MIERCURI 6 APRILIE 1883 Administraţia, Oalea Victoriei I>r. 33. ANUL AL VIII—No. 77 abonamentele 11 'sta ţara, pe an . . . . 40 Jeî , pe 6 Inni. . . 22 lei , pe S Inni. . . 12 leî j streinitate pe an . . . 60 lei «mentale se priimesc la Administraţie. ("Capitulă 10 bani număru Districte 15 bani număra TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI Şl INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III, 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 > , II .... 2 50 Annnţnrile ţi inserţiile ae primesc Bucureşti, la Administraţia ziarnlnt ii Viena, la binrourile de annnţnri Heinril Schalek, ffollzeile 12;—A. Oppelik, Stnbeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cldmeno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nelmprlmate se ard. AVIS J>-nii abonaţi din judeţe sunt jlaţi să biue-voiaseă a trimite jMiinistraţiunei costul abona ■ritului d-lor conform invita-/ iilor primite ------------- M Bucureşti, 5 Aprilie 1883 ieforma constituţională preocupă şlrept cuvent toate spiritele, şi nu un jurnal măcar in ţară, care să atingă această cestiune foarte gra-Instinctul politic al partidelor le ■ să simtă că in regimul Jconsti-onal nu este cestiune mai gravă ie să intereseze mecanismul con-nţional ca Gestiunea reformei e-prale, absolut identică cu reforma iistituţională. | eea ce dovedeşte că interesul re-ţiirei se concentrează pentru toţi (reforma legii electorale, este că |eni nu se preocupă de cele-l’alte 3cte de reformă propuse ; şi toată (unica partidelor, precum toată ţin-revisioniştilor, se invgrtesc in ju-Iegii electorale ca basa fundamen-i a unui regim representativ. Probă că legea electorală este o itiune vitală pentru un regim re-sentativ avem istoria Franciei ca-a trecut din revoluţiuni in revo-iuni cu cestiunea reformei electo-la 1830, la 1848 şi mai in urŞi pentru noi Românii n’avem căt să ne aruncăm ochii asupra imelor politice prin care am tre de la 1830 p6n6 astăzi, ca să ne In seamă de influenţa ce are un tem electoral asupra mersului a-icrilor publice, administraţiunei in-îoare şi a desvoltării caracterilor moravurilor politice. Daca am voi să studiem serios lei electorală a regulamentului or-pic, legea electorală a convenţiu-. ce ne-au dat puterile prin tractatul la Paris, a legii electorale de sub Sta-şi a legii electorale de sub Con-iuţiunea din 1866, ne-am putea pvinge de influenţa enormă, ce e-fcitâ intr’o ţară o lege electorală IDin acest esamen, făcut consciinţios, poate fi un om doritor de pace le linişte in ţară şi mai cu seamă conservator luminat care să nu opună din toate puterile reformei nstituţionale ce se proiectează. Vdversarii noştri revisionişti, intre gumentele care le pun inainte pena sprijini propunerea de revisui-pe de o parte, iar pe de alta pena ne calomnia de reacţionari, no x>t inainte pe tot minutul potifiunea la Iaşi din 1872 a unui grup de piui ni politici pe care ii consideră representanţi ai partitului con-Q’vator. Să ne fie permis 6nsă a obiecta i tot respectul şi cu toată simpatia rsonală ce ne inspiră subscriitorii •ci petiţiuni, că cei mai de căpe-ue dintr’finşi au avut îngrijirea să dea probe că nici au fost nici nt dintre conservatorii cei mai or-odoxi, ca să se poată arunca asu- / pra intregului partid conservator doctrinele acelei petiţiuni. Şi probă că conservatorii n’au incuviinţat reformele cerute de acea petiţiune, este că in şase ani de zile căt au fost conservatorii la putere, guvernul lor n'a făcut nici o mişcare, n'a luat nici o iniţiativă de reformă a Constituţiunei; din contra, a crezut să i dea şi mai multă putere, luând de basă pentru alegerile comunale şi judeţene legea electorală politică spre a pune in legătură mai strânsă instituţiunile comunale şi judeţene cu legea fundamentală şi politică pentru întărirea Constituţiunei. Şi apoi faimoasa pe-tiţiune a stat aruncată in archiva Adunării fără să se facă cea mai mică menţiune de clBnsa nici in Adunarea deputaţilor, nici in Senat. De ce dar Românul tot aruncă acea petiţiune in spinarea conservatorilor ca un act de perpetuă acusaţiune, pecănd nici autorii petiţiunii nn s’au mai ocupat de dânsa după ce au dat-o adunării, de şi erau deputaţi dintr’Bnşi, ca repo-satul Epureanu şi ca d. Titu Maio-rescu. Să admitem Bnsă pentru un moment că petiţiunea era expresiunea exactă a ideilor partidului conservator. Mai ănteiu de toate o întrebare: cum domnii liberali şi-au mohorât liberalismul luând pe Epureanu, petiţionarul reacţionar, do 1 au pus in capul lor ca să combată pe guvernul conservator? Pe Epureanu carele comisese enormitatea neertată de-a cere reforma Constituţiunei, pe care partidul liberal o adora atunci. Dar asemenea compturi sunt grele de dat de un partid politic, mai ales liberal, căci liberalismul are multe invârtituri, şi trecem inainte. Ziceam dar că admitem petiţiunea de la Iaşi, pentru un moment, ca ex-presiunea dorinţelor intregului partid conservator. In ce moment s a făcut acea petiţiune şi ce reforme se cereau ? Momentul era din celo mai critice : nesiguranţă politică foarte mare; Domnitorul ne ameninţa cu abdicarea ; eram intr’o adeverată crisă care putea deveni un pericol pentru noi. Era dar foarte natural ca subscriitorii petiţiunei, oameni dintre fruntaşii ţării, cu respundere politică, să fie îngrijiţi de agitaţiunile intru care ne aflam, să deştepte atenţiunea guvernului şi a corpurilor legiuitoare ce-răndu-le nişte reforme care, la ideea lor, puteau întâmpina răul. — Şi ce reforme cereau petiţionarii ? Intre altele, cele mai de căpetenie erau restrângerea sufrajului şi pedeapsa moi fii. Ei! dar de când asemenea idei pot constitui o crimă politica ? Nu sunt oameni in toate epocele şi in toate ţerile cele mai civilisate, in timpii noştri chiar, in Francia, in Italia, in Belgia, in Germania, cari susţin asemenea idei, fără să fi cutezat nimeni săi defaime? Pedeapsa morţii nu este ea in vigoare in toate statele ? In ce ne priveşte personal n’am fost nici o dată partisann pedepsii cu moarte; dar nu este un cuvănt aceasta ea să imputam pai- tisanilor ei drept crimă că o susţin ca o necesitate socială — Căt pentru restrângerea votului, o găsim practicată in ţerile cele mai civilisate, precum este Belgia şi Englitera, care sunt un model de constituţionalism ; şi votul limitat a dat rcsultate mult mai fericite in comparaţiune cu ceea ce vedem in Francia cu votul universal ; şi a contribuit necontestat mult mai mult la intemeerea in-stituţiunilor representative, a libertăţilor publice şi a bunei ordine. Să înceteze dar liberalii de a ne tot arunca in cap ca un reproş petiţiunea de la Iaşi, căci noi" nu ne turburăm de asemenea imputări; şi liberalii nu dovedesc alt de căt că sunt intoleranţi, şi că nu preţuesc libertatea cugetării. In loc să ne facă asemenea imputări seci, să caute mai bine să ne convingă prin conduita lor politică; să ne dea motive temeinice şi să ne probeze prin ce minune moralitatea publică, tăria şi consolidarea instituţiunilor au să câştige cănd elementele necugetătoare şi inculte vor ajunge să copleşească partea cultă şi mai interesată a alegătorilor, parte care este pretutindeni, şi la noi ăncă mai mult in minoritate. 0 N Brailoiu ŞTIRI TELEGRAFICE Genna, 14 aprilie. — Regele şi Regina României au plecat astăzi la trei ceasuri clin gara San-Pier d’Arena spre a se duce da dreptul la Sigmaringen prin linia St. Gottliard. _ Constantinopol 14 aprilie.