noi 7 APRILIE 1883 abonamentele Ettoitl tara, pe an. . . • « M ^ p, 6 lnnî. . . 22 lei pe 3 lnnî. . . 12 lei ^etreinitate pe an ... 60 lei uentele se priimeac la Administraţie. fnitală 10 bani nnmăru tistricte 15 bani nnmăru Administraţia, Calea TictoiMei Nr. 32. TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL VIII—No. 78 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III, 1 20 Reclame pag. III .... 1 30 . , II .... 2 50 InHnţurile ji inserţiile se primesc BncureştI, la Administraţia ziarnloi it Viena, la binronrile de annnţnri Heinrit Schalelt, Wollzeile 12;—A. Oppelilt, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Hanascrlsele neimprimate se ard. uii abonaţi din judeţe sunt Biţi să bine-voiască a trimite jinistraţiunei costul abonatului d-lor conform invitaliilor primite legiele electorale pentru alegerea [taţilor şi senatorilor viitoarelor Litri legiuitoare, sunt covocatc [i'dinea şi Ia termenile de. mai Pentru de/putaţi lelegiul III, in zioa de 24 Aprilie |r. oleginl IV, olegiul I, in zioa de 20 Aprilie Aprilie loleginl II, in zioa de 22 O ' in zioa de 26 Aprilie f,r- n zilele de 10 şi 11 Aprilie se alege delegaţii colegiului IV. lorm art. 60 din legea electorală Pentru senatori L |olegiul I, la 28 Aprilie. [Colegiul II, la 30 Aprilie, lolegiurile universităţilor din Bueu ti şi Iaşi, la 2 Maiu. Adunările legiuitoare sunt convo »e pentru ziua de 10 Maiu viitor t Bucureşti, 6 Aprilie 1883 In marea întrunire a oposiţiunii u-,<*, care s’a ţinut la Iaşi, d. CD Ver-scu a atras atenţiunea colegiului I al II asupra unui pericol social pe re tagma patriotică ar voi să 1 oce din senin : le-ar conveni adecă mnealor o nouă cestiune rurală, o iuă improprietărire. Pentru a esplica starea innapoiată care se află ţeranul, d. 0. 2 Ro-:t ti nu recurge la cauzele patente şi iri scot ochii ori-şi-cui ; nu acuză jidgetul cheltuelilor urcat cu 40% E câţiva ani, pentru a hrăni pe toţi rvolnicii intelectuali şi fizici ai Par' ţiului seu ; d-sa nu inţelege că, da-pensii reversibile se mănăncă, daca Srtii Stroussberg se cumpără cu pioţ A'loit, daca Oostineşti se nţolesc şi laradale huzuresc de bine, daca Ger-sivoda-Chiustenge se^plătcşte cu preţ ntreit, pentruca. rudele sale să aibă unde se ’mbogăţi, toate ^lucrurile estea trebuesc plătite la urma urmelor e'un echivalent de munca fiică a cuiva, in ultima linie a tăranu-fii. D-sa nu binevoieşte a înţelege ca ea ce bat la tălpi hoţii d-lui Dimi vie Brătianu, cari merită puşcăria şi flieşcftarii ce merita carantina, amili a căror lăcomie d. Ioan Bratianu declarat a n'o mai putea sătura, ebue să corespunză undeva in a-nţastă ţară cu sudoarea reala, euin-•ordarea reală de braţe a unui crcşiin, itatde Dumnezeu ; că clasa de hoitul i nproduetive, din care tace parte şi sa ca negustor de vorbe şi porna-. igiu al budgetului, treime hrănita / le cineva şi eă acel cineva işi iu* jumătăţeşte pâinea copiilor pentru a o impărţi cu feucanţi cum e d-sa şi cu alte litfe. Nu 'nţelege că ţeranul nostru o tot cel de acum treizeci de ani, dar că sarcinelo lui a devenit de douăzeci dc ori mai mari , numai pentru a ţinea cu imbielşugare toată demagogia lacomă, necinstită şi leneşă care ’l in-cunjură. Nu 'nţelogo că, pentru a incălţa vitele, trebue să muncească oamenii şi să renunţai sub formele cele mai diferite de dări directe şi indirecte, la cea mai mare parte din produsul muncii lor, precum au arătat-o aceasta d. A. V. Millo, con-deiu cu condciu, prin budgetul ee-a făcut in studiul seu economiei ori cărui sătean. Toată sarcina socială a parveniţilor roşii, a miilor lor de cumularzi improductivi e purtata de cineva şi această sarcină enormă nu poate remăne fără influenţă asupra traiului zilnic al omului din popor, ci se traduce intre cei patru pereţi ai lui sub formă de lipsă şi de datorii. Creer plin de utopii şi lipsit de ori-ce cunoştinţe exacte, politicianul oriental nu poate să’nţoleagă că e absolut cu neputinţă, ca nevoia ţe-ranului să se nască din raportul intre proprietatea rurală care recurge la munca lui şi intre munca rurala care recurge asemenea in mod inevitabil la proprietate; ca raportul firesc dintre acestea două trebue să fie, prin chiar natura lucrurilor, echitabil şi că starea rea a ţeranu-lui nu poate fi atribuită de căt chel-tuelelor improduetive ale tagmei roşii, ale statului, precum şi clasei numeroase de ignoranţi şi de leneşi cari consti-tue elementele partidului guvernant. In loc de-a căuta cauza mizeriei acolo unde ea este in adevăr, văzută de medici şi statistici : in drumuri