jrOI 13 IANUARIE 18*3. .V,•. 30. ANULAI. VIII.—Nu. 8 ABONAMENTELE Pentru tontă tara, pp an . . . . 40 Ici , » |* li i'Miî. . . 22 Ici . . P« 3 luni. . , |2 !fi jbnilaiuftit.'le >« priimestr la AihuiniatraJIe Un nnmfir 15 bani. timpul ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Ideni pag. III. I 20 Reclame pag. III .... 1 50 » , II .... 2 50 REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. Anunţurile gi inserţiile se primego «ncnreştî , la Administraţia ziarului i* Vlena, la bioroarile de anunţări lieinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppeiik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Clemenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nu se primei Manuscrisele neimprimate se ard. Bucureşti, 12 Ianuarie 1883 Ce interes creştinesc au foile guvernamentale ca'n fiece zi. lăsata‘de Dumnezeu, să se ocupe de starea opoziţiei ! Boala lor, sănătatea noastră. In fiece zi aproape confraţii noştri se iutrealiă : şi dac'ar cădea partidul liberal de la putere ce o sil facă opoziţia 7 Ce va 0. cănd se va inccpe i-mpărleala '■ Acesta e adecă termenul teclinic al confraţilor cari par a nu inţelege că. din fericire, nu toţi oamenii politiei au mania, de a impărţi ceea ce nu’i al lor. Nimic nu le dă dreptul de-a atribui altora acest meşteşug pe care 1 exercită : technologia meseriilor roşii ne este străină împreună eu termenii ei. De împărţeală poate fi vorba numai la cumularzii şi oameni de treburi ai partidului, iuipărtealfl se ehiama cănd d. loan Brătianu Pnsuşi declară in Senat că nu mai poa e rămănea la putere, neţii ud in stare a sătura lăcomia partizanilor : impărţeală e cănd oamenilor oneşti le e ruşine de-a mai remănea in partid şi blastemă ziua in care au crezut in probitatea lui. De un singur lucru pot fi convinşi confraţii, că practica împărţelii prin care escelează nu e reprezentată de loc in opoziţie şi dovadă învederată despre aceasta este că. de că te ori membrii opoziţiei actuale au fost la guvern, unul n'a eşit milionar, reversibil sau măcar culegător de milion. Daca opoziţia arc defecte—şi fiecine are defectele inerente calităţilor sale—o calitate nu i-o poate tăgădui nimenea, probitatea. Chiar atunci cănd confraţii indrăsnesc a imputa opoziţiei actuale păcate din trecut, aceste păcate se resfrăng asupra a o scamă de oameni, pe cari prea de curănd i-aru văzut colegi ai d-lui Brătianu. Aşa dar nu de impărţeală poate fi vorba, nic» de ceartă. Precât insă se atinge de principiile fa politică generală, credem că ţara e atât de sătulă di -a le mai discuta, atăt de încredinţată că zilnicele controverse asupra lor sunt sterpe, atăt de bine simte că misiunea, unui guvern e de-a munci cu probitate, iar nu a pune in ceştiune abstracţiunile 'deţii de stat. incăt toată diferenţa intre principii ocupă in cugetul fiecăruia rangul din urma al îngrijirilor sale. t'e sunt principiile cele mai mari Şi mai frumoase pe cari cineva le are in capul lui, pentru a ameţi lumea cu ele, eiji.il caracterul e a unui om stricat? Să 'nţelcgem odată — şi ni se pare c am început a o inţelege cu toţii destul de bine — că una sunt principiile, resultate ab-stracto alo gândirii, alt i r purtarea practică a unui partid, .caracterul lui empiric. <’e folos! Principiile partidului roşu ar putea să fio oricât de frumoase; purtarea lui nu are pereche. Şi nu noi o .spunem aceasta. Nu noi, cari am putea ti bănuiţi de părtinire, ne tăcem acuzatorii partidului, ci oamenii lui proprii, c-ipc teniile lui hidră,sni-voin a zice că, nioi iu ţeastă privire, d. loan Bră-tianu mi spune adevărul ? Dar de sigur că interesul seu propriu, in prima linie, ar ti să poată sătura ncsaţiul partizanilor şi să tăinuiaseă lumii modul in care ’l sati ră. Nu principiile abstracte pe cari cineva le profesează in politică, au-torisează la cumul, la păsuieli, la crearea de lefuri enorme nd-hoc. la favoritism, la, toate relele oăto băntuc in mod neîndurător viaţa noastră publică. Nu e vorba de-a înlătura numai oameni cari au alte principii politice, ci oameni necinstiţi cari es-ploatează afacerile publice in folosul ior privat; nu partidul, societatea de csploatare. iată ceea ce ţara respinge. Daca venim la principii, nici a-eeastea un rezistă unei critici serioase. D. C. A. Rosetti, iată antreprenorul general de principii şi reforme in România. Precum prin un singur ar- mai pretextele sforăitoare. sub cari ■se urmăresc interese de cea mai josită ordine. m- brată. Din cauza neglijenţei unuia din culegătorii noştri, sa strecurat nişte a: reşo- . o criza ministerială -a nu rezulte din des- ticol de deciet de la 1848 desfiinţa : baterile ce au sa im'eapă in curend inain- li in revista do ieri. cari schimba cu totul sensul. Aşa in coloana 11-a, prima pagină, iu loc de : „Spre a dovedi lotuşi contrazicerile partidei conservatoare, . Romanul“ •reaminteşte frasa celebră : „era impnimti-turdor este inccisă“ afirmaţie ? I) Ala-vrogheni pe atunci ministru de finanţe şi astăni ministru plenipotenţiar, (le a voit Insă să zică d-sa't sa so citească: Spre a dovedi totuşi eoulrnzlcerile partidei conservatoare, „Românul" reaminteşte frasa celebră : „Era împrumutărilor este iuehlsâ." Cine a făcut această afirmaţie? I). Mavrogheui etc. etc. Asemenea la ruldica Revista ziarelor sa se citească Florescu. in loc de Frloescu. in (.-omisiunii T,)t delegaţii putoriloi nea europeană ;i Dunării nu primit ordm de la guvernele lor spre a se duce la Londra spre a da explicaţinni confcrenţei ce se va intru ni in acel oi/aş in privinţa cestiunii Dunării. Cel din urma a trebuit să plece vineri seara delegatul Rusiei. 1). Romniumko. Aseară a sosit in Bucuroşii A. Ş. Ldliem Paşa, ambasadorul mic, pe lăngă curtea din Viena. Poşta- ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 22 Ianunii\ —Există temerea ca toate căsătoriile, introducea polian-dria eu contract limitat, ţpănşi-o arăta arama amorul) tot astfel azi propune desfiinţarea colegiilor electoralo. Şi lucrurile acestea, pe lăngă curiozitatea lor indescriptibilă, mai au un resort propriu care le dă cu totul caracterul nuci farse. Prea S. Sa mitropolitul Ungro-AJaeluei ora Însărcinat cu aducerea la indeplinire a decretului de la 1848. Ce monstruoasă e aceasta compelare, judece cititorul din cele ce urmează : Mitropolitul Ungro-Ylachiei prin aceea că o exarch al plaiurilor, e o autoritate in dreptul matrimonial, de jure, cel puţin peste Ţara romanească, peste tot. Ardealul, peste multe părţi din Ungaria. Tocmai pe acest demnitar 1 alesese antreprenorul de reforme ca să desfiinţeze căsătoriile până şi dincolo de marginole statului romăn. Ce se'ntemplă azi ? Jt. C. A. Rosetti voieşte desfiinţarea colegiului 1 şi al II-lea. Aceeaşi trăsătură de farsă o observăm şi acum. Voi deputaţi din colegiul I şi al ll-lea. mergeţi in faţa comitenţilor voştri şi spuueţi-le următorul lucru : ,,Alegoţi-ne, ca să desfiinţăm colegiile d-voastre. Dă'mi votul să le dau naibei." Daca ţara mai e. cum treime să fio, o huiduire generală ar ti răspunsul La naiva propunere a uimi asemenea candidat. Pe lăngă corupţia reală, care, macină partidul ca pe-un putregaiu, cum ar zice d D. Brătianu, se mai adaogă uşurinţa aşa numitelor principii. Nu cugetate, ne răsărind din coi cotarea ştiinţifică a naturii statului şi societăţii, nu in legătură cel puţin cu desvoltaren istorică a ţării, ci abstracţiuni. parte imaginate din propiiilo mijloace slabe, parte copiate