—Conferenta pentru Liban s’a convocat pentru ieri luni, 4 aprilie ; se speră că d. de Novikoff, am-sadorul Rusiei, o fi primit instrucţiuni de la guvernul său asupra acestei cestiuni. Se asigură că in urma unei orinduiri obţinută de la Poartă de către agentul diplomatic al Bulgariei, prinţul Alexandru, venind la Constantinopol, va putea să arboreze povilionul bulgar pe avizul turcesc pus la dispoziţiunea sa. Sclrtverin, 14 aprilie. — Prinţul Fri-deric Francisc II, mare duce de Meklem-burg-Schwerin, a murit. Berlin, 15 aprilie. — Aflând despre moartea marelui duce de Meeklemburg, împăratul a plecat la Selnverin. Diseară se va intoarce la Berlin ScInveriH, 15 aprilie.—Marele duce de Mecklemburg-Schwerin, simţind că i s apropie sfârşitul, a însărcinat pe primul său ministru să arate supuşiloi săi mulţumii i pentru fidelitatea ce au avut către prinţul lor in tot timpul domnii sale de 41 ani. Belgrad, 15 aprilie. — O masă de gală s'a dat ieri la Curte m onoarea noului mitropolit al Serbiei. Sofia, 15 aprilie. - Prinţul Alexandru, insoţit de fratele său Prinţul Ludovic de Battenberg, a plecat azi dimineaţă la Con-stantinopol şi Atena. Alteţa sa so va îmbarca marţi la Vama pe avizul Izzedin trimes de Sultan. Iu lipsa Prinţului, regenţa e încredinţată consiliului de miniştri şi vice prezidentului consiliului de stat. Meetingul politic a OPOSITIUNIUNITE Ţinut in oraşul Iaşi in ziua de 25 Martie 1883 (Urmare) Presedenţin d-lui general Teii D-nul G. Yernescn venind la tribună este primit cu aplause călduroase de intre-gul auditor.— D-lor, presenţa noastră intre d-voastră nu este numai o cestiune de civilitato, noi nu venim la d-voastrâ numai de a vă mulţumi şi a vă înapoia salutarea ce cei d'intăiu ne aţi dat’o. Presenţa noastră inaiDtea d-voastrâ e îndeplinirea unei sacre datorii : datoria de a vă declara că oposiţiunea, fie conservatoare fie sinceră liberală, in ţaţa pericolelor, au uitat toate disentimentele, toate vrajbele, ori ce ură şi s’au unit ca un singur om ca să scape o situaţiune (aplause). Am venit să vă asigurăm că Moldova, mult incercata Moldova !... Ea, care a luat iniţiativa marelor reforme, Moldova care a provocat şi a făptuit cu noi Unirea, — a această Moldovă nu va mai fi abandonată ca in trecut. Moldava are dreptul de o potrivă ca şi partea cea 1’altă, „partea" de peste Milcov, la toate îmbunătăţirile ce se fac in stat. Moldova are dreptul la o ad-ministraţiune nepărtinitoare, Ia o justiţie dată in aceleaşi condiţiuni. Trebue să înceteze o dată această situaţie nenorocită să dispară cu desăvârşire ideia de invinşi şi invingători (aplause). Ei bine ! d-lor, o zicem cu toată sinceri tatea : laşul, această mândră şi frumoasă cetate, capul şi inima Moldovei, trebue cu ori ce preţ să devie o adevărată Cetate Româna şi, mână ’n mănă cu sora ei iubită, Ca pitala României, să meargă cu paşi egali dar cu paşi siguri pe calea progresului şi a ci-vilisaţiunei (aplause). D-lor, numai fiind drepţi, numai ţiind seamă de sacrificiele ce fie care a făcut pentru binele ţârei acestea, vom bine merita de la Patrie şi ne vom presenţa viitorului cum trebue să se presinte nişte oameni drept inspiraţi pentru binele Obştesc. Dar toate aceste promisiuni cine suntem noi ca să vi le dăm ? Ce curagiu avem să vă asigurăm că toate relele de astâ-zi, se vor schimba in bine in viitor ? Noi, este adevărat, nesecondaţi, isolaţi, n’am putea să ne ţinem cuvântul, — dar sciţi pentru ce vedem viitorul limpede şi frumos ? Pentru că credem in d-voastră, in patriotismul d-voastră. Credem că ţara este luminată şi ştie asta-zi să facă deosebire intre cei ce se devotează binelui public şi intre acei ce voesc binele numai pentru dănşi şi es-clusiv pentru foloase personale şi materiale (a-plause). Care este prima datorie de indeplinit ca să ajungem la acest resultat cu concursul tuturor ? Datoria noastră cea d’intăiu este să irnpe-dicăm răul ; oprind in cale pe cei ce îl făptuesc, mai cu seamă când răul să face prin cooperaţia fatală, prin concursul criminal dar puternic al guvernanţilor noştri. Şi cine sunt care fac relele in această ţară ? Este din nenorocire chiar guvernul acestei ţări. Să cugetam bine de astă dată, d-lor, căci acum nu mai e vorba de regulareaad* ministraţiei, de retribuirea dreapta şi nepărtinitoare a justiţiei, de amendarea celor de la putere, promisă cănd direct când indirect, la Camera şi pretutindeni, de capii partidului de la guvern. Acum e pusă in joc organisarea sociala Întreagă şi d-voastrâ Înţelegeţi pericolul iminent ce ne ameninţă prin singurul fapt că această prefacere are să fie operată de facţiunea roşia, şi să nu ne amăgim, să nu credem ca in cuvânt de evangelie, in fiii-pica aruncată de primul ministru majorităţilor Corpurilor legiuitoare. Majoritatea, zicea el, care mă susţine, cu care merg inainte, este compusa de oameni corupţi, a căror amiciţie mă costa prea mult şi cari, mai adesea, nu se găndesc de căt la interesele lor proprii. Dacă, d-lor alegători, aceste cuvinte amare insemnau pentru noi naivii că in curând ţara va fi mântuită de amicii nesăţioşi şi venali ai ministrului, aceasta, vă veţi convinge, insemna eu totul alta pentru d-1 Brâtianu. Erau se vede incâ multe consciinţe care nu capitulaseră cu desavărşire şi pe care ameninţarea de o rupere neaşteptată cu puterea, avea de scop să le readucă la o adâncă tăcere, la o supunere oarbă şi incon-scientă. Tot in acest sens şi de astă dată cu mai mulţi sorţi de amăgire, era şi declaraţia fratelui mai mare al primului ministru, aruncată in Cameră cu ocasiunea venirii sale la minister. Vă aduceţi aminte d-lor, de ameninţarea făcută membrilor majorităţii cu carantina, cu puşcăria chiar, şi in definitiv, acum o putem afirma, aceste promisiuni frumoase n’au fost de căt vorbe mincinoase şi înşelătoare cari, din nenorocire, au indus in eroare pe mulţi din noi. Suntem cu toţii vinovaţi că incâ de atunci nu ne am pus la lucru, nu ne am unit cu toţii, n’am făcut un pas hotărâtor ca să scăpăm ţara de această eompaniă de esploatatori (aplause sgomotoase îndelung repetate.) Dar dacă n’am făcut atunci să nu o facem nici acuma cănd e vorba de cel mai mare pericol ce ameninţă societatea română? Acest guvern, trecând fără transiţie de la docilitate la curagiu, de la curagiu la indrăsneală şi in fine de la indrăsnealâ la o temeritate nebună, ne ameninţă in particular cu anihilarea colegiului I şi II şi in genere cu desfiinţarea Constituţiunii. Pe ce contează oamenii aceştia cănd atentează la viaţa colegiului I şi II ? Pe ce se basează cănd indrâsnesc de propun colegiului I şi al II : „ca cu mâna să se si-nuciză" — pe ce contează ? Pe nepriceperea noastră, pe defienţa, pe neînţelegerile, pe ura dintre noi. Altmintrelea uâ asemenea propunere din partea lor ar fi cel d’intăi semn de nebunie. {Auditorul : aşa este.) Cum un guvern şi-ar putea permite să ne ceară ea să ne omorim singuri cu măi-nele noastre şi£să aibă convingerea că va ajunge la acest resultat, daca dânsul n’ar compta pe apatia şi decăderea noastră morală ? Căci in adevăr, in măna noastră este situaţiunea şi dacă o vom perde a noastră este vina. Calculul e lesne şi ne indoios Senatul in marea sea majoritate, se compune de colegiul I şi II şi nu avem nevoie de cât de uă treime plus unul ca să impiedicăm pe acest trufaş guvern pe calea sea de anarhie şi de distrugere. Apoi, dacă cu toate acestea voia despotului s’ar face, amorţirea de sigur e in inima tuturor şi orbirea şl demoralisarea a copleşit şi intunecat mintea alegătorilor. Dac’ar fi vorba de uă cestiune de pur liberalism eum afirmă guvernul, do moralitate in alegere cum susţine el, eu aş fi a-lâturea cu dânsul uitând toate crimele făcute, toate nenorocirile aduse de el in a-ceastâ ţară şi ’i aş da mănă de ajutor. Dar nu e cestiunea nici de liberalism nici de moralisarea colegiilor. Ni se zice că constituim colegie mai numeroase ca ingerinţa şi presiunea guvernului in alegeri să devie mai dificila, să dispară chiar cu desăvârşire. Serios să fie aceasta, adevărat să li© că TIMP