de fier ce nu-şi produc cheltuelele. in armata prea numeroasă, in lenea proletariatului intelectual cu patru clase primare, in organizaţia factice c’un aparat costistior şi netrebnic, in administraţia Simuleştilor, in roiurile cosmopolite cari-au năpădit ca locus-tele, tratând ţara cu pe-o Americă şi poporul ca pe pieile-roşii ; in locde-a căuta cauza mizeriei in relele ce le-a adus pe capul ţării venetici lipsiţi de ori-ce sentiment ele religie şi de patriotism precum e d-sa, in loc dc-a le vedea toate cum sunt, i convine a o căuta unde nu e : in raporturi de proprietate şi de posesiune rurală. I_ar mai trebui o improprietărire acestui om care n'areo palma do pamănt sul) soarele ţării şi care trăieşte din pomcnelc budgetului. Proprietarii sunt, se’ntelege, de vină, pontrucă nu m sultă poporul lor romanesc, pămănt de pomană de vrednic şi destul de onorabil pentru a plăti c’o parte mică a l>rodu- mai trăiască din munca şi virtutea lui le bărbat, ci toată lumea să ceară panern el circenses. să devie parazită ea cămătarii şi negustorii de vorbe cc’l înconjură. 'Anul trecut ţăranii inundaseră Bucureştii spre a cere pămănt. Camera a ales o comisiunc însărcinată «a cerceta plângerile lor. compusă din d-nii G. Verneseu. Aurelian. Cantilli, P. Carp şi Lccca. Ancheta făcută do acea comisiunc a constatat că ţăranii fuseseră instigaţi de... primari, notari, subprefecţi, agenţi fiscali, de toţi aceşti paraziţi cari-i sug măduva din oase, să vie la Bucureşti, să ceară —nu pămănt de la stat—ci pe proprietăţile private. Di sa spus că... tata Ruset făgădueşte asemenea lucru — din avutul altora, se'nţe-lege, căci dintru ale sale nu le-ar da decât pe „Doamna-aşteaptă“ şi cinstita eşire a părului prin căciulă. Tata Ruset ? Om care n'a ştiut a da la ai săi o creştere utilă şi cum se cuvine şi caro pretinde a da creştere unui popor intreg ! Cumcă aceasta este ţinta d-lui C. A. Rosetti şi cumcă nu i-ar displăcea o continuă regulare a proprietăţii din 15 in 15 ani şi o continuă confuziunc intre al meu ş’al tău. ne-o dovedeşte foaea redijată de discipolii, de copii sufletului său : Dada viitoare. Dc acord cu bătrânul demagog cosmopolit, pe care ne-a succes de a 1 desbrăca de coaja sa naţionale, in care se gora de mai român decât un Basarab băştinaş, această tinerime nega patria, nega naţionalitatea, familia, averea, religia; chiamâ pe vagabonzii din toată lumea să ’mpăr-ţească aci ceea ce nu e al lor, pământul smuls pas cu pas de străbuni prin desrâdecinare de păduri seculare şi apărat cu sângele lor cel mai bun şi mai nobil. Capitalul enorm de energie naţională, cheltuit pentru preface infiorătoarcle pustietăţi ale Avarilor in pământ românesc, e după dumnealor hun de aruncat in apă ; noi am fost squatt^rii şi pionierii nobilele Caradale sunt numai bune să moştenească. Iată ideea măreaţa pe care-o reprezintă tata Ruset împreună cu acea tinerime, care ţine pe ţară atâtea zeci de mii de chile dc grău pe an şi care pretinde a Reprezenta viitorul ţării, când caut;, a semăna cu panglicarul ţarigradean din strada Doamnei. Curierul flin Australia a adus ştirea că sir Artliur lvenuedy, guvernatorul Anesian-dei, a ocupat Noua-lminee in numele re-gini Angliei. Constantinopol, 17 Aprilie. — Conferinţa tinută eri pentru cest.ia Libanului a fost Iară rezultat de oare-ce reprosentanţi Ituisiei şi Engliterei nu au incă instrucţiunile necesarii de la guvernole lor. Şedinţa viitoare s’a liotărit pe Sâmbăta. oferi ndn-i ci’l cred destul suini capitalul dc păment ce I ia pe seama lui. I) C. A. Rosetti ar voi ca întreg poporul să ajungă in starea de-a produce acea silă morală 0» d-sa o produce ca pomanagiu; ca uimemsâ nu ŞTIRI TKDIiCRAbTGfi I’eiersbiirg, Hi Aprilie. — Circula sgo-xnotu! că încoronarea Imului ta li ainâu.v tă pentru 10 Iunie st. nou. Londra, 10 Aprilie. — „Camera comunelor.” I). tio urc te întreba unde au ajun negot-ierile inti’O somnatni'i tractatului de ia Iierl in pentru rezolvarea cestiunilor tiibu tului Bulgariei şi a cotoi-părţi din datoria turcească ce cade asupra Muntenegruhii Serbiei, Greciei, şi Bulgarei. Lordul Kitz Maurice respunde ca acoste cestiuni suut-tratate acum (le ambasadori la Constanţi nopol. dar că nu e inca nici o inpdegoM intre ei. Aceste cestiuni continuă a ocupa serioasa atenţie a guvernul englez. Publicăm dupe „Binele public“ următoarele destăinuiri importante ce comunică ţării organul oposiţiunii, a-trăgănd toată atenţiunea alegătorilor asupra pericolului ce ameninţă Religi-unea noastră : De cănd cu venirea acestui mi-nisteriu