avend cuponul de y13 Octombre 1883. Sub-scriitorii vor fi datori ca de la 25 Aprilie (7 Maiu) penă la 27 Aprilie (9 Maiu) 1883-să ia in primire Renta ce le va fi fost atribuită, versănd valoarea ei după preţul de emisiune fîcsat mai sus. Sub-scriitorii au totuşi facultatea d’a nu lua in primire in zilele aretate mai sus de cât a cincea parte din titlurile ce le vor fi fost atribuite, cu indatorirea de a lua in primire restul pene la termenele următoare : Doue cincimi pgn6 cel mult la 18/30 Maiu 1883, iar cele din urmă doue cincimi p6ne la 18/30 Iuniu 1883. Subscriitorii ce vor voi să beneficieze de aceste condiţiuni vor trebui să plătească dobenda de 5°/o asupra capitalului nominal cu incepere de la 27 Aprilie (9 Maiu) 1883 penă in ziua in care vor lua titlurile in primire. Subscrierile mai mici de 15,000 lei nu vor beneficia de această prelungire a termenului de vărsare. După vărsămăntul integral garanţia va fi inapoiată supt-scriitorului. i§&6. Daca supt-seriitorii nu vor face plăţile la termenele fîcsate, titlurile de rentă atribuite lor, sau valorile depuse in garanţie vor fi reali-sate de Banca Naţională d a dreptul pe comptul, risicul şi pericolul supt-scriitorului, fără nici o punere in întârziere. Banca Naţională a României ______ 8 (20) Aprilie 1883. Astma opresiunea, sufocarea. Ţigarele'e indiene de cânepă iudianâ e a lui Grimault A Gie farmacist la Paris sunt de o eficacitate asigurată. Depou in toate farmaciile. * * TIMPUL Y ! 1» Pciitru scsonul de I‘rimă-vară şi vară am prii noastră fabricatiunc din Europa un imens asortimen •ai uiţi şi Băeţi. din stofele cele mai moderne co noile Journale. deos bire recomandăm r% 1 (^e ,mi* moderne Pardosiuri de Cocimiu şi ] I Ohtlinie CU si fără tulit- iii1 lliriirnnnl Si.tv.orv* P. ^jcCoamcrceaauo,, ■OTHES.^y|«|xtC i R. Jcjj-jAfqacB^^cjQfl gaptfj I er^aiiemaJi r. fcinl^AniMi, 28 ><^-ÎSsjTflTiio Iu fXanuoei. TINEREŢA FRESCHETA ! ŞI F8JIMIISE l'A A PIELITEI. coMPOsrriE cu totul nevatamatoare ppnlrit toaleta DAMELOR examinată oficial,. N E A P A R ivA pentru înfrumuseţarea Şi conservarea PELIŢEI Cetiţi (n tdte filele tn fiarei Pariaian Glii ■I-AS un nuon roman inedit UNE VTIE (UA VIEŢAl Dl «JY de MAUPABBAOT D« vSn^are la D... M. Meamman. ▲ăoaaaaante de trei lani franoi 41. I X V E X T A T O R DOCTOR LEJ09SE, PARIS , ProoOMpa ilunjflor depinde nai mult de o piotfţA * feţei delicata alba ţi curaţi Domelor, can l"1 Iu acea-t» 51 vor ta se apere de «•primea norului, a soarelui, etc «o recomanda acest preparat cu nove ut de mult. ce • neapărat pe ulm toal-ta damelor elegante ţi rerunoacnt ca nevitama-ror ţl n are trebuinţă de a fi lăudat, raci iţi îndeplineşte1 pedepliu mieiuue» de a conserva ţi înfrumuseţa. Preturile 1 Un flacon urare original In carton alb 8 fr > » mic > > , roia, 5 , Medmlim Saeislâtei Sciintelor Industria ll din Parii. DESTUI PERU ALBil Melanogen Tltsctuns cea mai bwttd â Iul D1C-QUUMARK AM, Chimist ROtlEN (Franci*) Pentru a vopsi pe dată I in tot a nuaneiflle, părul bi barba , fără primejdie I pentru pole si fftrâ n«ci un miros — Acăsia tincturi este superiori tutor oelor intrebu ntate peni adi. Se gilsesce tn tdte rasele cele bun* de Pnrfumeria. MAG A SIN fondat io 1879 Kt» S-A."V"OTâT RAVISSAITTE DE DOCTOR LEJOSSE, PARIS. Ace.t «apun e căutat de nalţi am ponlrn mireiul ti 1 plâ.ut ţi freediet» va de catifea ce dă feţe'. cei palul, manilor ;i braţelor. Teţ. aunt unanim, iu judecata Ier, că întruneşte toate calităţile nune, ct trebup si aibă nn săpun fin de toaletă. Preţul cu bucata 2 fr.—6 boţiţi 11 fr. nepoul central in Rudap.ţta: Ratlihausplats fi; rarlumerie Zum Blumenkorb, Fr, Schwarz. veritabil m Bucnrestw la d Brwts Farmaân £per Mo'lt d °r, Gervais traperial Limburg, Liptauer Chestor O tle Holamle Stilton Crema Regală etc. vnesier, «i In bogat asortiment de cărnuri afumate, nienti de pAkci mr^i. . nnate. de Barbut.i, Hiel Aal-Fisch, Aal-F^rcu geîatfnS ' °nte ‘ Sosesc mereu stridii proaspete de Ostundasi ConstontinoDOl Icre nr, a ,,e '"•e "e pisSa17. Vinuri şi liqnerurl din cele n.ai alese (eainn chinesesei. rnsesci de caravană si de Ponor nesmetl din ■ mat renumite fabrici străine ' P ’ PesmeV‘ din ‘j In curănd sosesce peşte proaspăt de Conslantinopol. -î...'«"loT" “ "M ,le rtMar''c"»““»*in "»■ f l'r,(uri foarte moderate cari desfid ori-ce emeuxenţă. "nur. Public, care va bine-vm să visiteze acest rnagasin/va remărte pe dr t. nu numai de bunătatea şi cualitateu măriei dar şi de un servi/ prompt şi onest. IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINĂ TENCUIALĂ PENTRU CASE Mare deposit la D-nii F. Hrnzzesi & C- ie Calea Victoriei 55 De venzare Skîoin 'Kr •unşi 9. AmAt' ru u Iii proprietar. li\>nar„.*„ N. Miu esru. sala Torutrulut 1 /.' MALADII CONTAGIO Vindecare sicură şl rapide UAI'sri.EI.E-.Mot lli:s Approlrnte de Acarle Mediem,1 aurii rcaied.ul cel mai efticocecootr* maladii 40 annr dc succeiae necurmatele au imnu-nsă reputatul iu- şi au dat nascere la ui n dc contrafaceri de cari trabuc a se p.'ij,. A‘leveratele capsule-moibea port peetiquett.lt ,n albastru ni Statului Francez ca garaotre a nostre de fabrici, şi aunt închise n cutii de Ui ŢVl'** n’ÎSÎ model radu* I dAm mai g..>s - _________________ţ__ t t ■ 1 I ::i " • ■ !'"1 .............................. ■■