de prin cărţi străine, iată zestrea de prinei-eipii a partidului. Şi orieăt de uşoară ar fi această zestre, calea-valoa dac'ar fi in capetele unor oameni cum se cade. Pară nu; ele formează, tu» Camerei deputaţilor asupra proiectului guvernului privitor la măsurile eventuale contra pretendenţilor monarhiei. Aceasta temere a provacat deja la bursa de azi o mare scadm-e; Renta franceză 5 Ia suta a scăzub de la cursul de tio.'15 la acel de 114, 30 din (1,-viaţi anunţă că cu P-ciiul de ieri seară a plecat la Loit-dia şi (I. colonel Poiicoviei, ropreson-lanlul nostru in ('omisiunea, dunăreană. spre a lua, parte la lucrarea Conici eiiţei in cestiunea Dunărei ce va intru ni la o Fovruarie viitor. sesc tot-d’auna vinâtori pentru asemenea locmale : dur, mulţi chiemaţi şi puţini aleşi. se fasta candidaţilor pentru viitorul consiliul comunal al capitalei, sa alcătuit aseară in oficina din strada Doamnei. Consiliul cel nou se vacon-pune din 30 membri. Hoţiile de la drumu de lier, sau constatat de parchet. Statul a fost furat in trw moduri ; 1. sustrageri cu biletele de libt-r parcurs a deputaţilor şi senatorilor ; 2. falsificarea conturilor de transportul mărfurilor ; 3, delapidări cu trausportu armatei. Cei implicaţi in aceste fraude sunt streini, şi mai toţi polonezi. Sfi Io fie de bine celor ce i-a îmbrăţişat. Romăni mor de foame in (ara lor, şi streini alungaţi de prin alte (âri, ca şarlatani escrochi, sunt culeşi de po drumuri şi căpătuiţi cu fel de funcţiuni de cairo insintinata noastră oblăduire. * Dumirea, din cauza grămădirei sloiurilor, s’a prins in drepţii oraşului Tuleea. CROISTICA Berlin, 22 Ianuarie.—Tansportarea corpului principelui Caiol al Prusiei in catedrală va avea loc in noaptea de Marţi spre Moreuri, ceremonia funebră inzioa do Marcuri şi transporta la Nikolskoe, in noaptea do Mercuri spre Joi. Jubileu nunţei de argint a principelui Imperial se va celebra Joi 13 Ianuarie du naintoa curţei şi membrilor familiei Imperiale. Din toţ: principi străini care trebuia să asiste, nu va fi de căt marele duce Ni-colae al Rusiei care numai putea 11 informat la timp prin telegraf despre moarlea principelui Carol. tn ziua de tl decemvrie, s’a furat dela d-rui Căpitan Abimescu, care loeueşte strada 13 Septemvrie No. 31. o icoană de argint cu Maica Domnului şi cu l-’iul p măna dreaptă, cu coroana suflată eu aur tocii icoanii de lemn şi lustruit vişiniu un ceas de buzunar de bronz galben nu lănţulet de oţel alb. Viena. 22 Ianuarie. — „Polilische Cores-pondenz" anunţă că d. de Giers care va sosi astă-seară şi d. Lobanow, ambasadoru Rusiei, sunt invitaţi a prănzi la Curte la 12 Ianuarie. Miniştri Rusiei do la Municii şi Bucureşti au sosit Ia Viena spre a saluta pe d. de Giers. Astăsoară. miercuri 12 ianuarie, va in sala teatrului D icia balul Societăţii Car-paţii. Bilete de \tinzare la clubul societăţii strada Ştirbei 4 odă No. J1, la farmacia d ■iui C'iura şi la librăria Soccc. * Societatea constructorilor romăni va da balul seu Vineri 14 ianuarie tot in sala Lotrului Dacia. Programa este alrăgetoaro Venitul balului este iu folosul scoalei in Ireţinută de societate. Hamlmrg. 22 Ianuarie.—laponi „IIansa-s’a intors la Cuxbafen fără să ti aflat ceva asupra celorlalţi pasageri care lipsesc din naufragiu vaporului „Cimbria." Londra. 23 ianuarie. —„Times" află că Bulgaria a cerut să (ie reprezentată in conferinţa europeană ce nre să se inlrunens-că la Londra, spre a regula cesliun-a nărei. Du- liu- lliimbui'g. 23 Ianuarie.-—16 pasageri sau mateloţi după vaporii „Cimbria". scăpaţi de vaporii „Diamant", au sosit la liamburg : ei povestesc că se refugiase intre fringhiile şi catartelo vasului in momeutu înecă roi; nu stal in timp de J0 ere in această poziţie pană ce vaporii „Diamant- a venit să 'i ia: sunt unanimi a lăuda purtarea căpitanului şi a echipagiului „Cimbria" in timpii catastrofei : dar acuză vasu onglezosc „Sultan" de care s’a izbit „Cimbria" că s’a depărtat fără a da ajutor cuiva. Cu iucepere dela 15 ianuarie Episcopia catolică va inc6pe a plăti câştigurile dela Loteria in folosul bisericei ,-ft. Tosef. Domnii cu biletele câştigătoare se vor adresa strada Vergiilui, la capela cotolieâ. * Patinajul urmează cu furie pe lacul Cis-megiului. Damele şi domnişoarele se intrec d’a patina şi d a... cădea. In toate zilele Iu me multă. Ni se spune că balul de sâmbătă scară dat in folosul seiacilor in sala Teatiului Naţional a avut o consecinţa trista pentru bc-trănul d. B. L, a cânii soţie, numai 20 roze impliuită l a lăsat stingher luăndii-şi aburul cu tenorul IA. Ca final, divorţul a cerul Tribunalului de doamna I. * Alallă-ieri a ars palatul adminisliătiv din (.'anstunţa. Bagajul proiectului a fost consumat do flăcări, iar archivele şi mobilierul au scăpat. Localul era asigurai. I nfoi’imiţi uni Societatea1) Jockey-Clul) alaJtilori comitetul cel nou. membri au fost realeşi. ş-a ales Toţi foştii Azi se convoacă iar la ministerul de instrucţie, eomisiunea însărcinata cu alegerea tnronurilor, pentru clădirea nouilor Iiceo. * §r Posta pentru Constantinopol a trecut ieri Dunărea, cu toata cantitatea enormă do sloiuri ce impediea mersu vaporului. * P s- B. Episcopii 'Dunărei-do-jos. din cauza boalei cronice do caro sutoro de un timp indelnngat, este botărit să părăsească seaunu episcopal şi sa so retragă intr'o mănăstire. De pe acum s’au ivit mulţi candidaţi care să'i ocupe locu. Ce o drept, o episcopie e mai mult ca o moşie, si seoa- CORPURILE LEGIUITOARE Senatul D. B. Boerescu a, cerut ieri amânarea cliseuţiuiiei pe articole a propunem de revizuirea Constituţiei, spre a se vedea cum procedează şi Camera in această privinţă. Senatul admite această propunere. S a ales apoi dd. Ştirbei, Grădiş-teanu şi Miclescu membri in comi-siunea însărcinată cu rechisitoriul generalului Slfuiiceanu. -S a votat legea relativă Ia titlurile de valoare, perdute sau distruse, re-masă din şedinţa trecută precum şi căte-va indigenate după care, ia ora 4 V„> s'a ridicat şedinţa. Camera Di şedinţa do ieri d. I. Ionescu propune ştergerea taxei de o %, impusă funcţionarilor şi pensionarilor. Camera admite urgenţa asupra ei. S a reînceput apoi discuţiunea pe articole asupra propunerei pentru revizuirea Constituţiei : sa adoptat şi modificarea ari. 24, privitor la libertatea presii, in sensul de a se desfiinţa arestul preventiv in această materie. CABINETUL EN.LGEZ ( abjnetul englez e compus din 14 membri, dintre cari 7 au Incuri in Camera comunelor şi < in Camera lor zilor. Cei doi mai bătrăni membri ai abinetului sunt Gladstone (73 ani) şi lordul Soi Borne (71). Cel mai tmiăr ste Sir (liarles Etilice ( 40). Şapte miniştri au pe an câte 5000 lire stor-nge sau [2r».