vitreg la cărma ţârei, de când primul ministru e rămas isolat, tărasit de toate elementele liberale, dar corecte; de cănd cabinetul ac-ual a rămas un cabinet pur radical, fie-care zi, ce ne dă Dumnezeu, tre-oue să ue arate o nouă pierdere, o nouă umilinţă pentru ţară, o nouă decădere a vechilor noastre da-ine, a moravurilor noastre străbune. Până aci, religiunea domnitoare in Stat, religiunea părinţilor noştri, religiunea creştinu—răsăriteană,—- ortodoxă—română fusese neatinsă, respectată, intărită. chiar. Ori ce guver-nămînt naţional dc pe timpuri, ori ce administraţiune, fie chiar din cele mai destrăbălate, ori ce epocă, fie chiar tristă pentru România, a secolelor trecute, epoca fanariotă chiar, salvgarda sfânta credinţă a Românilor şi instituţiunilc Bisericei Statului. Cănd chiar Baiazeţi şi Solimani făceau să se cutremure pământul in tot secolul XVI, Bogdan-Ştefan şi Petru Rareş, inime romane, isbuteau să stipuleze hotărât in capitulaţiunile noastre neatingerea vechilor noastre datine creştine şi respectarea bisericei romane. A treubit menţinerea la putere a primului nostru ministru de astă-zi ca, după ee pe rând mai totul s'a perdut, să se înceapă acum şi sdruncinarea credinţei Românilor. Parte din teritoriul roman â fost p3rdut. partea română a Dunării este aproape dată streinilor, elementul i-sraclit 1) inamicul naţionalităţii române introdus in marea cetăţenie a Statului, individualitatea, independinţa, suveranitatea ţârei române, graţie politicei viclene a cabinetului radical, nesocotită intr'atăt do diplomaţia streină, in căt nici chiar representan-tele Statului român nu a fost primit a şedea, şi el la masă alături cu rc-presentanţii celor-altc ţări indepen-dinto şi suverane... Si toate aceste s au petrecut sub părinteasca şi naţionala (?) administraţiune a primului ministru de astăzi. Până cănd dar pacicnţa Romanilor are să fie pusă la incercare ? Până cănd. cetăţeni alegători, avem să lâ- 1) Nu vorbim de individualităţi iaolate foarte respectabile ; israel iţii insă in genere sapă şi caută să dârămo naţionalitatea română. săm oare destinatele şi viitorul ţârei in asemenea măini culpabile ? Pană cănd, dar pană cănd, vom suferi ci; nedibăcia, neştiinţa şi incuria, nu zicem reaua credinţă, a guvernanţilor de astăzi, să vatemo intr'atăt interesele Statului compromiţând desăvârşit viitorul Românilor ?... Astă-zi chiar religiunea este atinsă. Papa de Ja Roma numi in România un mitropolit primat catolic, arhiepiscopi catolici sunt, sau au să fie mulţi la Galaţi şi Craiova; România are să fie împărţită in episcopate catolice; juridicţiuni streine au să funcţioneze in ţară, şi jesuitismul, combătut in Franţa republicană, in Spania catolică, in Italia liberală, in Anglia, Prusia şi Rusia, jesuitismul la noi are trufaş să domnească peste puţin pe ruinele rcligiunii răsărite-nc-române.—Iată pericolul... Relevăm aceste fapte, le aducem la cunoştinţa publică şi le dăm cercetări inimelor române şi atenţiunii alegătorilor. Ştiţi oare ce-va despre toate aceste, o ! voi, administratori ai ţârei ? Auzit-aţi toate aceste? Simţit-aţi oare pericolul ce ne ameninţă? Pericolul distrugerii religiunii noastre bate la uşă ; proselitismul catolic a inundat pământul romăn. Catedrale catolice se ridică trufaşe iu capitala ţârei, in-stituţiuni pedagogice sunt susţinute in scopul proselitismului, exemple de părăsire a religiuni părinţilor şi a îmbrăţişării religiunei catolice s au văzut deja. Nu numim nume, toţi cunoaştem că daca fratele unei tinere nu ar fi insistat şi făcut sgomot, sora acestuia, deja botezată catolică din română adevărată, era peste puţin să părăsească ţara ca să se stabilească in Bavaria, intr'o mănăstire catolică de doamne jesuite. Iată ce se petrece sub vederile tutulor; dar miniştri se ocupă de politică, de alegere, de modificarea Constituţii!-nii... Ce faceţi i. p. sfinte părinte Mi-tropolit-primat al României ? Oare nici aci nu ridicaţi vocea voastră arhierească? E vorba de proselitismul catolic, e vorba de papismul înrăutăţit ce se întinde ca pecinginea, o vorba de jesuitismul inamic al i-nimelor corecte, ce voeşto să se in-tinză şi pe pământul romăn. Dormitaţi cu toţi, şi răul se întinde pe nesimţite. Cu o mansuedutine demnă de membrii colegiului so-cieţtfţii lui -Icsus, Papa de la Roma işi îmbrăca preoţii din Bulgaria in haina preoţească, obicinuită acolo la ortodoxi-răsăriteni, ca să amăgească cu modul acesta, să atragă inimele slabe din Bulgaria spre ritul apusan. şi s’ăi facă să crează că ambele lături sunt tot una ; iar