HARŢI 5 APRILIE 1883
1
                                                                                      Qaloa Victoi-iei IN ,-. :*«.
ANUL AL VITT—No. 76
11 to«li> tara, pe an .    .   .
       ,       pe 6 Innl.
       ,       pe S Innl.      .
a ftreinătate pe an .          .
40 lo! 22 le! 12 le! 60 le!
.pontele ee priimeic Ia Administraţie.
IC ipitală 10 bani uuin&ru 0 stricte 15 bani nnmăra
TIMPUL
         REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2.
ANUNŢURI ŞI INSERŢII
Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III, 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 >         » II .... 2 50
    Anantorile ţi inserţiile se primesc Bncnreştl» j» Administraţia ziarnlnt ia Jlena, la binronrile de annnţnri Heinrit achalek, Wollzeile 12;—A. Oppelilt, Stabeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rns Cldmene 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51.
                                                                                                                                                                                                                                      Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele nslmprlmate se arii.
  ) uii abonaţi din judeţe sunt jpţi să bine-Yoiaseă a trimite ■inistraţiunei costul abona-^^tului d-lor conform invitărilor primite.
    bucureşti, 4 Aprilie 1883
   ierul de care urmează a fi pe-ori-cine, faţă cu propunerea de uire a Gonstituţiunii, şi care nu ie să ne scape din vedere nici-un jir moment este : iiii ănteiu că nimeni altul din ţaţa cerut revisuirea de căt gnver-’jpi uneltele sale din Cameră ; î doilea că această revisuire, ast-|um se presintă, este numai ca o ţi de partit, de oare-ce afară de nici-o altă partită nu o voeşte; ^ ' treilea că, prin nesocotirea re-or privitoare la Constituţiune, ea temelie a Statului, ca lege lor, urmează să fie aşezată pe rul tutor partidelor ; prin neso-ea, zicem, a acestor regule propriii revisuirii, guvernul Roşii, voit să admită pe timpul alegeri-pe cele-lalte partite in minister, ru ca aşa să lupte fie-care cu şi revisuirea să se facă mulţămirea tutulor. msiderănd acestea, Oposiţiunea-. a simţit că ar fî fost a se uşi densa şi Naţia, daca s’ar fî it la propunerea de revisuirea liituţiei, pe care o respinge absolut, ru că lipsesc Naţiei garanţiele re buna intenţiune a guvernului, ite invederat că el urmăreşte pla-ile a smulge controlul din mana n.
                                                                                                                                                                                         nta guvernului, mărturităde dăn-este să scape de colegiele 1 şi II,
   > prin aceea că sunt basatc pe
   >  sunt luminate şi independente, Ari pănă astăzi pun condiţiuni rnului, nelăşăndu-1 să ea cămpii I facă cum a vrea. invernul dar voeşte să ucidă aces-puă colegii, vîrînd intr’Snsele gloa-de la ţară, reducmd censul nula 600 lei venit anual, la atăta
                                                                                                                                                                                         căt are fie-care fruntaş ţăran, ju aceste împrejurări, acum in ' )a alegerilor, trebue să se deosebi1 bine două tabere opuse; tabăra rnului şi tabăra Naţiunii, sau,
   8 întrebuinţăm termenii proprii opunerii guvernului, tabăra Re-mştilor şi tabăra Nerevizioniştilor. Oin schiţa aci trăsurele caractc-' ale revisioniştilor şi ale nere-niştilor, ca să se priceapă mai ce însemnează revizionist şi ne-tonist şi fie-care să’şi aleagă cc c să fie mai bine. fî revisionist va să zică a pune tituţia la kcremul guvernului să îl el cu dănsa cum a vrea.
                                                                                                                                                                                          voi revizuirea este a se ară-
drum guvernului să atace şi să prefacă colegiele I şi II, băgând intr’en-sclc pe ţărani.
   Revisionistul voeşte dar :
   Desfiinţarea colegiului 1 şi II;
   Perderca influenţei ce o are astăzi fie-care alegător din colegiul 1 şi II prin votul seu ;
   Lepădarea dreptului de-a hotăra cu votul său despre soarta lui şi a copiilor săi;
   Prefacerea in alegător a guvernului, ca el să mânuiască alegerile şi să dispună de colegiul electoral.
   Ne explicăm.
   Pănă astăzi, după cum sunt formate colegiele electorale de legea in fiinţă, guvernul recunoaşte, şi oricine poate înţelege, că fie-care vot al alegătorului din colegiul I şi din colegiul II, cântăreşte ceva, şi incă destul de mult, pentru că numai un număr restrâns formează majoritatea colegiului.
   Aşa alegătorul cere şi guvernul este silit să-i dea astăzi tot felul de îmbunătăţiri de care simte trebuinţă localitatea sa, sau de care el insuşi simte nevoiă pe seama sa, daca ţine mai mult Ia sine de căt la binele public, precum sunt unii.
   Are dar in mănă alegătorul colegiului I si II un vot do greutate, un inel făcător do minimi cu care dând astăzi in guvern scoate dupe dorinţă bine sau ren.
   Cu introducerea insă a celor cu venit do 600 lei, atât din oraşe căt şi din sate, pătrund in colegiul I şi II mii de alegători, printre ale căror voturi un singur vot nu mai in-semnează nimic.
   Daca cel puţin prin această imul-ţire a numărului alegătorilor, s’ar asigura mai bine controlul asupra guvernului, am conveni cu totii să o facem ; dar din nenorocire ţăranul nu este in stare a cunoaşte lucrurile, nu are consciinţă de căt de autoritatea zapciului, precum in oraşe
lcgielor I şi II: a fi revisioni.şti este a şi pune foc casei!
    Datoria dar a fie-eăruia este să nu asculte Ia nici-nna din făgăduielele guvernului in astă oeasic, căci ar fi fi se amăgi ca peştele do vermuşul din vărful undiţei.
    Datoria fie-căruia este să lupte băr-băteşte spre a întoarce din rătăcire şi pc coi cg «ir fi inc<i iii nccuiioş-tmţă de reul ce singuri ’şi ar face votând candidaţii guvernului; iară pe de altă parte a merge toţi in unire, a nu câta la ambiţii personale tocmai acum când pericuiul perzării ameninţă aşa de tare, a veni Ia înţelegere şi chiar cei certaţi intre dăn şii ca să meargă ca un singur om Ia votare şi să voteze candidaţii cei mai siguri că vor respinge propunerea de revisuire.
îgno-
drăzneşte sa se adreseze de cat la ran(a şi la neconştiinţâ. (Aprobări).
   A luat primul contract după coaliţiunea
  Publicăm aci discursul rostit de D. Al. Lahovari Ia Iaşi cu ocasia întrunirii Oposiţiunii unite din toată ţara:
    Meetingul din laşi
    AL OPOSIŢII NII UNITĂ
                                                                                 (ţinut in 25 martie 1883) (Continuare) .(*)

   neva gata să se desbracc de 1 ‘i'ile ce i se prescriu prin Con-1 «unea şi legea electorală actuale, lie vrea revizuirea vrea atinge-9 igii electorale actuale, deschide
meseriaşul ori neguţătorul nu are conştiinţă de căt de autoritatea şefului gardei; şi aşa aceste elemente constituie nisce turme conduse la ţără de către sub-prcfecţi şi la oraşe de către căpoteniele din garda cetăţenească, ce s’a creat in detrimentul independenţei cetăţeanului şi a luat caracterul unei instituţiuni milităreşti.
   Ast-fel guvernul devine el insuşi alegător şi aduce in Camere pe cine’i place.
   Revisionistul prin urmare, nu numai consimte la perderca calităţii cc penă astăzi o are proprietatea cea mare istorică, de a păzi drepturile şi existenta ţerci. dar ancă dă pc mâna guvernului perul Naţiei să-o tăr-băcească cum va vrea el.
   Folos real apoi nu arc pc căt timp ori-ce i-ar promite guvernul pănă la revisuire se stinge cu revisuirea, dupe care nu mai arc nici-o nevoie guvernul de alegătorul colegiului I şi II, si devine el singurul alegător prin turma ţerăncască mânată do la spate de administraţiune.
   Descliiză-şi bine ochii alegătorii co-
                                                                                                               Preşedinţa D-Ini General Teii.
    P-I AI. Lahovari. (Sesue la tribună in mijlocul celor mai călduroase aplause). Domnilor ! Acum o lună, o doputaţiune compusă clin tot ce Moldova are mai distins prin onorabilitate, prin talent, prin tradi-ţiuni, a venit la Bucureşti ca să se consulte cu comitetul central de acolo asupra împrejurărilor de faţă pe care apucăturile acestui guvern le-a tăcut din ce in ce mai primejdioase.
    Moldova, de unde a plecat de atătea or frumoasele inspiraţiuni şi nobilele iniţiaţi vine-a trimos şi de astă dată doarea sa in Bucureşti. Acei bărbaţi au pornit pentru ne intinde o mănă frăţească şi in aceste împrejurări, pentru a scăpa şi de astă dată ceia ce acum două zeci şi cinci de ani s’a fondat. La această vizită a patriotismului eram datori să respundem, să venim in sânul d-voastră, şi să aducem slabul nostru concurs la aceste nobile silinţe ce le faceţi intr’o supremă împrejurare şi un suprem pericol.
    Domnilor, nici o dată de Ia unire, de Ia 66, imprejurările n’au fost mai grele, peri colul mai ameninţător şi prin urmare nici odată nu trebuia să facem apei la mai mult patriotism şi ia mai multă abnegaţiune, ca in momentul de faţă.
    Domnilor, avem un guvern care s’a îndulcit mult cu puterea, fiind că mai mult de căt ori care altul a ştiut să stoarcă din putere tot ceia ce ea poate să dea ca avantaje personale pentru acei cari guvernează. (Aplause).
    Rezultatele cu cari guvernul actual a dăruit această ţară atăt in iăiintru căt şi in afară, elocinţii oratori cari m’au procedat, le-au schiţat in trăsuri foarte măreţe şi eu mă voiu încerca pe căt pot să întreprind descripţiunea lor.
  Acest guvern a încheiat două contracto cu această ţară şi vrea să ne smulgă un al tro-ilea, care va fi cel din urmă, dacă inteligenţa, patriotismul, dacă tot ce mai romane independent, neinteresat, tare in caracter in aceasta ţară nu va veni să pună o piedică la aceste porniri.
