w \ (ara, pe an . — C In pe 6 Innl pe 3 Innî. unitate pe an 22 lei 12 lei 60 let jpţ.l. ie priimesc Ia Idminiatraţle. I lîiiitală 10 bani numfcru «itricte 15 ban» număra TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL vm—No. 79 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem p»g. HI. i 20 Reclame pag. III . . . i 50 » » II .... 2 50 _ Anunţurile ,i inserţiile ie primesc “□cure şti, 1» Administraţia ziarnlni ia Vlena, Ia binronrile de annnţnri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2; Paris, C. Adam, rne CIdmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primet Manuscrisele ntimprimate se ard. ai abonaţi din judeţe simt i să bine-Yoiască a trimite nistraţinnei costul abona-ilui d-lor conform invita lor primite rgiele electorale pentru alegerea ţilor şi senatorilor viitoarelor ri legiuitoare, sunt covocate Unea şi la termenile de mai Pentru debitaţi cgiul I, in zioa de 20 Aprilie [“giul II, in zioa de 22 Aprilie ■giul III, in zioa de 24 Aprilie tegiul IV, in zioa de 26 Aprilie a zilele de 10 şi 11 Aprilie se fcdege delegaţii colegiului IV, m art. 60 din legea electorală. Pentru senatori iegiul I, la 28 Aprilie, legiul II, la 30 Aprilie, iegiurile universităţilor din Bucuri Iaşi, la 2 Maiu. unările legiuitoare sunt convo pentru ziua de 10 Maiu viitor. ucuresti, 7 Aprilie 1883 eresul serviciului reclamă une-ori i.tarea funcţionarului statului, sau i irea lui. Acesta insă nu poate 'tiv de permutare de căt numai ) e vorbă de acei funcţionari fonduc şi dirig afacerile unui ţiu public, mai ales in ramura ristrativă. Se iveşte ţbună oară h de nemulţămire intr’o locali-unde nedibăcia, moliciunea, sau _J altă incapacitate a administrară pune in pericul ordina pu-Jk sau compromite interesul de ™ atunci, pe drept cuvănt, se pe, in interesul serviciului, per-ea sau destituirea funcţiona-Intr'un cuvănt, numai o sta-iionnală constatată face ne* I1 o asemenea măsură pe rcoti-iteresului serviciului. I' Roşii insă se urmează cu to-|t-fel : ei invoaeă interesul senn-nu atunci cănd ar 6 de in-nt o stare de lucruri anormală, n punct oare-care, ci cănd nu ' nici-un motiv de a destitui ' le a permuta pe un funcţionar j 1 le place, şi aceasta in mod general. i- vurâm cu amărăciune, — dar îH '-re o surprindere, căci guver-•'I * tual ne a deprins la toate re-'•< e nu se pot inchipui; văzurăm i "u seamă cu indignare cum, a-iii]l rei-zile, se usâ de motivul inului serviciului, spre a se face itări de oficiări superiori in ar-intr'un număr de vre-o patru- le n a putut vedea din ce scop urit provin aceste permutări ? Ele spun că un interes de partit a dictat strapaţul, sau mai bine pertur-baţia militară de care e vorba, şi nimeni nu se poate induoi că aceasta este o manoperă electorală. Sa ţinut pe lăngă Vizirul unii glumeţi ce-1 fac să petreacă, s’au adus pe la localităţi dorite acei favoriţi linguşitori cari pot da votul in colegiul 1 şi II pentru guvern, şi s’au urgisit toţi aceia cari, prin respect de sine ca şi de instituţiune, işi ingri-jesc de serviciul lor, fără privire la interesele de partit ale guvernului. P’alde aceştia i-a înfundat urgia ministerială pană prin colţurile cele mai depărtate ale ţărei. Avut’a mare dreptate aşa dar generalul Florescu cănd constata mai al-altă-ieri, in întrunirea de la Iaşi a grupelor Oposiţiei, că guvernul Roşiilor a cătat să facă din armată o unealtă de partit, compromiţănd caracterul militar şi instituţiunea chiar. S’a invocat interesul serviciului pentru aceste neobicinuite permutări. Dar interesul serviciului nu poate permite o remaniare generală a personalului militar superior, fără ca să nu ateste aceasta o stare de lucruri compromisă in armată; şi atunci nu permutarea, ci destituirea se impune. Fost’au toţi aceşti oficiări superiori rei pe la locurile unde figurau pănă acum ? Cum oare vor deveni buni pe la corpurile unde sunt strămutaţi ? In afacere de milităriă serviciul ordinar reclamă aptitudinea militară mai ’nainte de ori-ce. Această cons-titue capacitatea şi asigură mănţi-nerea disciplinei şi înaintarea instrucţiunii. Este dar oficiărul dotat de această aptitudine? el este d’o potrivă bine, ori la care corp al armei sale s ar găsi şi prin urmare permutarea cu interes de serviciu nu işi poate avea locul. Dar daca ii lip-sesce aptitudinea, acel militar este incapabil, este reu or unde l’ar pune şi atunci, in interesul serviciului, dictează retragerea funcţiunii, punerea lui in disponibilitate, iar nu permutarea. Aceasta fiind cea mai dreaptă definiţie a interesului serviciului, căt se poate aplica el cu privire la militari, şi in timpi normali, permutările numeroase ce se făcură nu sunt justificate şi le blamăm din toate puterile noastre. Intr'adevăr, deplorabil este pentru instituţiunea militară, şi compromiţător pentru interesul de stat aceea ce face guvernul Roşu cu armata. EI sc sileşte să facă pe militar a perdo ori-ce noţiune despre scopul cel mare care l’a creat, şi-l pune pe calea intrigii şi a linguşirii, pentru ca să’şi asigure favoarea de a fi înaintat sau ţinut unde-i vine mai bine la socoteală. Ast-fel prcocupaţia de căpetenia a militarului, care nu trebue să fie alta de căt serviciul său, in preparare serioasă de a fi util patriei la vreme de nevoiă, devine preocupare de trista lui condiţiune şi toată inteligenţa cată forţamente să si-o aplice la mijloacele de a concura, iu intrigi şi linguşire, cu camaradul seu ce caută să se umilească, şi să-şi văndă conştiinţa ! De funestă plămădeală a fost in-crederea care o acordară bărbaţii politici maturi şi consciintioşi la 1875 — 1876 d-lor Rosetti-llrătianu. graţia căreia putură veni la guvern aceşti oameni, cari împrăştie răul in toate, prin mâna şi combingtiunile lor fatale. Scăparea tutulor instituţiunilor şi asigurarea intereselor ţărei este numai in inlăturarea lor de la cărma afacerilor publice. ŞTIRI TELEGRAFICE Paris, 17 Aprilie.—Guvernul va cere ca-merilor un credit de cinci milioane pentru expediţia din Tonkin. Ziarul „Le Trmps" zice că neincrederea ce provoacă proiectele Germaniei in privinţa Australiei, este ceea ce a ocazionat repedea anexare a Noei-Guinee de către guvernul de la Queenslad in numele Reginei Engliterei. Marele duce Constantin al Rusiei a sosit azi la Paris. Londra, 17 Aprilie.