la noi Mitropolitul primat ne imbarcă preoţii mistrii in haina preoţilor catolici. Ce incurie şi câtă neprevedere !.. Re cănd papismul este combătut in Italia şi chiar in mijlocul Romei, pe cănd Anglia nu recunoaşte pentru Irlanda pe episcopii catolici de i\ TIMPUL mi. după ce au fost mai intern a-Sreaţi cern, românii, cari îşi aduc cu durere aminte de trecutul dureros, ce l’au pricinuit tot ambiţiunea şovinistică, sar punesOresH plătească cu aceeaşi monetâ ? Românii pentru că au trebuit in acelaşi timp sâ se apere de turci, . de tătari, da poloni şi de unguri, au slăbit, şi cu toate că pe ei turcii nu i-au putut călca ca pe unguri au remas inapoai ca şi conaţionali şoviniştilor. Şi fiindcă aceştia prin imprejurări, la cari hărnicia lor n’au contribuit, ci pe cari le-au adus norocul, au venit in posesiunea *) La un post de notar comunal in comitatul Uniadoarei auzim că au concurs vre-o patruzeci de nemes-emberi. •r- * TIMPUL Jre S0 vede a afla de bine se pune se [Sţioiialiseze, ear pe câţi cred ca nu-i Hputea desnationalisa , se-i batjoco- /0r ei pe calea aceasta se se Caca mari şi satisfacă grandomani ? îîeasta e scara la ridicul ! ; Stare ei mai bine dinaintea uşei lor |U. Iuveţe'şi naţionalitatea lor a fi e-ţ ,fi( de ordine, cu care să putem sus-♦ li dinea cu toţii şi s6 ne apărăm de i-Lil comun. înveţe a face legi, care se ' urnească, dar nu se revolteze spiritele : <|e pe nn Thaly şi pe alţii de teapa lor puecteze. ordinea legala, cu nasul pe sus, pe unde nu ajung vor ajunge nici odata, se consolidea-ca de stat, ci cu modestie şi munca .ta. [interesul ideei de stat inse asemenea ji, ca Orban, ar trebui trimişi la cura. Iacă sănătoşi! ('Telegraful roman). d'n Spt fondul iifeturilc financiare ale şuiului judecate de un partizan al lui. t titlul de Bugetul statului, d. ihlcanu, fost vice-preşedinte al •oi, publică iu ziarul Naţiunea t a doa epistolă, caro caracte-a şi mai mult regimul ce ne deşte. acea epistolă in întregul ei : ietul NO. 2.—Bugetul surprindrrei ! ul: „Eşi ele unde eşti, că acu 'mi ti!“ votat zioa namiaza mare, de Adunarea din Dealul Mitropoliei, de 28 Fevruarie 1883. e vedea Monitorul desbaterilor din iie 1883 No. 84.) votat bugetul ţârei, de către manda-iii ribuabililor, ’nainte de 15 Fevrua-b3, in plin şi constituţional exerciţiu Matului lor, măcar eă ’nainte de cân-ocoşului, pe suma de 123,274,945 bani cheltueli şi venituri pentru inanciar 1883 — 84, (a se vedea ra-general la pag. 10.) Şi ţara şi lu ptreagă, creditori şi debitori ai stan vederea capitalului declarat odată trebuinţârei lui, a remas liniştită ; s’a ăat, ştiind bine că a se reveni asu-zoluţiunei luată de reprezentanţi con-ulilor, in cursul legislaturei, este Qţionalmente imposibil, fnotoministeriatul insă şi cu „Ope-ci, nu merge tot aşa! Pentru ei, itate, legalitate, constituţionalitate, la o hotărâre luată şi dată chiar in nţa publicului, nu sunt de căt o ju-oa incă o floare la ureche ! mai ales i vorba a da, a risipi bani străini ; arte bani albi pentru zile negre, când, adică, vor fi trimişi să cănte fericirilor trecute." oa de 28 Fevruarie 1883, 13 zile aeheierea sesiunei a patra a ultimei uri, fostul raportor a fostei comisiuni re, a fostei reprezentaţiuni a con- tIilor, apăru inaintea adunărei din Mitropoliei, sub caracter de rapor-nf'‘gei budgetare şi prezintă noul ei budgetar pentru exerciţiul anului lb^iaie.nTstii scris in rap°rtui ţ 1 *’ Iălăi să vază că, scăz6ndu-se 'ni‘ uou Ia venituri de 1,791,190 lei creditelor de 1,244.954 roclamaacum *!' ’ liră sa intrebe m care ascunzătoare s a reslăţit asemenea prisos, adunai Uealul Mitropoliei, fără cugetare cuţiune, fără deliberaţiune, fără loc., s a grăbit a ridica mâna vfintat concluziunile fostului raportor fostei comisiuni bugetare, toate alta! pe care ’1 râmăne un prisos de 546.936 iea din fără dis-vorbă de a bine-cu-al una duDă planta despre, care , Iatil «'“ca «na din cauzele pentru care sa prelungit ultima sesiune a legislaturei terminata la 15 Fevruarie 1882 ! A fost curat ca să se aibă timp de a se mai strecura şi astă „cinstită," şi vred mcă de neuitare „trebşoară"! Probă că abia trecuseră patru zii* şi s’a şi dat adunătu- din Dealul Mitropoliei un..... 1) mers cu o tumbă şi un măine seară mai frumos ; Intocmui ca maistru imbrăcat hărţii poleite şi cu clopoţei la scufie! Cam scumpa farsă ! Scump de tot caba-zlăcu de 1,791.590 de lei noi ! Al. Silileanu. comoară, in păment. că se afla un vechei monastiri din voe administraţiunei spre a o rei bun ! cu REVISTA ZIARELOR Românul se supăra