                                                                                                                                                                                                                   Intăiul contract l’a luat de la iiusiunile noastre ; al doilea l’a luat prin forţă şi co-rupţiune ; şi pentru ai treilea nu mai in-(*) Din canza unor erori strecurato in numeral
de Ia Mazar paşa. Atunci aceşti oameni au venit să’şi ascundă firma lor compromisă sub strălucirea unor nume venerate, ilustre ea Epureanu, Vernescu, Cogălniceanu. Fu-rişăndu-se cu dânşii la putere, uitate au fost pentru moment şi faptele lor uricoase şi trecutul lor vinovat.
   Al doilea contract nu l’a mai putut cere decât de Ia forţă şi corupţiune ; l’a luat cu sila in alegerile trecute, in cari (ara s’a deşteptat numai pe jumătate.
   Sa deşteptat in destul numai ca să pună bariera invasiunei elementului străin in organismul nostru social; dar nu s’a deş teptat indestul ; a oprit răul fără să facă tot binele, a împiedicat pe aceşti oameni de la crima de ies-naţionaiitate ce voiau să
in
                                                  naie şi vor remăne numai ca o podoabă pactul nostru fundamental. (Aprobări).
                                                     Căci nimic nu are realitate iutr’o ţară unde drepturile sunt scrise numai pe hărţi0 Şi când nu este dindărătul lor nici o forţă morală pentru a le da viaţă şi fiinţă.
                                                     Ori căt de mari ar fi, d-Ior, libertăţile unui popor, ori căt de largi şi de măreţe, nu ajunge dacă in peptul lui nu se afiâ acea forţă de viaţă, acea putere sufletească care să facă să vieze acele libertăţi, şi să iasă după moarta hârtie ca să se coboare in domeniul realităţei. (Aplause prelungite).                        ‘
                                                     Englitera, ţară cu o constituţiune din cele mai vechi, de la 1200, a ştiut fără nici o constituţiune dogmatică să potrivească formulele învechite ale veacului de mijloc la vi-
0 sevărseaqo.-, riar ,1, «       -. -          I a(a unui popor modern liber, care işi cu-
                                                                                                                                                                          eişeasca. Dar, dacă a oprit impăm^n- noaşte, stăpân pe sine şi pe guvernul *eu
tenirea in masă . streinilor, n’a resturnat şi drepturile sale şi ştie să şHe apere       En
’ a os nd^rhT61!                     ' faplul U'^ra a făcut din constituţiunea din evul
sat Tra ne \ P T            * "Uţ ’ ?‘       “  meziu’  constitutilinea cea mai liberală din
sat ţara pe mâna acelor,    ce etern au   con-  lumea   intreagă. Şi   alte popoare cari, des-
sp.rat in contra e,. (Aplause).                 chizând cărţile fiiLuor.'aS ticluit pe d"
   Şi acum, aceşti oameni, in manifestul afară, fără luptă, fără vărsaie de sânge, o lor, nu au teamă, nu au ruşine, - ce zic constituţiune perfectă, ideală, acele popoare cuvântul de ruşine, ca şi cum ar fi ştiut au vâzut că nu aveau in măna lor de cât ei vre-odatâ ce va        să zică acest cuvânt, o hârtie moartă,      când n’au ştiut so apere
— să se laude prin         manifest de   un re- prin vroinţa statornică, prin energie, cu
sultat obţinut de noi, de opoziţiune, fă- pericolul stărei, al libertâţei şi al vieţei râ ei, in contra lor, ţi in sensul dorinţelor chiar. (Aprobări).
^re*’                                              Ne-a cântărit d. Rosetti, şi ne-a găsit u
   Aceşti oameni, cari se    laudă că au re-     ?urei 1 nu ne-a găsit    demni de  aceste li-
solvat cestiunea israelită, au luptat    cinci  bertâţi; şi de aceia,    sub masca   unei pre-
luni de zile ca să li se primească     catego- tinse democraţii,     care, in starea actuală a
riiie, să ii se treacă  împământenirea in      instrucţiunei, nu      e de oăt cel mai neruşi-
masa unui element neasimilat şi neasimila- flat absolutism, vrea să se facă dumnea-Ini bil până acum. Uită dumnealor, că ne-au tutore,e intregei suflări romaneşti, şisăpu-ameninţat cu soarta Kedivuiui de Ia Egipt nă măna pe ţara aceasta, nedemnă de aera la modă atunci Egiptul bine voesc semenea drepturi, a uita că au intrebuinţat totul şi promisiu- Ş* pentru ce dlor ? cari sunt marile sco-ni şi ameninţări ca să se dezorganizeze o- I Pur*j cari sunt marile fapte cari ne-ar im-posiţiunea.                                     P'nge pe noi toţi să depunem ca pe un
   Dar aceaslă mână de oameni, tare prin I a^ar toate libertăţile câştigate de acum douâ-patriotismui sâu, a dobândit de la Europa zeci ?i cinci de ani, pregătite de divanul resultatele pe care guvernanţii nu doreau ad-hoc, consacrate de constituantă, să le să le dobândească.                              depunem ia picioarele d-lui Rosetti şi alo
   Vâ aduceţi aminte lupta care a fost in I guvernului pe care d-sa ii bine cuvintează ? tre noi şi intre dânşii. Ştiţi că pe când .Carl. sunt faptele mari, cari sunt imbu-noi stăruiam pentru împământenirea in- I natătirile materiale, morale, pe cari acest dividuală, care a şi triumfat, fără să ve- | o0vern n* l0"a dat in aceşti şapte ani de dem corâm’ile Europei in porturile noas-
trr, d-lor ziceau că fără admiterea celor patru categorii nu era scăpare pentru România.
   Ce voiau d-lor se facă prin aceste sute de mii de cetăţeni noi, introduşi de odată in statul romăn, nu ştiu.
   O voce. Aiegâtori ! (Ilaritate, aplause).
zile in cari au avut puterea ce nici un guvern altul nu a avut’o, căci nici un guvern n’a avut majorităţi mai aplicate la voinţa iui după cum trestia se apleacă ia suflarea vântului !
   Acest guvern in şapte ani de zile n’a in-timpinat un vot rebel de la plecata sa majoritate. Afară de câte-va discursuri ale o-poziţiunei care mai scuturară monotonia unei
   D. Al. Lahovari. Materie electorala, se fiiorriQ                           .         ,
poate. Iată, d-lor, guvernul oare vrea să re- I          P b U- mC1 Un ghlmpe uu ]'a ira'
inoească astăzi al tieilea contract cu ţara ! Dar acest contract, el nu mai speră să T obţie nici de la iiusiunile noastre cari au perit de mult, nici de la forţă şi corupţiune, fiind că toate au margine in lume,— ei speră sâ’l obţie astăzi de ia desfiinţarea colegielor electorale la cari se adresează.
   De oare ce nu mai speră un mandat de la alegătorii ioţeiegâtori, mijlocul este simplu; să se desfiinţeze chiar alegerile!.. numai puterea să nu Ii scape ! (aplause).
   De aici ideia revizuirei constituţiune! D-nii aceştia vor să nu mai fie alegeri iu această ţară; şi eu, voi avea onoarea să vâ demonstrez, că dacă colegiul intâi şi al doilea se vor contopi şi nu vor forma de căt
puns pe patul iui de roze. Banii şi săngelo ţârei i-a fost dat cu prisos ! Ce a făcut ? Ce a dobândit ? In ce România e mai a-vutâ! mai liberă! mai puternică?
   D-lor, un popor cere de ia un guvern douâ lucruri : întâi bună administraţiune interioare, care să permită ţârei a face progres, acel progres care profită tuturor, săracilor ca şi bogaţilor, cari se rezumă in cele din urmă in mărirea averei publice , in sporirea producţiunei publice ; aceasta o voi numi partea materială, pâinea de toate zilele.
   Al doilea,
trecut, reproducem partea enteia a discursului, diln- coustilutiunfai minciună sistemul pariamen-du l azi in întregul im.                       J far, minciună toate garanţiele
                                                         un guvern mai are şi o alia datorie. Omul, s’a zis, nu trăeşte numai cu pâine, dar şi din ori-ce cuvânt eşit din gura lui Dumnezeu, cu alte cuvinte vom .       , .                           . z'ce:   popoarele nu trăesc numai din
un singur colegiu, dacă so vor mai adâoga îmbunătăţiri materiale, ci le mai trebue si pe lângă aceştia şi alegătorii cari au cinci- \ gloria, demnitatea, neatărnarea, stima zec. galben, venit, adecă dacă toate colegi- Să vedem dacă guvernul d-iui Brătianu ele se vor amesteca intr’un colegiu caro ne a dat pe amândouă aceste lucruri-ceea astaz. este cel al IV- ea, ş. care după un ce eram in drept să-i cerem - dacă no-a cuvânt celebru, ş. va. ! pănă astăzi puţin dat fericirea materială cu care să laudă ■ desminţit prin fapte, s a numit o „minciună să vedem dacă a ştiut să apere acele inte-minciună vor fi toate alegerile, rese de independenţă naţională minciună toate libertăţile publice, minciună | hrana ideală a popoarelor
               popor eu constituţio- | seascâ.
demnitate
                                                                                                                                                                                                                                  care fac si de care un nu poate să se liu-
    In privinţa îmbunătăţirilor materiale, ştim cat s’a lăudat pe toate tonurile acest guvern, ştim eă zice ca a făcut raiul pe pă-mfint : ne-a dat bănci, ne-a dat drumuri de fer, ne-a dat acea pasăre rară care nu s’a mai văzut, ne-a dat bugete echilibrate şi n’a contractat împrumuturi, nu ne-a cerut impozite, din contra nc-a scăzut şi pe cele cari le plăteam; dar dv. consultând chi-■ tanţa perceptorului ştiţi ce să respundeţi.
    Să demonstrăm lucrul mai pe larg. Dom-nialor zic că ne-au .dat bugete echilibrate fără să facă ’upumuturi, nici să adauge impozite.
    Ei bine, aceasta este cea mai i’idrăs-neaţâ sfirmaţiune a d-lor. Nu au făcut im-, prumuturi pe faţă, dar sub numele doies-cumpărâri, de conversiuni, de bilete ipotecare ; ce sunt toate aceste de căt nişte împrumuturi mult mai mr ! şi mai grele de plătit de căt toate cr m s’au contractat de la unire şi pentru caie se vor slei generaţiile viitoare până la ciul 1930 ?