—Se asigură că d. White, ministrul Engliterei la Bucureşti, va inlocui pe sir Malet Ia Cairo. Coustantinopol, 17 Aprilie. — Noutatea apariţiunei ciumei Ia Djoumera pe frontiera Turco-Persană e adeverită. Toate masurile spre a opri d’a se intinde boala au fost luate. Berlin, 17 Aprilie. — „Reiohstagu“—Na-ţionaîii-liberali au hotărăt d’a nu răspunde printr’o adresă la Mesagiul Imperial din 14 Aprilie ; in consecinţa acestei decisiuni deputaţii progreşişti se vor abţine d’a propune trimiterea unei adrese Imperiului. pentru doctorat in medicină cu succes. Tânărul doctor a tratat despre măduva oaselor ca organ de formaţiune a globulelor roşii ale sângelui. * D-l N. G. Mihalc a, fost preşedinte de tribunal, s’a numit in funcţiune de şef al serviciului de intreposite. * D. Ioan Ionescu (de la Brad) a făcut o dare de seamă către alegători colegiului al IV din Roman, pe care ’i reprezintă d’a-tăta vreme, despre activitatea d-sale in ultima sesiune a Camerei. D. Ionescu arată pentru ce a fost şi este contra revizuirei constituţiei, de oare-ce prin aceasta se caută a se face ca toate colegiile s’ajungă, precum s’a zis că este colegiul al IV, o „minciună11. * D. Gr. Fâlcoianu, directorul general al penitenciarelor, ’şi-a dat demisiunea. Cauza este, se zice, un conflict ce ar ti avut cu directorul penitenciarului Văcăreşti. * Muzăul de botanică din Bucureşti a cumpărat lierbarul decedatului botanist din Paris, Gandfroy. * Ieri seară a avut loc in salonul otelului Bulevard o adunare de alegători guvernamentali, in scop d’a desemna candidaţii pentru colegiurile I şi al II de Cameră şi Senat. Au fost proclamaţi următorii candidaţi : Pentru colegiul I de deputaţi d. Ioan Câmpineanu, pentru colegiul II d. Nacu. Pentru colegiul I de Senat, Principele Di-mitrie Ghica, pentru colegiul al II doctorul Severin. Birnl creste. I ii formaţi uni D. Remus Opreann, prefectul din Constanţa, ’şi-a dat demisiunea. Locot.-colonel Popescu Mihail din regimentul 1 artilerie s’a trecut in justiţia militară şi s’a numit in funcţiunea de comisar regesc pe lăngă consiliul permanent de revisie ; iar locot.-colonel Gigurtu Petre, comisarul regesc pc lăngă consiliul permanent de revisie, s’a numit la marele stat-maior al armatei. La BămniculValeii s a format un Comitet electoral al opoziţiunii. Persoanele cari compun comitetul sunt: Preşedinte : Alexandru Labovari Vice-Preşedinţi : Vasile Pleşoianu. Mihail Yladimirescu. Secretari : N. V. Pleşoianu, 1. Si-ncscu. Membri : G. Făreăşanu, C. Ger-ceanu, Ştefan Pleşoianu. 1. Olănescu. Emilescu, Nae Boicescu, Tl*e Popescu, G. Tufeanu, C. X. Herăscu. CRONICA Aflam cu plăcere că d. Constantin Vasi-liu, de fel din Bârlad, fost intern al spitalelor civile din Bucureşti, a trecut teza sa Citim in „Monitor:" S a incuviinţat, sub reserva sancţiuni ulterioare a M. S. Regelui, ca comunele rurale Finta, Baleni, Frasenul, Tătărăi, Că tunu, Dobra, Bălteni, Bolovani, Mărceşti şi Cornetu, din judeţul Dămboviţa, sa perceapă taxele următoare : Comuna Finta : bani 20 de la vadra vin nou sau vechi, ce se va consuma numai la cârciumile şi stabilimentele de comerciu, peste taxa esistenta de 30 bani, in total 50 bani; bani 5 de la vadra spirt şi rachiu de ori-ce natură pentru fie-care grad, după alcoolometrul lui Wagner la temperatura de 14 grade, peste taxa esistenta de 5 bani, in total 10 bani; bani 50 de ocaua rom şi cogniac adus in ori-ce fel de vas; bani 10 pentru marcatul unei măsuri de lungime, capacitate şi greutate, peste taxa esistenta de 20 bani, in total 30 bani ; 1 leu de la un estract după un act de naştere : 2 lei idem. de căsătorie; I leu de la suta de lei din preţul unei vite ce se va viude iu zilele de târg, bălciu sau iarrna-roc. Com una Băleni: bani 13 de Ia vadra vin nou sau vechi ce se va consuma numai la cârciumile şi stabilimentele de comerciu, peste taxa esistenta de 37 bani, in total 50 bani; baui 5 de la vadra spirt şi rachiu de ori-ce natură pentru fie-care grad, după alcoolometrul lui Waguer la temperatura de 14 grade, peste taxa esistenta de 5 bani, in total 10 bani ; bani 50 de oeaua rom şi cogniac adus in ori-ce fel de vas: bani 10 pentru marcatul unei măsuri de lungime, capacitate şi greutate, peste taxa esistenta de 20 bani, in total 30 bani; 1 leu de la un estract după un act de naştere; 2 lei idem, de căsătorie bani 50 pe zi de la uegociauţii ambulanţi in zilele târg, bălciu sau iarmaroc; 1 leu de Ia suta de lei din preţul unei vite ce se va viude iu zilele de târg, bălciu sau iarmaroc. Comuna Frasenul .- bani 20 de la vadra vin no sau vechi ce se va consuma numai la cârciumile şi stabilimentele de comerciu, peste taxa esistentă de 30 bani jn total 50 bani ; bani 5 de Ia vadra spirt şi rachiu de ori-ce natură pentru fie care grad, după alcoolometrul lui Wagner la temperatura de 14 grade, peste taxa esistenta de 5 bani in total 10 bani; bani 50 de ocaua rom şi cogniac adus in ori-ce fel de vas. Comuna Tătărăi : hani 5 de vadra spir Şl rachiu de ori-ce natură pentru fie-care giad, după alcolomentu! lui Waguer la temperatura de 14 grade, peste taxa esistenta de 5 bani, in total 10 bani ; bani 50 de la ocaua rom şi cogniac adus in ori-ce le! de vas ; 1 leu de la un estract după un act de naştere. 2 lei idem, de căsătorie. 1 leu de la suta de lei din preţul unei vite ce se va vinde in zilele de târg, bălciu sau iarmaroc. Comuna Cătunu : bani 20 de la vadra vin nou sau vechiu ce se va consuma numai la cărcumile şi stabilimentele de comerciu, peste taxa esistentă de 30 bani, in total 50 bani ; bani 5 de la vadra spirt şi rachiu dă- ori-ce natură pentru fie-care grad, dupe alcoolomentru lui 4Vagner la temperatura de 14 grade, peste taxa esistentă de 5 bani, in total 10 bani ; bani 50 de la ocaua rom şi cogniac adus in ori-ce iei de vas ; bani 10 pentru marcatul unei măsur de lungime, capacitate, şi greutate, peste taxa esistentă de 20 bani, in total 30 bani ; 1 lei de Ia un estract după un act de naseere ; 2 lei idem, de căsătorie ; bani 50 pe zi de la neguţători ambulanţi in zilele de târg, bălciu sau iarmaroc ; 1 leu de la suta de lei din pieţul unei vite ce se va vinde in zilele de târg, bălciu sau iarmaroc. Comuna Dobra ; bani 20 de la vadra vin nou sau vechiu ce se va consuma numai la căreiurnele şi stabilimentele de comerţ, peste taxa existentă de 30 bani, in total 50 bani; bani 5 de la vadra spirt şi rachiu de ori-ce natură pentru fie-care grad, după alcoolometrul lui Wagner Ia temperatura de 14 grade, peste taxa esistentă de 5 bani, in total 10 bani; bani 50 de la ocaua rom şi cogniac adus in ori-ce fel de vas ; bani 10 pentru marcatul unei măsuri de lungime, capacitate şi greutate, peste taxa esistentă de 20 bani, in total 30 bani; 1 leu de la un estract după un act deniştere; 2 lei idem, de căsătorie ; 1 leu de vadra bere adusă sau fabricată in comună; bani 50 pe zi de la neguţătorii ambulanfi in zilele de tărg, bălciu sau iarmaroc ; 1 leu de la suta Iei din preţul unei vite ce se va vinde in zilele d« tărg, bălciu sau iarmaroc. Comuna Bălteni : bani 20 de la vadra vin nou sau vechiu ce se va consuma numai la cârciumile şi stabilimentele de comerciu, peste taxa esistentă de 30 bani, in total 50 bani; bani 5 de vadra spirt şi rachiu de ori-ce natură pentru fie-care grad, după alcoolometrul lui Wfagner la temrnpe-ratura de 14 grade, peste taxa esistentă de 5 bani, in total 10 baui ; bani 50 de ocaua rom şi cogniac adus in ori-ce fel de vas ; bani 10 pentru marcatul unei măsuri de lungime, capacitate şi greutate, peste taxa esistentă de 20 bani, in total 30 bani; 1 leu de la un estract după un act de naştere ; 2 lei idein, de căsătorie ; băni 