(i()0 franci; cei-lalti au file 200D lire. Cele mai mari apim-unente are lordul Spencor. care ca lord-locoteiient al Irdandei are pe an 30,000 şi ca preşedinte de consiliu ,mi) liie sau total 5-70 Ooo frânei “al'ă anuala. Leala sub-secrefiirilor do rit şi a secretarilor parlamentului va-ază intre 2ou0_şi I ooo ljro. Advocatul eneral Sir ITenry James are 7000 0 l’e iU1- Be cele mai intinse moşi dispune ministrul colonielor lordul Derby. care are un venit de 1.70,000 lire steriingo sau 4,190,000 franci pc au. După clc vino lordul Spencor cu 42.000 lire pe an; ministrul Indiei. lordul Kimlierley cu 25,000 iiro şi lordul Rosebery cu 24.000 lire venit anual. r- * TIMPUL Conferinţa dunăreană. In privinţa programei Conferinţei, ziarul beriinez "lvreuzzetkmg“ conţine un comunicat ce pare a ii in spirat din locurile mai inalte. Conferinţa. intrunindu-se in basa articolului 54 din tractatul do Berlin, va avea să se ocupe numai cu indepli-nirea acelui articol, ce prescrie, ca puterile cu un an inainte de expirarea funcţiunilor comisiuni dunărene europene să se intelcagă asupra prelungirei mandatului ei. Negreşit că înţelegerea se va intinde şi asupra acelor modificaţiuni, ce se vor crede de cuviinţă a se introduce, ca de ex. propunerea Angliei despre intin-derea competenţei comisunii dunărene pană la Brăila, Apoi va veni şi punctul despre constatarea înţelegerii privitoare la instituirea comisiunii mixte pentru controlul navigaţiunii dela Porţile de Per pană la Galaţi, care constatare — zice numita gazetă — ar implica in sine şi consimţirea României la mult discutatul proect Bar-rire. Ocsiiuuea Chiliei s’ar putea pune pe tapet numai pe calea unui a-mandament cu ocazia discuţiei mo-dilicaţiunii privitoare la întinderea competenţei comisiunii dunărene până la Brăila. Dar şi atunci ea va li tractată cum s'a făcut deja in sinul conlisini dunărene, adică cu privire la cerinţele, tehnice ale lucrărilor de acolo. După judecata celor competenţi, lucrările pentru regularea braţului Chiliei, spre a'l face navigabil, reclamă un timp de doi ani. Alergările de Patinori Alergările (le patinori, ce au avut loc duminicii pe lacul Cişmigiului, au dat următorul rezultat : „Alergarea mică (odată ocolii lacului) : premiu I un port-tabac de bronz oferit de d. maior X. Vlâdoianu — l'a câştigat d. Se: Al. Orâscn; premiu II—2 statuete cu piedestalul! oferite de d. D. I. Ghica-Ta luat d. X. Cuţarida. .Figuri:“ Premiu I—un ceasornic de aur oferit de societatea patinorilor-l'a obţinut d. L. Eduard; premiu II--un serviciu de licoruri oferit de d. Ioan Lahovari—d. Be-nedict C. Petrescu. Venutoarea steagului (de două ori ocolul lacului): In singur premiu-un tablou oferit de. C. Boereseu — câştigat de d. Se. Al. Crescu. Alergarea de fond (de trei ori ocâlul lacului) : Premiu. I—un vas de bronz oferit de d. M. Buh' — l’a luat d. N. Cuţarida; premiu II — un t iblou oferit de d. Leon Lebel — l’a obţinut d. Sc. Al. Orăscu. Juriu se compunea din d-nii C. Boereseu, maior V Vlâdoianu, M. Şuţu, Ioan Lahovari, I. St. Brâtianu, Eug. Gostinescu şi Al. Docan. Arbitru pornirei şi al sosirei a fost d. general Haralambie. Renta amortîbila 5% „.Monitorul oficial“ de ieri a publicat următoarea lege : Art. I. Ari. 4 din legea de la 1 Iulie 1882, art. 7 din legea do la 1 Iunie 1882 şi art. 7 din legea de la 15 Maiu 1882, se modifica [ recum urmează : „Pentru acoperirea cheltuelilor prevăzute prin aceasta lege şi a tutulor acelor ce vor fi ocasionatu de operaţiunile emisiunei, guvernul este autorisat a emite titluri de renta amortibilu 5°/°, fie prin sub-scripţiune publică deschisă de densul in ţară, fie prin tinzaro directă la bursă, fie prin negociare cu case de bancă indigene sau străine. „Peniru emisiunile sau vinzările făcute pe pieţele germane, serviciul rentei amor-tibile 5"/a se va face prin casele Botschild şi fii şi Disionlo (iesellschaft in condiţiu-nile de comision şi schimb prevăzute prin con i tnţium a încheiată cu densele la 2/it Ociombre şi ratificată la 7/19. „Dacă guvernul va găsi condiţiuni mai avunliigioase pentru emisiune de titluri speciale, garantate in căile ferate răscumpăra- to sau de construit, el va putea face împrumutul respectiv şi prin emisiune de asemenea titluri, cu condiţiune ca dobânda să nu fie mai mare de 5V0, mc* termenul amor-tisărei mai lung de 50 ani. ACTE OFICIALE Ministerul de finance este autorisat a înscrie intre veniturile extra-ordinare ale 0-sereiţiului 1882 — 1883, suma de lei 4,000,000, sold al vărsăraintelor, făcute, in timpul ultimului resbel, da guvernul imperial rus, ca avans tesaurului romănasupr a diferitelor indemnisâri ce ’i erau datorite şi a căror regulare definitivă, prin compensare, s’a făcut prin o convenţiunea. D. N. Teodorescu, actual revisor la biroul vamal Bucureşti, in serviciul taxei Jde jumătate la sută, este numit impiegat de cancelare in serviciul exterior al vămilor, in locul D-lui C. Bădulescu, pus in disponibilitate; iar in postul ocupat de D. X. Teodorescu este numit P, G. C. Căpitânes-cu, fost şef perceptor la biuroul vamal Călăraşi. retras prin demisiune. scut şi acesta este simţul nostru naţional. Suntem măreţi eu naţionalitatea noastră română. Şi aceasta o spunem fraţilor maghiari frauc, fără nici o rezervă. Suntem romăni, şi vom fi români. O mărturisim aceasta fără sfială, deşi se vor supăra pentru sincera noastră mărturisire. Şi din noi nu vor face unguri in veci. Prin dechiararea de râsboiu naţionalităţii noastre multe vor ajunge. Vor jigni buna înţelegere dintre noi — poporul nostru şi poporul maghiar, ne vor răpi liniştea noastră sufletească, ne vor face să credem, că legile sancţionate nu mai au valoare iu Ungaria, toate le vor putea tace, noi insă vom rămânea români, conştii de puterea noastră vitală, conştii de demnitatea noastră de român. Reuniunile de maghiarizare trebue să fie un co ertat căci ele se fac sub auspiciele guvernului. Şi căt timp mai are valoare egala îndreptăţire in stat ne considerăm şi noi egali maghiarilor. Şi vom incepe şi noi cu formarea de reuniuni pentru conservarea naţionalităţii noastre, căci doară e permis a ne apăra. Şi ast-tel situaţiunea ar ti destul de clarificată. REVISTA ZIARELOR puse . ăntâiul din proprietarii rurali cari au un venit de la 500 toi in sus. al doilea din. acei ce au uu venit de la 500 in jos irapreunâ cu delegaţii ru-rarilor, şi la III colegiul orăşenilor ; totuşi aceasta promisiune paie a fi făcută numai să smulgă de la Senat adesm-nea de a se modifica Constituţia şi când va veni Constituanta ’i va cere votul universal. D-l Sudit supunend acestea, arătă că D-sa a fost contra revisuirei li prima citire. Pentru cele zise şi pentru ea nu a voit sa desmoşleneascâ colegiul I-iu de drepturile ce le au avut şi ca le are până acum, şi in basa căror drepturi D-sa este deputat iu colegiul I-iu, cere alegătorilor avisul dacă bine au procedat la prima citire, şi dacă mandanţii săi ’l autorisă de a ţinea tot această atitudiue şi la viitoarele două strigări. D-nii alegători in unanimitate au aprobat atitudinea alesului lor şi au cerut ca pe fiitor să fie contra revisuirei nu numai in ceea ce priveşte colegiile electorale, dară şi in ori ce privinţă, ca cestiuni neoportune pentru acum. Din Districte sentaţii şi baluri tot in folosul săracilor.! i, suinele strânse se poate ajuta, de şi in rr că parte, acei ce au dreptul la mila public M Aceasta ânsâ tot nu e de ajuns, căci s’ > putea face mai bine. Cu atât mai mult ănsă asemenea exei i ple trebuesc imitate prin judeţe. Pe acei ânc.