UI garanţia libertăţei in alegeri, că independenţa votului se va găsi tot d’auna in numărul cel mai mare? Aci este toată Gestiunea, cu aceasta vrea se amăgească ţara ministeriul. El spune că numai iubirea de libertate il face s6 voiască modificarea Constituţiei. El ne asigură că moralitatea in ab’geri este singurul scop la care tinde, de aceia şi cere ca numărul alegătorilor să fie sporit in cele două colegii ; dar dacă aceasta este crezul guvernamental, de ce practicele sale in toate ocasiele sunt diametral contrarii ; de ce zile şi luni întregi, inain-te de ora alegerii, administraţia, justiţia, toţi funcţionarii publici in genere se schimbă, se prefac şi se recrutează exclusiv printre aceia ce au mai multe voturi in alegeri ? De ce, dacă numai trebuinţa serviciului şi kasardul provoacă aceste destituiri, deplasări şi nimicuri? Dar pe cănd sunt la putere, dacă sunt convinşi că administraţiunea ingerează, de ce nu ia garanţii, de ce permite prefectului, sub-prefectului să se amestece să puie candidat oficial şi să facă presiuni contra ori cărui alt candidat care nu este agreat de prefect ? Guvernul nu infrănează, nu pune barieră agenţilor săi ca să ’i oprească d’a cutreiera ţara in timpul alegerilor, combătând sau susţinând candidaturile prin ameninţări, pro-misii şi multe ori prin bani. Eâspunsul e natural, pentru că guvernul singur pregăteşte şi aruncă in luptă această falangă oficială. , Rămâne acum să examinăm dacă in sine remediul propus de guvern e bun, şi dacă această pretinsă garanţia de neamestec in alegeri, luată de guvern in contra guvernului chiar, este sinceră şi eficace (a-plause.) Mi se va obiecta poate, de ce guvernul acesta, care in mod necontestat a avut uă majoritate compactă şi coruplesentă, aleasă după legea electorală actuală, cere cu stăruinţă modificarea constituţiunei şi a legei electorale ? Oare s’ar putea crede că guvernul, pro-puind această modificare, voesce să turbure numai pentru a turbura această ţară ? La aceasta voi răspunde: nu, d-lor, guvernul are uă ideie şi dacă nu o exprimă 9 bine ca cei ce se ocupă de interesele ţârei să o priceapă de mai nainte şi să o dea pe faţă, ca alegătorii, in ziua alege» rii, cel puţin se cunoască care sunt cugetările guvernului şi, judecând intre candidatura oficială şi oposiţie, să ’şi dea votul in conştiinţă şi fără cea mai mică esi-taţiune. Ministerul, d-lor, are să resolve două cestiuni mari : uă cestiune exterioară şi alta interioară. Cu camerile trecute aşa cum ele erau cu desăvârşire devotate, guvernul, sunt încredinţat, nu putea să tranşeze nici una din aceste cestiuni ; sau cel puţin nu putea tranşa una din aceste cestiuni—ces-tiunea socială, pe care prin partizanii săi o readuce la ordina zilei. Care este această cestiune socială ? Voi spune-o indată. Cestiunea socială este in substanţă uă nouă lege rurală, un adevărat atac de astă dată la dreptul sacru al proprietăţii. îşi poate cine-va inchipui, d lor, că se propune aservirea colegiului I şi II numai pentru a inmulţi numărul alegătorilor ţin acest colegie ? Nu. Aceasta ar fi o adeverată rătăcire. Revizuirea Constituţiei nu este scopul, este numai mijlocul prin care guvernanţii tin a ajunge la scopul lor, pe care vi l’am arătat mai sus ; şi in adevăr, d-lor, s ar putea propune colegielor I şi II, ast-fel cum sunt ele constituite oare-care speranţe de succes, legi atentatoare la dreptul de proprietate ? Răspunsul ar fi absolut negativ şi prin urmare inimicii proprietăţii ca să ajungă la nedreptele lor cuceriri, trebuia se invente combinaţiunea adăogirii numărului alegătorilor, spre a se face cu desăvârşire stăpâni pe cele două colegii. Şi, pentru a demonstra aceasta, n'avem nevoie de multe argumente. Intr’adevăr creşterea numărului intr’un colegiu, ar putea fi de natură a Împiedica sau a micşora ingerinţa administrativă in alegeri, cu condiţia ănsâ, ca alegătorii adăogaţi, cu elementul introdus din nou in colegiu, să fie mai indepedenţi de căt alegătorii actuali sau cel puţin să se găsească pe aceiaşi treaptă de moralitate şi independenţă de carater. Ei bine, elementele ce guvernanţii voesc a introduce in colegiele sus citate, trebue s’o declarăm sus şi tare, sunt, din nenorocire şi mai puţin culte, şi mai puţin libere, şi mai puţin stăpâne pe voinţa lor şi putem afirma, cu totul inconsciente despre drepturile şi datoriele cetăţeanului ca ale gât or. Cine se poate indoi, d-lor, că pe căt ne coborâm pe scara censului, mai cu seamă in privinţa elementului rural, alegătorul se găseşte prin situaţia sa chiar, mai umilit mai plecat inaintea guvernului. Rechiemaţi d-lor suvenirile d-v., de la alegerile precedente şi spuneţi cu mâna pe conştiinţă dacă n’aţi văzut cu indignarea desperării tabloul întristător al sutelor şi miilor de a legători din colegiul IV venind la urnă sub biciul zapciului conduşi de vitregii lor primari sau de notari, aceste instrumente sălbatice şi neoneste ale ori cărui guvern fără scrupul, fără respect către legi. Judecaţi dar despre buna credinţă a guvernanţilor noştri, care 'şi propun să modifice legea electorală in sensul indicat pentru a impiedica ingerinţa administrativă in alegeri. Guvernul, d-lor, a incercat se ’şi ascundă jocul, să amăgească pe alegători in privinţa pericolelor ce denunţăm, inspirând amicilor săi revisionişti faimoasa propunere că nu vor introduce in colegiul I ^le căt pe aceia ce au un cens de 600 lei noi ; dar cine ne spune că d-nii aceştia au să fie realeşi ; cine ne asigură că, realeşi fiind , au să se mărginească la aceasta şi că stăpânul sufletelor lor, singurul revisionist in această ţară in modul cel mai larg, pănâ la cel mai minim cens al elementului rural, nu le va ordona să consume sacrificiul până la capăt ? Şi ca mare preot al partidului nu va da deslegare jurământului, cum odinioară a dat desle-garea onestului Ambron pentru cuvântul de onoare ce angajase ţării ? Temeţi-vă, d-lor, aceasta e o simplă manoperă menită să acopere o parte a răului ce ne ameninţă, căci revizuirea făcută chiar in aceste condiţii, constituie un adevărat pericol, puind prin elementele docile ce s ar introduce, colegiul I, cu desăvârşire la ascultarea părintească a guvernului. In urma celor ce avui onoare a vă spune d-lor, se poate oare concepe ceva mai ipocrit, mai reprobat de morala publică, de cât asigurările cinice ce ni să dau că pro punerea de revizuire este făcută cu scopul măreţ şi desinteresat d’a scăpa ţara de ingerinţele administrative in alegeri ? Sporirea numărului in condiţiile indicate va asigura numai, după cum am mai repetat’o, domnia nediscutată dar funestă a guvernanţilor asupra acestui colegiu. Eatâ situaţia. Voiu adâoga un singur cuvânt in privinţa criticei amare dar nedreaptă ce s’a făcut de unii din noi Constituţiei că, prin sine chiar, ar fi guvernamentală şi aceasta numai pentru că guvernanţii agăţându-se de o simplă afirmare ş'au făcut o armă de atac in contra Constituţiunei. Oposanţii cari au zis că legea ‘electorală este guvernamentală au avut neapărat alte vederi, alt scop, străin cu desăvârşire de revisuirea Constituţiunei, scop pe care dealt-mintrelea guvernul roşu îl putea inţelege mai bine de căt or cine altul. Dar, inlâturând aceste alegaţii, pe cari, ne grăbim a o spune, nu le impărtăşim, vă rugăm să ne declaraţi d-v. dacă guvernul prin agenţii săi direcţi şi indirecţi, n’ar fi falşificat fot-d'a-una listele electorale, n’ar fi interesat, n’ar fi corupt, n’ar fi ameninţat pe alegători, le-goa electorală ar putea fi calificată de guvernamentală ? încetaţi dar cu acusaţiele nedrepte, d-lor de la guvern ; permiteţi ca legea electorală să fie aplicată ast-fel cum este şi, numai după resultatele obţinute, daţi, de se cuvine, verdictul vostru injurios