50 pe zi de la neguţătorii ambulanţi in zilele de tărg, bălciu sau iarmaroc 1 leu de la suta de lei din preţul unei vite ce se va vinde in zilele de tărg, bălciu sau iarmaroc. Comuna Boloveni : bani 20 de la vadra vin nou sau vechi ce se va consuma numai la cârciumile şi stabilimentele de eo-merci, peste taxa esistenţă de 30 bani, in total 50 bani. Bani 5 de vadra spiit şi rachiu de ofi-co natură pentru fie-care grad după alcoolometrul lui WTaguer la temperatura de 14 grade, peste taxa esistentă de 5 bani, in total 10 bani. 1 leu de la suta de lei din preţul unei vite ce se va vinde in zilele de tărg, bălciu sau iarmaroc. TIMPUL Comuna Măreşti : bani 13 de la vadra vin nou sau vechi ce se va consuma numai la cârciumile şi stabilimentele de comerci, peste taxa esistentâ de 37 bani, intotai 50. Bani 5 de vadra spirt şi rachiu de ori-ce naturâ pentru fie-care grad, după alcoolomenlru lui AVagner la temperatura de 14 grade, peste taxa esistentâ de 5 bani, in total 10 bani. Bani 50 de vadra gaz. bani 50 de ocaua rom şi cogniac adus in ori-ce lei de vas. bani 10 pentru marcatul unei măsuri de lungime, capacitate şi greutate, peste taxa esistentâ de 20 bani, in total 30 bani. 1 leu de la un act de naseere. 2 lei idem de căsătorie. 1 leu de la suta de lei din preţul unei vite ce se va vinde in zilele de târg, bălei sau iarmaroc. Comuna Cornetu : bani 20 de vadră vin nou sau rachiu ce se va consuma numai la cârciumile şi stabilimentele de comer-ciu peste taxa esistentâ de 30 bani, in to tal 50 bani. bani 5 de vadra spirt şi rachiu de ori-ce naturâ pentru fie-care grad, după alcoolometrul lui AVagner la temperatura de 14 grade, peste taxa esistentâ de 5 băni, in total 10 bani. D. Costache Malaxa (.aleg. in coleg. II) este numit, sub reserva sancţiunei ulterioare a M. S. Regelui, in postul de ajutor al şefului legiunei XI din oraşul Galaţi, in lo cui D-lui Mihâilescu demisionat. Sunt numiţi : D. locotenent-colonel Al. Lipoianu, fost prefect, director general al telegraielor şi poştelor, in locul D-lui C. F. Robescu de misionat. D. G. Paplica, (.aleg. in coleg. II) fost sub-prefect, sub-prefect la plasa Dămboviţa-Mostiştea din judeţul Ilfov, in locul D-lui Gr. Tănăseseu demisionat. întrunirea alegatorilor (lelaIaşi La invitarea alegătorilor colegiilor I, II şi III spre a se intruni si a se consfătui, in imprejurârile grave prin care trece ţara, s’a grăbit de a veni şi membri Coteriei roşii Publicul a fost numeros. Pintre alegători erau, insă, şi amatori de petreceri publice MIZERIA E LA CULME „Paloda“ clin Berlad revine asupra mizeriei de care este coprinsă populaţiunea rurala din Tutova. Ea cere acum dela administraţia judeţului să grăbească distribuirea popu-şoilor pentru locuitorii lipsiţi. Mizeria e la culme ! Ori-ce întârziere devine o nenorocire tot mai mare intre locuitori. Lipsa de hrană in unele sate pentru locuitori e ne-descriptibilă. întrunirea politică din Brăila Şedinţa a fost prezidată de d. Costach Corjescu, unu din vice-preşedinţii comitetu lui Opoziţiunei-unite, aclamat preşedinte al întruniri. Au luat cuvântu in numele opozi-ţiuni unite d-ni Anastasie Draghiei, Alex D. Holban, Dim. Tăcu, Mârzescu şi I Gheorghiu, iai din partea comitetului roşu au vorbit Guţâ Panu, Alex. Xenopulo şi un doniD Crupenschi, june avocat, un orator de bâlciuri care pentru prima dată a fost debutat in manegiu de călărie a d-lui Alex C. Mavrocordat, combătând cu in verşunare pe primu-ministru Ioan Bră-tianu. Mila te cuprindea când te uitai şi auzeai pe aceşti domni inşirănd la fraze goale, fără de nici un şir, şi vorbind numai ca să vorbească, in scop de a arăta cetăţenilor, că şi printre rândurile Coteriei roşii sint oameni cu cunoştinţe şi oiatori!... dar un singur cuvâut al d-lui Mârzescu a fost de ajuns spre a i caracteriza in faţa cetă-ţenilor-alegători ; „nu toate muştele fac miere,“ le-a strigat d. Mârzescu, in aplauzele numerosului public adunat la această in-trunire de consfătuire politică. Argumentele sdrobitoare contra revizui-rei Constituţiunei invocate de oratori Opo-ziţiunei-unite, de d-ni An. Drâghici, IIol-ban, Tăcu, Mârzescu şi Gheorgiu au făcut muţi pe vorbitori mişcători de buze, a d-lui prim-ministru Brătianu !... Până şi oamenii trimeşi de poliţie şi de comandantul gârzâi civice, au fost nevoiţi să amuţească perindu-le gustul de a intre-rupe... Abctoria acestei discuţiuni publice a avut-o Opoziţiunea-Unită. Cetăţenii ieşeni plecând de la această intruuire, zicea şi repetau cuvintele oratorilor Opoziţiunei : „Ruşine, ruşine pentru cel mai luminat oraş al Moldovei, unde există şi o Universitate, pentru ca guvernul să facă din noi, alegatori, o turmă de vite, care să voteze după comandă, pe nişte oameni care, odată ajunşi in îvprezeutaţiunea naţională, să facă altceva de cât să dea din cap şi să zică amin la tot ce le va porunci capul cabine tului Ioan Brătianu sau C. A. Rosetti !...“ Oratorii Opoziţiunei-Unite prin elocinţa, tăria argumentelor şi sarcasmul lor la adresa piticilor, reptile a Cezarului Bratianu, au ştiut să smulgă, ca să zicem aşa, pană şi aplausele oamenilor aduşi inadins pentru ca să intrerupâ şi să facă scandal. Conştiinţa alegătorilor prin aceste intruniri publice se deşteaptă acum şi mai mult asupra pericolelor ce ameninţă ţara. {Pactul Social). REVIZUIREA CONSTITUŢIUNEI Sub acest titlu vom publica toate destituirile şi numirile, care se fac de guvernul dictatorial, in interesul „libertăţci alegerilor“ şi a reuşitei candidaturelor oficiale pentru revizuirea constituţiei. Dupe cum am anunţat deja, in o raşul Brăila s'a ţinut o intrunire politică luni, 28 Martie, la care au vorbit d-ni G-. Vernescu şi N. Bla-rambrrg. D. Vernescu a arătat intre altele cele ce urmează: „D. Rosetti văzând că proiectele sale socialiste nu pot trece cu ori-ce camere ş'a pus in minte să schimbe legea electorală, să dea majoritatea electivă in mâi-nele acelora care mai lesne pot să asculte de d-sa, să ’şi aleagă deputaţi din masele inculte şi apoi să ’şi desfaşure, să ’şi puie in practică toate proiectele socialiste in această nefastă ţară. D-sa voeşte să se facă o lege ca din 15 in 15 ani să se Împroprietărească săteni, neimproprietăriţi, ca cu chipul acesta să distrugă proprietatea mare. „Numai aici credeţi că voeşte d. Rosetti să se oprească ? Nu. D-sa mai voeşte să introducă impozitul progresiv care nu s’a pus in practică in nici o ţară din lume, şi de va isbuti d. Rosetti să ’l introducă in ţara noastră, ne va reduce la starea patriarhală de acum căte-va mii de ani. D, A'ernescu a conchis de a ne uni cu toţi şi a incredinţa mandatul nostru la persoane care să fie contra revizuirei, care să oprească aceste tendinţe vătămătoare societăţii. D. Blaremberg a conchis ast-fel : Nu ajunge că majorităţile camerilor in unire cu guvernul declară că colegiul I şi al II este cel mai corupt şi merită de a desfiinţat; nu ne cere numai sinucidereaa noastră, ci voeşte ca să ne desonoreze, voeşte ca noi