    Ve voiu arăta aceasta prin cifre. Cuvintele mele se vor reproduce şi comenta. Prin urmare gcantez exactitatea depună a tot ce vfi spun. De i'tminteri, de doue ori in Cameră am tăcut aceasta socoteală ură să mi se rfispunză ceva serios. Primul împrumut deghizat, d-lor, a fost hărtia mo-nefă cu care au fericit Eomănia, a fost emisiunea de 27 miliocie a biletelor ipotecare, cari trebuiau l;chidate de mult şi cari se mănţin iu circulaţiune. In 1880 sub cuvânt de un pretins deficit au făcut conversiunea bonurilor rurale in sumă de 31,600,000 lei, pe cănd deficitul real o1 cp-ei nu era de cât de vr’o 12,000,000 şi se putea acoperi prin resursele speciale prevăzute de legea rurdă, fără nici o nouă sarcină pe ţară. In 1881 guvernnţii fac faimoasa conversiune de 152,000,000, prelungind până la 1930 datorii, cari se stingeau la 1890. Şi :n fine u anul trecut indulciţi cu acest sistem, mai emit incâ 134,000,000 rentă, fie zisă pentru drumuri de fer, dar care de acum se sustr g de la destuaţia lor, căci in ultimele şedinţe i vre-o 5 minute au luat 33,000,000, din a ceasta sun"', pentru dokuri şi pretirse fortificaţii. Nu ştiu dacă n’am uitat. Dară i fine suma totală a acestor împrumuturi se urcă la 344,000,000. Din această sumă să scădem toate sarcinele trecute, vede sau fictive, să luăm ţi.^ele cum le spun d-lor in bugete, in legi, in b'lanţe. Să scădem plata împrumutului domenial 56 mdioane, care şi densul a fost o suver^e lăsată tot de guvernul Brătianu din anul 1867,—să scădem 33 nr'ioane linia Ploeşti-Predeal şi 31 milioane mincinosul deficit inventat in sarcina guvernului trecut. Totul se urcă 1» 121 milioane. Din 344 remăn cheltuiţi san a se cheltui de d-lor 223 mi"oane. Unde sunt ?
   O voce. La d. Cost'nescu (msre Caritate, aplause).
   D. Al. Laliovari. La d. Cost' iescu!.... Nu! Acolo e altce-va.
   Aceste 223 milioane au constituit faimoasele echilibrări şi escedente ale bugetelor prezentate de d-lor, cari toate nu sunt de cât r'şte ficţiuni r’e prezentului şi r'şte sarcini ale viitorului.
   Este vorba de impozite ? D-lor se laudă că ne-au scăzut impozitul personr', ţifră neînsemnată. D?” impozitul imob''iar,—-căci proprietatea fonciarâ pare că este inamicul lor, pe cari vor să-l doboare cu ori-se preţ şi toate legile lor sunt ' îdreptate contra ei şi aci e tot sistemul de minciună şi de făţărnicie ! Şase la sută plătea proprietatea fonciarâ in 1875, astăzi tot 6 la sută plăteşte. Nici un ban mai mult. Insă ce faci cu ze cimele ? Zecimele judeţene, cari erau una sau doue, le-au urcat la patru in cele mai multe judeţe. La unele comune sub formă de atâta la sută asupra venitului, şi indoit aproape impozitul fonci? \ Dară in genera1 s’a sporit cu o zecime cel puţin. Adăugaţi o zecime la percepţie; incă via sau a'o-curea doue pentru C -muri, şi veţi vedea că in loc ca cele 3 sau mult 4 zecimi să se plătească mai inainte, r s+ăzi se plătesc pretutindene 7 şi unele locuri 10 şi chiar 12. Apoi cine inţelege căt de puţ:n ca'cuiul pricepe că zece zecimi este indoirea impozitului fonci?-. D-lor l’au mdoit ;n unele localităţi şi l’au crescut cu 3/t pretutindene ; şi cu toată această colosală creştere, nu au făcut nici o lege, care să zică că impozitul imob'Harde 6% s’a sporit; şi tot d-lor acuză guvernul trecut, conservator, că au augmentat cu 2D|0 impozitul fonciar, adică că acum 12 ani d' î 4 l’au urcat la 6 in mod f-anc şi leal.
    Acer stă afi maţii'ne o găsim in manifes-
tul d-lor in care iscăleşte şi prinţul Dirni-trie Ghica. noul neofit al partidului Rosetti-Brătianu.
    Guvernul conservator au augmentat cu 27, impozitul fonciar; cel din d’intâi răspuns care ar trebui dat luminatei beizadele ar li că acel guvern era prezidat de d-lui fiind ministru de finance A. Golescu. Daca acel guvern a făcut un râu, adâogând cele 2*|. evident nu sunt eu acela care il va critica, căci acel guvern se găsea in faţă cu anuitatea Strusberg de 21 miliocne pentru ca ■ re nu se prevăzuse nici o resursă de ;nte-ligentul guvern, care deduse această concesiune. Era o anuitate, care făcea de odată bugetul nostru cu a treia parte mai mare de căt era până atunci. Şi luminata beizadea criticând această sporire, critică una din faptele de laudă ale guvernului prezidat de d-sa cănd a lua această măsură ; căci este spre onoarea guvernului şi oa-men:,or din partidul conservator, carele, când a fost vorba să pue sarcini noi, făcute neapărate prin risipitoarea administraţi-une precedentă şi nefasta concesiune Strusberg, a pus intâi sarc;na pe umorile proprietarilor fonciari inainte de a cere sacrificiul! restului naţiunii.
    Dar guvernul, sprijinit astăzi de piea luminata beizadea, pentru cari necesităţi au augmentat nu cu două, nu cu trei, d?” aproape indoit impozitul imobiliar ?
    D-lor, afară de crâmpeiul de drum de fer de la Focşani la Mărâşeşti, nu ved ce s’a făcut, căci linia Ploeşti-Predeal era angajată şi resursele, cari s’au dat, s’au dat in socoteala guvernului trecut şi le-am scăzut mai sus dinpasivr’ guvernului de faţă. Numai atăta este ? Să luăm bugetul tot a onorabilului domn Oostinescu, marele finan-ţiaral partidului, mare'e socotitor, care îngrijeşte aşa de bine şi de stârde private şi de cele pub'ice! (aplause). Iafw ce cheltuia această ţară ‘ î anii trecuţi; iată ce chel-tueşte in anii de sub exploata 'ea liberală şi patriotică, (citeşte). Cifrele sunt.r'e d-lui, şi dacă sunt inexate, cum se poate, apoi de sigur sunt ’nexacte nu ‘i mai mult, ci ;n mai puţ'n.
    In 1871 s’a cheltuit 74 m' ioane. In 1872 s'au cheltuit 85 milioane; această sporire vine din ratele plătite pentru concesiunea Strusberg. In 1873, 91 milioane. In 1874 mai puţm de cât in anul trecut lucru nepomenit in bugetul nici unei ţâri 90 milioane. In 1875, 98 milioane. In fine 100 milioane in 1876, când veni pe la Aprfie acest guvern 'a putere. Irsă m a • cel an firma nu era a sa şi mulţi oameni onorabili făceau parte din mi”'ster..
    Din momentul nsâ ;n care stăpânirea roş:'or s’a aflat fără nici un control, vedeţi avântul care l’au luat imediat cheltu-elile.
    A cheltuit in 1877, 116 milioane, :i 78 a cheltuit 121 milioane. Prin urmare, de la un an la a'tr' se vede o creştere 11 cheltueli de 15 şi 21 milioane. In 77 şi 78 resbelu! se întâmplase, se poate zice, de şi au avut resurse speciale ce nu s’au trecut in buget; dar in 1880 nu mai e-a nici un resbel şi cu toate aceste cheltuelile au sporit la 122 milioane ; in 1882, Ia 130 milioane, iar anul acesta pănă la 135 milioane !...
    Iată domnilor, cum aceşti buni păi inţi îngrijesc de starea fin? iciară a acestei ţâri şi pre lângă toate aceste, fără să mai căutăm bugetele comunelor şi ale judeţelor, cari şi aceste au ere cut in cheltueli şi s’au sporit cu împrumuturi după pilda şi norma guvernului central.
    Pentru aceste argumentări enorme intr'un mic buget ca al nostru, progresiunea este foarte mare !
    La state ca Austria şi Italia sporirea cheltuelelor cu 30 şi 40 milioane tot ar mai merge ; aceste sunt state mari şi d’s-pun de resurse in proporţiune. Dar budgetul Romăn ei a cărei mijlocie era 90 să se mărească la 135, ad;câ cu 45 rHioune, a-dicâ cu jumătate !
    Este ca şi cum budgetu1 Franciei de 3 nv'iarde s’ar augmenta din un an la alto1 la 4 miliarde şi 500 milioane !
    Ei-bine, incă odată, ’ntreb ce s’a făcut cu aceşti bani ? Cum s’au cheltuitei ? Mai intăiu m:"'ştrii au început să-şi îndoiască lefile.
    Bine ! Dumue: -lor ’şi dau multă osteneală pentru fericiroa acestei ţâri şi un Brătianu nu poate să stea cu o leafă care ajungea lui Vernescu, lui Catargiu şi lui Cogălni-ceanu.
    Dar s’au făcut şi cheltueli de lux ; am trimis şi agenţi diplomaţi cu cheltueli e-norine până şi in cele mai depărtate colţuri
ale lumei,— pănă şi prin fundurile Asiei şi ale Africei... ca să poarte departe glorie ţerei şi să obţinem imensele succese diplomatice pe care le cunoaştem... (ilaritate a-plause..)
   Afară de aceste cheltueli, unde se vede că s’au crescut numărul şcoalelor, că s’au făcut şosele nuoi, că s’au întreţinut măcar cele in fiinţă? Inmulţitu-s'au şcoalele ? lâ-cutu-s’a vre o îmbunătăţire materială ? Nimic.
   Guvernul acesta s’a mu'ţămit numai, drept [toată îmbunătăţirea, a da ţârii Quu crămpeiu de drum de fer, acela de la Buzeu la Mărâşeşti trecând pi in Râmnic, care s’a făcut poate pentru că. are îericirea acest judeţ să posede ca representant pe un giuvaer al partidu'ui, pe d-1. Fleva, (ilaritate).