că opoziţia califică dc imorală partida roşie şi se miră că se ating cestiuni, ce „ar trebui sa cada in afară de sfera luptelor de partita," şi anume cestiunea Dunării şi a unirii terilor surori. Apoi organul „partitei11 caută nod in papura in discursurile d-lor Vernos-cu, Lahovari etc. pronunţate in Iaşi Naţiunea relevă avantagiele câştigate de Austro-Ungaria, punendu-se in rapori direct cu Salonicul prin joncţiunea căilor sale ferate cu ale Serbiei spre Turcia. Prin aceasta va suferi România, al cărei guvern n’a ştiut să se pună in inţelegere cu Turcia, Bulgaria şi Rumelia orientală, spre a uni liniele noastre ferate cu ale lor. Resboinl W. estrage, dinim portantul discurs al d-lui Lahovari pronunţat in Iaşi, gravele acuzări şi întemeiatele adevăruri contra partidului dela putere. cas de reuşită se vor Binele Public constatând ce domneşte in toate torale, prevede din întreprind roşii, că resultatul presiunei administrative. mişcarea elec-toatc cate fac şi alegerile vor fi şi al viclcnielor colegiele '4. ântâiu, fără să amintească de loc de 1 anterior, venit pe calea legală, rotară, constituţională, ridică cheltue-p 23,795,581 lei, 58 bani, care va să 546,636 Iei, in mai mult decât cum iioscuse, se aşezase şi se consfinţise H'Sentanţi contribuabililor. Apoi pro-3rul raportor a se adâoga la venitului 1883—84 suma de 400,000 lei ; de la vămi, urmând a proveni din nea porturilor frunce. flădu pe iaţâ fostul raportor general comisiuni budgetare o ţifra de |50 lei din escedentul anului 1881 ca consecuenţâ a unui vot dat de Adunare. Afectă fond pentru cre-iplimentare şi extraordinare 1,244954 'onchise fostul raportor cu asigura-atoare : „Ast-fel totalul veniturilor exerciţiu 1883—84 se urcă la ■535 lei, 61 bani" adică sporit din "votat de representaţi eontribuabilor 11,590 lei. area din Dealul Mitropoliei,'fără să 1- ca fondul de credite suplimentare ordinare pentru anul 1883—1884 to de reprezentaţiunea contribua-"°1, 321 lei, 43 bani, după pro-fostului raportor al fostei comisiu- Dln Districte Patru fete născute o dată -Armonia spune că d-na Elisabeta soţia d-lui Spirea greeu din comuna Gura-Şuţei, jud. Dambo-viţa a născut sOptămăna trecuta patru fete!! Timpul facerei a fost de şapte luni. Ele au fost botezate imediat după naştere, in urma căria au şi murit. Moarte prin beţie. — Femeea Zamfira Ion Riciu din comuna Glodeanu-Sârat, judeţul Buzfiu, s’a găsit in dimineaţa zilei de 29 martie trecut moartă in casa fiului seu Ioniţa din zisa comună, crezendu-se provenită moartea ei din eausa beţiei, de care era predominată. S’a comunicat caşul parchetului. GAZETA TRIBUNALELOR Este o credinţa generalmente respândită la noi in popor că un simplu fir de „iarba fiarelor" ajunge spre a deschide o comoară, ori cat de mari şi de grele ar fi lacătele ce o inchid. Din nenorocire această iabu-loasă iarbă nu există de cât in ereeri plini de fantasie ai unor visători, ceea ce con-tribue ca misterul ce invelue tesaurele să remâe pentru tot-d’a-una nepătruns. Eată insa că o Francesă, o Parisiană chiar, d-na Cailhava, susţine că a descoperit ceva mai bun de cât problematica am vorbit, şi a nume un instrument miraculos care posedă proprietatea de a atrage metalele preţioase şi de a descoperi prin urmare ori ce cât de adânc să fiă ascunsă D-na Gaihava, incredinţată tesaur in suteranelc Saint-Denis, a cerut domenielor să facă săpături scoate la lumină cu ajutorul nepreţuitei sale baghete. Se pare că, propunerea ei fiind primită de directorul acestei adminis-traţiuni, sa încheiat un contract care o au-torisa să înceapă săpăturile sub direcţiunea architectului catredalei, a unui funcţionar al domenielor şi a stariţului monastirei. Condiţiunile principale, in erau următoarele: Art. 8. — Obiectele descoperite clasa de esperţi in trei categorii: Categoria ăutăia va coprinde toate obiectele cari n’au nici o valoare din eausa materiei, dară cari pot fi interesante din punctul de vedere istorie sau artistic (manuscripte, tablouri, etc.) Categorii a doua va coprinde obiectele cari sunt compuse din metale şi pietre preţioase şi cari, deosebit de valoarea lor intrinsecă, vor presenta un interes istoric sau artistic (ornamente de biserică, vase sfinte , medalii, etc). Categoria a treia va coprinde obiectele cari n au alt preţ de căt prin metalul din care sunt compuse (monete, (bucăţi de aur sau de argint, etc). Art. 9. — Obiectele descoperite vor deveni proprietate a Statului. Cu toate acestea, spre recompensă a ostenelelor sale, d-na Cailhava va avea: 1. 