alegătorii colegiului I şi II să recunoaştem, să punem sigiliu pe cele zise, adică ca suntem corupţi. Nu crede oratorul că vot fi alegători cari să se stigmatiseze insişi, sâ-'şi puie insişi stigmatul pe frunte că sunt corupţi ; şi dacă cu adevărat alegători se vor dezonora singuri cum li se cere, va trebui să credem că Dumnezeu ne-a luat minţile ca să nu mai putem distinge binele de râu. Cauza opoziţiunei este aşa de justă, aşa de sfânta in cât dacă am trebui să dormim toţi alegetorii intr’un mod letargic de acum şi până la alegeri şi să ne deşteptăm cu jumătate de oră inaintea de a depune biletul in urnă, şi am câta să ne in-trebâm ce facem ? am vedea imediat prăpastia şi am reuşi sfânta noastră intreprin-dere. Momentul este suprem ; acum, mai mult de cat ori cănd, să fim tari in drepturile noastre. Comitetele electorali roşii Posta din Galaţi a avut mare dreptate cănd a pus in indoială legitimitatea existenţei aşa zisului Comitet electoral din judeţul Govurlui pu- blicat septemăna trecută de ziarul „ Romanul. “ Faptele petrecute in urmă a convins-o pe deplin de aceasta. Ast-fel ziarul local „Galaţii,“ voind să arate că „Poşta este greşită, a publicat procesul verbal încheiat la 18 Martie in casele d-lui 0. Vărlan şi subscris de 68 alegători din colegiul I, II şi al III. Ca toate „explicaţiunele inse ce voeşte a da acest confus organ de publicitate, aşa şi aceasta n-a făcu de căt se încurce şi mai mult lucrurile şi să dovediască in mod paten că adevărul a fost cu noi. Mai ăntei „ Galaţii “ spune că întrunirea mai sus amintită a avut loc la d. C. Vărlan, vra se zică in o casă particulără şi fără nici o con vocare prealabilă. Data intrnnirei ( 18 Martie; şt „ Galaţii “ nu găseşte cu cale a vorbi absolut nimica de ea de căt la 1 Aprilie, şi incă şi atunci provocat de noi. N-am avut dar drept să zicem că adversarii noştri j sunt „oamenii întunericului şi nu le place lninina zilei ? De sigur că da. Dar aceasta treacă-meargă. Să vedem dacă cel puţin persoanele ce compun comitetul după „Galaţii" sunt aceleaşi cu cele publicate ăntăi de „ Romanul “. In „Românul■* figurau : d. d. G. Fulger, I. Deciu, I. Antoniu, G. Ca-valiotti, N. Istrati, D-r N. Tăcheanu, C. Vărlan, D-r Arhip profesor şi C. Benişachi, in total adică 9 inşi. A-celaş ziar a rectificat in urmă că D-r Arhip e d. profesor D. V. Cerchez. In „ Galaţii “ de la 1 Aprilie inse figurează ca membrii ai comitetului : d. d. N. Hagi Nicola, C. Vărlan, G. Demetrescu Cămăraşu, G. Fulger, O. Malaxa, G. Cavaliotti, C. V. Benişachi, Hagi E. Dragoş, Rom. Scriban. D-r Tăcheanu, Ilie Deciu, D. Neculau, P. Alexandrescu, D. Anastasiu şi N. Istrati ; in total 15. „Românul11 de Duminică publică şi el acest al doilea comitet; fără a da vr-o explicaţie. Aceasta e o mistificare şi nimica mai mult. Gălăţenii in imensa lor majoritate nu cunosc nici existenţa celui intei nici a celui de al doilea comitet. Ei nu pricep apoi care dintre ambele comitete e cel adeverat cel puţin, fie măcar şi expresiunea a celor 68 alegatori din numărul total de 1969 căţi se află in judeţul nostru. Ei vBd că primul din aceste aşa zise comitete e format numai de 9 inşi, iar al doilea de 15. Mai văd incă că in primul comitet figura in frunte d. G, Fulger, iar in al doilea d. N. H. Nicola. Sunt apoi persoane ca d. I. Antoniu şi d-r. Arhip (D. V. Cerchez), carii de şi figurează in primul comitet in al doilea nu se află de oc, toate aceste sunt o sumă de enigme care aşteaptă deslegarea lor. Din parte-ne, noi nu putem zice altă ceva de căt că cetăţenii gălăţeni au cunoscut odată mai mult prin această căt de corecţi sunt roşii si cum voesc să inşele opinia publică din localitate şi din ţară. cercare şi la luptă, guvernul a scos pe cumulardul Iancu Cămpineann din incurcăturile băncei naţionale, ca să '1 impuc alegetorilor. Alegetorii trebue să ştie şi să cunoască bine cine este candidatul oficial. Cei ce voesc se aibă in Cameră un vot mut şi servil, aceia vor vota pentru d-1 Cămpineanu, instrumentul Roşiilor! Bomănia liberă se sileşte a demon stra, că actuala sistemă electorală este rea şi cu ea guvernele fac re-presentaţiunea ţării, iar nu naţiunea; guvernele imprimă parlamentului direcţiunea, iar nu parlamentul determină politica guvernelor. Resboiul W. continuă a comenta energicul discurs al d-lui Lahovari, ţinut in Iaşi, din care reproduce pasajele prin cari se stigmatiză tendinţele guvernului, de a face din regimul representativ o minciună. Abuzurile unui Primar Pelângă numeroasele abusuri ale primarului din Găiseni, pe cari le-am publicat in un număr trecut al ziarului nostru, ni se mai trimit următoarele denunţări de obştia locuitorilor din acea comună, alăturăndu-ne chiar acte doveditoare asupra acelor abuzuri denunţate. Aşteptăm, cel puţin de astă dată, ca d. ministru de interne Chiţu să numiască o anchetă care să constate veracitatea crior denunţate, şi a dispoza să se dea in judecată cei vinovaţi. Iată denunţările de cari vorbim : I PămSntul a 4 locuitori a fost sustras de primărie incă de la anul 1870, şi venitul acestor 17 pogoane a intrat in veniturile comunei, pe cănd moştenitorii acestor 17 pogoane stau nenorociţi in comună, fără ca primăria să voiască a’i pune in posesie; şi dacă fostul primar Pătraşcu Ior-dache a voit. printr’o incheere, a’i pune in posesie, cei ce se profită de aceste locuri, au alergat la subprefect, şi l’a dat afară din primărie şi in judecată. II de la mai mulţi locuitori din co Găiseni, după cum se prevede in aceste acte. NB. Noul Primar Ioniţă Mai luat de la Nicolae Ciolan şi Coi! tin al Florii căte 20 franci, s pune vătăşei... D. Iordache, Constandin Mandei. Niţu, Licsandru Ion, Dumitru Ion Ivan Radu, Iotfiţă Stoica, Ion Mihai. , Manciu, Dumitrache Iordache, Mitr traseu, Tudorache Mandea, Radu 1 Manea Ion, Dinu Niţu, Costache Cîrsta Ilie, Nastase Ilie, Nae 47asile Şerban Simon, Cestache Niţu, Dum Cismaru, Nae Ion, Trandafir Voicu, Petre, I. Zaharescu. Din Districte i 0 Omorul de la mănăstirea Gliigl V. Prahovei spune că in dimineaţa de 28 curent, s’a găsit omorât in efi Hagi Dinu Caldâraru. îndată s’a trai tat la localitate primul procuror, m şi suprefectul respectiv. Moartea ’i-a prin sufocaţiune in patul său de câtr cători de rele, care ’i-au răpit o Iad chisâ ce avea in chilie şi in care n ştie ce sumă de bani avea. Lada s’a pe câmpul dintre Ploeşti şi Ghigiu, spa goală, ceea ce lasă a se inţelege ca tâ sunt in Ploeşti. Defunctul fiind ajuns intr'o vârstă intată, işi pâărsise de 6 luni familia Ploeşti şi se dusese la mănăstire in s de a se călugări. Alături cu dânsul 1 un bâtrăn, amic al sâu, care se afla ii năstire de mai ’nainte in calitate de După informaţiunile şi descoperirile fţ până acum, se crede că autorii aceste me ar fi fost fiul şi ginerele acestuia urmă, care locuesc in Ploeşti şi care i junul crimei au fost pe la mănăstire \ tualmente lipsesc de la casele lor. ■I \ijî i? Pentru cinci case ale locuitorilor, Sandu Cărligea, Dumitru