   Acestea sunt toate imbunâtăţirile materiale ale domnia-lor.
   Pe de altă parte,, mai toate şoselele lăsate de guvernul trecut sunt aproape distruse.
   In ce stare apoi se află oraşele ?
   Chiar in frumosul d-voastrâ oraş, ce îmbunătăţiri materiale s’au făcut sub domnia-lor ? Toate datează incă de la administraţia trocută.
   Domnilor, in asemenea materii am putea vorbi zile întregi, dar voi cruţa răbdarea şi buna domnia-voastră voinţa, căci sunt sigur că toţi sunteţi convinşi ca şi noi unde se duc banii publici şi dacă n^m şti-o, am ghiei-o după stările colosale ce vedem că ies la meidan ca prin farmec....
   Se trecem acum la alt ceva, — la acea pâne ideealâ de care vorbiam şi care este tot atât de necesarie pentru viaţa unui popor ca şi pâinea materială.
   Să trecem acum la politica esteriocâ a acestui guvern.
   Guvernu1 d-lui Brătianu vrea, domn;1or, să culeagă toate laurele; vrea,]dupâ ce ue-a făcut aşa de fericiţi 1 îâuntru, să ne facă iluştri şi in afară,—să ne augmenteze teritoriul şi să ne scutească de grija acelei nenorocite Dunăre pe care o putere străină se oferă cu bună voinţă s’o administreze in folosul şi in locul nostru.
   Domnilor, ce să mai amintim trista istorie a Basarabiei, perdutâ cu atâta nedi-băcie de acest guvern !
   Ce să mai revenim asupra unei cestiuni in care, nu atât fatalitatea evenimentelor căt uşurinţa şi nedibâcia guvernului a făcut nu numai să perdem o fâşie scumpă din corpul ţârei, dar incă să nu putem culege nici unul din avantajele cari ni le oferia diplomaţia europeană şi pe care le am lăsat să scape din măna norstrâ prin uşurinţe prin nedibâcia, piin escesivul egoism al oamenilor de la guvern, prin fanfaronadele lor nepufernice şi primejdioase! Cestiu iea dacă Basarabia se putea păstra ori nu, e o cestiune din cele mai grele.
   Poate vor zice unii că, dacă guvernul la un moment dat — in momentul trecerei Dunărei, — ca -e s’a tăcut după cum ştiţi de d. Brătianu singur, fără încuviinţarea nici a colegiloi sei nici a Camerei;—dacă in acel moment o inspiraţiune de sus, o grijă pentru patrie, un sentiment mai curat al datorielor sale se deştepta ;n sufletul d-lui Brătianu, poate că Basarabia se scăpa. D-sa cunoştea pretenţiunele Rusiei asupra Basarabiei inainte de a trece Dunărea, căci acele pretenţiuni incâ din luna lui Maiu fuseseră citite la tribuna Camerei engleze, şi erau in mesură atuncia de a-şi vinde scump concursul care I au dat pe nimic.
   Dar să zicem că evenimentele au fost atât de fatale in căt a fost cu neputinţa de a se preîntâmpina o sfâşiere a patriei noastre,
   Dar, bun era momentul ca cel ce trecuse cu muscalii aproape invinşi Dunărea, fără zapis, chezăşie, nici amanet — cum zicea in deriziune d-nul Rosotti —deriziune care va cădea pe capetele lor; — bun eia momentul ca acei oameni se schimbe şi limbajul şi atitudinea cănd Rusia triumfătoare dicta pacea la San-Stefano; bine era ca fără amici şi fără sprijin din nici o parte a lumei, cănd Europa intreagă nu făcea de cât să înregistreze rezultatul victo-rielor Rusiei, sâ’şi schimbe alianţa in vrăş-măşie şi umilinţa in fanfaronadă?
   Patriotic era a se alege acest moment tocmai pentru ca organul guvernului săin-ceapâ a insulta o putere mare şi victorioasă in mănele căreia ne gâsiam chiar prin faptul guvernului ?
   înţelept era ca la ultimul moment se perzi ast-fel prin o purtare nesocotită sângele generos care a curs in valuri pecâm-piele Bulgariei ?
   Aceasta, d-lor, nu putea fi de căt o politică fără scop ori cu un scop cu totul personal. Basarabia era perdută pentru d. Brătianu, toţi o ştim aceasta ; inainte de trecerea noastră neste Dunărea, alţii zic chiar de la Livadia.
   Dar se vede că ceea ce trebuia să fie scăpat nu era Basarabia, nici Silistra, nici Yidinul, nici banii ţârei, nici sângele versat in zadar, era popularitatea d-lui ministru Brătianu ; şi pentru această popularitate, miserabilă, efemeră, pentru câte-va fraze goale de jurnale: eâ nu dăm, să ni se ia, — am perdut Basarabia şi avantajele cele mai serioase, cele mai reale, cari ni le-au oferit atât diplomaţia rusă cât şi Europa intreagă.
   Domnilor, sunt momente in cari nişte oameni fără vina lor au perdut o provincie, cari au avut nenorocirea să asiste la desmembrarea patriei lor, cum a spus d. General Florescu,!aducănd esemplu pe Cavour. Ei bine ! asemenea oameni iau tot-d’a-una asupra lor chiar respunderea fatalităţii şi cedează puterea altora mai fericiţi cari ar putea să repare intru cat-va nenorocirea. Ast-fel făcu Cavour retrăgăndu se pentru că a fost silit să cedeze Niţa şi Savoia, deşi in schimb dedese regelui şi ţerei sale Italia intreagă ! Astfel făcu Tluers luând asupra sa greşelile altora şi puind subsem-nătura sa pe nefastul tratat care preda Alsacia, dar păstra Francia. Dar d-lor nu in-ţeleg astfel patriotisme1 şi datoria ; şi nu numai nu iau asuprâ-le greşalele altora, dar nu suferă ca alţii se iudrepteze greşelele lor
   Dacă ar avea o scânteie de patriotism curat, domnii aceştia trebuiau să lase pe alţii necompromişi, să sacrifice chiar numele lor pentru a scăpa situaţiunea, să nu dea in schimb Basarabia pe o provincie fără fruntarii determinate care va trebui evacuată la cel intâi tun c? -e se va trage in Orient. Alţii ar fi zis : Piară numele nostru, ţara fie scăpată ! M?-ii patrioţi ’şi au zis : piară ţara dar se remănem noi—să remănă numele d-lui Brătianu.... Numele dumuea'ui ’şi T va aduce-anunte viitorul, dar nu cred pentru a ’1 bine-cuventa. (Aplause).
    Ei bine ! s’a inţercat d. Brătianu, după acest resuUat ruşinos al unei campanii glorioase in care împrejurare am fost trataţi mai reu de căt învinşii,—s’a încercat cel puţin, in cestiunea Dunărei, care s’a agitat imediat după cestiunea Basarabiei de-a ne mai face fericirea prin asemenea procedări?
   Nici-de-cum ! Prin aceiaşi purtare, a perdut şi chestiunea Dunării, căci eu o cred perdută din nenorocire !
   Domnilor, cănd s’au ivit pretenţiunile Austriei asupra Dunării, d. Brătianu era irfor-mat, era prevestit ; nici consiliele, nici in-demnurile nu’i au lipsit. Pot să aduc acest omagiu d-lui Cogâ'niceanu, care, ca IJmi-nistru al ţerii la Paris, a atras din vreme atenţiunea guvernului şi T-a împins, l a rugat să desfâşioare cea mai mare energie dacă ţinem la sp’varea Dunării. (A-plause).
   Ce a făcut insă d. Brătianu ?
   Cănd era o cestiune grea cu Austria r-lege ca M'nistru de Externe, insârcinându’l să o apere pe unul din partisaniii cunoscuţi ai Austriei, pe omul de Stat roman cel mai cunoscut ca plecat la concesiuni faţă cu această putere. Nu vreau să zic nimic reu pentru d. V. Boerescu, dară la D-sa este o veche convicţiune şi o veche deprindere din partea acestui om de Stat de a fi foarte ingădui-tor in faţa pretenţiunelor din afară, mai cu samă cănd vin de la oare care putere ; cel puţin Românul, organul d lui Brătianu, i-a făcut acest nume.
   Ei bine, pe cine alege d. Brătianu ? tocmai pe d. Boerescu cănd incopuse a se a* gita cestiunea Dunării.
   O voce. Este baron de Austria (mare ilaritate).
   D. Al. Lahovari. Cănd e vorba de a refuza ceva Turciei, guvernul se adresează la d. Mitică Stnrdza, când e vorba de a desbate interese cu Austria d-nul Boerescu este indicat; şi cănd cestiunele se compromit, d-nul Brătianu ese d’asupra şi vina este a altora...,
   Ei domnilor! Cum incepe lucrul in afacerea Dunărei şi cum se sfârşeşte ? Lucrul incepe prin un succes al nostru neaş • teptat şi nemeritat, aşi îndrăzni să zic, după modul cum ne-arn apărat dinaintea cabinetelor europene. Puterile întrunite la Galaţi refuză ante-proiectul austriac şi ho-târesc că vor face o comisiune unde să intre şi delegaţii Serbiei şi ai Bulgariei ea să studieze acest proiect. In ac6st timp d Boerescu, ministrul de esterne al d-lul Bră-
ii

oi 1
ol R
tianu, in loc să dea instrucţiuni 41
gălmceanu san d-lui Cahmach ( I ’i lasă fără nici o direcţiune şi 3 d-sa tratamente directe cu Austria ca să precupeţească drepturile pe ca buia de la inceput să le apere in i: tatea lor.
    Domnilor, ce mai remăne atuncia cut ? Suntem speriaţi, suntem striviţ tem loviţi in suflet de resultatul eoni de la Londra.
    Ei bine ! ştiţi că este puţină dar îl intre concesiunile tăcute de d. Boerill resultatul conferinţei de la Londra, i| mărturisit’o d. Boerescu singur in !|] v’a mârturisit’o la 81 evanghelia r lui roş „Românul": guvernul a accap-j fiinţarea unei comisiuni mixte neprt nici de tratatul de la Paris, nici de la Berlin. Guvernu1 mai prime3' trarea Austriei in această cd!| mixtă, si chiar acordă preşedin ustriei. Face numai o reservâ copi că: o şicană de advocat, dreptul de a era să zic la Curte, la comisiunea Eu1 nă. Nu ştiu pentru ce Austria a refu ceasta ; dar dacă Austria primia, luc sigur era sfârşit şi consimţi mântui \ dat.