0 treime din produsul net al venză-rei obiectelsr din a doua categorie sau o treime din preţuirea lor făcută de esperţi, după alegerea d-lui ministru al frumoaselor arte, lără ca totuşi, in acest din urmă cas, partea cuvenită d-nei Cailhava să treacă de 500,000 franci ; 2. O treime din obiectele categoriei a treia, sau, daca nn se pot impărţi. o treime din produsul net al vfinzârei ce se va face. Obiectele din ântâia categorie nu vor da loc la nici o indemnisaţiune. Totuşi, daca manuscriptele descoperite vor arăta locul unde se află ascunse alte valori decât cele de cari se vorbeşte in presentul act, d-na Cailhava va avea asupra acestor valori aceleaşi drepturi ca şi acelea ce’i sunt con-cedate deja ’n privinţa lucrurilor ce se vor descoperi in suteranele basilicei din Saint-Denis. In urma acestei convenţiuni, d-na Caii hava incepu a tace săpături in diferite părţi. Din nenorocire, nu putu descoperi nimic, cu toată bagheta magică de care se servea. De aceea, intr’o bună dimineaţă, lucrările fură intrerupte din ordin superior. Peste câtă va vreme o seamă de rfiu-fa-cetori se introduse in monastire şi fură tes mrul cel nou al basilicei, de o valoare istorică şi artistică considerabila, — aceasta negreşit ca respuus la cercetările făcute pentru descoperirea problematicei comori. Ori-cum ar fi, d-na Cailhava n’a renunţat incă la proiectul sfiu; ea pretinde că administraţiunea na vea dreptul să întrerupă lucrările incepute, şi, in consecinţa, a chemat înaintea Tribunalului pe prefectul Senei, spre a li obligat să la^e a se continua săpăturile, iar in cas contrariu să’i plătească 500,000 franci ca daune’-interese. Procesul a compărut in ziua de 29 martie înaintea sec-ţiunei I civile, insă cercetarea lui a fost amânată pentru astăzi. Vom publica resultatul la timp. că- regi 6 câlă Alexandru din regi in regimentul 10 călâ- Maiorul Bădulescu Vasile de la coman damentul diviziei 6 Focşani in regimentul 8 dorobanţi Buzeu. Maiorul Vasiliu Zamfir din regimentul 10 dorobanţi Putna şef de stat-maior la divizia 6 Focşani. Maiorul Iordache Costahce din regimentul 28 dorobanţi Suceava in regimentul 24 dorobanţi Tecuciu. Maiorul TVreuzescu George din regimentul 29 dorobanţi Dbrohoiu in regimentul 13 dorobanţi Iaşi. Maiorul Teodorescu Gabriel din regimentul 11 dorobanţi Covurlui in regimentul 32 dorobanţi Brăila. Maiorul Dragulinescu Atanasie din regimentul 11 călăraşi in regimentul 2 lăraşi. Maiorul Persiceanu Constantin din mentnl 8 călăraşi iu regimentul raşi. Maiorul Gherghel George din regimen tul 10 călăraşi in regimentul 8 călă raşi. Maiorul Singurof mentul 5 călăraşi raşi. Maiorul Papadopolu Ioan din tul 1 călăraşi in regimentul raşi. Maiorul Christescu Nicolae din tul 1 dorobanţi Dolj in robauţi Calafat. Maiorul Iarca Constantin din regimentul 21 dorobanţi Ilfov in regimentul 6 dorobanţi Bucureşti. Ma’OiuI Stroja Ioan din regimentul 24 dorobanţi Tecuciu in regimntul 11 dorobanţi Covurluiu. Maiorul Sorescu Constantin din regimen-11 dorobanţi Covurluiu in regimentul 21 dorobanţi Ilfov. Maiorul Georgescu George din regimentul 20 dorobanţi Teleorman in regimentul 7 dorobanţi Prahova. Maiorul Dimitrie George din regimentul 20 dorobanţi Teleorman in regimentul 14 dorobanţi Roman. Maiorul Gussi Pavel din regimentul 14 dorobanţi Roman şef de stat-maior la divizia 8 Botoşani. Maiorul Dona Pompilu şef de stat-maior de Ia divizia 8 Botoşani in regimentul 7 dorobanţi Prahova. Maiorul Zânescu Alexandru sef de TE ATR E-SPECT ACO L E Teatrul Naţional.—Miercuri, 0 aprilie, representaţie extraordinară in beneficiul d-Iui Louis Wiest, cu graţiosul concurs al drei Alex. Mulţescu, A. Velner şi al dlor M. Millo, Iulian, Mateescu, Gabrieîescu şi Popovici.—Programă variată şi atrăgătoare. Biletele se află de acum la Cassa Teatrului. regimen-12 călă- regimen regimentul 31 do- maior al diviziei artilerie. 2 Piteşti in regimentul stat- 1 CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU t No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 6 aprilie 1883. Comp. V«nd. 5olo Renta Amorţi si bilă. 913[ 92'/., 5°L Renta Română Perpetuă , 90'|, 91- 6n|„ Obligaţiuni de stat. . , 101'/ 102- 6o[o Oblig. Căilor f. Rom. regale 102ir„ 1031L 5o/o , Monicipale . . 86'/4 863,, 10 fr. , C^eî Pensiunilor 300 1 229--- 234-1 5olo Scrisuri funciare rora'e. . 913/4 92ifo 7oio ţ» Scrisuri Rurale.. 104--- 104 O. 5o[o Scrisori fondare urbane . 893rg 90 6o|0 , , , 99'/, 100- 7»|0 , , , 103--- 103'/, Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 33--- 34- Acţii Băncei Naţionale Române 2501 1285 1300 > > Soc. cred. m0|)i rom. 5001. 