â se găsesc destui nenorociţi care ta putea fi scăpaţi de mierie. In Buzeu a început astfel a se pune tis lucru. Şi, ca totdauna, sexul frumos treb» s4 ia iniţiativă. Aşa, aflăm cu multă pl: cere că sâmbătă 8 ianuarie, s’a dat inşi? Teatrului român de acolo un concert h; doamnele Eliza D. Filitti. Aneta Bagdli şi domnişoara Al. Dimitriadi cu concufi sul d-lor Al. Vladiceseu. mânu. Rauch şi Reifl Concertistele au fost acoperite de aplau ze, pe de o parte pentru talentul lor, i i pe de alta pentru filantropicul scop ce’şi-i ia propus. Reţeta a fost peste 2000 lei. Câte suferinţi nu se vor uşura cu ac-bani ' Felicităm pe numitele doamne pentij£ frumoasa d-l or faptă şi le asigurăm de b|( necuvăntările celor ajutaţi. Frumos exemplu, care ar trebui iuijti b _____________________ P |1?" A51 ii ... tu A Efectele maghiarizare! Citim in „Telegraful Romăn“ clin Sibiiu : Este o mare nefericire pentru un stat, când sferele mai inalte politice perzând din vedere interesul şi binele comun, declară râsboiu pe faţă tuturor elementelor din stat spre a ridica prin nimicirea lor pe o mică parte a populaţiunei statului. Aceasta se întâmplă in Ungaria, unde reuniunile de maghiarizare s'au estins ca o reţea pretutin-denea spre a stârpi toate naţionalităţile de aici şi deasupra ruinilor să se inalţe naţiunea maghiară. Este o mare nefericire aceasta, căci tendinţa de maghiarizare cu ori ce preţ şi-a ajuns acum culmea, şi ea e in contra noţiunei statului nostru poliglot, e in contra raţiunei sănătoase, e o tendinţa, care se forţează pe toate terenele vieţei publice, şi in tot momentul se loveşte de realitate, care o desfidâ in modul cel mai eclatant. Ziarul nostru şi-a ţinut de dorinţă patriotică a fi in cursul întâmplărilor de toată zioa, şi n’a pregetat a reproduce opiuiu-nile foilor ungureşti cu privire la acest obiect. Şi mai ales inalta politică de stat reprodusă de „Peşti Naplo“ ne-a luminat pe deplin. Ştim eu cine avem de lucru, şi-la ce avem să ne aşteptăm. Era o vreme, când noi prosupuneain la politicii maghiari raţiune şi minte sănătoasă. Era o vreme cănd mai credeam in valoarea legilor sancţionate, căci in statele moderne civilizate legile sancţionaţe sunt garanţie şi ceiăţenii se cred in drept a aş tepta loyala lor esecutare. Astăzi ne-am luminat pe deplin. Şi dacă ne mai ocupăm de acest obiect, o facem aceasta in fermă convingere, că ne implinim prin aceasta datorinţa faţă de patria comună, .care ar trebue să fie dulcea mamă a tuturor. Trecem peste toate căte s’au făcut de la 1868 incoace in favorul maghiarizărei naţionalităţilor. Trecem peste toate, căci ele sunt lucruri cunoscute astăzi in intreaga Europă. Xe voiu ocupa numai de cele uiai recente, „multele reuniuni de maghiarizare'* . Ziarele maghiare pretind ca fie-care suflare omenească din Ungaria să se niaghia-riseze. Aceasta o pretinde idea de stat unguresc. Căci după ei e maghiar pământul pe caro umblam, e maghiară păneace mâncăm, e maghiara apa ce bem, e maghiar aerul ce inspirăm, cu uu cuvânt toate şi totul sunt maghiare. Ergo se maghiarizăm pană nu va li târziu, sa facem acuma, ceea ce am mtrelasat do a face pană acuma. E rezon de stat maghiarizarea, aşa dară in amte. Să stăm puţin in loc. Avem legi sancţionate cari garantează tie cilrei naţionalităţi libera desvollare in direcţiune naţională. Trăim in ultimul patrariu al secolului al 19 şi simţământul naţional şi-a ajuns culmea perlecţiuuei. U mică privire asupra grupare! staturilor iu pumnsu.a balcanică ne va convinge despre aceasta. Dacă in Ungaria numai au valoare legile, cari ne garantează libera desvollare naţională; dacă s'a declarat „răsboiu** tuturor naţionalităţilor ain „Gliganii", şi i,u mai avem scut sub legile sancţionate, ne-a mal ‘Vmas un puternic Daca e o cestinne care trebue să pasioneze pe un Bomăn, mai mult de căt toate celelalte, aceea e, de sigur, dupe România Liberă, cestiu-nea păm&ntunlor ţărăneşti. După acest ziar, in România nu sunt decât doue clase: săteni şi târgoveţi ; cei tintăi produc, cei d’al doilea consumă. Cei ăntei ensă nu au destul păment pentru a’şi putea îmbunătăţi traiul. De aceea să facem ceva pentru denşii şi să facem ceva cu folos. Ideea întinderii proprietăţii ţCranului trebue să inceapă a prinde rădăcini' Resboilll W. se felicită de scrisoarea Maj. sale adresată primului ministru in favoarea pensionarilor a-tăt de nedreptăţiţi la noi şi speră că Maj. Sa se va interesa cu atăt mai mult şi de revizuirea pactului nostru fundamental. Insă „daca cestiu-nea pensionarilor nu se va regula definitiv inainte de a se despărţi camerele,11 atunci şi menţionata scrisoare nu va fi fost decăt o manopera electorală a D-lui Brătianu. Binele Public constată, că partea cultă a societăţii a început să vadă, că toate modificaţiunile complotate de roşii tind numai să ină-busască tocmai acţiunea părţii culte a naţiunei şi mai constată apoi că intr’adever nu mai este de s'at la vorbă cu P. eudo-Românii de'a bizantina foae oficioasă. Românul vrea să facă pe cineva a crede, că propunerea de revizuire a produs in ţearâ cea mai bună im-prosiune ?! Naţiunea critică programa Pacului social din Iaşi, zicend că, prin punctele ce cere a se introduce in constituţie, caută să arunce discordia in popor. întrunirea alegătorilor colegiului I. din Brăila Citim in Mesagerul Brăilei: Duminică seara deputatul colegiului in-tăi I). Ioan Smlitu a Întrunit la D-sa acasă un numor de alegători ai colegiului întâi. Scopul acestei întruniri a fost ca alesul marilor proprietari să espună interesanta cestiune a revisuirei Constituţiunei şi mai cu seama in ceea ce privesce legea electorală. Cel dintâi care a luat cuvântul a fost D. Suditu : a expus tendinţa majorităţii paria montare de a modifica Constituţia, desfiinţând cele patru colegii electorale şi introducând votul universal. De şi guvernul a promis senatului că va tace 3 colegii corn- Observatoriul din Brăila. — „Mesa-jerul*1 află din sorginte sigura că observato-nu de la pompieri este aproape să cază, şi poate intr’o bună dimineaţă să ne deşteptăm cu dânsul resturnat de vent, aducând nenorociri atât bieţilor soldaţi, cari să sue in el, precum şi locuitorilor de prin prejur. Se cere dară autorităţii comunale a lua măsuri din timp şi a preveni ori-ce nenorocire. Rănire. — In seara de 24 Decembre individul Xiculae Raliu Corficatos, mergând la casa lui Anghel Ion, in Brăila dintr uâ cearta intre ei, a înjunghiat cu cuţitul pe acesta şi pe soţia sa Radu Sandu Ion. Vic-timile s’a trimis in spital spre căutare. Rana femeii este gravă Criminalul fu înaintat parchetului împreună cu actele de constatare. Moarte grabnică — Ioan Ionescu, pescar, in etate de 21 ani, mergând ziua in stabilimentul D-lui T. Stoianovici, in Brăila spre a bea, a căzut din picioare şi a murit. Doctorii au constatat că s’a rupt o arteră interna, din causă poate că cu căte va zile inainte jucase la o nuntă foarte mult şi inferbântat bâuse apă rece. Sinuciderea unni elev. Un corespondent al „ResboiuluD din Craiova ne comunică următorul fapt intămplat in liceu din acel oraş : Mercuri, 5 Ianuarie, pe la orele 10 dimineaţa, studentul Culea Alexandru din clasa VII, care ’şi preparase materia in particular; a cerut directorului acelui liceu ea sâ’l examineze. Directorul insă Ta refuzat. Aunci, numitul student s'a dus pe la toţi amicii lui conşcolari, spuindu-le cele in-tâmplate şi luându-şi adio de la dânşi. Apoi s’a intors la liceu şi a intrat in clasă când nu era nimeni acolo, trăgându-şi trei gloanţe de revolver in piept. La auzul dotunârei, mai mulţi elevi alergară in clasă şi găsiră pe nenorocitul Cule o Alexandru trântit jos cu faţa ’n sus şi plin de sânge. îndată 1 au luat şi 1 au dus la spitalul Filantropiei, unde se află in căutarea medicilor. Se zice că sunt puţine semne de scăpare. Concert pentru sâraci Iarna e grea, crivăţul suflă cu neîndurare printre ferestrele lipite cu hârtie ale săracilor, printre zidurile crăpate uşi dărăpănate ale văduvei. Câta lume nu va fi suferind ! Căte mume, pe patul lor de boală, nu voi fi strângând la