    Acum, cari sunt punturile câştig: Austria la conferinţa de la Londra ? misiunea mixtă ; intrarea Austriei in1 tă comisiune cu preşedenţia perpetui in loc de apel la comisiunea Euro intrarea unui delegat din această co ne in comisiunea mixtă din 6 in 6 li cănd vor fi divergenţe de opiniuni inti 4 ţâri, presenţ a unui arbitru permanenti să deslege divergenţele şi se facă pr ii mare fără folos dreptul de apel. Vast că tot lucrul să mărgineşte la nu unui arbitragiu in locul unei trepte apel.
    D. M. Cogălniceanu. Adică, Curtai ce la Tribunal.
    D. Al. Laliovari. Cestiunea votului ponderent al Austriei e înlăturat prin trarea in sinul comisiunei mixte a uni legat al comisiunei Europene, cu carilj creşte numerul membrilor la cinci Iul se face inutil, căci acel delegat divergenţele ca şi comisiunea eur care este presinte tot d’auna in co nea mixtă prin acel delegat.
    Găsiţi dumnevoastră mare deosebirii tre ceia ce s’a făcut la Londra şi cod nile d-lui Brătianu-Boerescu ? Eu nu nici una.
    Eată dar un resultat pe care de ’l-a adus nedibâcia guvernului.
    Acum d. Brătianu, după ce cestiuni perdut, face pe viteazul, şi, după ob seu, trage sabia.
    O voce. Ca Nigodinos din „Roza-Î că“ (maie ilaritate).
    D. Al. Lahovari. Acum e vorba mai de inscenarea lucrului pentru naif Brătianu se incruntează şi cere de la Iii domniei sale 15 milioane pentru to| caţiuni la Bucureşti şi alte locuri, cu I cuvinte declară resbel Europei intregE
    O voce. Compteazâ pe d. Carp cas» impace.... (ilaritate)
    D. Al. Lahovari. Care va fi resull unei asemenea fanfaronade ? D. BrSfl ştie prea bine că nu are nevoie să i-ţ sabia sa şi incă mai puţin se risipeasi nii contnbuabili'or, pentru nişte lucrări! nu se vor termina de cât peste trei-fi ani cel puţin, aşa incăt aceste intăi'ifl| pregătiri ar fi cu totul zadarnice, dacii ropa ar hotări o esecuţiune militară, 5 termenul de şase luni. Insă eu cred pentru moment asemenea esecuţiune | riali nu este probabilă.
    Dar prin aceasta se scapă cestiunea, nării ? Cătu-şi de puţin. Credeţi că e ne însemnat cănd şapte puteri mari rostit împreună contra noastră, şi cănd tria a luat poliţă iscălită de şapte giranţiL? Ea poate aştepta. Şi pi in uri d. Brătianu nu are trebuinţă să scoat^ bia domniei sale de jucărie şi să î pe calul de lemn, - căci după cum este şi mare general, (mare ilaritate) chiar aşa, domnilor, ţara a perdut mul perdut posiţiunea ce ne o dase şi trai anterioare şi natura lucrurilor; a perdu faţa Europei dreptul de suveranitate a rii asupră Dunării.
    Pe cănd sub suzeranitatea turceascffl nărea eia păzită numai de o mână dej niceri cari se adăposteau in nişte numite pichete şi opriau pe turci, serii suzerani ! de a trece la noi fără teşcl| — acum Dunărea nu ir ai este anoast pus sub tutela unei mari puteri: A1

TIMPUL
   upvejuriri.
Jt lor, ce a perdut guvernul !
Şi
Icrdere este, din nenorocire nere-
« măna sa act de proprietate au- j După toate acestea guvernul sprijinit de Dej poate sa sdâste esecuţiunea lui nişte aderenţi pe cari'i vedem iscăliţi in
                                          „manifest": Colonel Acaz, d-nii Stolojan, Costinescu, Cămpineanu, luminata Bey-zadea, —sprijinit da asemenea adherenţi de-sinteresaţi vine şi iu treabă ţara,, ii zice ţfoe. Aceasta same a iui uamocies „da’mi increderea ta şi mai departe, căci | ea tot-dauna spânzurată d'asupra „înăuntru am să ridic bugetul cheltuelilor
                                            la 200 milioane." Şi in afară, poate, d-lor, se mai fie ceva de perdut.
                                              O voce. Oltenia şi Şiretul.
w fătoasa ne pieouluyimiv, m, ii.imm- D. Al. Laliovan. Cere de la ţeiă în-J [nfaronade ticăloase in intru şi de crederea ei, zicându’i că a condus bine a'               ' ■                        facerile ei.
                                              Atăta dacă ar zice şi incă ar fi o indrăs-


A
   ■ şi desăvârşită ! ea nu se mai poalei Această sabie a lui Damocles avea tot-dauna spănzurată d'asupra Iţnostru.
   L. s’a perdut.
X s’a perdut ? S'a perdut prin po-“■âtoasă de presumţiune, de uşurin-.nfaronade ticăloase in intru şi de
rinoase in afară. r Aşa este!
Jj Lahovari. S a perdut, fi:nd căjjazi ve.m nici un singur amic in Euro* avem de căt inamici sau indiferenţi aid, domnilor, este in deobşte cu-toate puterile, chiar cele mai îngrijesc a avea un amic, un aliat, nene nu poate trăi isolat nici in so-cele mici, nici iu aceste mari so-i-are se numesc congrese, ei bine amicul nostru, aliatul nostru in Eu-Husia ?
ce i-am dat sângele nostru : după cheltuit cu liberaljtate milioanele greu câştigate, pentru realizarea u J re interes al ei; după toate acestea I noastră politică a fost atăt de ma it ne-ara ales cu perderea unei pro-i ne-am instrăinat pentru tot-d’a-una ele acestei mari puteri pentru a sa-prin nişte atacuri nechibzuite şi tăr-’ jrschinele interese ale oamenilor de j|ire, ce n’au ştiut să ne apere, şi au jumai sa insulte pentru ca să se că ne-au apărat.
   |iria ?
   toate eâ ’i am făcut mari concesiuni tiunea Dunărei, n’arn ştiut nici pe să ni-o câştigăm.
   itru ce ? pentru că r;ci împotrivirea Lt hotărâtă şi leală, nici concesiunele iest chibzuite şi netede. Dorinţa de a iaca spre a scăpa puterea a fost ne» uit ;n luptă cu încercarea de a înşela pentru a seapa popularitatea guvernu-Aizerabilâ politică de făţărnicie ca-pevdut interesele ţârei vitale, fără a ăşf iga un aliat, irmania ?
   n nenorocire, o ştiţi cu toţii domniele -re : Germania a fost cea d’ăntâiu din-uuteri care a aridicat cuvântul la Imuna să ceară darea noastră afs’-ă de la
-c
i
neală foarte mare, din partea guvernului
erenţâ '
.o
   icru grav, domnilor, de care ar trebui e plângem amar....
   ar nu este oare şi v: ra acelor ce con-destinele noastre ?
   poi la Conferinţele din Londra, unde mania vorbia sus şi tare, era oare di-din partea d-lui Brătianu să numiască esentanţi ai noştri pe doi foşti miniş din nenorocita zi de ll^Martie 1871 ? lentru că aceasta nu era destul dibă-era să se aducă aminte Germaniei, care uită acest eveniment, să i se reinoiascâ îlta făcută de nişte copii descrieraţi, dar duşi de politica anarhistă a d-lui Boi ? Dibăcie era să redeschiză asemenea e prin acea faimoasă jalbă cătrâ Cle-uceau, irsuflatâ cum să ştie tot de că-d. Eose.ti ? şi iscălită de fii sei şi de miniştr'or astăzi la putere ? (Aplause). vedeţi că aceşti oameni par că sunt ju-
   i să ne pearză, par-că intr’adins se miş-şi lucrează ca să inn'ece ţara ? Se fi I la minister nu un ministru român, dar
     mai mare duşman al nostru şi incă n ar putut să facă greşeli mai groase, să cu-nieze mai mari neghiobii. (Aplause). 3’lată, domnilor, politica acestor oameni cele din afară, iîesultatele ?
   (Europa monarhică şi conservatoare ne in-3»rce spatele şi ne arată ură, din nenoro-
   ir» şi dispreţ...’
                                                                                                                                                                                                                       I Cum ar fi altmintrelea, d-lor, căud Ee-Şlui nostru i s’a impus de guvernul de
   ii să meargă in streinâtate insoţit de un guiotanl care, la Ploeşti, s’a pus in capul nei mişcări facţioase şi a proclamat repu
; lica ?
     Dară cel puţin d. Eosetti ne- a câştigat i comuniştii de la Paris ? Ei bine, nici ceştia nu ne sunt prieteni : căci lovitura cestiunea Dunării a plecat de la d. Bar-re, un membru al Comunei.
     Cu cine dar am remas ?....
     Când am zis d-lui Brătianu că am re nas orfani in Europa, am esprimat un crud lever.
     încă o-datâ, zic, că nu putea să se cu mleze mai multe greşeli in politica exte ioară.

d-lui Brătianu. Dar d-sa zice ceva mai mult.
Se adresează la alegătorii cari’i cunosc toate faptele şi cari le poate judeca. Le zice: nu vâ cer increderea numai pentru o legislatură, ve cer se’rni acordaţi increderea voastră fără nici o reservă pentru tot-dea-una ; vâ cer sâ vâ desfiinţaţi, să abdicaţi la dreptul vostru de a cugeta ; vâ cer să votaţi odată şi se nu mai votaţi apoi nici o-dată,. (aplause). Cu alte cuvinte, cere de la domniile-voastre, ca sâ’l recunoaşteţi de stăpân al d-voastrâ, cel puţin căt vor trăi d. Brătianu şi „tata" Eosetti, sau moştenitorii dumnealor legitimi sau neligitimi (Aplause sgomotoase).