sau eon-aemnător. Alt-fel acusaţi pe nedrept şi calomniaţi in acelaş timp. Acum, d-lor, permiteţi-mi o mică digresiune, care de altmintrelea va servi a vă incredinţa şi mai mult despre scopul guvernului in privinţa revizuirei legii electorale. Anul trecut, după o ploaie de petiţii date de ţărani la Cameră pentru Împroprietărire, am aflat, cu oare-care surprindere, că cete numeroase de oameni inaintau spre barierile Bucureştilor, spre a cere pământ de la corpurile legiuitoare. Camera, informată despre aceasta, a numit o comisiune de anchetă parlamentară ca să constate cine au indemnat pe paci-nicii noştrii ţărani să ridice o asemenea cerere. Toată lumea îşi inchipuia că aceşti locuitori de la sate sunt insurâţei cărora guvernul refusă a le da pământurile cuvenite lor după lege, că prin urmare reela- maţiunea lor era pornită in contra guvernului. Unii insinuau că ridicarea ţăranilor era făptuită de oposiţie spre a face dificilă po-siţiunea guvernului. Am fost numiţi in această anchetă cinci şi am avut onoarea să fiu preşedintele cn-misiunei. Raportore am ales pe concetăţeanul d-voastră, şi al nostru, pe onorabilul d nu Carp, (risete). D. Carp, indată ce a luat numirea de raportor a găsit de cuviinţă să ne facă cunoscut că având incredere absolută iu noi, va primi constatările făcute de comisie ca ale d-sale proprii, şi ne roagă să procedăm imediat in lipsa sa, căci interese personale il chiarna la moşie de unde se va întoarce căt mai neîntârziat. Am plecat singuri fără d. Carp, să facem ancheta. Am plecat însoţit de preşedintele Camerei, generalul Lecca, de un alt domn care astăzi e ministru al instruc-ţiunei publice, şi de d. Cantilli, profesor la facultatea de drept din Bucureşti. Am început investigaţiile şi am dovedit că oamenii aceştia, departe de-a fi instigaţi de oposiţiune, stârniţi de primar, de notar, de subprefecţi, de agenţii fiscali, porniseră chiar la Bucureşti, insoţiţi de unii din aceştia. Am vrut să aflam ce vor ei, şi ni s’a răspuns, este adevărat numai de cei mai simpli : — Vrem pentru noi şi pentru copii noştri să ni se dea pământ pe moşiile unde locuim. — Bine, le-am zis noi, cu chipul acesta, luaţi toată moşia proprietarului, n’are sâ’i mai râmăe nimic. Ştiţi ce ne-au răspuns aceşti oameni ? — Noi credeam că veniţi şi d-voastră, tot cu cugetul stăpânirii; dar vedem că aveţi alte scopuri. (Aplause — ilaritate) Tata Ruset nu spune ca d-voastră. (Ilaritate). înţelegeţi domnilor, cănd am auzit că aceşti ţărani vor să ia fără cel mai mic scrupul, toată moşia proprietarului am întrebat : — Dar bine, Tata Ruset a venit la voi şi v’a povăţuit ast-fel ? Au răspuns: — Nu ! Dar a trimis pe d. Mazar-paşa. — Apoi acesta e un străin, de ce v’aţi încrezut lui ? — A! apoi unii din noi am fost in Bucureşti şi acolo, ne-a spus nouă Tatăl nostru: să ascultăm pe Mazar-paşa. Dar mare ne-a fost spaima şi întristarea, cănd după ce am sosit la Barierile Bucureştilor, ciocoii au scos jandarmii şi ne-au luat la goană. Ba pe unii ne-a şi ciomăgit binişor. Vă intreb, ,d-lor cine avea guvernul in mănă atunci, şi cine il are chiar astăzi? Nu era şi nu este d. Brătianu ? şi jandarmii cari au luat la bâta9 pe nişte oameni simpli, dar amăgiţi, nu sunt jandarmii d-lui Brătianu ? Ce amestec au putut avea ciocoii in această comedie ? (Aplause). Eu am mai întrebat pe săteni, arătăndu-le petiţiele date in cameră: „Voi aţi iscălit aci ?“ Căţi-va dintr’ănşii apropiindu-se de noi ne-au zis cu hotărire nu; ceea-ce ne face să esclamăm şi inaintea <1 v. afirmând simplicitatea, dar neperver-tirea caracterului ţăranului romăn. — Nu, d-le, notarul ne-a iscălit; noi nu ştim carte, dar şi dacă am fi ştiut carte şi dacă ştiam despre aceasta am fi iscălit noi inşine, la un lucru bun; de ce să nu iscălim ? M’am adresat atunci la Primar, la Notar, şi la suprefect şi i-am intrebat : — Cum au indrâsnit să iscălească oamenii cari nici auzise de o asemenea jalbă, căci jelbi de felul aceşteia venise la Cameră cu sutele. Un notar mai indrăsneţ de căt cei-1 alţi sau nepricepănd importanţa lucrului, ne-a declarat in mod categoric că au venit doi oameni de la Bucureşti cari au dat lui Mazar-paşa două liste pe cari notarii le-au umplut cu nume, au pus pecetea şi le-au trâmis la cameră. Iată d-lor situaţiunea, Tata Ruset capul roşiilor din Bucureşti nu poate să se astâmpere, din cinci-spre-zece in cinei-spre-zece ani, voeşte o lege rurală. Bine, d-le Vernescu, o să mă întrebaţi, ce ai făcut d-ta in urmă după ce ai descoperit aceasta ? Să vă spun, d-lor ce am făcut. Adunând aceste informaţiuni la faţa locului, m'am grăbit a depeşa d-lui Carp, să vină imediat, să’şi facă şi să presinte Camerei raportul d-sale. Nu ştim dacă a răspuns d. Carp, ştiu atât că ne-a răspuns ministrul prin un decret care T trimetea ambasador la Viena. (Ilaritate, aplause). O voce. — Ca să impace Europa! (Ilaritate). D. G. Vernescn. — Dir mai rămăsese in comisiune d. Cantili, d. Aurelia n, eu şi d. Lecca. Ne-am consultat impreună şi am ales raportor, ca mai tânăr, pe d. Can-tili, in locul domnului Carp. Domnul Cantili ne-a ţinut mult timp pănâ să aducă raportul. Văzând aceasta am luat cuvântul in Cameră, şi am rugat pe preşedinte să roage pe d. Cantili să'şi facă raportul. Camera a votat cu multă complesenţă ca raportorul să fie invitat a presinta raportul. Cu toate acestea d. Cantili nu a mai făcut raportul chiar s’a absentat mult timp de la şedinţele Camerei. Din nou am pus cestiunea inaintea adunării şi am rugat-o să hotărască. Ce are a se face cu raportul comisiuuei de anchetă parlamentară in cestiunea ţăranilor veniţi in masă pe la barierile oraşului ca să li se dea pământ ? Camera a făcut acelaşi invitaţii, şi de astă-dată, pot zice cu mare insistenţă, cu multă căldură. Nu trece mult timp ănsă, şi văd un alt decret prin care un al douilea din colegii mei din comisiune, se numea ministru al instrucţiunei publice. Rămăsesem numai eu cu d-nul general Lecca, care de altmintrelea şi d-sa se ridicase la demnitatea de preşedinte al Camerei. In sfârşit, dupe cum vedeţi, rămăseiu eu singur din toată comisia. O voce.— L’a căpătuit. (Ilaritate). D. G Vernescn. —Ce mai era d-lor de făcut ? Să mă adresez din nou la Cameră. Toate ace’tea d-voastră le puteţi vedea in „Monitor.“ Atunci mi s’a promis că in sfârşit d. Cantili o să aducă raportul. Era aproape de disolvarea Camerei. Mă pomenesc ănsă intr’o zi cu o adresă de la d. Cantili unde ’mi spunea că memoria nu T mai ajută ca să relateze in mod esact descoperirile făcute cu ocaşia anchetei, pare că descoperiri de acea natură se pot uita vre o dată, mai cu seamă de aceia cari, ca d-nia sa, au făcut parte din acea comisiune, a auzit şi a văzut pe ţărani mărturisind in sinceritate faptele despre care am avut onoare să vă vorbesc. Iată d-lor cum s‘a escamotat, cum s’a regulat, voiu să zic intr’un mod liniştit şi asigurător pentiu viitor, această neînsemnată cestiune socială, sub guvernul de pace si de ordine al d-lui Rosetti-Brâ-tianu. Dar nu sunt şi alte precedente in această privinţă ? De mult se pregăteşte acest sistem al improprietărirei in masă a ţăranilor din cinci-spre-zece in cinci-spre-zece ani. N’avem inaintea noastră circu-lările marelui ministru de interne ? Circulari in privinţa viilor unde nu se respectau nici chiar hotărârile Curţei de Casa-ţiune ? Se asigură că atunci ministrul de interne vecinicul tată al ţăranilor, le ar fi zis cuvinte caii dau a se inţelege că cu forţa brutală numai trebuesc terminate asemenea cestiuni, cuvinte cari neapărat ar fi avut funeste consecinţe pentru societate, dacă sătenii le-ar fi luat drept cuvânt de Evan-gelie. Hei d-lor ! Dacă ţăranul nostru nu ar fi din firea lui blând şi nu sr avea conştiinţă de dreptul