piept spre aşi încălzi pe copilaşii vineţi de frig ! Câte nenorocite plăpânde fiinţe lărâ îmbrăcăminte nu aşteaptă invineţiţi de ger şi lihniţi de foame lemnul şi pâinea ce le ar aduce părintele său muma neputincioşi, şi căţi ăncâ nu se vor li găsind tară viaţa diu cauza frigului şi a foamii!... Multe şi mari sunt suferinţele lumei acesteia, der mulţi ânca şi in posiţiune sunt şi aceia cari le-ar putea uşura. In Buchi eşti sunt eăUva societăţi infiiu-ţate in scopul d'a ajuta pe cei lipsiţi do mijloace. Din când in când se dau repro- Câtcva cuvinte asupra proiectil lui de lege relativ la societi ţile anonime i* isl Azi se găseşte inaintea onor Senat pn> iectul de lege relativ la societăţile an’ nime. Acest proiect este menit, după cu b se pare, a pune capet unor abusuri, ce s’ii i putea intămpla, a face ca capitalurile să r fia scoase priu manopere frauduloase d mâna publicului de căţi-va intreprinzâto H cu scopuri meschine de a se înavuţi in p; guba altora. Se vedem insă dacă acest pr< iect poate să’şi ajungă scopul. Pentru i ceasta, trebue să vedem, cari sunt princip; lele manopere frauduloase ce 9e pot intr buinţa de nişte întreprinzători maloneş pentru a se înavuţi fără muncă. Aces sunt: 1). Un prea mare număr de acţiuni, i deeâ divisarea capitalului societâţei in ai ţiuoi şi cupone de acţiuni de o valoare nt| minală foarte mică, pentru ca şi capitalii rile miei, adecă oamenii săraci se poal participa la aceste societăţi, căci ei sui ,.i lliie» (sun»!*-* |r hi - li « l'!* M mai lesne crezători, şi prin nişte progr? mmm ti me seductioase, promiţânduli-se marea < sarea dau navala. 2). Atribuirea din partea fundatorih sieşi un prea mare număr de acţiuni pei tru nişte mise in natură, sau m servici etc. a cărora valoare fixată de dânşii es peste măsură exagerată. 3 Lipsa unui consiliu de supraveghiere (sa compunerea lui cu oameni fa vorabili fui datorilor),—care nu este neapărat cerut c codul de eomerciu cel puţin când este voi ba de societăţile in comandită 4) . Declararea societăţi de eonstituiti fără .-6 fiâ subscrisă totalitatea capitalul' social; destul să se fiă vărsat ceva parai un lucru căt de mic, pentru a se putea fi ce faţă unor manopere frauduloase. 5) . Forma acţiunilor la portur şi neg( fierea lor indatâ ce s'au vărsat ceva bar de cătră primii subscriitori. 6) . împărţirea de dividende toarte mai. luate din capital, de multe ori liră ca sc cintatea sa fie făcut vre-o operaţiune, ş prin urmare fara se fia produs vre uu be neficiu. Prin această manoperă se urcă valoare acţiunilor, se găsesc noi subscriitori pentr complectarea capitalului dorit, alara de » cesta fundatorii şi pot vinde cu preţ ac ţiu o ile pe cari le au luat cu prisos pentr misele lor in natură, şi cu tipul acest işi pot umplea puugile, şi lăsa pe acţionai in mână cu nişte titluri ţâra nici o valoari Aceste sunt principalele mijloace traudi loase, cari se pot Întrebuinţa când est vorba de societăţile pe acţiuni, pentru ir şelarea publicului, şi inauiţ.rea câtor-v doritori de avere fără muncă. Acum să ne intrebâm: proiectul de leg asupra societăţilor anonime ce se afla 1 Senat poate el impedera, devenind leg toate aceste fraude de a se perpetra? Respu udem tară hesitare, că acest pro ject nu este in stare de a impedeca, n toate, dar nici una diu aceste fraude de se comite : Pentru că acest proiect regulează numa societăţile anonime, şi toate fraudele p cari le am arătat mai sus iucepănd de 1 Ko. 1—6 se pot comite şi cu oeasiune neţilor sute ... mtiia zi ■ i 'Aii! i ■ ~ a seriei; ■ie • cili! < TIMPUL Comandită p* acţiuni; a- 1). Pentru ca cu ocaziunea legiferării a- Wii'or m . ,stui punct nimeni nu se poate supra unei materii numai parţial din cod, f*_ judoeala aci nu o te pormisa. Ei1 so poate modifica cate un principiu do drept V1' 0lli de rea credinţa, vâzând ci care guverna mai muite materii, şi care -- ................. merge de la inceput şi pani la sfârşitul I, e |0r nu se pot practica eu oca-BLieiuţilor anonime, vor alerga la j t "* .cietaţdor in comandita pe acţiuni. rV.„sie opri de a nu alerga la aceasta rjj, societate? Şi ee i-ar putea opri PTj practica toate aceste Iraude, căci K‘ uU zice ca cutare sau cutare re-jV la societăţile anonime se vajiphca a sccietiţ'ie 111 Comandita pe acţiuni. ' k-arare acestea reman sub disposiţiu-^Uciuiui actual de comerţ. Aşa dar so- taţilc nu b ar oamenii nu m comandita po acţiuni roman a 11 ^ feu mai deplină Jibertate, ca ,r.f acum ; ş> pr.u urmare, toate relele " '• voeţW legiuitorul sa lo înlăture prin ; proiect de lege vor continua şi de maiute. . . , . utea insa respunde ca in societăţile Conildita pe acţiuni, comandiţu sunt Mar responsabili, şi ci frauda tea uşa usor petrece. Dar H sa elucle şl aceasta responsabilitate pu-UU ca UoiuanUiţi nişte persoane insolva-p işte oameni de paie ! 'Alaia de aceasta, chiar când este vorba societăţile anonime acest pruject nu este stare w iuconjure eri-ce inconvenient, ori-ce neajuns, iu adever ce se .va în-uipla in caz când se vor impărţi dividen-liciive, luate din capital? Unde este pe-•> şi cine se pedepseşte? Projectul fu respunde nici la unul din aceste punc-. _ Şa presupunem ci societatea consta minai diu 8 acţionari, dintre cari sunt şi dministratorii, şi ci se impart dividende bacje mari Ş* aceasta se publici prin jui-,ale. Acţiunile societiţii in acest caz se vor irea. . dividendele inse s'au luat din capital şi iau impirţit dupi o inţelegere prealabila secreta, cu scop ca urcandu-se acţiunile Juarii si se retragă vânzondu-şi tie-care lir’tia sa. şi ast-tel nu numai se scape de Xguba, societatea mergând râu, dar si Wiseze şi un câştig aruncând paguba in dincrea altora. Unde este sancţiunea in con-a’uael asemene intemplari ? Proectul tace ! ifari de aceasta mai esista, după pâreraa mea, oi ontrazicere intre art. 4 art. B şi intre art. 1| partea intâiu. — In adever art. 4 al. B ci nu se poate lorma o societate a-jiima de cit daca s a depus de tie-care Hiuar in numerar cel puţin jumătate din Rarea acţiunilor subscrise de densnl; şi aa 16 partea mteiu zice : Cesiunea acţiu-Ttr nu este valabili, de cit dupi delini-itivi constituire a societiţii, şi nu poate li linsirisâ pe registrele societăţi de cit dupi ce s a respuns o a patia parte din suma suma cuprinsa in acţiune. Aci legea vor-beş:e de vârsarea „unei a patra parte din sama copriusă in acţiune, „după constitu-ţiuuea societăţii1*, pe când art. 4 zice, că 1 societatea „nu se poate constitui*4 daca nu se va fi vârsat „jumetate din acţiuneUGon-tia.iicerea dar este evidenta. Şi alara de aceasta, mai sunt şi alte neajunsuri Pe lângă aceste, mai putem adâoga, câ daca vom judeca bine lucrurile, şi ar fi fost sa alegem intre societăţile in comandite pe acţiuni şi intre societăţile anonime, credem ci ar fi fost mai necesar unjproiect de lege asupra societăţilor in comandita po acţiuni de cât asupra societăţilor anonime, pentiu £â societăţile anonime nu se pot infiinţa fâiâ i ainorizarea guvernului; guvernul poate dupâ leeea de azi sâ ia ori ce naosuri pentru a Se ineredinţa de utilitatea lor, şi când ar crede ca sunt inutile, le poate opri de a se irliinţa; pe când atunci când este vorba de societăţile in comandita, fie şi pe acţiuni nu este tot aşa; aceste nu au trebuinţa de autorizarea guvernului: ele se pot infiinţa dupâ placul cui voeşte; guvernul nu le poa-llt'i opri, aci dar daca este vorba de fraudă le poate mai uşor comite. — Prin urmare far, in interesul publicului, al statului este |le mai mare necesitate a se legifera asupra .cestor societăţi. Din cele ce am vâzut până aci, rezulta Iar pană la evidenţa, ca proectul de lege relativ la societăţile anonime, aşa cum este, uu atiuge nici un scop; şi Pr‘n urmare ai putea sa nu esiste de loc, căci câştigul şi paguba tot atât va fi şi cu el, iară de el. Dar alara de aceasta, trebue sâ ţinem seama şi de un alt lucru, care este şi mai important : Acest mod de legiferare asupr unei materii numai din codul de comen ■ cum şi din ori ce alt cod, este foarte pe-I riculos, iuipractic şi vătămător din mai multe ■ puncte de vedere : codului. Prin uruiaro, printre legiferare de asemeni natura, in loc de a se drege legea, se strica cu doseverşire, puuându-se diversele sale părţi in antinomia. 