   Aceasta este neauzita cerere care vi se face. Aceasta e indrăsneaţa, cutezătoa-rea insulta care se aruncă demnitatei inteligenţei, avuţiei, independenţei din această tară. (Bravo ! bravo ! aplause numeroasa şi indelung repetate). 1). Brătianu a ajuns să zică ca Tiberiu : „Am incercat in mii de moduri răbdarea voastră şi n’am putut o osteni." (Aplause).
   Ei bine ! de astă-dată trebue ca domnie-le-voastre să vă hotăriţi. Trebue sâ băgaţi bine de samă la ce faceţi, la ce vi se cere să faceţi.
     Care e , domnilor, sistemul de guvernământ pe care aceşti oameni il practi că şi vor să’ 1 stabilească in această ţară In alte ţări când cine-va e osândit la moarte, ii se face onoarea a i se trimite un călău, care'l ea de găt şi’l spârzura sau ii taie capul.
     La Chinezi, unde despotismul e mai ve-chiu şi mai intărit de căt ori unde, am auzit că fiind cine-va osândit la moarte, ii se trâmite ordinul numai şi nenorocitul ia cuţitul şi’şi taie singur maţele.
     Ei bine ! ni se cere de acest guvern să murim chinezeşte ! (Aplause numeroase şi de mai multe ori repetate).
      Nu ni se trămite un caporal cu patru soldaţi sâ ne doa afară ; am fi poate striviţi dar n’am dispera de viitorul acestei ţări. Forţa brutală a intărit naţiunele adeseori, şi persecuţiunea a ridicat caracteri'e. Dară nu! D. Brătianu ne crede destul de căzuţi, de ingenunchiaţi, pentru a ne zice : „Veniţi şi vă omorâţi voi singuri cu mâna voastră proprie." Şi să ne omorâm. pentru ce ?
      Pentru câ sunteţi, ne respunde d. Brătianu,—şi servili şi corupţi şi eu care v’am cumpărat, ştiu câ sunteţi de vânzare. (A-plause). Aşa zice, aşa crede guvernul, insultând ţara intreagă, insultând tot ce este in această ţară mai luminat, mai fruntaş, insultând colegiul intăiu şi al doilea şi cluar al treilea—căci şi pe dânsul il amestecă in masele ignorante.
      Ne a cumpărat ?...
        Apoi daca no-a cumpărat cu banii noştri ne-a cumpărat luăndu ni’i din buzunar cu miile, şi nu ştim dacă a intors 10 la mie. Al doilea; un guvern care îndrăzneşte spune că el este corupâtoriu şi câ ţara se lasă a fi coruptă, pune pe fruntea ţârei un stigmat care sâ lipeşte şi pe trun-tea lui. (Aplause).
        Repet azi aceea-ce am zis şi in Cameră: dacă inteligenţa ţârei, dacă floarea naţ.u i - deputaţii şi alegătorii colegiului I-iu si al doilea ; profesorii şi avocaţii-inteligenţa din colegiul al treilea ;-daca pe toţi aceştia ii găseşte guvernul că sunt conrupţi şl con-uptibili, ce incredere are densul in stratele mai de jos ale societăţe. ? Când capul e aşa, ce trebue sâ fie coada .
        Dar dumnealor, care gratifică naţiunea cu titlul de conruptă, cu aşa mare indrăs-nealâ, dumnealor cine sunt ? Nu sunt oare si dânşii din această naţie ? Da ! sunt Eo-măni dar din nenorocire sunt plaga şi ruşinea naţiei.... Insulta ce aduc ţârei oamenii aceştia este tot ce poate fi mai cuteză tor Cum ? fecioarele de la Banca-îsaţ.ona-lâ ■ neprihănitele de la Strusberg ş> de la răscumpărare, vestalele de la concesiunea
Cerna-Voda-Kiustenge, şi
acei de la toate
societăţile, de la toate întreprinderile cari nasc şi trâesc direct sau indirect din şi prin banul ţărei, cari unii altor işi aruncă zilnic insultele cele mai basse, şi dacă am fi limbe rele am zice bine meritate ;
—ei sâ vie, să indrăsneascâ sâ stigmatise-ze o ţară intreagă, sâ o crează că este după icoana şi asemănarea lor ! o ţară care n’are altă vină, de căt câ sufere să fie astfel jefuită şi batjocorită ! (Aplause prelungite).
    De aceea zic, nu numai interesul cel mai legitim, dară sentimentul demnităţei, onoarei, trebue să ve facă sâ vâ ridicaţi toţi ca unul, şi prin un răspuns demn, zdro bitor, prin alegeri pe care să le ţie minte, sâ demonstraţi in mod pipăit acestor domui, câ nici ţara. nici domuiele-voastre, nu semănaţi cu dânşii. (Aplause). Dar după cum v’a spus d. Vernescu, cu talentul şi forţa de raţionament pe care cu toţii am admi-at’o, acesta nu e de căt un început, căci revizuirea coustituţiunei nu este pentru tata Ruset un scop, ci un mijloc pentru un scop râu, necurat, anarchist. (Aplause). Domnilor, nu noi, proprietarii mari mai a-los, suntem inamicii prosporităţei claselor muncitoare.
Uitaţi vâ in rândurile noastre şi vedeţi pe acei cari au fost pe faţă şi cu curagiu unii din cei mai aprigi apărători ai clasei ţărăneşti şi cari au probat in fapt că iubesc pe ţărani, (Aplause). Nu partidul in care să află barbaţi ca d-nii Vernescu şi Cogălnictanu, poate refusa clasei muncitorilor de pământ ce este drept, ce este folositor pentru dânsa şi pentru prosperitatea generală. Este insă o eroare economică şi o cugetare criminală a se crede câ pot fi interese separate intre proprietarii mari şi proprietarii mici, intre capitalişti şi muncitori. Aci sâ’mi permiteţi să zic eâte-va cuvinte asupra cestiunei sociale care ar merita mai lungi desvoltâri.
Dacă am fi o ţară cu totul izolată, cum nu se află pe pământ, o insulă in mijlocul unui ocean necunoscut fără reiaţi cu vre o parte a hunei, atunci s’ar putea spori in indefinit pretenţiunile muncitorilor şi împuţina in indefinit drepturile pro-prietăţei şi ale capitalului. Eezultatul ar fi că munca ar fi rea şi puţină, producţiunea proastă şi scumpă, bogăţia neesistănd de loc nu s’ar impărţi in mod neegal şi toată lumea ar trăi intr’un fel de comunism ca a începutul societăţilor : n’ar peri, dar ar duce o viaţă restrânsă şi miserabilă. In societăţile moderne insă se schimbă lucrul. Aci toate popoarele, ca nişte organisme rivale, luptă unele contra altora prin concurenţa de toata ziua de toată ora, căutând a se invinge pe terenul producţiunei, voind fie-eare sâ producă cât mai eftin, căt mu bun. pen-t ru a vinde căt mai mult. Prin puterea aburului şi intrebuinţarea tuturor invenţiu-nilor moderne, prin înfiinţarea drumurilor de fer in toate părţile, America a ajuns să producă mult şi eftin şi să inunde cu cerealele sale şi cu fabricatele sale toate târgurile bătrânei Europe, prin intinderea şi fertilitatea teritoriului, prin sobrietatea şi sirguinţa unei populaţiuni cu mici trebuinţe, prin severitatea legilor. Eusia sb luptă cu acest colos pe terenul agricultu-roi ; i.. ţara noastră ce se face ? Se pun toate piedicele cultivatoiului, sâ aţaţă muncitorii in contra proprietarilor ; aşa in căt resultatul va fi, mai curând sau mai târziu, zdrobirea, nimicirea cu desăvârşire a comerţului nostru unic de către comerţul Americei şi chiar de al Eusiei. Cine vor suferi atunci? Vor suferi capitalişti—muri proprietari —căci se vor ruina ; dar şi muncitorii— şi ţărani vor suferi şi ei vor suferi foamea,—şi dacă ruina aşteaptă doi trei ani apoi foamea nu aşteaptă nici 24 ore. (A-plause). Eată insanităţile pe cari unul ca d. Eosetti, care a avut grija a-şi vinde de tânăr moşiile, merge sâ le culeagă la cluburile anarhice din Paris, ca să ni le aducă proaspete la noi.
    Apoi tocmai o asemenea stare de lucruri, ast-fel de idei a adus scăderea bogăţiei şi puternicei industrii a Franţei; şi acelea şi idei, vrea d. Eosetti să le aducă şi la noi; resultatele se văd de acum prin scăderea esportului şi peirea agriculturei—Iată căt pentru cestiunea economică.
    Pentru cestiunea politică, Constituţium-a noastră a fost largă; unii zic-şi poate că au dreptate-câ am mers mai iute de cât ne permitea starea moravurilor şi a instruc-ţiunei la noi. După constituţiune toţi in ţara aceasta avem un drept de vot. Nu este muncitor, nu e omul cel mai sărac, cel mai umil, numai vârstnic şi român să fie — care sâ n’aibâ drept ca sâ voteze şi
sâ zică cuvântul său in afacerile publici . | Moldova, cum adi-vârata mamă a pruncului
Dar această constituţiune înţeleaptă a voit sâ scape şi sâ augure tot de odată şi interesele mai înalte ale proprietăţei, ale culturoi, divisănd colegiurile după diferitele stări sociale ; a voit ca toate interesele şi toate opiniile să-şi aibă organele sale in representaţiunea ţării, căci dacă in fond interesele sunt solidare şi identice, apoi nu tot aşa se poate zice de capacitatea de a le preţui şi competinţa de a le apăra.
    Ei bine, ce mai vor aceşti domni! Vor să confunde colegiurile şi, din toată suflarea românească — in care noi am cuprins şi pe Ţigani şi pe Israeliţi, — un ilot se rămână : proprietarul mare sau mic; căci a ineca proprietatea fie mare fie mică in mulţimea maselor inculte, este a-i răpi indirect dreptul de a vota şi a transforma in iloţi politici tocmai pe cei mai in stare de a pricepe politica. Şi vi se cerc ca domniile voastre inşi-vâ sâ ve puneţi cu minele d-voastră ştreangul de gât, numai pentru a complace d-lor Costinescu, Aga-rici şi Stolojan !...
    Dar d-lor ne asigură câ sunt proprietari, şi proprietari mari, mai mari de căt noi.