său, şi dacă, ascultând de po-vaţa lui tata Ruset, ar fi pus măna pe par, inţelegeţi ce situaţiune s’ar fi făcut acestei ţări, care prin ordine, prin stabilitate şi progres, poate să trăiască şi să'şi atragă bi-ne-voitoarea atenţiune, a puternicilor ei vecini—vecini cari sunt interesaţi intr’un mod neîndoios ca să înlăture cu ori-ce preţ in apropriere 1 lor, desordinele şi agitaţiunele anarhice. — In momentul cănd puternicii noştri vecini vor vedea că in ţară aceasta incep să se înmulţească oameni cari, nea-vănd cultul muncei, turbură societatea pentru plăcerea de a o turbura, mii de com-plicaţiuni exterioare se pot naşte şi nu putem asigura dacă, abandonaţi de toţi, cu micele noastre mijloace, vom putea face faţă pericolului. Iată, d-lor, la ce vă puteţi aştepta in urma revizuirii Constituţiunei, in urma desfiinţării colegiului intâi şi al doilea al pro. prictarilor. Dacă d-voastră voiţi, ca tata Ruset, o lege rurală din cinci-spre-zece in cinci-spre-zece ani ; dacă voiţi desfiinţarea pro-prietâţei private, votaţi pentru guvern, şi in schimb vi se va da un suprefect devotat, vi se va numi un agent fiscal îngăduitor pentru d-v. şi amicii d-v., veţi fi sub aripa lui Brătianu-Rosetti, când veţi o causă dreaptă sau nedreaptă de ci in fine aderenţi şi complici ai guvi actual, la rândul d-v. mici stăpâni, v tea trata de sus şi pe egalii şi si rii d-v. - Iar dacă sunteţi adevăraţi cetăţeni« respectaţi drepturile tuturor, cari îs taţi proprietatea, — baza şi funda societăţei,—atunci ca un singur om in contra revizuirei. (Aplause numeri i indelung repetate). Şi să o spunem fără nici o temei lipsă de modestie : Intre noi d-lor, e teligenţa, intre noi ştiinţa şi buna ci Dincolo in partidul opus presidă igt ? şi lăcomia cu tot cortegiul lor de pau asupriri, cu servilismul orb, închina 1 un stăpân darnic, dar cu deprinderi lut despotice. lata cestiunea din lăuntru. ^ Vă cer, d-lor, scusele mele că m’a 1 tins poate prea mult, dar inaintea sili nei critice a ţărei îmi veţi permite tinua. il Mai este o cestiune foarte insemm| la care atârnă viitorul nostru : este unea Dunărei. Dar, o să’mi ziceţi, poate, ce re) are cestiunea Dunărei cu revizuirea O tuţiunei ? Ştiţi care este relaţiunea ? Iat-o : Dacă nu era cestiunea de revizuire a creiat şi întreţine agitaţia in ţară, deşteptat ingrijirile noastre in privinţ prietâţii, in privinţa magistraturei am ţaţă, in privinţa tutulor cestiunilor s puse din nou şi pe ne-aşteptate la or zilei; toţi, ca un singur om, nu ne-a cupa azi de căt de cestiunea Dunării, promisă de guvern intr un mod nealt culpabil, nu ne am ocupa de cât să | socoteală puternicilor zilei şi facă. răspunzători de culpa şi nepricepere! să căutăm impreună cu d-voastră mediul. Guvernul dar, agitănd cestiunea soi a cercat să distragă spiritele de la ce nea Dunării, şi după cum vedeţi, in a şi reuşit. Eatâ, d-lor, o repetăm, c ţia dintre cestiunea Dunării şi aceia , vizuirei. In tot timpul tratărilor şi desbate Conferinţii din Londra, oposiţia, fie ti denţă din parte’i, fie că se găsea pri pată cu desăvârşire de propunerea rev rei, n'a mai zis un singur cuvânt in tiunea Dunării, lăsând guvernului libi tea de acţiune, grija şi prin urmare punderea întreagă a apărării dreptu noastre suverane pe acest măreţ fluvf s’a mărginit numai să lupte pentru a i ge focul aruncat şi aprins in cămi' noastre, (aprobări, voci: aşa este aşa es Iată pentru ce acest guverna crezut mentul oportun de a cere revizuirea I stituţiuuei. Ei bine, ca să revenim la cestiunea nării, cată să o spunem cu regret, la L dra nu numai că nu am avut onoaral luăm parte la deliberaţiuni, dar in zioa xată pentru deliberare am mers la coib rinţâ, neştiind măcar atât că in anti-ean o să fie cineva care să ne spuiâ că nu I locul nostru acolo Şi cu toate acestea s au găsit oameni;' inima uşoară cari să felicite pe guvern p1 tru isbănda dobândită la uşa confer ţei. Dup’aceasta cunoaşteţi ce a hotărât cj ferinţa şi cum drepturile noastre suven“ au fost sacrificate, cu toată dibăcia, acll tatea şi inteligenţa cu care marii noştrr plomaţi au apărat cestiunea in falnica ce a Engliterii. In asemenea situaţiune, mult de cât neplăcută, inimicii neâmpă ai bunului nostru guvern susţin că s’s cerut de la puternicii Europei să am ori ce execuţie a hotărârilor lor pe un men de câte-va luni, pentru că came) actuale sau pronunţat pentru resisb pentru că ar fi dificil ca ele să revie pra unei asemenea hotărâri, de şi ac s’au mai făcut o dată cu cedarea Basara! pentru că in fine guvernului ii trebue ti ca să aducă noi camere care, mai bine mai patriotic inspirate, să recunoască > posibilitatea d’a ne opune Europei intr şi să consacre prin votul lor unanim şi ceastâ crimă de lesnaţiune. Şi atunci se va adeveri zicătoarea celor la „RomănuD că este mai prudent şi ® bine pentru ţară să se facă concesiuni timp de cât să stăruim in indârătnifi „nou possumus“ al oposiţiei Aaş dar bunul guvern actual aşteaptă \0 )tâ| TIMPUL douo mari şi patriotice remiltate Loarele camere legiuitoare, o noua '^Aaia, 0 consacrare dureroasa, dar pli-i jjrelepciune a resoluţiunilor coufe-& la Londra. î domniile voastre, simţind toate a- vâzându-le aproape cu ochii, veţi lArsul domniilor voastre candidaţilor aiului, susţinuţi de prefecţi, cu tot apa-idministrativ şi judecătoresc, atunci gosetti-Brâtianu au dreptul sâ surpe Jali tot in ţara aceasta, sâ ’şi rida Jigenţa, s’o ucidă chiar; sa ne des-■it.ijjra pe toţi cerând ca sâ ne pleeâm ilinţa inaintea a tot puterniciei — Ferească Dumnezeu. Destul! , Ternescu. — Eu d-lor va mul-de buna şi frăţeasca primire ce ’mi {lise ve dau „rendez-vous" după alo-ă and, am speranţă, că me veţi primi ţ aş afecţiune, căci sunt sigur că, vor! re, nu voi avea in vedere nici com-. vinovate, nici deserţiuni, nici for-eomise in contra drepturilor cetâţe-4| ţi voiu saluta iarăşi cu fericire pe şi neobosiţii luptători ce Moldova a trâmis să ne asiste in aceşti ii de durere şi de nevoie (aplause asa in delung repetate). Ai misterul de rSsboi a făcut o nouă tudă de 20,000 pusei la fabrica i din Austria. kzeta Transilvaniei" primeşte an-Martin următoarea telegramă : lunarea alegătorilor romăni convocata est orăşel pe zioa de 11 Aprile (30 e) a fost disolvată de către poliţia L-' ?t-fel se respectează de către a-tăţile maghiare libertatea cuvSn-şi dreptul de întrunire. Halal tn asemenea constituţionalism. I n fo r maţi vi n i mare întrunire s’a ţinut ■Duminică, la Iaşi, in sala liriei. Comitetul oposiţiunei unite ivocat pe alegetorii colegiului I, III, spre a se sfătui asupra taior alegeri. lorisa s, aprobi cheltuoli in numele minis-tiulm de finanţe, cum şi a semna ordonanţele de plata sau delegaţii pentru toate serviciile publice dependinţe de ministerul a-griculturei, industriei, comerciului şidome-nielor, in marginele creditelor acordate prin budget sau legi speciale şi conform dispo-posiţiunilor legei comptabilităţei generale a Statului. * Două ziare noi au apărut in Focşani ; „Libertatea Votumi“ şi „Sinceritatea “ Le urăm succes. * „Resboiul" face următoarea întrebare : D. I. Cămpineanu numindu-se ministru, mai poate figura ca membru in comitetul electoral al patrioţilor ? Ştim ca pe supt mână are să lucreze pentru reuşita guvernului in alegeri, dar cel puţin de ochii lumi nu mai poate sta pe faţă ca agent electoral. * Zilele trecute, Conferenţa avocaţilor pari-siani, sub preşedinţa d-lui Oscar Falateuf, a discutat cestiunea următoare : „Decorurile, machinele şi cele-alte accesorie ale unui teatru sunt ele imobile prin destinaţiune Conterenţa s’a pronunţat pentru afirmativă. * S’a stabilit trei circumscripţiuni sanitare mi litare: O circumscripţiune coprinzând teritoriul corpului I de armată şi al divisiunei