2). Se strica toata economia legii in ceea ce priveşte numerotarea articolelor. Aşa in anul 1881 s a făcut o lege nsupra Burselor de Comerţ, s’au abrogat art. 68—80 G. corn şi sau in locuit cu 101 articole. Prin aceasta dar s’a stricat economia codului de comerţ iu ceia ce priveşte numerotaţia, cad avem art. 1,2, B, etc. până la 68 de douâ ori, o data in codul de comerţ, pe care acum trebue sa ’l botez general şi o data in legea burselor, asemeni avem de douâ ori art. 86—101 : o dată in legea burselor şi al doilea in cod. corn. cu toate ca bursele tac parte integrantă din codul de comerţ, fac un Întreg cu el. Acum vine şi legea asupra societăţilor anonime ; aceasta conţine 49 articole. Prin aceasta se va mai strica inca o data economia Godului in ceea ce privtsce numerotaţia. Vom avea dar art. 1, 2, 3, 4 etc. pană la 49 de trei ori in God ; o data in Codul comercial, al doilea in legea burselor, şi al treilea in legea asupra societăţilor anonime; şi Dumnezeu ştie unde ne vom opri, şi de cate ori vom avea art. 1, 2, 3, 4, etc. in Codul de eomerciu daca se va procedo neîncetat la legiferarea parţial asupra diverselor sale părţi; si daca se va proceda cu toate Codurile aşa, vom avea un amalgam nemai pomenit, lâsănd la o parte contradicerile, cari se pot găsi chiar azi in aceste puţine modificări. Prin urmare conclusiunea mea este că mai bine decât a se face modificări parţia le, ar fi mai bine, sâ se revisuiască intreg Codul de la inceput pană la sfirşit, şi cu aceasta ocasiune se se faca şi modifi carile cari se vor găsi de cuniiuţa Daca este să spunem adevărul este mai mare trebuinţa a se indrepta droia de arti cole absurde şi azi neaplicabile, de cat a face novaţiuni aşa cum se lac. — Citez aci o suma de articole, cari la piima v ista se pot vedea ca trebuiesc modificate. . . i ...i. o ’l Ui (ÎS li Considerând că convine adevăratelor şi fără a se substitui prealabil ace tei iustitu-legitimelor interese ale celor duoe ţări de ţiuni, acea a magasinelor de intreposit. a pune, in mod echitabil, sfârşit tutulor , Eata, d-le preşedinte, cuvântul pentru compturilor şi pretenţiunilor cari există in- care noi ne temem de desfiinţarea porto-tre cele douâ guverne şi cari provin din francului. faplul celui din urmă resbel; pentru aces- j De aceea apelăm la d-v. cu lugămintea te motive, sub-semnuţii, după ce au sepa- sa bine voiţi a face ca legea pentru des-rat cu totul, in comptuiile mutuale ale ce- fiinţarea instituţiunei porto-francului sa nu lor doue guverne, alacerile cari privesc in- se aplice iuainte de instituirea magasinelor demnisaţiuuea particularilor pentru păgubi-' generale de intreposit singurele care pretu-le causate persoanei şi proprietăţilor lor, ' tindenea au înlocuit cu succes porto-fran- pnn trecerea armatelor Imperiale ruse, au convenit, la ceea ce privesce compturile speciale ale celor duoâ guverne de a le lichida printr’o compt-nsaţiuiie generala şi eciproca, şi au stipulat ceea ce urinează : Art. 1 Toate compturile şi pretenţiunile cari existau intre cele doue guverne, menţionate sau nemenţionate mai sus, şi provenind din resbeiul de la 1877 — 1878, sunt şi râmau pentru tot-d’a-una stinse. Art 2. Cele duoâ guverno renunţa, pentru.tot-d'a-una de mai a reveni asupra acestor compturi si pretenţiuni şi de ale invoca din nou, sub ori ce titlu ar Ii. Art. B. Stipuiaţiuniie conţinute in aran-giamentul de faciâ vor avea putere obligatoare indata ce vor fi semnate de delegaţi in regula şi special autorisaţi de guvernele lor respective. Făcut in duoă eserapiure in St. Peters-burg, la 21 Aprile 1882 N. Kretulcscu Giers. se Aceste sunt : art. 2, 7, 64, 65, 66, 67, 93, 104, 113, 155, 166, 168, 185, 188, 191, 192, 193, 194, 196, 199, 201, 202, 203, 204, 205, 211, 226, 233, 234, 236, 243, 284, 247, 248, 251. 264, 266, 280: 281, 282, 283, 284, 285, 286. 292. 293, 294, 295, 314, 315, 319, 323, 326, 331, 334’, 336,339,340, 343,344, 345, Afară de aceste mai sunt şi altele, plus noui dispo-siţiuni, ce ar mai fi de adaogat. Ar fi dar mult mai bine a se face o revisuire intrea-uâ şi a nu se grăbi cu modificări parţiale, căci praba strica treaba. Spaţiul repirmiţăndu-mi nu pot arăta aci la fie care articol din cele citate şi modificările ce aşi crede ca sunt de făcut F. Iliali. Advocat. Convenţiunea Încheiata la.21 A miile 1882 intre guvci nnlio-inan si cel rusesc, pentru stingerea pretenţiunilor ree.|j»oe lirovenind^din^resbelu • Sub-semnaţii, trâmisul extra-ordinar şi inistru plenipotenţiar al Românie, pelan-T .vi i, n r 1 1 ii .1 Rusiei, D. NllO-u cat este şi Desfiinţarea regimului porto-franeo Următoarea, petiţiune s’a adresat de cătră comercianţii din Galaţi d. president al Consiliului şi d-lui ministru de finanţe in privinţa desfiinţăm porto-francului: Domnule Preşedinte, Este puţin timp numai de când corpurile legiuitoare au votat o lege pentru desfiinţarea porto-irancului in toate porturile din ţară unde el esista până acum. Aceasta disposiţiune, domnule preşedinte, ce urmează a se aplica la 1 Aprilie viitor, credem noi, obştia cetăţenilor şi comercianţilor din Galaţi, cum că va aduce o pertur-baţiune in afaceri din cele mai mari, care va avea de resultat inevitabile a lovi in-tr’un mod grav intere-eie comerţului in general şi a ruina in special portul nostru. De aceea venim cu tot respectul a supune la inalta d-v. Înţelepciune temerile noastre şi a solicita de la buna-voinţa d-v. şi a onoi abilului Consiliu ce presidavi mijloacele care ar putea inlatura periculul de care suntem ameninţaţi. Convenim, domnule preşedinte, că iusti-tuţiunea porto-francului nu mai este compatibila cu starea şi progresele actuale a intereselor economice in România şi declaram câ noi suntem cei iutei care dorim eesfiinţarea ei; cu toate aceste o asemenea supresiune a porto-francului fără a se pune in locu’i sistemul magasinajului public prin înfiinţarea de docuri şi raagasine generale de intreposit, va ucide principiul întreposi-sitului mărfurilor streine inţ*ru, va alunga capitalurile rit imă, im . ga Curtea Imperială a Rusie,, 8 ' ministrul afacerilor ■ stiăine Giei- in va Împiedeca navigaţiunea Kreţulescu. şi al Rusiei, seci etanii de Stat de regula autorisaţi de guvernele io. .espec ce* esbelul ^Laminând compturile şi pretenţiunile lor doue guverne, provenind din iesb din 1877 - 1878, şi raportăndu-se maieu s mă in ceea ce privesce pe guvernul rus, a Târnele ce acesta a versat tesaurulu, roman sub titlu, de avansuri, P--^ diferitele obiecte, ca muniţium cai şi altei», liberate guvernului regn ş in cât privesşe po acest din ui mă, » ‘ sporturile cari