Iseru, Tudor Ciuli, Ioan Mihaiu şi Sandu Radu, le au uat primăria căte un napoleon pe an in timp de 14 ani, şi aceşti bani nu sunt prevăzuţi in bugetul comunei, teatru care posedăm bilete scrise de mănă, şi pe care le vom înfăţişa la ancheta ce va veni. III REVISTA ZIARELOR Binele Public zice că Colegiul in-tăi de Ilfov in tot d’auna a fost considerat ca cel mai independinte din ţară. Acest colegiu luminat de mai mulţi ani a încredinţat mandatul de deputat sau senator d-lui G. Vernescu, care ’i a representat tot-d’a-una cu demnitate. Acum, cănd totul se pune la in- Oborul de gloabe, nu s’a pus la icitaţie in profitul comunei, ci venitul s’a strâns de Nae Gavrilescu in profitul seu ; — asemenea şi Ion Dincă, ajutorul de primar, şi loc ţiitor de primar, a dat bilet de şosea lui Ioniţă Marin, pentru-c’a făcut nişte tocuri, şi cercevele la casele sale. In anul 1878, primarul de atuncea, cu naşul său Nae Gavrilescu, actualmente amândoi la conducerea afacerilor primării, unul ca primar, şi altul ca notar, au trecut in cheltuelile primării 20 franci, ca daţi lui Sandu Cărligea, fără ca aceşti bani să fi fost daţi, după cum jură omul astăzi. IV Năstase Dobre, din această comună, s’a cununat cu femeia Siţa Chi-rana, fără să fie despărţit, după lege, de soţia sa Ioana Iseru, care şi densa, s’a cununat cu alt bărbat. Pe lăngă toate acestea vă mai alăturăm 6 acte doveditoare, de răpirea mai multor pogoane de locuri Cadavru. — In zioa de 21 Martie! s’a găsit un cadavru de om pe malul I tului aruncat de apă la localitatea ni®1*6 Bulătâu-din-Zevoi, teritoriul comunei (i hasca, judeţul Suceava, la statură cam mijloc, puţin mălit, capul, peptul şi uii lipsă ; s’a presupus a fi fost imbrâcart IJ-" mesini de pele, insă se găseau putrezi r desăvârşire, ast-tel că nu s'a putut recun*' ^ te cine era acel individ. S’a incheiat venitul proces-verbal şi s’a inaintatpan tului local, iar cadavrul s’a ingropat ia mitirul comunal. Ja Incendiu. — In noaptea spre .26 tie 1883, s’a incendiat un coşar de v: locuitorului Grigore Radu Ruptureanu ’j comuna Pâtârlagele, judeţului Buzeu, ;> zendu’i duoi junei, o mânzatâ, o vacâ.î oca mâlaiu, 200 oca porumb şi alte obt te. Pe socia numitului locuitor a aji flăcările focului la mâni şi la picioarej când voia să scoată câte ceva din eo& ce ardea. Administraţia a luat energice măsuri p tru dovedirea făptuitorilor acelui incoţ şi trâmiterea lor înaintea justiţiei. ’iti Tălliari. — Patru mocani, din cari ui numit Gheorghe, ce se afla servitor la tele d-lui Ivanciu, mâcelor din oraşul î cea, in noaptea spre 30 martie trecut, spj gând păretele casei locuitorului Gria* Constantin din comuna Câşla, plasa Tul s’au introdus in lâuntru, au bătut cum pe ginerile şi servitorul numitului locu: fâcându-le mai multe lesiuui cu cuţitui corp, după care apoi s’au făcut nevâzi suferinzii sunt grav bolnavi, aproape moarte. De către administraţie sa luat nergice măsuri pentru prinderea ac făptuitori. Moarte prin bătae. — Locuitorul R Săndulescu din comuna Stolnici, juri-Argeş, a incetat din viaţă in urma bă! Omor. — V. Bomanaţului ne spune in noaptea de 25 spre 26 martie, locuitttţ Stancu Pătru Fiţu şi fratele sâu Petri^ P. Fiţu din Tia-Mare, intorcăndu-se de o cârcimă din sat unde băuseră mai ca obicinuit, intălnesc in drum pe con teanul lor Haralambie Ilie Dincă, care fâi o ţigară. Cei d’intâiu se apropie de dân^ şi’l intreabă dacă e flăcău, sau nu. Du ce a suferit de la Ion Dinu şi alţi locuiţii ' din acea comună. Caşul s’a comunicat pil cheiului. J ii i Lk-fspuns că este flăcău, au inceput |M şi iu cearta lor, Staucu Pătru ;la in cap cu un topor ce avea la gte-său cu un ciomag ; in urma a-Ifloua zi a incetat din viaţă Ilie M L P. Fiţu mărturiseşte fapta, cel-l'alt Mdin constatarea făcută de d. procu-flnalitate, prin depoziţii de martori, 1 constata pe deplin in persoana am-rereniţi; afacerea este inaintea d-lui itructor. 3 acte oficiale li Costache Georgeseu, fost maister-s'a numit pe zioa de 1 Aprile ai ut la şcoala de arte şi meserii din ti, iu postul do şef de atelier cla- orobat mutarea iu interesul servi-pe zioa de 1 Aprilie 1883, a sub-tului Torard Iosef de la intendenţi ei 6 Focşani, la aceia a diviziei 1 şi a sub-intendentului Hadgiescu e de la intendenţa diviziei 1 Craiova i a diviziei 6 Focşani. 1 aprobat numirea in funcţiunile de auxiliari pe la regimentele de doro-oficerilor sanitari din reservă pie-inează. iegimentul 2 dorobanţi (Rămnicu-Yal-■ medicul de batalion iu reservă doc-iornescu Constantin, egimentul 5 dorobanţi (Giurgiu) pe 1 de regiment clasa II in reservă Pitişteanu Ioan. Imentul 12 dorobanţi (Berlad) pe $1 «le batalion in reservă doctorul Ii George. egimentul 15 dorobanţi (Peatra) pe 1 de regiment clasa II in reservă fcl Predescu Ştefan. ■egimentul 19 dorobanţi (Caracal) pe iul de regiment clasa I in reservă lui lliescu Polibronie. jregimentul 20 dorobanţi Turnu-Mâ-k) pe medicul de regiment clasa II in Fă doctorul Tocitu Yoicu. regimentul 26 dorobanţi (Huşi) pe pi de regiment clasa II in reservă «1 Gădei Teodor. regimentul 27 dorobanţi (Bacău) pe ui de regiment clasa II in reservă ul Mancaşi Vasile. regimentul 28 dorobanţi (Fălticeni) idicul de batalion in reservă docto-,mignon Ioan. regimentul 29 dorobanţi (Dorohoiu) ictorul Mihăilescu Yasile. regimentul 31 dorobanţi (Calafat) pe iul de regiment clasa II in reservă i Anastasescu Staur. iste numiri se vor considera pe zioa Aprilie 1883. Constantin Petrescu, actualul ajutorilor de la administraţia plăşei Con-judeţul Constanţa, interpret in can-i prefecturei acelui judeţ, in locul d-lui (ipasaul transferat. Petre Papasaul, actualul interpret din jlaria prefecturei judeţului Constanţa, r-translator la administraţia plăşei Con-1 din acelaşi judeţ, in locul d-lui C. teu transferat. Benoni Tânâsescu, actual ajutor al şe-le biurou din cancelaria prefecturei iilui Constanţa, secretar la poliţia ora» Constanţa, in locul d-lui T. Iliev trans- Teodor Iliev, actualul secretar la po-iraşului Confetanţa, judeţul Constanţa, al şefului biuroului din cancelaria n-turei acelui judeţ, in locul d-lui B. eseu transferat. Anton Zamfirescu, actualul director iestului judeţului.Constanţa, comisar pocise la oraşul Ostrovu, din acelaşi ju-< in locul d-lui C. Coţofeanu. un bou bălţat, că ’n tot satu numai eu am bou bălţat. Altul nu are. Bine ! (zice preuteasa, iar dascălul îşi drumul). Fe de altă parte popa ăncă se gătea de plug, şi pleca 'ntr’aceeaşi zi cu băet cu tot la eămp. Aşa şi ogorul popei era tot despre pădure, dar, mai aproape de sat. Se duc toţi in treaba lor, iar preuteasa găteşte o grămadă de măncări ; sarmale, riptură, plăcinte cu poalele ’n brău şi alivenci cu cliisleag,—şi cătră amează pleacă cu toate spre dascălul. Băetul (fiind cu popa), cum zări pe pre-uteasă, aruncă o manta pe-un bou. — Da ce faci ? (intreabă popa). — Ia ’i puseiu mantaua ’n spate, ca să nu ’l pişte tăunii. Preuteasa vezend boul, i se păru că ’i bălţat, şi cănd dădu