Dobrogea ; una coprinzând teritoriul corpului II de armată şi alta coprinzând teritoriul corpului III şi IV de armată. * D-l Teodor Burada profesor la conservator, s’a numit in postul ororific de membru al comitetului teatrelor din Iaşi, in locul d-lui Christodulo-Cerchez numit pretect de Covurlui. * D. B. Caloianu, profesor la fliceiul din Craiova, s'a numit in postul de director al acelui liceu in locul d-lui profesor G. Oon-stantinescu demisionat. CRONICA :.năria are construit, lăngă Biserica St. i. o hală, de unde să trage un bene-destul de însemnat ca să nu se mai idanimea a infecta şi giădina de a-intinzând cârpeturile lor pe trotuarul ilagiul ei. Auzim insă că, de şi ser-1 tehnic luase mâsuri pentru isgonirea ilor de acolo, graţie d-lui Mavrus, cel esia „kikonului, plocon la primăria", are să se continue ca şi in trecut ; jidanul, care esploateazâ trotuarul men-, ar fi sărutat măinile faimosului Ma-Oare, pe lângă sărutarea mânei, dnu fus nu a priimit şi ploconul de care in 4a sa de poesii vorbeşte ? Daca va fi Al, la ce mai poate servi acea grădină ţiţata pentru copii mahalagiilor care cu I mod vor fi isgoniţi de acolo ? ( * iranii romăni din judeţul Hotin (Basa- ţk) au inceput sâ emigreze in Caucaz. pricina neajunsurilor ce suferă in pri-pământurilor. Guvernul rusesc nu se Striveşte acestei emigraţiuni, care eon-ue şi mai mult la rusificarea Basa ei. pa cum se risipeşte şi se perde oierul românesc. *■ expediţie de bele-arte se va deschide Bucureşti la 15 Septemvrie viitor. * I. Cazabian s’a numit in funcţiunea conductor clasa II la serviciul poliţie I: şi administrativ al garelor. . * • . Niculae Cerkez, inginer care ocupă i isoriu postul de profesor de mecanică colâ, construeţiuni agricole şi arpenta la şcoala de agricultuiâ şi silvicultori ta Herâstrâu şi care singur s’a presen la concursul publicat, s’a numit in acel Citim in „Gaz. de Bacău. Mare pişicher mai e şi Gogu Rifovi-ann director omnipotent de la regia tutunurilor. Vâzând că lumea strigă, că tutunul se dă prin pachete numai praf, şi fiind-că la regie se află mult praf de tutun, şi-a zis Ca să vânz numai praf sadea, prea bate la ochi şi aduc mai mari nemulţumiri, mai bine să fac că eftenesc tutunu, să fac pachetele de calitatea I şi a Il-a de 2b gra me, unde voi pune 20 grame praf şi ■ grame tutun bun. Atunci pe de o parte voi fi bine cuvântat că am eftenit tutunul iar pe de alta voi vinde şi tot praful ce ’l am in magazii. A zis şi s’a făcut. Cine nu vede astâ-zi că pachetele de calitatea I şi Il-a conţin numai praf de tutun ? * D-şoara Maria Zahirescu a susţinut săm bâtă cu succes, la universitatea din Bucu reşti, teza sa de licenţă in litere. O felicităm * Sa aprobat, sub reserva sancţiunei uite rioare a M. S. Regelui, mutarea in admi nistraţia centrală a resbelului pe zioa de 16 Martie 1883 şi numirea in funcţiunea de şef al direcţiunei 1 (personal şi opera ţii militare) a locotenentului-colonel Şer bânescu Theodor din regimentul 11 do robanţi. sau care sunt bănuiţi măcar de adversari ai regimului domnitor. Toţi aceştia s’au inscris in condica neagră şi vor fi ast-fel imprâştiaţi in toate unghiurile ţârei, prin mutări şi râsmutări, in cât mulţi din ei vor fi siliţi ori să 'şi dea demisia, ori să ceară trecerea lor in neac-tivitate, tocmai aceia ce doreşte marele vizir. Ne-am aşteptat la una ca aceasta, căci era peste putinţă ca d. I. C. Brătianu, azi stâpânitor absolut al ţârei şi ministru de resbel, să nu facă din armată ceia-ce a făcut din corpul funcţionarilor, şi in genere din majoritatea alegătorilor. De când cu noua organizaţie a’armatei şi mai cu seamă de cănd a plecat Regele in streinâtate, „Monitoru oficial" publică zilnic fel de fel mutări, mai cu seamă de ofiţeri superiori, cari par a fi bănuiţi de auti-brâtieneşti.“ începutul s’a făcut cu mult onorabilul şi capabilul general Mânu, carp, ca unul ce dispune de avere şi prin urmaien'are trebuinţă de nici-o funcţie, neputând suferi loviturile panglicarilor, a preferat sâ’şi in-chizâ cariera sa militară, de cât să se expună a fi subordonat unor fiinţe, ce tre-bue să roşească inaintea lui. Imediat după dânsul, vin coloneii, loeot.-coloneli, maiori şi căpitani, care sunt as-vârliţi de la o margine a ţârei la cea l’altă; cei mai mulţi dintr’ânşi sunt siliţi sâ îndure nu numai prejudiţii materiale, dar şi morale, neavând vre-o avere sau altă meserie. Ori-cine ’şi poate lesne iuchipui consecinţele dezastroase la care trebue să ne aşteptăm după urma unor asemenea fapte, fără precedent incâ la noi. Ne împlinim dar datoria d a le pune in vederea naţiunei, care va fi chemată peste căte-va zile sâ ’şi trimiţă reprezentanţii ei in camerile de revizuire. Sâ nu uite alegătorii că guvernul voeşte a realiza un proect din cele mai monstruoase, menit a lărgi şi asigura puterea in mâna aceluia, care recurge la uneltirile de mai sus pentru a preface armata intr'o gardă personală a sa. Atăta e destul; restu ’1 iDţelege ori-ce om cu bun simţ. Dimitrie Pandrav, directorul genei al i Bomeniilor şi pădurilor Statului, este in vinat, până la o noâ disposiţiune, a au Medicul de divisiune doctorul Dianu George din serviciul central la divisiunea 2 (Piteşti). Medicul de regiment clasa I doctorul Demostene Atanase din serviciul central la divisiunea 3 (Bucureşti). Medicul de regiment clasa I doctorul Di-mitrescu Ştefan din serviciul central la divisiunea 4 (Târgovişte). Medicul de regiment clasa I doctorul Pârvulescu George din regimentul 3 artilerie la divisiunea 5 (Galaţi). Medicul de regiment clasa I doctorul Şerbănescu Ioan din regimentul 3 infanterie la divisiunea 6 (Focşani). Medicul de regiment clasa I doctorul Corivan Gporge din regimentul 4 artilerie la divisiunea 7 (Roman). • Medicul de regiment clasa I doctorul Te-lemac Vasile din regimentul 6 imanteiie la divisiunea 8 (Botoşani). Medicul de regiment clasa I doctorul Georgescu Şerban din regimentul 2 roşiori 'a divisiunea din Dobrogea. Personalul detaşat din corpurile de trupă va primi solda de la corpurile in cari compotează, iar toţi cei-alţi din serviciul central. Aceste numiri se vor considera pe zioa de 1 Aprilie. Comitetele electoralo-patriotice „Românul" de la 2 Aprilie publică numele cător-va persoane ce ar fi formând comitetul electoral din R.-Sărat. Un ziar din localitate, „Râmnicul," ne spune că p'acolo nimenea nu ştie de existenţa acestui comitet, şi mare este mirarea ori-cărui cănd vede inşirate numele unor persoane, taxate de revizioniste, cănd ele se declară pe faţă de antirevizioniste. (Asta e o nouă tactică a roşilor ca s'amă-gească încrederea aleggtorilor, dăn-du-se de „nerevizionişti" N. R.) Daca aceasta nu e o farsă făcută in contul confraţilor de la „Românul" apoi de sigur trebue să fie un perdaf patrioticesc dat de d. Fleva sateliţilor d-sale. •J Nu s’a mai ivit nici un cas de pesta-bo-vinâ la Mâdirjcşti, ast-fel că implinindu se 20 zile de la ultimul c-as de boală, s’au rădicat măsurile de poliţie sanitară veterinară luate contorm legei contra acelei boale; ast-fel că astăzi nu se mai află pesta-bovină in nici o localitate din ţară. * Tribunalul districtului Ilfov a inscris pe D. locotenent Victor Roată intre inginerii hotărnici ai acelui judeţ, „in urma esame nului ce a depus conform pentru hotărnicii. regulamentului Mişcări politico-militare Marele nostru vizir a cerut comandanţilor de corpuri şi altor generali o relaţie despre opiniunile politice ale tutulor ofiţerilor superiori, precum şi al9 acelor de la gradu de căpitan in jos, care au manifes-vre o dată asemenea opiniuni, sau care in caz eventual ar putea fi influenţaţi prin tat vre-o opiniune politică. D-nii comandanţi da corpuri au luat imediat măsuri pentru a satisface dorinţa