au fost eieetuate, P' tul armatei Iinpeiiolo, pe druinu," f t ale (ărei şi a căror achitare a fi» «â sau contestata de autorităţile milita ' la stricăciunile causate pe moşii e ^ I i ile domeniile; la deteriorări e causat . in B«n»r.l; a Reni-Galaţi, din care o pa.te J linia ferata cu acelaşi nume la; «.uu^ torite de locuitorii districtului ‘ ' bunurilor rurale şi oraşe va nimici creditele deschise comerţului de consuinaţiune m ţară, va curma comerţul de transit cu ţările învecinate Basarabia, Bulgaria; Serbia, astăz. eoncen-trat in Galaţi; imr’un cuvânt va produce toate efectele desastroace a le isolarei, şi aceasta va fi fi moartea activitâţei comerciale in oraşul nostru şi in cele mai multe din ţara care se aprovizionează in de-sitele şi profita de creditele Galaţului. Gestiunea esistenţei porto-francului in Galaţi nu este, d-le preşedinte, o cest.une de orivilejiu pentru consumaţiunea de mărfuri* nevamuite. Inca de ia promulgarea le-„ei vamale din 1876 porto-francul este desfiinţat de drept in Galaţi şi no. nu ne am opus ; când apoi Înfiinţarea de docur, şi magasino generale de intreposit s a reglementat prin legile din urne şi Iuh . .... salutat aceste legicu cea mai curile. O alta disposiţiune a acestei legi este care ne tace să indrâsnim a ridica inca glasul nostru : anume acea care ordona ca mărfurile aflate in magasinele comercianţilor la 1 Aprilie, epoca hotărâtă pentru desfiinţarea porto-irancului, şi sa se supue la plata drepturilor vamale. Cum se va aplica aceasta măsura ? Sunt necalculabile dificultăţile la care o asemenea disposiţiune va da loc. Constatarea şi taxarea mărfurilor din care multe sunt vechi şi depreciate, neavănd astăzi de cât un sfert din valoarea lor de mai inaine, unele după greutate, altele după valoare, va provoca uu numai vexaţiuni de toată natura si contestaţiuni neterminabile, dar va avea de efect o suspensiune necesari de ori ce transacţiuni pe un timp imposibil de prevezut. Atât ni se pare de nepractica şi de insolita aceasta măsură in cât indrâsnim a zice ca este cu neputinţa de aplicat. In ceia ce privesce depositele mari, este de sigur şi drept şi posibil a se face o constatare de natura celei prevăzute de lege, dar in cât se atinge de mărfurile aflate in magasinele de detaliu lucrul devine cu neputinţa. Supunem dar şi aceasta binevoitoarei D-v băgări de seama şi vă rugăm a face ca marfurele aflate deja in port — inţele gem cele ce se găsesc in magasiele detailliştilor — se fie aparate de ori vămuiri. Esţe cu atât mai drept aceasta cu cât importaţiunea lor ls-a fâcut intr-un timp când esista porto-francul şi prin urmare comercianţii au deja un drept câş tigat. Xicâeri de altmintrele pe unde s a desfiinţat instituţiuneu porto-francului, marlu-rele atiate iu porturi n'au fost supuse la vamă ; aşa a fost bună oară la Ismail, aşa la Tulcea. Afara de aceasta mărfurile aflate in Galaţi la aceasta epocă a anului fiind foarte puţine, Statul nu s’ar espune de cât la o perdere neînsemnată in comparaţie cu miele de dificultăţi la care ar da loc aplicarea dis-posiţiuuei de care vorbim. Apoi se scie să statele pretutindene in asemenea ocasiuni fac oare-care sacrificii pentru incurageara şi susţinerea eomer-ciului. Faceţi dar şi D-v. astă dată aceasta. Sperăm dar, D. Preşedinte, că atât in privinţa celei intei chestiuni cât şi in privinţa acestei de a doua veţi lua in consi-deraţiune plângerea noastră şi veţi face a nu se aduce atingere comerciului prin distrugerea pe de o parte a principiului intre-positului mărfurelor streiue in ţeară şi prin dificultăţile pe de alta parte la care ar da loc aplicaţiunea di-posiţiunet pentru constatarea şi supunerea la plata de drepturi vamale a mărfurilor aflate in magasiele din port. mai târziu atât iu Bucureşti cat şi iu sucursale piue in zioa de l‘C-bruarie inclusiv patru ore seara. Lista acţionarilor cu acţiuni nominative se va face de oficiu de Banca. Veri ce inscripţiunc sau depunere tardiva rădică vere ce drept de a asista la adunare. Patru acţiuni dau dreptul la un vot. Kirneni nu va putea sâ aibe mai mult de IU voturi pentru sine şi alte 10 voturi ca mandatar, veri care ar fi numreul acţiunilor sau al mandanţilor săi. Procuraţiunile precum şi toate cele alte acte cari dau dreptul de aa-sista la adunarea generală, afară de acţiuni, pentru depunerea cărora s a vorbit mai sus, vor fi depuse, sub pedeapsă de nulitate, in Bucureşti, cel mai tărziu, iu zioa de 19 Fev-vruarie patru ore seara, iar in Sucursale până in zioa de 17 Fevruarie. Procuraţiunile sau actele vor fi subsemnate de cei ce le iufăţi-şează. Acţionarul nu poate fi representat de căt printr'un mandatar care ar avea şi el dreptul de vot. Totuşi Statul, Stabilimentele şi cor-poraţiunile pot fi representate prin un delegat, minorii şi interzşji prin tutori sau curatori lor, iar temeile prin veri ce representant, acţionar sau străin. Conform art 48 din Statute, bilanţul general anual, precum şi raportările consiliilor de administraţie şi de censori asupra operaţiunilor exerciţiului vor fi publicate prin Monitor, cel puţin 10 zile inaiute de adunarea generală. Ele vor fi asemenea tipărite in exemplare deosebite şi puse la disposiţia acţionarilor la toate biu-rourile Băncei. 1881, noi am mare bucurie ca unele ce erau menite a desfiinţa şi de tapt instituţiimea port,-ir cu lui ; prin ur ,-mare orăşenii dm Galaţi nu pretind a conserva un privilejiu. dar consideră ca o lovire mortala distrugerea pnn-cipiului intrepositului mare m acest port roman, principiu pe baia cârma, putem zice oraşul aste fondat şi a piospeiat in decurs de jumătate secul ; şi acest pr.ncip.u se distruge prin suprimarea porto-irancului Banca Naţionala a Romanii Conform art : 87, 88 şi 89 din Statute, se aduce la cunoştinţa D-lor acţionari că adunarea generală ordinară a acţionarilor Băncei va avea loc Duminică la 20 Fevruarie 1883. . Adunarea generală se va ţine in localul Băncei strada Colţei, No 21 la orele 10 dimineaţa. Ordinea de zi este următoarea ; I Aprobarea bilanţului incheiat la 31 Decembre 1882. II Descărcarea Consiliului de Administraţie de gestiunea sa. UI Distribuirea beneficiilor rea-lisate, conform bilanţului. I\ Alegerea unui Director, in locul D-lui T. Meodinţianu şi a unui censor in locul D-lui Em. HillclMa-noacli, demisionaţi. Detentori de acţiuni la purtător, cari vor voi asista la adunarea generală, vor depune acţiunile lor cel NOTIŢE BIBLIOGRAFICE Manualul său Călăuză Cetăţeanului in materie Judiciară coprinzănd şi formulare decereriie, actele şi contractele cele mai usi-tate in materie civilă, comerciala, penală şi de itnposite de Ioan Râdoi. licenţiat in drept Presidentul Tribunalului Comercial din Bucureşti, şi fost President la Tribunalul de Argeş. Se afla de vânzare la Librărieie din Capitala. Contimpuranul No. 12 coprinde: Unirea face puterea...Sofia Nădejde Povestea Povestelor T. D. Speranţă Supunerea femeilor Sofia Nădejde Hotărâre, poesie C. Miile Ştiinţa ia d. I P. Eliadi de la şcoala Română din Ploeşti Verax Domnişoarei S. N. ţpoesie) Al. C. Cuza De unde vine grindina N. Nădejde Căsătoria libera C. Miile Noutăţi Ştiinţifice T. U. Corespondinţă Bedacţiunea. A eşit de supt tipar şi se află de vânzare la librăria Nicolescu, Pasagiul român a şeaptea fasciculă din opera : STTJZDIIE ■ asupra CONSTITUŢIUNEI ROMANILOR explicarea pactului nostru fundamental diu 1 luliii 1S66 de G. G. MEITANI Preţul unui exemplar 5 