ocliiu cu popa... i se puse nod in suflet! — He-he-he-e ! Preuteşică ! (zice popa ’nveselit după ce văzu măncarea şi cinstita băutură). — Ei, dacă... n’aveam ce face ! (îi res-punde preuteasa). Da cumetru dascălu pe unde ’şi are ogorul ? — Ia ’n-colo, mai spre pădure, cam după vălceaua ceea (ii respunde popa ei), E he he ! ce mai mâncare ! Să trăieşti preu-teşicâ ! — Ei ! N’aveam şi eu ce face, şi ’ţi am făcut de-măncare ! Da....oare n am face bine să poftim şi pe cumetru ? ~ — Da de ce nu ? zice popa. Ia aleargă măi băete, şi chiarnă pe dascălu ! Băietul işi ample pumnii cu sărmăluţe şi pleacă, semănăndu-le pe drum, căci nu’i era de sarmale ; şi cum ajunge la dascăl, incepe să strige : — Fugi! Să fugi căt ’i putea, cănd ’i vedea pe moş-popa, că vine cu ba’da ’n mănă că te cată să te tae, pentru-că ci-ca-ai glumit cu alde mama preuteasa! — Mâi taci! (zice dascălul, rămâind in-cremenit). — Ba zău, moş dascăle ! De-abia putui să’ţi vestesc. Pe urmă, se ’ntoarce băietul iarăşi la popa şi’i zice : — Părinte, moş dascăl te roagă să te duci fuga cu barda, c’a dat de necaz c’un bou, care ’şi-a prins un picior in grindeiul plugului. nostru ! Aleargă ANECDOTA POPULARA a popă creştea de suflet pe-un băet; şi » nd mare băetul, a prins in cmsă pe pe Preoteasă şi pe dascălul din sat, Uuu'i el unde’i doare ! Ir'o zi de primăvară, auzise pe dascal ese Preutesei. Să ’mi aduci astă-zi măncare la câmp, să pun la plug. D’apoi unde ţi ’i ogorul ? (îl intrea-Vfcreuteasa). Ogorul meu ? Spre pădure. Ai să vezi — Of, bietu cumătru părinte fuga (zice preuteasa popei). Se scoală popa cu barda şi fuge spre dascălul. Iar dascălul, cum il vede, o şi croeşte de fugă, de ’i pălălăea sumanu. Popa T strigă, fuge, ’l strigă..... şi ne- ’nţelegându’i fuga, se ’ntoarce la masă ; dar, venind, dă de sarmalele semănate de băiet pe cărăruşă şi ’ncepe să le culeagă una, căte una, măncăndu-le şi venind. Preuteasa 'şi vede popa cum se tot pleca venind, şi intreabă pe băet : — Oare ce culege popa ? — Culege petre şi bulgări! Nu mai in-treba, fugi 1 Du-te, că e foc pe d-ta şi pe moş dascăl, că v’aţi dat in dragoste. — Preuteasa se rădică, ş’o croeşte că-trâ sat. Popa cănd vine, intreabă : — Da ce fuge preuteasa ? — Se duce, să scoale satu, să- te dee la protopop, că te-ai dat in dragoste cu dăscăliţa din sat. — Yai! Să nu ’i spui unde sunt! Ş’o rupe popa de fdgă, iar băetul bătea ’n pumni, rîdea, şi mânca mereu vezendu’i pe toţi cum fugeau. E. Baican PRIMARUL COMEI BUCUREŞTI Convocare In temeiul înaltului decret îe-gal cu No. 723 din 5 Martie curent şi in urma comunieaţiu-nei ce am priimit de In d-1 ministru de Interne prin adresa No. 4406, # Noi, Primarul comunei Bucureşti, conform legei electorale, invităm pe toţi d-nii alegători, înscrişi in listele electorale definitive’ ale anului curent pentru Cameră şi Senat, ca, in zilele mai jos arătate, la 9 ore de di- mineaţă, să se adune spre ă proceda la alegerea d- lor deputaţi şi senatori din judeţul Ilfov, cari vor face parte din noile adunări legiuitoare. Aceste alegeri se vor face in modul următor : PENTRU DEPUTAŢI 1.— Alegatorii colegiului 4 se vor intruni in zilele de 10 şi 11 Aprilie viitor, spre a alege pe delegaţii acestui colegiu, potrivit art, 60 din legea electorală, in numerul fixat de această lege in raport cu numerul alegătorilor, in următoarele grupe aşezate pe colori şi anume: a). Coloarea Roşie (conţinem! 1 grup) Alegatorii acestei colori se vor intruni in localul oficiului civil din roşu spre a alege 4 delegaţi. b) Coloarea Galbenă (5 grupe). Alegătorii grupei I, compusă din suburbiele : Cişmeaua, Popa-Cosma, Sf. Yasile, SI'. Visarion, Popa-Dărvaş şi Amza, vor alege 9 delegaţi, in localul şcoalei de băeţi No. 2 din piaţa Amza. Grupa 2, compusă din suburbiele : Biserica Eni, Batiştea, Precupeţi-noi, Icoana, Pitar-moşu şi Boteanu, va alege 6 delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 2 după strada Clemenţa. Grupa 3, compusă din suburbiele : Popa-rusu, Popa-Chiţu, Armenii, Cai-mata şi Oţetarii alege 5 delegaţi in localul oficiului civil din coloarea Galbenă. Grupa 4, compusă din suburbiele : Silivestru şi Sf. Ioan-Moşi, alege 5 delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 3 de la biserica Silivestru. Grupa 5 compusă din suburbiele Dichiu şi Precupeţii-vechi, alege 6 delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 4 din strada Romană (casele G. Stănulescu). c). Coloarea Verde (5 grupe). Grupa 1, compusă din suburbiele: Brezoianu, Schitu-Măgureanu, Popa-Tatu şi Manea-brutaru. va alege 4 delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 4 de pe strada Popa Tatu. Grupa 2, compusă din Suburbiele: S-ţii Voivozi, sf. Nicolae din Duşumea şi sf. Ştefan (cuibu cu barză,) alege 10 delegaţi in localul şcoalei de fete No. 3 din strada Griviţa No. 68. Grupa 3, compusă din suburbiele: Cărămidari, sf. Elefterie. sf. Constantin, Gorganii, Mi hai-Vodă, Isvorul şi Arhimandritul, alege 7 delegaţi in localul Oficiului civil de pe stada Mi-hai-Vodă. Grupa 4, compusă din suburbiele : Biserica albă şi Spirca-veche, alege 5 delegaţi in localul şcoalei de băeţi din casa Poenărescu strada Justiţiei. Grupa 5, compusă din suburbiele: Spirea-noă şi Ghencea, alege 10 delegaţi in localul şcoalei sucursale de fete, calea Rahovii No. 190. d) Coloârea Albasră (4 grupe). Grupa 1, compusă din suburbiele : Radu-Vodă, sf. Spiridon, s-ta Ecate-rina, Slobozia, Flămănda, şi Vlădica, alege 5 delegaţi in localul oficiului civil din Albastru de pe strada Ra-du-Vodă. Grupa 2, compusă din suburbiele: Bărbătescu-nou, Bărbătescu-vechiu, Broştenii şi Manu-cavafu, alege 6 delegaţi in localul şcoalei de băeţi depe calea Şerban-Vodă No. 156. Grupa 3. compusă din suburbiele : Apostol şi Cărămidarii, va alege 5 delegaţi inlocalul şcoalei de fete din casa Hagi Ivan de lăngă podul Radu-Vodă. Grupa 4, compusă din suburbiele : Foişorul, Isvorul, Staicu, Serbii şi Dobroteasa, alege 10 delegaţi, in localul şcoalei de băeţi de lăngă biserica Dobroteasa. e) . Coloarea de Negru (6 grupe). Grupa 1, compusă din suburbiele1 Măntulcasa, Vergu, Negustorii, Olărit: Oborul-vechiu şi Pantelimonul, alege 5 delegaţi in localul şcoalei de fete din casa Palada, strada Vântului No. 7. Grapa 2 compusă din suburbiele: Popa-Soare, Agiu. sf. Ştefan, alege 4 delegaţi in localul oficiului civil din Negru. Grupa 3 compusă din suburbiele: Ceauş-Radu, Lucaci Olteni, Udricanişi s-ta Vineri, alege 4 delegaţi in localul şcoalei de fete din casa Zotovici, strada Lucaci No. 30. Grupa 4, compusă din suburbiele : Delea-veche şi Delea-nouă,alege 8 delegaţi in localul şcoalei primare Ca-list, str. Traian No. 68. Grupa 5, compusă din suburbia Iancu, alege 11 delegaţi in localul şcoalei de fete ciin casa Hristodor (lipierul) strada Oborul No. 3. Grupa (j compusă din suburbiele : Oboru-nou şi Popa-Nan, alege 8 delegaţi in localul şcoalei de fete din calea Moşilor No. 203. Aceşti 137 delegaţi ai capitalei, intrunindu-se cu