spătarului lor, formând liste nominative despre toţi ofiţerii care sunt cunoscuţi că nu fac parte din gaşca roşie, D’ale armatei S’a aprobat, sub reserva sancţiunei ulterioare a M. S. Regelui, mutarea in interesul serviciului pe zioa de 1 Aprilie 1883 a colonelului Filitis Constantin, comandantul regimentului 4 călăraşi, in aceeaşi caii tate la regimentului 10 călăraşi şi a locotenentului-colonel Greceanu Nicolae comandantul regimentului 10 călăraşi in a ceiaşi calitate la regimentul 4 călăraşi. S’a încuviinţat provisoriu, sub reserva ulterioară a aprobărei M. S. Regelui, mutarea in interesul serviciului a maiorului Grămă-ticescu Gheorghe din regimentul 2 artilerie la direcţia arsenalului armatei, in funcţiunea de sub-director pe zioa de 1 Aprilie 1883. S'a aprobat sub reserva sancţiunei ulterioare a M. S. Regelui, numirea in funcţiunile de medici-şefi ai divisiuuilor militare teritoriale, pe medicii de divisiune şi de regiment clasa 1 dupe cum urmează: Medicul de regiment clasa I, doctorul Georgescu Dima Grigore din regimentul 7 infanterie la divisiunea ^ Craiova). ŞTIRI TEATRALE O noapte furtunoasă, sau No. 9, pe care domnul Hagiescu era s’o joace la Or-feu, s’a amânat pentru s^ara de 9 aprilie, in aceiaşi sală. Societatea grecească Menandru,' compusă de artişti greci, a sosit in Bucureşti şi va da câteva represintaţiuni in sala Teatrului Dacia. > In curând, o nouă piesă se va juca la Dacia. Ea se numeşte ; Un nebun al secolului, dramă in versuri intr’un act, de D. C. Teleor. TEATRE-SPECTACOLE Teatrul Naţional.—Miercuri, 6 aprilie, representaţie extraordinară in beneficiul d-lui Louis Wiest, cu graţiosul concurs al drei Alex. Mulţescu, A. Velner şi al dlor M. Millo, Iulian, Mateescu, Gabrieîescu şi Popovici.—Programă variată şi atrăgătoare. Biletele se află de acum la Cassa Teatrului. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A eşit de cub tipar : Dr. M. Gaster -Literatura populară rom&nă. cu un apendice : Vorvova Gara-mantilor cu Alexandru Machedon de Nicolae Costin. Bucureşti 1883. Editura-I. Haimann. Preţul 5 lei. Vechile iustituţiuui ale României (1327 —1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţârei româneşti, de domnu Ioan Brezoianu. —1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librâriele B. Nicolescu (Pas-sagiul român) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiul. A eşit de sub tipar: Dr. N. Manolescu, Studiu asupra miopiei cu exemplulja 2,991 elevi din scoa-lele din Bucureşti. Un volum de 175 pa-gine octav şi 13 figuri in text. Preţul 3 Iei. S’a pus sub presă şi va apare in curând „Dicţionarul Biografic al autorilor Români vechi şi moderni,. Această carte promite a fi foarte interesantă, căci, dupe câte suntem informaţi, autorul ei d. D. N. Marinescu şi-a pus oate silinţele pentru a strânge notiţe privitoare la viaţa autorilor cum şi pentru studiul critic ce face asupra fie căruia in parte. Acest din urmă lucru lipsea cu desăvârşire in conspectul asupra literaturei române de V. Gr. Popp. O recomandăm incă o dată ateuţiunei publicului nostru iubitor de literatură. A eşit de sub presă opera Prinţului George Bibescu „Istoria unei fruntarii," in limba română. Se află de venzare la toate librăriile din Capitala. Programa de la Mazur-Paşa, aplicată de guvernul d-lui I. C. Brătianu, cuvânt rostit in şedinţele Camerei deputaţilor din 26 şi 27 ianuarie 1883 de M. Kogălniceanu, deputatul colegiului IV de Mehedinţi, a e-şit de sub tipar zilele acestea. Preţul este un leu şi se află de vânzare la librăriile Graeve şi Haimann. A eşit de sub tipar in editura tipografia N. Miulescu : Teoria verbului şi Conjugarea complectă a verbelor auxi liare, regulate pronominale, interogative, reflexive unipersonale, pasive şi a 86' verbe neutre, neregulate şi defective, cu observaţiuni asupra ortografiei, pronunciaţiunii, construcţiunii, sintaxei şi mai cu seamă intrebuinţarea modurilor, timpurilor, persoanelor etc. etc. etc. După fraţii BESCHERELLE de N. DROC-BARCIANU PARTEA I. (Carte au-torisatâ de On. Min. al cultelor şi Instruc-ţiunei publice No. 3458, Aprilie 12 anul 1878). Se află de vinzare Ia librăria, Socec, fraţii Ioniţiu şi Niculescu (pasagiul Român) pe preţ de 2 lei. Depositul la tipografia N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 5 aprilie 1883. 5olo Renta Amortisibilă. . . 5°|0 Renta Română Perpetuă 6°|o Obligaţiuni de stat. . . 6o[» Oblig. Căilor f. Rom. regale 5o/o > Honicipale ... 10 fr. , C^ei Pensiunilor 300 1 5olo Scrisuri funciare rurale. . 7oio ţ. Scrisuri Rurale.. 5o[o Scrisuri fondare urbane , 6o[0 » > > 7o|o , > » Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) Acţii Băncei NaţionBle Române 2501 > , Soc. cred. m0b, rom. 500 1. > > > Rom. de c»nstrucţii 5001. > > > de Asig. Dacia-Rem 300 1. > > > > > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . > , Bilete de Banque Fiorini valoare Austriacă. . Hârci germane.............. Bancnote francese. . . . Comp. vend 913|t 00'i, 1011/* 102l[g 86i/t 229— 918/4 104— 898,e 99i/, 103— 33— 1275 220— 525— 420— 230- 2— 2-21U/, 1 28 99*12 92 ’/2 91-lOie.j 103i/2 863|, 23492 [|2 104 898,4 100-l03’/2 341290 225530— 425233- 2 10 2 10 2.13 — 1.25— lOO'/s MEDIO ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţiuni de la orele 3-5 p. m. Pentru săraci gratis. Bucureşti calea Rahovei No. 53, De la (8f. Gheorglie), in strada Smărdan No. 6. Boalele de găt, gură nas şi urechi tratează printr’o artă speciala. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant deţmedic secondar in Viena in clinicei lui Braun (boale de femei şi faceri) şi a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţiuni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei). DE ÎNCHIRIAT In total sau in parte, casa de pe calea Victoriei 145 şi colţul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Veissa, compusă de peste 20 camere; seră de flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, av6nd introdus gaz şi apă pretutindeni. Se închiriază de la Sf. Gheorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. Ioan Ciujîea proprietarul lor, strada Isvoru No. 14. DE ÎNCHIRIAT ?jrz Strada Luterană No. 15 proprietatea D-lui Vasile Hiottu, care conţine 22 camere, 2 pivniţe, grajd de 10 cai, şoproane de şea-se trăsuri ; doritorii se vor adresa in toate zilele de la orele 10 — 3 la locuinţa D-lui Proprietar. De închiriat şi de vânzare de la sf. George viitor casele din strada Minervei No. 9, compuse din 11 odăi, bucătărie, odăi de servitori pivniţă etc. singure in curte. A se adresa la Proprietar ce lo-cueşte intr’6nsele. TIMPUL I „LI CAVALERUL DE MODE" oo cLO CD Di o < 20 O O ■ IO Pentru sesonul de Primă-vară şi vară am primit clin propria noastră fabricaţiune din Europa un imens asortimentele Haine pentru Bărbaţi şi Băeţi. din stofele cele mai moderne confecţionate dupe noile Journale. vert. ţ^cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimiu şi Haras gros-vert. Costume cu şi fără talie de Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gro- Redingot şi Orilet după noul Journal, Pantaloni nouveaute, etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. VIN ET SIROP DE DUSART CU LACTOPHOSPHAT DE CALCE Eipn mnţele celor mai celebri medici din întregul Univers au restabili— tară ca Lactophosphaţul de Calce în stare solubilă, ast-fel cum el ecsistă in vinul şi siropul lui Dusart, este in tote penodele viutei, cel mai bun reconstituant al vieţei omeneşti. La femeile însărcinate, el înlesneşte desvoltarea micei ecsistenţe ce se ana in pantecile sale, previne vărsăturile şi diferitele alte accidente ale sarcmei. Daca se dă nutricelor, el înbogăţeşte laptele şi face ast fel ca copilaşi sa nu mai şuiere nici de colici nici de urdinare; dentiţiunea se patrece cu mare Înlesnire lără dureri, fără convulsiuni. Mai târdiu când copilul se află palid, limfatic, când carnea lui este mole şi fleşcăită, când g indele apar in jurul gâtului său, vom găsi în lactophosphalul de Calce un minunat şi eficaciu remediu. Acţiunea lui reparatrice şi reconstituantă nu este mai puţin sigură la persoanele în vârstă sărace de sânge {anemice), ce sufer de stricarea stomacului la acelea, asemenea, cari se află slăbite din causa diferitelor excese, luerări ostenitore, vârsta înaintată etc. 