lei, pentru studenţii de la şcoala de drept 2 lei. ■A.TSTTJ'lsr OITT Direcţiunea generală a Telegrafelor şi Fostelor, aduce la cunoştinţa publică, că de la 20 Ianuarie curent (1 Februarie st. nou ^telegramele diu România pentru Eraneia şi Corsiea vor fi taxate pe calea directă in mod uniform, cu trei-zcci şi cinci bani (0,35) po cuvânt, iar pentru Algeria şi Tunis cu patru-zeci şi cinci bani (0,45) pe cuveni, fără a se mai preleva suprataxa adiţională pentru o cuvinte. TIMPUL Garanţâ sigură dată înscris. , SINCER C2 pomii marca drrasul new-york, de sus a B ,u^ Fabncei, G. NEIDLINGER, A£enl general MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE A LUI SINGER apa tonica fDICQUEM ARE Grlbehie creteerea perului, Iinpedtc» decoloratul «a si i r^li Pommada Epidermulul antipellicuum Opr**oe câderaa pirului. — I)j6_ I 'rug* raatreta. — AslAroperâ mânca- Porfumsrit. de Seve de Pin (Bradu) Maritimu Persanele slabe de peptu, acele atinse de Ttisse, R&QU* t Grippd, Calarrne, Bronchite, Stingerea vocei si Asthmu, suntu sigure d'a găssi uă potolire rapidă şi cu-rarissire in intrebuinlarea principuriloru balsamici a-le 'bradului maritimu concentrate in Siropulu şi in Pasta. de. sevâ de Pin (bradu) deLagasss. Depositu la Bordeaux Pharmacia UGASSE şi tn ’ principalele Pharmacii. PRODUC I R KPKOIAI.P PAKFUMIildi; AIII Vioums UE l’IIIM ED. PIYUI) 1 8aPur>........OIBlCIIUNEll tu p,imi Esaeni» pentru .......DE NICtlUDUC OE PâMIt Apa de toiletto. DE HICSIUNELC OE PARNU pommada.......de ■icsidrcle de parma 01iu..........OE MICSIUNEIE OE MAMA Praf dt oraa .... DE MICIIUIELE OE RARMA Co«ri>etic... OE MICSIUNEIE DE EIill W 31) Boultvard dt Strasboury, 37. ■ Sinţunl D«Bo»H «]lu lapanool Munot '•*’'•** nr.i.iri I.NlMifr..\r (le,la ‘,rlnu‘le '•"* Erau ta, Gcnuaolm italia Fspagiie, Lugurln. TruiiHllvaiila Indigene do L ('olBari r J r^Si'nl * ,l,‘ ,>ea,u Stiuri «odoSS B ţ: dul conj.tlIi.olOB. Cu Mimă l) (i MOtlANT ri'iRiui «f u. i* ' n’iuirr * LrgiURi 4 11, UNT Dt-IEMNUIU OE CNEVRIER .«b- “'““l" .....şi lialsanii;« ore auguimtoadi rmlt ţ.roj'i iClflilr nuI*. Uit OtltMNUlU DE fICAtU OE MORUN tERUfiINOSU ' •' .... I ’ • f arai IU ne pemisUad ai. , frrulii firi rouipapuuo ofcu»»»l.i. viMvr s:a« citcviu&n îOM«n. mw um, »i înnoi pr.no.i. peiiiru mnoimls drlioat*. rui.ii j»nill». '»«" lUIlciminltto cu sncftuii penuu il.ec»tiu. nilr ["Miilmlr otcomple.'le, prmru durrr, r de Rv magarin fondat A.SITSTITL iONIALK SI DKLlC T|.>| D.G. ' VIS-A-VIS DK TUEATHUL NAŢIONAL . luuilfil cuhlt titra Iunie case twbilmii, şa „«or. r,„W tutungiul cu»ti, ON umilitoarele lifuturi finr. ViiiNct dublu dc Olanda. Aiifset de Bord* Annnas de" "• ■ - Curaso d<> 0I.....1» .11. ‘ *ra. hat tren* Franc la. 01“da- a,b’ ***** ?« orange ,, r. de la VImund Focklă k n ™ A Pipermiut toffeî iiliUX’ l0R''«^fl«''lcham^VdVi. K“'"'SFr“e,a^ tot felul de gusturi de la Hurie mila Musti....... rate Hhniti ... , Toguac. I.i<|uerurl Hrlsard, din Bordeaux Sfj‘2 df HUsMarasebino Ţuici Neural* Hornuri ££ %‘VBiifissai 5: îsr" - * .. FOIE »r V ALBEI BLONDU tfOj ,/ SI FERUGINOSU ^ffRIER, V»ţV PETRACHE IOAN Mare uiagabiii de coloniale, coniestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-m tic. palatul regal. A susii 1‘ciilru *e8until de iarna lot lelul de conserve, diu cele mai esedeute; liiiiiueturi -trame şi indigene, precum Hoqueforl. Brie. (’umembert Port «11 Salut. Mont dor, Gervals imperial Lini burg, I iptauer Cbester CrAme ne Holande. Stlllon (’imia Hetcalu etc In bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de gâscă. Diferite marinate de Barbuni, Hiel Aal-Fiscli, AaUFisch eu gelatină Sosesc mereu stridii proaspete de Ostandasi Constantftiopol Icre proaspete moi şi tescuite ne morun; Icre de cheful păstrăvi afumaţi si tot felul de pesci. 5 7 Vinuri şi liqueruri din cele mai alese. Ceaiuri chincsesci, macaci de caravană şi de Pupot; pesmeti din eele mai renumite fabriri strâlue v In nirend sosesce peşte proaspăt de Constantiuopol. Iot Iu ucest magusin se utlă de vânzare en oeauu vin roşu si alb de eualitate superioară. • • Preţuri foarte moderate cari desfid vri-ce ctmruscnfti. - i iare ',a bine-V0i să visiteze acest magasin, va rEmăne uc deplin K satisfăcut, nu numai de bunătatea şi cualitatea mărfei dar şi de un serviciu prompt şi onest. Administraţi unea PARIS, 22, boulev. Montmatre. PASTILLE DIGESTIV fabricate ni \ ir hy cu Săruri estrase din sor-ginţf. Ele aii unii gustO plăcută şi producă ună efectă aicurfj contra acri-meloră ş1a greieloră mistuiri. SĂRURI de VTCHY penti u BAI Unu sulă pentru uă baie, pentru cel cari nn potă merge la Vichy. v Spi'c « *wta contrafacerile ** se ceră pe t6te produsele mare* f NControlulur Statului francese Depositu în BneurescI la DD. War-tanovitz şi Herţog. Vin ill Pepion Pensie de Cbapoteaut ___ P ho mi ac, sl de prima clasl la Pan ,A h,'a,.u pe W",v, î1l* convoloscoult i.ir.i a lc obosi Z Ij stomacul este uă problema cc n’a putut ii ^nsfa.'i *ne ^ata ,lo cătgrac.e acest,,, abmeut. Un păhărel ei acest \,nr num deco g me do carne ae vaca . ies s Irş n gerau. as -vm iiiNtue^»1 co irrentâii \ «tiu . , , £ b. ' AffoctiunofeStomacului, a ficatulm, ,nte- a nAnf: : 1", '■ digesnum dificUe, desgustul de alimente, anemie, diferitele slăbiri,im pricinuite de tumen cancerose, dyseuteria. .. .... ffig SÎffl 1 " pe tjl-’lv,,r' Pp ’,fl,cos' I)en,rl> » iustine foitele lor pi „ l n nltmenl reconsUtuant ce i„ dadar von, râutn a g.ţ., ;n wtXtui,«n ini|Et do carne in bulidne concentrate etc. Vinul CHAPOTEAUT est.- nutrimentul cel mai hiănitor al Mtrănik, ce lirf dâ p0“tr" 8 ^'tenta principiunle notritive al laptelui pieriim Ş, la dilentele prin, ipa|P rhsrmaCit AVIS CIRGTTT. A T? ■. V>norate «loinnule a râ No grăbim vf* iu.ştiinţ». Ii‘ - CAV.\LK-IM'L IiE MultA" <•«•! mai dis-lin.ş şi renumit Magasin de hai-confecţionate pentru Bărbat t'ţ lîAeli. a soi sit Ţentrii Seso-nttl coreul, un bogatu Asorti-nif*nt «le Uo.stti- negre «le Salon. Fracuri s?i (ii,erotice «le • n enorm Asortiment flocotmt, Moutagnac Jaine- me eu şi fără Talie ,'iii stofele cele urni moderne, eonfocţioiui-te mi|>ă. im ml ii J urmii, 1’iirdeb.siuri liante iiovenute penă Ia calităţi superioare. Mare I oleţiune de huita,Ioni fun-latsie . nuanţe bine alese. <’os-Drap de Sedau. i I» i, V1 ă-'ăsil» <|t' OlMIUII. , P',l,0’ine ,,ne 9! elegante, de stofe liatin frise. Set.ekin vage, de Scotm Asti^nn vori,:ll)il- ^ do Im.; şi Vo- l,!,ll"»ne Vmhmei. Blănuţe scurte «legănătoare, etc. de convenabile „ , »’Ch,C. ,ot> « 1,1 «»lerc de mătase Pre|„,ilC sunt des- , i cav iBDiil T P"tea ,nvinge vereoncmenta leală. U UUtt>tL ? s"«"“ NdaH * k| Coritd \*************x**************:» S • OCAZIUNE rara DESFACERE CU ORI-CE PREŢ LV CALEA VICTORIEI \0. LIN CAUZA DLWIJVI'AKEI DEFINITIVE A C, \OSCl tEUFlRME DE •>« A.\i A. (tINSBERU (T MOBIl.E VA VVKa LOC MARE DESFACERE GENERALA <1 I N st.’ApAMINT NK MAI POMENIT IUn ' auz<\ d, >.iiifllai«> şj a altor interese familiare, uimii decis a • • sbn c tn.it» magazinele inele «lin capitală, bine asortate cu or! ce S ' 1 !... ' l'i'PCUin si altele de asemenea natură, toate de faso.x- ’ ’ ' 111,11 111,1 5olid lucrate Rog |.nor P. l'. public din . ,i|ut,i .i şi pro\ incie a me onora cu vizitele .J-lor şi se vor convin-O 111,1 adevăr această desfacere este eu 7S si favorabilă tiitulor. im preţ ne mai pomenit stima A. GIASBKIic; i .idea Victoriei No. .20. Tipografia N. Miulmu, soia Thoatrului Jloaed, nwm