delegaţii aleşi de urbea Olteniţa, şi de comunele rurale din judeţul Ilfov in zilele de 26 şi 27 Aprili î viitor, in localul oficiului civil din roşu, vor alege pe deputatul cerut de art. din coustituţiune. II. —Alegătorii colegiului I de cameră se vor intruni in localul ospe-lului comunal de pe strada Colţei, in zilele de 20 şi 21 Aprilie viitor, ca să aleagă un deputat. III. —Alegătorii colegiului II de ca meră se vor aduna in localul Ospelului comunal, in zilele de 22 şi 23 Aprilie spre a alege un deputat. IV. —Alegătorii colegiului IU din capitală şi din comuna urbană Olteniţa, vor alege in zilele de 24 şi 25 Aprilie, pe cei 6 deputaţi ai oraşului Bucureşti, in următoarele secţiuni aşezate pe colori şi anume : Secţia 1, (coloarea Roşie). Alegătorii acestei secţiuni vor vota in localul ospelului comunal unde este şi biu-roul central al alegerii. Secţia 2, (Coloarea Galbenă). Alegătorii acestei secţiuni vor vota in localul şcoalei mixte primare de pe strada Clemenţii. Secţia 3 (coloare Verde). Alegătorii acestei secţiuni vor vota in localul şcoalei mixte primare de pe strada Stirbei-Vodă (Cuibu cn barză). Secţia 4 (col. Albastră). Alegătorii acestei secţii vor vota in localul şcoalei de băeţi de pe strada Radu-Vodă (fostul spital Maternitatea). Secţia 5, (col. Neagră). Alegătorii acestei secţii vor vota in localul oficiului civil din Negru (casa Ghenescu). PENTRU SENATORI 1. Alegătorii colegiului I de senat se vor aduna la ospelul comunal in zilele de 28 şi 29 Aprilie spre a alege un Senator. 2 Idem coleg. II va alege tot in localul ospelului comunal, in zilele de 30 Aprilie şi 1 Maiu, uii senator 3. Colegiul Universităţei din Bucureşti va alege in ziua de 2 Maiu, pe senatorul respectiv in localul Academici. Toate aceste alegeri se vor face dupe prescripţiile legei electorale şi celei interpretative acestei legi. Primar, D Cariagdi. Secretar general, Bolintineanu. No. 3841 1883, Martie 17. nu la oficiu] stărei civile din coloarea roşie, 3) delegaţi colegiului 4 vor vota tot la Ospelul comunal di strada Colţi, p. Primar Gr. P. Serrurie, Secretar General Bolinlineami. No. 4892 1883 Aprilie 6. Primarul Comunei Bucureşti înştiinţare Referindu-me la convocarea Primăriei cu No 3841, pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor viitoarelor adunări legiuitoare, aducem la cunoştinţa alegătorilor că s’au făcut următoarele schimbări de localuri pentru votare şi a-nume ; 1) Alegătorii colegiului III de Cameră din coloarea neagră vor vota in noul local al şcoalei mixte comunale de la biserica Lucaci, iar nu la oficiul stări civile al colorei de Negru. 2) Alegătorii colegiului 4 ai coloa-rei de roşiu vor vota in localul Ospelului comunal din srtada Colţea iar MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef- de Clinica in Paris Consultaţiuni dc la orele 3-5 p. m. Pentru săraci gratis. Bucureşti calea Rahovei No. 53, De la (sf. Gheorghe), in strada Smărdan No. 6. Boalele de găt, gară, nas si urechi tratează printr’o artă specială. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Viena in clinicei lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Deeebal N. 20 (indosul Bârâţiei). de închiriat ăi tjsrz- Strada Luterană No. 15 proprietatea D-lui Yasile Uiottu, care conţine 22 camere, 2 pivniţe, grajd de 10 cai, şoproane de şea-se trăsuri ; doritorii se vor adresa in toate zilele de la orele 10 — 3 la locuinţa D-lui Proprietar. De inchiriat si de vânzare c» de la sf. George viitor casele din strada Minervei No. 9, compuse din 11 odăi, bucătărie, odăi de servitori pivniţă etc. singure in curte. A se adresa la Proprietar ce lo-cueşte intr’Snsele. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB ŢOALA TACIU > No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 7 aprilie 1883. ijump. Vind 5olo Renta Amortisibilă. . . , 92'|, 93- 5°||, Renta Română Perpetuă , 90'|, 9 H/, 6°[0 Obligaţiuni de stat. . . . 101 l/a 102 *[4 6o[0 Oblig. Căilor f. Rom. regale 10211a 1031/2 5o/o > Monicipale .... 8 6‘h 868,, 10 fr. » C aS>eî Pensiunilor 300 1. 230--- 235- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 92ils 92*|s 7oio Scrisuri Rurale.. . . 104--- 104'[- 5ojo Scrisuri fondare urbane . . 89 tf2 90 6ojo i 5 > 99'/, 100- ?0[0 > > > 103',4 1033[4 Impr. cn prime Buc. (20 1 b.) 33--- 34- Acţii Băncei Naţionale Române2501 1310 1320 > , Soc. cred. m„b, rom. 500 1. 230--- 232- > > > Rom. de Construcţii 5001. 530- 535- , , > de Asig. Dacia-Rom 300 1. 420--- 425--- > > > > > Naţionale 200 1. 230- 235- ................................................................---........ Diverse Aur contra argint. . ... 2- 2 'îs > > Bilete de Banque . 2- 2 i|„ Fiorini valoare Anstriacă. . . . 21H/2 2.13- Mărci germane....... 1 23 1.25--- Bancnote francese...... 99i|, lOO’/a DE ÎNCHIRIAT In total sau in parte, casa dc pe calea Victoriei 145 şi coltul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Vcissa, compusă de peste 20 camere; seră dc flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, avencl introdus gaz şi apă pretutindeni. Se inchiriază de la Sf. Gheorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. Ioan Ciujiea proprietarul lor, strada lsvoru No. 14. INSTITUTUL MEDICAL de Ilydrolhcrapie, macaj sistematic, ortho-pedie, electrisare, inhalaţii etc. Strada Vestei 6. Pe lăngă cele-lalte servicii ale acestui institut s’a mai adaus şi băile calde cu renumita sare de Dălzăteşti. Se aduce aceasta la c-unoş(iuţa onor. public. Direcţia. Ha \/on7aro Casele din strada Mău-VtJIlZdre tuleai 9. Amatorii se vor adresa iu case la proprietar TIMPUL /SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME.? ^150 Garanţâ sigură dată înscris. SINGER C poartă marco Ie sus a Ftbriotl. C. JVEIDLJNC>ER,A$enl general MAŞINELE DE CUSUT ORIGINALE .**■ A LUI SINGER PILC C ES DE BLANCAR â l'Iodure ferreux Inaltărable -iSacs odeor ni sSieor de fct ou : - PflMiMilIl higienică, infailibilă per-Iservativă. Singură vinde-Icătoare fără ai adăoga __________ inimic. Se găsesce in irite farmaciile din Univers şi la Paris la JULE FERRE farmacist, No. 201, str. Richelieu, succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER farmacişti. EAU ET POUVRES DENTIFRICES l>r. P I E R K E de la facultatea de medicină din Paris. EE PARIS — 8, PLACE L'OPF.RA PARIS. Se găseşte la toţi farmacişti, şi coaferi Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERRE şi recompensa cea mai mare obţinută de dentifrices. ASTHM E Caurrhnlfi. nldufnlB. eufocatianet ai l«Su bâ- NEVRALGIE _J Iel« organ«]orâ respir*- / ____________ ________ torie sânta vindecate prin Tuburile Lmiieir, Ifr., [ d-rolul Crsnler Preţul S fr., cutia, in Francia. Vindeoaie la mom«n tu chiaru cu hapurils antinevralgice, aia te Frânai*. — LavaiseQr farmacistfi-chimiatfi da claia l-ai, ta rae de la Hoanala, PARIS, D*po*n 1b DueareacI: 1* ; Hitbrlm.ii »m(nur i Im BOYVEAU LATFECTEUR SANTAL GRIMAULT & C Captult conţin Eiianţa d* Siatal citrin din Bombay in trfti