Sâ poate; pentru vre-o doi-trei din d-lor. Prea sunt insă noi proprietari şi prea ’şi cunosc originea proprietăţii lor ca să o apere cum o apărăm noi.......... (Aplause pre-
lungite).
     Noi am luat acest patrimoniu de la părinţii noştrii ; nu ’l-am câştigat prin operaţiuni de bursă in 24 oare. (Aplause sgomotoase). Noi ţinem la dânsul, căci l’am udat şi rodit cu sudoarea noastră şi a părinţilor noştri, este al nostru şi nu permitem să fim despoiaţi... (Salve de aplause nesfârşite primesc ultimele cuvinte aleora-torelui).
     Ni se zice că dreptul de proprietatate nu va fi atins.
     Ni se dă o poliţă iscălită, de cine? de d-nii Voinov, Fleva şi prinţul Dimitrie Ghica. Sâ ne incredem oare in poliţa dumnealor ? Ca să mă inered trebue se vâd un girante, — girul stăpânului dumnealor de astăzi, girul d-lui Eosetti. (Bravo ! Bravo ! aplause). Unde a girul d-lui Eosetti ? Un-de-i iscălitura sa ? D. Rosetti, ca tot-d’auna şi astădată a avut grijă să stea ascuns după perdea. El ne coace turta la toţi; işi conservă neatinsă iniţiativa sa ; dreptul de a vorbi mai târziu şi de a respinge cu dispreţ poliţa semnată de.... (Aplause sgomotoase. Oratorul nu se mai aude)... L’am văzut pe tata Ruset cum a apărat proprietatea cu ocasiunea tocmelelor agricole, cu circulârile sale faimoase, cu proiectul monopolului, cu proiectele de lege interpretative ale legei rurale, cu propagandele socialiste printre ţărani Şi d. Fleva şi d. Costinescu se arătau Ia început foarte amici ai proprietăţii, de la un timp încoace se înţelege, dar la o privire a stăpânului lor, indată au bătut in retragere.
       Nu vrem de loc apărarea unora ca d-nii Agarici, Fleva, Costinescu, Voinov, Stolo-an ; ştim căt preţueşte; vrem să ne apărăm noi inşine... şi ne vom apăra mergând cu toţii la urnă şi trimiţând in corpurile legiuitoare oameni cari, prin trecutul lor intreg au dat dovadă câ ştiu a respecta şi a preţui sfântul drept al proprietăţii.
       Domnilor ! momentul este solemn. Nici odată, in nici o epocă nu a fost mai rău a-meninţatâ şi mai cumplit batjocorită această ţară.
       Azi nu e vorba numai de a ne strivi, de a ne suprima ; vrea să rîzâ de noi. Colegiul intâiu se găseşte azi ca un condamnat la moarte. Ştiţi câ unui condeinnat la moarte i se oferă tot ce doreşte, fiind că se ştie câ nu mai are mult de trăit. Noue ni se lasă numai trei septâmâni db a trăi ; şi in aceste trei săptămâni ni se va da tot : decoraţiuni, prefecturi, concesiuni, bani, onoruri, ni se va da tot...; ni se va da tot , pentru că are să ni să ia tot... (Aplause numeroase şi indelung
     repetate).... Ni se va lua şi darurile
     hărăzite de guvern şi bunul nostru care nu ni l’a dat el şi pe care nu e volnic a ni l răpi : dreptul de a vota, dreptul de-a fi ceva in această ţară, de a poseda şi a ni se respecta ce posedăm.
        Domnilor, d-voastră cei ântâiu aţi venit la noi.
        lată venim şi noi la d-voastră cu iubire, cu incredere. — Cum am zis la inceput, Moldova este care a luat adese ori iniţiativa faptelor măreţe cari s’au petrecut in această ţară dc vre-o 25 ani. Toţi am contribuit la săvârşirea „Unicei" şi Moldova şi Muntenia. Dar mama adevârată a Unirei e
este aceea care ’l naşte in dureri... (Aplaude numeroase şi atât de puternic esprimato in cât vocea oratorelui nu se mai aude de loc).
Moldova este care a suferit.,. Prin urmare a d-voastră mai mult este „Unirea" (aplause)... De sigur oamenii d-voastrâ cugetători, bărbaţii d-voastrâ politici au căutat sâ vâ facă sâ uitaţi aceste dureri, să vâ mângâiaţi prin priveliştea patriei comune
mai maro şi mai glorioasă. Dar, vâ in-
tre!), daca vitrega purtare a guvernului de astăzi, — vitreg pentru amândouă ţările, dar mai vitreg pentru d-voastră — a ’şi vrea ca această mare adunare să fiâ şi mai mare, aşi vrea vorbele mele in aceste momente supreme sâ pătrunzâ cât de departe, aşi vrea să cază aceste (ziduri, şi să străbată glasul nostru pre intinsele şesuri care le udă Prutul şi Şiretul ; — vâ întreb :     dacă purtarea vi-
tregă a acestor oameni merită increderea d-voastrâ, pe care indrâsnese să v o ceară, până la abdicare, până la sinucidere.
Pentru ru şinele din afară, pentru (les-poerile din năuntiu, pentru despotism, pentru corupţiune, se cuvine ca noi inşine cu mâini paricide, cu mâini impii sâ restur-nâm Constituţiunea, măreţul edificiu, care ne apără şi ne adăposteşte pe toţi!! (A-plause numeroase şi repetate... Oratorul este cu câlduură îmbrăţişat de mai mulţi dintre auditori.
                                                                    ŞTIRI TELEGRAFICE
   Dublin, 13 Aprilie. — Fenianu Brandi, recunoscut vinovat de asasinatul lui sir Burke, a fost condamnat la moarte.
    Londra, 13 Aprilie. — Se asigură că lordul Dufferin va fi numit Vice Rege al Indiilor şi că sir Pnget, acum ambasador la Roma, il va inlocui la Constantinopol.
    Un mesagiu al reginei, citit in Camera comunelor, propune d’a conferi generalului Wolseley şi amiralului Seymour o pensie anuală de 2,000 livre sterling de fie-eare, reversibilă asupra pi imului născut de gen masculin. Camera va discuta Luni acest proect.
    Atena, 13 Aprilie. — D. Contostavlos, fost ministru al Greciei la Londra, e numit ministru al afacerilor străine.
    Presburg, 13 Aprilie. — După denunţarea proprietarului unei case de prostituţie că Spanga, asasinu închipuit al preşedintelui de Majlath, a petrecut alaltăieri in stabilimentul sâu şi că promisese d’a veni din nou ieri seară, un inspector de poliţie a reuşit a'l aresta. După o scurtă luptă Span-gn, vâzând că nu poate sâ scape, a scos din buzunar un revolver şi s'a rănit greu la cap ; transportat la spital a fost indată supus unui interegatoiiu in care a mărturisit că el e in adevăr Spanga, dar a tăgăduit ori-ce participare la asasinatul preşedintelui Majlath.
    Praga, 13 Aprilie. — Poliţia a descoperit o intrunire secretă de socialişti; a făcut cinci arestări şi a secuestrat arme, muniţuiui şi scrieri socialiste.
    Roma, 14 aprilie. — „Monitorul Romei" anunţă că râspunsu Vaticanului la cea din urmă notă a guvernului prusian s'a dat ieri d-lui Dr: Schloezer, ministrul Prusiei.
                                                               MANOPERE ELECTORALE
   Cu data dc 3 aprilie, ni s’a transmis de d. Alexeseu din Roşiorii de Vede următoarea telegramă, care poate demonstra îndeajuns ce fel de alegeri au de gănd să facă roşii :
   Administraţia este in picioare si fără ruşine; ea cere ca delegaţii colegiului al 4-lea să fie numiţi dintre scriitori, vătăşei, primari. De acestea tot constituţia va fi vinovată ? ?
   Ve rog cereţi ca cel puţin acum, cănd se prefac că voeşte moralizarea alegerilor, să inceteze cu manoperile ingerinţelor.
                                                                                                                                                                             G. Alexeseu

TIMPUL
adeverate injectiuni si capsule
1*     Casa de Comerciu .,Grand frfcrcs
* & C-ie 87 Calea Victorii, are onoa-* re d’a înştiinţa pe onorabila sa clien-W telă că va priimi in curSnd un a-W. sortiment însemnat de obiecte pentru Sţ mobilare precum şi de menagiu.
X:     Va primi mai vSrtos o colecţiu-
     ne foarte complectă de mobile pentru odăi de culcat şi pentru sofragerii, compuse de diferite specie de lemne : acajou (rnalion) nuc negru de America, stejar şi alte.
X' Asemenea şi canapele, jeţuri, sca-X' u_ne>/lo diferite modeluri noi, acoperi rite in alb, căt şi cu diverse stofe X de fantasiă.
X1       Deosebit    de aceasta şi   binrourj
X pentru domni şi doamne, bibliotece, X* mese de tot feluri, intr'un Quvent X      articole de mobilat de toate soiurile.
X          Anunţăm şi sosirea a diferite ser-
X"      viciuri de  porţelan şi de   faianţă,
X Peiltru toaletă, serviciuri de masă, ceai, de cafea, serviţiuri de Gris-tal. Un marc asortiment de obiecte pentru voeaj şi, in fine, diferite articole de utilitate şi de gust.
-i Toate aceste se recomand prin e-î loganţa, soliditatea şi eftinătatea lor.
                                                                                                                                                                                       | Un avis special va anunţa, in cu-r6nd, debalagiul acestor obiecte de
  Acosta Capsule poseda propriei tlunoa antiblenoragicft de Copah diaree nici creta ; constitueacit i contairiăsc a ambelor seose, seur rea fârft voie anrinului.
        I‘o la linele tratamentului, ţi oănd or
                                                                                                                                                                                                                                INJECŢIUNIJ I,„
                                                                                                                                                                                                                            este mujllecul infnilibil de
tul pnn OSOaUnjA in tratarea 61 seu recente, catare a b^icei ji cu
i-ce durere a dlspArut, usul HI CORD
—j a consolida vindecarea şl i
IPSOS DE CAMPINA
CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA
tonice j aatringonto, evita in te recrea.
                                                                                                                                                     _adeverat sirop depurativ
                                                                                                                                                            ICO Fi J
                      F A V R o T
  Acest sirop este neApart pentru a vin doc» «ti , • , ,
âee.'i n!rie a  «Ancele dup., „u tratament,. «n^nfPoMîî
ateidi ntelo ce pot reunita Jm sifilis
  l’ublicul, treime a lepftdn, ca .