't',rebuinLareaului este^°rte preciosăla ofticoşi, căci el aduce vindecarea (cicatnsarea) tuberculelor ce se află în plămânii şi favoriseadă forţele nramrea bolnavului susţundui forţele de cari au trebuinţă. “™.8umav s,roPui Ş> Vinul Dusart, stimulează şi înlesneşte pofta de “ . !»' r®stabilind, nutritiaîntr’un mod complect şi asigurând formaţiunea regulată a dselor, amuschiilor şi a sângelui. Deposit In principalele Pharmacii şi Droguerii PARIS, CASA GRIMAULT ET Cie, 8, STRADA VIVIENNE. — — iii VECINIOA FRUMUSEŢE A PE LEI OBTJNL'TA PRIN USAGIUL PARFUMERIEI ORIZA (o CREME-O EUZ AI a lui L. LEGRAND Furniiitriil Curui [Utiiii ÎVE ATHONOV* | ORIZA LACT£ LOJ-ICNl BMULSIvX I Albeşoe|i rMcorejce pel-I ea, face flădiipara, distruge plstruele. , Indulcejce ţi albea- , I ce PELEA, ildMtrani-I parenta şi frăgedlmea j tfnereţeJ. Ea preeervă i obrazul de păr!6lX ţi | de abircituri. SAVON ORIZA Dupe doctorul | O. RaviiL.cel mai dulce pehtru pele. E88.-ORIZA lORIZA-LYS, I Parfume nou* adoptate, de fashiutxt. Oriza-Powder [ Pulbere flori de Oreay Adereaiă polei şi ’i dă catifoala persicei. ^P^jV£Ţlnoţ£»lJ^yt'"r{S? kâlpt- Aonor? I. IIERTE ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst -mul cel mai nou şi prevăzut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte fină. Onor. public care n’a avut incâ ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de căt a ne onora cu presenţa d-lor şi sperăm că se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte ori-ce lucrare atingătoare de această artă precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunţ in toate zilele, atât in timp frumos căt şi in timp innorat de la 9 ore a. m. până la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictură originale de vânzare. Par la prosente j'ai l’honneur do re-commander â l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nraveau et pourvu d’appareils tout neufs. —Les prii sont reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre de mon travail n’a qu a nous honorer de sa presence et nous esperons qu’il s'assurera facilement de la pefection de mon atelier. —On se cbarge de toute espece de travail eoncernant cet art, comme: î'eproduction, travaui â l’etat naturel etc. — On peu-poser tous les jours. que le temps soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’â 4 beures apres midi. Oetiţi tn tdte filele tn $iar»l Parinao CtlL BfcAH un nuou roman inedit UNE VIE (UA VIpŢĂ) OUY de MAUPA0SA1* T Da vânzare la D... M. Meamman. 4Jtoaaaa«nt« da tiai lini franci 1J1, “f* —— ■ | - J FERULU doctorului GIRARD I * con,, Perrulu doctor ' | 1872 cA •y»sUpa|iuD«a si a,, .,, , "fl J Si*"»» «# totală Chlorosa, Anemia, Insărloirea 8ăngelui, Durerile de stomachO cuianssea in pujinu timpii. Percierea forjeiorfl, Hysteria, Irreguiaritătile Men strua[iunei, Trinşile. tificăconvaleacenţiî ji persâneled'unfi temperamentu debila. Depoutu tn principalei Pharmacii. Administraţiunea : PARIS, 22, bulev. Montmartre. GRANDE-GRILLE.— Afecţiuni limfatice, boia căi lord mistuitore umflarea ficatului ş’a splinei, opstrucţiunl viscerale, calcule biliare. HOPITAL.—Afecţiuni ale căilorS mistuitbre, greutate la stomaeda mistuire grea, nepoftă . dc mâncare gas-tralgie, uispensie. ' CELESTINS.—Afecţiunile renichi-lord ale beşicel, nisipd, oătră, gută, diabetă. albu-minăciă. HAUTERIVE. — Afecţiunile rini-chilord, ale beşicel năsipd, petră, gută, diabetă; albuminăriă. A sd cere numele isvorulni pe capsulă. Deposild In BucurescI la DD. War- tonovitz şi Herţog. ceruială pentru scânduri preparată cu lac, fabricaţiune Englesă. Depou general la Magasinul ele delicatese D. Gr. MOCIANU, in Grand Hotel Broft. iSOSIT in Vienal Rotlien-tliurm-straseNo. t cumpără timbre de scrisori Întrebuinţate din Bulgaria. Bosnia, România, Muntenegru, Turcia, Serbia etc. şi plăteşte cu deosebire bine pe cele vechi eşite din curs. Oassa ţine coresponcUnţă in limbile germană, franceză, engleză şi italiană. INSTITUTUL MEDICAL de Ilydrotherapie, macaj sistematic, ortho-pedie, electrisare, inhalaţii etc. Strada Vestei 6. Pe lingă eele-lalte servicii alo acestui institut s'a mai adaus şi băile calde cu renumita sare dc IIălsuteşti. Se aduce aceasta ’a eunoşlinţa onor. public. Direcţia. Avis Tablou Lakeviiz câştigat do No. 148 va remariea la Jokey-Cluv, unde cel ce l a câştigat poate veni să’l reclame penă la 15 Aprilie (s.v.) 1883.—După acest termen ta-oioul se va inapoia proprietarul seu. De ven7arp Casele din strada Măue I 1 Leal O tuleai 9. Amatorii s- l or a dresa in oa8e ]a proprietar. tipografia iV. Miuîescu, sala Theatrului PETRACHE IOAN Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul gal. A sosit pentru sesonul de iarnă tot felul de conserve, din cele mai escel brânzeturi străine şi indigene, precum : Roquefort, Brie. Camembert ] dn Salut, Mont d’or, Gervais imperial, Limburg, Liptauer. Chester Cr de Holande, Stilton, Crema Regală, etc. Un bogat asortiment de cărnuri afumate, piepţi de găscă. Diferite rinate. de Barbuni, Hiel, Aal-Fisch. Aal-Fisch cu gelatină. Sosesc meren stridii proaspete de Ostandasi Constant.inopol. Icre pr pete, moi si tescuite ne morun; Icre de ch’efal, păstrăvi afumaţi st felul de pesci. Vinuri si liqueruri din cele mai alese. Ceaiuri chinesesci, rusesci de caravană si de Popov; pesmeti din mai renumite fabrici străine In curând sosesce peşte proaspăt de Constantinopol. Tot la acest magasin se află de rânzare cn ocaua vin roşu si all cualitate superioară. )• i Preţuri foarte moderate cari desfid ori-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visiteze acest magasin,’ va rftmăne pe de satisfăcut, nu numai de bunătatea şi calitatea mărfei dar şi de un servic prompt şi onest. MAGASIN fondat in 1879 DE vis-a-vi* de I Te trai Na) Bucureg COLONIALE SI DELICATESI D. fi. MOGIAN VIS-A-TIS 1)1 THEATRUL NAŢIONAL Anunţă maltei nobilimi, şi onor. public că pe lăngă articolele necesari la menagiul casei, au importat de la cele mai bune case următoarele Beuturi fine. Aniset dublu de Olanda. Aniset de Bordeaux. Absent de Suia Ananas de ia Martinique. Banane de LVBayona. Beuediciin-Bitter de China antifebric. Biter din via Providenzei anti Coleric. Cliartrenz, alb. galbin, şi Verde de ia grand Chartreuz Francia. Curaso de Olanda, alb, verde şi orange sec, de la VimandFockin Pipermint, verde, galben, şi alb de la Get. Freres din Francia, Cognac vienx, Cognac fin champagne, din Cognac. Liqueruri tot felul de gusturi de la Mărie Brisard, din Bordeaux, Renumita Masti ! Hio, Marascbino Ţuică Naturală. Romuri adevă-ie. Ananas Ai-ac de Mandarin. Punch in Cognac. irsch. Şliboviţă de Banat. rate din Jr Rlium si CINURI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de ia primele case din Franţa, Germania, Italia, Espagne, Ungaria. Transilvania. Indigene ” de ia Cotnari. Odo-beşti. Drăgăşani şi de Dealn mare. Preturi moderate, serviciul conştiincios. Cu stimă. D G MOCTANTT. MAŞINELE DE CUSUT ,, ORIGINALE ,jSSat A LUI * S ÎNGER ~ SMT CELE MAI BUNE DIN preniia l< rate lunare A so feri de Imitaţii IT Garauţâ d sigură dată înscris. „ OH.. SÎNGER G = poarlâ marc* Uaşinâ de cusut new-york. de sus a 0 lul Fabricei. G. NEIDLINGER, A§ent general BoHsei.