puritiUa st*. N»m«ro*e e«p«rien|e fieul* in Spitalele din Pâri*, ao demonstrat ci Eaaenta de banul eflrin «vet ui aethriUt* mai mara dacii Copaial, Cubabul şi Esscnts de leribeathmi . Eli* opreae in doui aao trei $1* aeargerea cea mai duraroei $» cea mei InverliHl fimi a __i__•_ Ti > r --------------—__________w____ jeorger mei InvechHi, firi e eommonie* miros «rinelor, eile du produc neci righ’iiluri, neei eoliei , eeei dierrhee p «unt tseemeoet Mne efficice in «ffeclmoile cetarrtule ele veeieei ,i hemeturll. Depoeit ie Perie, g, streAe Tlvleuue el in prineipelele pharmecil din ttrăiniUU Vin de Quinpina (eruginos de Grimault & Cie ■«dicament tonic, febrifuţ, reparatoriu şi reconstituant Vinul de quinquina feruginos el lui Grimault A C>«, preparat cu vin vechiu 51 generos de Malaga este întrebuinţat de preferinţă la pers6-nelein vârstă. **1 conţine phosphatul da fer, care este cel mai stimat dintre t de cele la 1 te medicamente feruginose, precum şi quinquina galbena regnla, care este cea mai activă dintre cele la'lte specii de qumquina, căci ea conţine uă mai mare cantitate de sulfat de chinina şi principiuri tonice. Acest \ in. e.şte toude-a-una prescris cu succes in t6te bolele datorate anemiei lipsei ae sânge etc. El este tonic, reparatoriu şi reconstituant; combate otniiia stomacului şi a intestinelor, provenită sau din causa relei ahntentaţiuni s.i i din tr-ua şedere prelungită in feri căldurdse şi umede, precum şi din causa frigurilor intermitente, a diareei rebele şi prelungite, a convalescentei, consecutive hulelor îndelungate, etc. In I6te caşurile, in line, unde trebui; să excitam pulta de nmncare, să prevenim accesele de friguri, să corn lui ten au-aoi ite nocturne, să redăm corpului bolnavprmcipiunle alterate sau perdute, r *ţ*stine,n forţele bătrânilor şi copiilor slăbiţi, a femeilor delicate, ele. " V •.». -e a; 3 K D ■< f- i .QjD < j S o _ s o n Două-deci de anni de isbânda mărtu-resc de efficacitatea acestui puternic derivatif, recommandat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea rapede a bilelor de pept, guturaiurilor, durerilor de Găt, grippei, durerilor, rhumatismelor, lumbago (durerilor de sele),etc.— PARIS, 31, Rtie de Seine. — Cutia, 1 fr. 50, în tote pharmaciele. A exige numele lui IVLIN81. Iloale <1e itei*vi Ce simt nervi l Nervii sunt mijlocitorii ori-l cîirui sentiment; toate impresii lei exterioare se simt mai in tei u prinl ele. Pe cftt de diferite sunt cau-l sele, pe atîlt şi fenomenele ma-l Iadiilor dc nervi. Mai ăntciu ol contracţie a nervilor, slftbire ge-l nerală, impotenţi ţ,i poluţii noc-l turne, slilbirea memoriei, paliditate, ochi infundaţil ţii cu margini albastre, melnnholie, insomnie, mi-" grenK, dureri de mijloc d in şira spinitrt i, con-vulsiuni istorice, cooslipaţie, fricîl filrît causîi, evi-| tarea societăţilor ve ele, anemie, slăbiciune, dureri reumatice şi podagră, tremurare la mUni ?i plcioa I re, etc. Toate maladiele sus menţionate nu se vindec&l aşa sigur şi pe deplin cu nici un remediu cunos-f cut până. acum, ca prin PRAFUL PERUIN AL D-rului WRUN (preparat din ierburi peruviane) Se garantează că e inofensiv. Preţul unei cutii dimpreună cu instruc-| ţiunoa esactă 4 franci. Se afiă in Bu- icureşti la : I. A. Ciura, farmacia naţio-| naiă, strada Lipscani. In Iaşi: R. Pete-lenti, farmacia la Stefau cel Mare şi lai Fraţii Konya. In Brăila: G. KaufmesJ farmacia naţională. AGENT GENERAL Alex. Gisc-hnerl "|farmacist, Viena II, Kaiser Iosefstrase, 14.1 Acest© HAPURILE convine contra: Afecţiunile acrofuloae, Guna, RachitiHznu, Anacmie, Conatituţiunilc Iţruphatice, etc., etc N- B. — Trebue observat Semnătura nâstră alatura[a aci pusă in josul eti- chetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI. V 206 __________________ y Persanele CA R I cu N OSO PILULELE DOCTORULUI DEHAUT _ . „ DIN PARI8 , rnu eeitaase purga, atunci candele simtacâstăl I trebuinţă. Nu se tem neci de deagust neci del lobosâlă, pentru că, contrariu celor alte purga-l Itive, acesta nu operăză bine decătcănd este in-1 Isoţit de uă bună mâncare şi de beuluri întări- f ^tdre, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie carej l alege, pentru a se purga, eea sul şi măncarea/ Acari ii convin mai bine,dupeoccupatiuniie f Lsele. Obosălapurgatiuneî fiind a’nnuiatăi 1 bunei alimentatiuni, Ies-A tpnn efTectul bunei a .ne se hotăraşce cineva a repeta . t purgativul ori decăte orieate A A trebuinţă. 5P.şi 2F 50 APĂ TONICĂ D1CQUEMARE CBIMIiT . ROUEN (FaxNcuJ | Orib.ite cretcerea pirului, tmpedtcâ decoloraţi uo«» ti i redă ■ riali. Pomniada Epidermală ANTIPCUICULARi ciderta pirului. — Dit nmA" U' ~ Al.tin.piri mâne* » S‘ r*»»»c î» ist, Cattlr «I. bu.. Parfumert*. iu VienaI Roth en-tlînnn->trase No cumpCră timbre de scrisori in-rebuinţate din Bulgaria, Bosnia, România, Muntenegru, Turcia, Serbia etc. şi plăteşte cu deosebire bine pe cele vechi eşite din curs. Cassa ţine corespondinţă in limbile germană, franceză, engleză şi italiană. Tipografia JS. Miuieacu, sala „LA CAVALERUL DE MODE oo < CC 02 CD oo C_3 2. # ft> vt/> am primit din j ] jrops de Britnă-vară şi vară noastră fabricaţiune din Europa un imens asortiment de Haine penlr Băroaţj şi Băeţi. din stofele cele mai moderne confecţionam duc noile Journale. *■ ^cu deos bire rocomandnm Celc inai moderne Pardesiuri dc Cociinin şi Haras gros-ver Costume eu şi fără talie de Diagonal, Şevcot, Camgarn şi i-cflot >'ro vert. »r Rcflingot şi Gilt't după noul Journal, Pantaloni nouveaute, etiv etd Bii-lun recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. i PETRACHE IOAN Mare magasin de coloniale, comestibile si delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dr. palatul gal. A sosit pi'ntru şoşonul de iarnă tot telul de ooiisorve, din rele mai rarelenkr bnuixoiuri si,;,,,,,, Ş1 indigene, preemn : Koqnefort, Brie, Camembert Port du Salut, Mon t (I or, Gen ai» imperial Limhnrg, l.iptauer Chestor Creme de Holaudi' St11 ton < renia Itrgulă etc. I n bogat asortiment de chi nuri afuniale, piepţi de găsc*. Diferi le mu rinate. de Barbutii, Hiel Aal-FSsrh. Aa'-Fisch cn gelatină. Sosesc mereu stridii proaspete de Outaiidaşi Constautinoiiol Icre pronii piUe moi si tescuite «.e morun; Icre de cheful, păstrăvi afumaţi si tot felul de pesci. 1 l inuri şi liqueruri diu cele mni alese. Ceaiuri chinesesci, rusesci de caravană şi de Popor: nesmeti diu cele mai renumite fabrici străine In curând sosesce peste proaspăt de Consinntiuopoi. Tot la acest magasin se află de vânzare cu ocaua viu roşu si alb de cualitate superioară. y v Onor. satisfăcut, nu Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce concurenţii. i’uhiic. care va bine-voi să visiteze acest magasin,'va r#mine pe deplini nnălatea şi cualitatea măifci dar şi de un serviciu prompt şi onest. numai dc * IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINA TENCUIALA PENTRU CASE Jlarn deposit la D-nii F. Uruzzesi & C-ie Calea Victoriei 55 eatrului £oss< T,