                                                                                                                                                                   RICORD, care nu vorti purta sigili DEPOSITO GENERAL - /•'« J l.i'xy, HacoviU, Noma. llucurest unchi, Marino Kurtovich; Itr.
V Plojeslt, Sfrhuller : Urn ind, li,
TENCUIALA PENTRU CASE
Mare deposit la D-nii F. Drozzesi & C-ie ‘         . Calea Victoriei 55
ucu, in Pari* ; "'d ; Calat:. T;\ rajrm, F. Polii]
r. fl iu Iile farmaciile.
TE INDIENNE
I CANNABI3 - INDICA
& C'% pharmaclştl la Pari* .
tearetelorfl cu CennaW, indie., pentru t fir, „ a,.
rn     ntnâ"i> rlsuşnu, .l.njrra, „oceî
re                    J-to.le .dezunii
ire cigaretM porfi eemnitur. tRIUAULI . (**. *
principalele Pharmacil.          •
magasin
  fondat
                                                                                                                                                                vis-a-ria
                                                                                                                                                                    de
                                                                                                                                                             Tetrn] Naţional Bucureşti
coloniali; si delicatese
NEPUTINŢA, BOALE DE NERVI
Picate secrete ale tinerejeei ţi deboţeriil.
                                                                                                                           PRAFUL PERUIN <il D-rului Wrun (preparate din erburi peruviane).
                                                                                VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL
       Munţii înaltei nobtlimi şi onor. public că pe lânaă arii-calde necesari la menagxul casa. au importat de la cele mai bttne case următoarele Bluturi fine.
                !• .0,and»- Ani8et de Bordeaux Absent de Suiş Ananas de Ia Marliniqne Banane de la'Bayona Benedictin Bitter de dina «n feb,ic Biter din via Proîidenzei «Şti' (olerTr
CuS       mî /a bin’ Şi Terde de ,n grand Chartrenz Francia.
Pi        Olandn, alb, verde şi orange sec. de Ia Y imund Forkin
                                                                         Iipcrnimt verde, galben, şi alb de la Get. Freres Z Franciâ «gnae vienx, Cognac fln champagne din Cognac. L t nerm i i « i.Ifm” de Ia Mărie Brisard, din Bordeaux Re™u r i tM1,?J»î, îf Hio»,Mura8(,hiuo Ţuică Naturală Hornuri adevS-
K un Li«Tde Mandarin. Pnncl. in Cognae u UWI In Blrscli, Şliboviţă de Banat.
   i , . tintbi STREINE ŞI INDIGENE.
   Impoilaţe de la primele case din Franţa, Germania, Italia
bestrnnrAlr«f1,I-ia - T1rar::ilva,,,a bidfgene de la Cotnari. Odo-cinl               ' e neal" mare* Preţuri moderate serviciul conştiincios. On stima. U. G. MOCIÂNT
■ Pe J° comunicarea lucrărilor sciincilice la Academin d» »' la Academia de Medicină in 1888, Ferul Leraâ a S cornulm medical, un forte frumos şi repede sutes" re rî făcând să catfă în uitare diferitele şi Lnertsele7r na« noi. Acest succes continuu nu depinde de cot de la călit ude - i%FeruL unul dm elementele sAnge^i Sstn o .5 K8 )9 ,Q.lra composiţia 6selor nostre ; 8« Că el este su
conslm'atin fio Rci | CI acl,l,n® asupra dmţelor; 5» i onsupajm , 0 Este limpede ca şi uâ ană minerală 7*
                                                                                                                                                                                              se rn.stuejte şi intră in economie, mnlt'mai repede de câf
                                                                                                                                                                                             K«^a£an{ V* -fer- Se recomanda fn mod folosi.
                                                                                                                                                                                             anemia, limfatismul, slabici DoftaSt^aC^1U1 ’ 8Cesl mecl'camenl mai are proprieti
                                                                                                                                                                                                Deposit, 8, Strada Viviena s» in iote nhnrmnriil, in r>~~.
                                                                                                                                                                                                                                                                                           slăbiciunile produse prin pcrdcrc
■                     dc sucuri ;i sănge şi mai ales]
■  .          ... urmările dcboşUriilor, onaniei
                                                                                                                                                                                                                                                                     ■ţi ale populatulnilor (c.iusclc nrpulin(ei); aimi p31,|
■
■(urilor, anuţcali, debiliintc, ’.lu ■spinare, âc cap ţi pîcpt, tnigre ■ laricolic, constipaţie trcmurAlurA ■şi picioare, anemie, clc,
I Tonte hoaţele ■sigur ■acum
lgarj|jtca/..i că
IPreţa!
Itiunoa Icureşti In nalfl lent
                                 nu sc vindrcl aşa mijloc cunoscut pinii pnn praful Rcruin ;i I)>ru1ui Wrun;(sel - c neofensiv).
                cutii dimprouuă cu instruc-l esaclă 4 franci. Se afiâ in Bu-I A. l'iura, farmacia naţio-l lipscani. In Iaşi: R Pete-I i irraaeia la Ştefan cel Mare şi I Fraţii Kenya. In Brăila • ti. Kaufmesl farmacia naţională.                             f
                                                                                                                                                                                                                                            AUKNI GKNI, RAI, A Iov. Giicbncil tai inacişt, \ iena II, Kaiaer loselslra^c. 14.1
i i-îi i 1 ,df ?UB|               '<« compoailiun. ou
     i.778J? vechia SooKtalo rogal.-i Hc madicinâ şi prin un ; Al°n         priciuuito do Vinurile sângelui Scrofula
*?'*• "erP”' Lichen, Impetigo. Podagm, Rhumatism.' înv. digoativa, diuretic* şi sudorifleo. favorieAtS deavolla-rur.îan'aVe" 'C0,,0‘1"* *' Provocii e»P«l»iune« elementelor
                                                                                                                                           vu luuun u c, rUTAoalUM
                                                                                                                                                                                                                                           ^102 rur ntclirli.i.ii S.rm..r >l.i BOYVEAU LAFFECTEUA
                                                                                                                             riiuieciire sigura şi repede
   IN.II-. j ll'N'KA HAQl’IN e absolut neofensi-t’«. re permite a se întrebuinţa atât timp cat e necesar, fără fr,cd de vreun ren, ce'l produse alte producte similare.
   Această injecpune e deajuns singură spre (t obţine o vindecare complectă a
                                                                                                                                                                                                                                                                               • 1*0 I a
   l'ARIS 78, Pilim St-Denis. 78—PARIS
unde se află ji hârtie fi visicătoare de Al-oespn/res întrebuinţate tn spitalele Franţei
   Nrimii irAsostr şl iu nnrureatl 1« d-n y Brun farmacist şl J. Ovessa dro-
ceruială pentru scânduri
                                                                                                                                                                                                                                prep;i-
U‘ ~ lAg I rată cu lac, faini,* Uk/I 1 caţiune Euglesă. Depou general Ia Magasin ui de de-atese D. G-. MOOIANU. iu Graiul
M DICaUEMARE
                                                                                                         ROUEN (Feaucu) OrAba.t. creacerea pirului, tmpedaci de-ooJoratiuaaa ai i radi
Ponimada Epidermală
                                                                                                           ANTIPILLICULASJt
Opraaca cidarm pirului. — nu.
G
prenila le
4. LARISCH Şi
    cuinperă timbre de scrisori iu-trebuinţate din liulgaria, Bosnia, Eo-mănia, Muntenegru, Turcia. Serbia etc. şi plăteşte cu deosebire bine pe cele vechi eşite din curs.
                                                                                                                          Cassa ţine coresponduiţă in limbile germană, franceză, engleză şi italiană.I
*• Pmrrumsrl,,
Dcslaurlcrs
ULTIMA CREAŢIE
?•}• >llP"rlor tutulor fondantelor şi revulsivi lntrnliuiii(a|i |„ contru Halelor Cailor Acum ţa sati> sigură şi iApulo Nu (ucc t.\ cadA peru nu lumi noi i uA urma , rruşi'fcr nu v u6it> i liiii.i in contra IBotolor ,lr l’rpl, .l.inaliiuril ■furorilor do K,u. |>nrul,oioloo. Nl.U,|oiui pioiorolor, o«o Amn.iiiaii cum trubuu u u
dc-lcmti, «o InlrAbuinldră la Wlr dobitocele numai Iu t al
fnnHi , TOPICUL VERDE
fonttant cu mult mai aotif.lnloouohcn Cauterii ’vf?ieu >fru! r,),M In tdlo applicaiiunilo «Al
   VliidooA rApid.! % pu la pirii.ro, uoaolo ....
nicnraim ilo rooi «ou ouldo, «olilopAlari vrohl «ou numii, «pololilr. o«o.
     Paris. Pbarraacla BESLAURIIRS. 31, nie de Clfiry.
HI 1II l ni aa l iFiii rm .v... . i t _ ■ , . *
                                                                                                        Garanţâ sigura dată inscris.
                                                                                                       SINGER ^ poi
                                                                                                 lâţina de cusut new-york de
 *101              r,
                                                                                                 G. NB1DLINGER.A4enl 4
  37, Boulbvard db Stuasboub.o, 37
                                                                                             PARIS
  Săpunul Ixo.va posede pe lângă parfumul său delicios şi pătrunzător feri.-iiul privilegiu de a faco să dispară sbarciturile.
  Albesto şi frăgezeslo pielea -şi-i ,!ă un luciu de tinereii : e regele Săpunurilor.
   llydrotherapit, macaj sistematic, ortho-pedie, electrizare?inhalaţii etc.(Strada Vestei G.
   Pe lângă cele-lalte servicii ale acestui institut s’a mai adaus şi băile calde cu renumita sare de Bălzăteşti. Se aduce aceasta la cunoşiinţii onor, public. Direcţia.
De venzarfl Casele din strada Mănr .            1 v tulesi 9. Amatorii --
voi adresa in case la proprietar.
ipografia IV. Miulcscu. sala Theatrului Jiossd.
ROB BOmiAU IAFFECTEUR
ROB BOYVEAU IAFFECTEUR
                       M4ŞINELE DE CUSUT ORIGINALE
                                                  A LUI . £
SINGER