232--- 237--- » > > Rom. de construcţii 5001. 530- 537--- > > » de Asig. Dacia-Rom 3001. 420--- 425- » » » » » Naţion^R 200 1. 230- 234--- Diverse Aur contra argint. 2- 2 hs » » Bilete de Banque 2- 2 'ia Fiorini valoar Austriacă. . 211'/* 2.13 --- Mărci germane. 1 23 1.25- JaDcnoto francese. . , 99'|2 100'/, MEDIO ŞI CHIRURG Dr. A. WE1NBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţii!ni de la orele 3-5 p. m. Pentru săraci gratis. Bucureşti calea Rahovei No. 53, )e la (Sf. Glieorglie), in strada Smărdau No. 6. Mişcări in justiţie In vederea viitoarelor alegeri sunt nu tniţi : D. M. Tâut, (alegător in colegiul //) actualul substitut la tribunalul Neamtu, in aceiaşi calitate la tribunalul Roman, in locul d-lui I. C. Botez care va trece in alt post. D. V. D. Constantinescu, (alegător in colegiul III) fost substitut, substitut Ia tribunalul Neamţu, in locul d-lui M. Tăut permutat. D’ale armatei reserva sancţiu-S. Regelui, mu-Aprilie 1883, in a oficerilor supe- 1) Câte puncte, atâtea litere. S'a aprobat, sub nei ulterioare a M. tarea pe zioa de 1 interesul alegerilor, riori ce urinează: Locotentul-colonel Roşianu Constantin d in regimentul 3 călăraşi iu regimentul 1 călăraşi. Locotenentul-colonel Răsti Mihall din regimentul 1 călăraşi in regimentul 2 călăraşi. Locotenentul-colonel Rendel Iosef din regimentul 6 călăraşi in regimentul 3 călăraşi. Locotenentul-colonel Mânu Ioan din regimentul 10 călăraşi in regimentul 5 călăraşi. D. I. Tileschi, (alegător in colegiul II) fost substitut, judecător la ocolul Trotuşu din judeţul Bacău, in locul d-lui N. I. Coroi. D. Gr. Morţun, (alegător in colegiul 11) fost judecător de pace, judecător la ocolul Moinpşti, judeţul Bacău, in locul d lui G. Popovici. D. C. Casmir, (alegător in colegiul II) actual judecător al ocolului Herţa. judeţul Dorohoiu, iu aceiaşi calitate la ocolul Să-veni, acel judeţ, in locul d-lui G. Mândru. D. Al. Raut, (alegator in colegiul II | fost judecător de pace, judecător la ocolul Herţa, judeţul Dorohoiu, in locul d-lui C. Casmir permutat. D. Marin Tânăsescu, (alegător in colegiul II) actual jude al ocolului Prâscov, judeţul Buzeu, in aceiaşi calitate la ocolul Turnu-Măgurele. D. N. Munteanu, (alegător in colegiul II) actual jude al ocolului Giurgiu, in aceiaşi calitate la ocolul Moştiştea, judeţul Ilfov. D. M. N. Râsuceauu, (alegător in colegiul II) fost judecător de ocol, jude Ia ocolul Giurgiu. D. Dimitrie Criteanu, (alegător in cole-giid II) fost judecător de tribunal, jude la ocolul Părscov, judeţul Buzeu. Boalele de găt, gură, nas şi urechi tratează printr’o artă specială. D-ruI J. BRAUNSTEIN fost aspirant dej/medic secondar in Viena in clinicei Iui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârăţiei). DE ÎNCHIRIAT Iii total sau in parte, casa de pe calea Victoriei 145 şi colţul stradei 11 umoasă, fosta proprietate a d-nei Veissa, compusă de peste 20 camere; sera de flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, avBnd introdus gaz şi apă pretutindeni. Se închiriază de ia Sf. Glieorglie anul curent. Doritorii să se adreseze la d. Ioan Ciujlea proprietarul ior, strada Isvoru No. 14. DE ÎNCHIRIAT Si Sf. George ,,, , T ----- ------- Cafele din Strada Luterana No. 15 proprietatea D-lui \asile rtiottu, care conţine 22 camere, 2 pivniţe, grajd de 10 cai, şoproane de şea-se trăsuri; doritorii se vor adresa in toate zilele de la orele 10 — 3 Proprietar. Ia locuinţa D-lui De închiriat şi de vânzare de la sf. George viitor casele din strada Minervei No. 9, compuse din 11 odăi, bucătărie, odăi de servitori pivniţă etc. singure in curte. A se adresa la Proprietar ce lo-cueşte intrenscle. Sropul de Itaifort iodâe a lui grima-lu o Q ■< x- © © it! 2 *3 5*5 MEDALIE ET DIPLOMA DE ONOliE de FOI E V'’ ALBEI BLONDU SI FERUGINOSU Qe °e c#fltRIER, hmaihin de CI |*. ChMiliir 4 Leg ioni d'Onir* UNT-DE-LEMNULU DE CHEVRIER este desinfectat prin ajutorulu gudronului, substanţă tonică şi balsamica oare augmentează mult propriete^ile sale. UNT DE LEMNULU DE FICAT’d DE MORUN FERUGINOSU este unica preparajiune permeţănd a administra ferulQ fără costipajiune nici oboseală. W ' •— B Q8SSVE18B» TCjNIQUB, STIMULANT, NUTRITIVII precioHU pentru persdnele delioate, copii debilii, este inlrebuinţatfi cu succesii pentru digestiu-nile penibele si necomplecte, pentru durerile de stomac, gastrite, etc. DEFOSITD OENKRALU: Plii» CHEYRIER, ros dii Fanlourii Montmartre, PARIS SI IN ROMÂNIE IN PRINCIPAPELE PHARMACII I. IIJECI ote il ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbei/- Vodă No. 9. Par la presante j’ai l’honneur de re-commander â I'honorable public mon atelier artistique arrango d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prii sont reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui na pas encore eu l’occasion de se eonvaincre de mon travail n’a qu’â nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s'assurera facilement de la pefection de mon atelier. —On se cliarge de toute espece de travail concernant cet art, comrne: reproduction, travaux â l’etat naturel etc. — On peu-poser tous les jours. que le temps soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 heures apres midi. INSTITUTUL MEDICAL de Hydrotherapie, macaj sistematic, orllw-pedie, electrisare, inhalaţii etc. Struda Ves-i tei ti. ! Pe lângă cele-Ialte servicii ale acestui ■ institut s’a mai adaus şi băile calde cu renumita sare de Bălzăteşti. Se aduce aceasta la cunoştinţa onor. public. Direcţia. De venzare BANCA NAŢIONALA A ROMANICI STTTT.A-TI'U'ILnEA 31 Martie 1882. Activ 26 Martie 1883 2 Aprilie 23861782 p (Monedă metalică 28141523 28930993 19382735 aSa (Bilete hypotecare 24862815 24873170 7655971 ,, , , . (Efecte rumânesti 9946505 10423766 431428 (Erecte streine 1174255 2315855 18639977 Impr. garant cu Efec. de Stal. 21187552 21509902 4367026 Fonduri publice 11974343 11969431 Rentă Fond de reservă 514702 514702 805000 Tmobil 824700 824700 228624 Mobilier & maşini de imprim, 227948 227948 142914 Clieltneli de Adminislraţie. 109952 134173 2464020 Depnsite Eibere 12472340 12457840 16125334 Diverse 22444630 22301727 94104811 133881265 136484207 1 a, ss i v 12000000 Capital. 12000000 12000000 288933 Fond de reservă. 514702 514702 61998499 Bilete de bancă în circulaţie, ■ 87051270 88615640 Profit & Pierdere 1 semestru. 283446 Bobân. şi Peutflici div. Tl semes. 599286 337744 2464020 Deposite dc Retras 12472340 12457840 17069922 Diverse 21543667 22558281 94104811 133X81265 136484207 #5! U CAVALERUL DE oo «a: CD «=c oo Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după systjvnul cel mai nou ş: prevăzut cu aparate noi.- -Presurile reduse şi lucrarea foarte fina. Onor. pub,;c care n’a avut incă ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingătoare de această artă precum : Reproducţie, lucrări in starea naturală etc. — Orele deposatsunt in toate zilele, atât in timp frumos căt şi in timp innorat de la 9 ore a. m. pană la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vânzare. OO o c/5 CC o o c oo CD Cu a> -oo CD s- « CD ■cn O O < {D O O ■ to Pentru sesonnl de Primă-vară şi vară am primit din prop noastră fabrieaţiune din Europa un imens asortiment dc Haine peni Bărbaţi şi Băcţi. din stofele cele mai moderne confecţionate du noile Journale. ţ/rcu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cociniiu şi Haras gros-ve .iL« . Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gi vert. iM ţi ffl, Casele din strada Măn-tulesi 9. Amatorii se vor adresa in case la proprietar. Redingot şi Bilet după noul Journal, Pantaloni nouveaute, ete. ef Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. *** -A ******** *x** ************4 IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNĂ, MAI FRUMOASĂ MAI SOLIDA ŞI MAI EFTINĂ TENCUIALĂ PENTRU CASE Ilare deposit la D-nii F. Urnzzesi & C-ie Calea Victoriei 55 Vin di Pepti Pepsic de Cbapotoaut Pharmacist de prima clasS la Paris A hrăni pe balnavi şi pe convalescenţi fără a le obosi stomacul este uă problemă ce n’a putut fi, cu satisfacţiune, marca ii fabrica . , . . . resolvată de cătgracie acestui aliment. Un păhărel cu acest vin conţine dece f rame de carne de vaca cu desăvărşine digerată, asimilabilă şi descărcată e părţile insolubile ce se mistuese en grentate. Acest aliment lucri^ă ca-un forte bun reparator în tote affectiunele stomacului, a le ficatului, intestinelor, precum şi în caşurile de digestiuni dificile, desgustul de alimente, anemie, diferitele slăbiciuni pricinuite, de tumeri, affectiuni cancerose, dysenteria, diabetul, friguri, în fine, mai în tote caşurile unde avem trebuinţa a hrăni pe bolvar, pe ofticos, pentru a susţine forţele lor prin ti’un aliment reconstituant ce în dadar vom căuta a găsi în extracturi san demuri do carne în bulione concentrate etc. Vinul CHAPOTEAUT este nutrimentul cel mai hrănitor al bătrânilor, precum şi al micilor copilaşi pentru a ogmenta principiurile notritive al laptelui ce li să dă. Deposit la Paris : 8 str» Ylvlenne precum si la diferitele principale Pharmaciî | -