ImINECA 3 APRILIE 1883 W Vastia vistieriei, dar publicul a put să se resimtă. Nu este o o-tţiune, pe care densul are a o care să nu’l îndatoreze la un . losit de cel puţin 2%, şi nu un \ losit anual, ci un imposit care se Voduce la fie-cc operaţiune. Agio varo il are aurul in pieţele noas-esto astăzi de 2*4 %; tendinţe de al vedea sporind, iar nici scăzănd. Compare-se această sta-xu epoca dc subt conservatori, "i, ca să se cumpere aur, se plă-cel mult 74 %• '■'ar cu vestita scădere a rublc-căte sume d. Sturza n’a luat buzunarele oamenilor, cu ce imit colosal nu ’i-a lovit! Bietul con-uabil primea dc la stat rubla 1 lei şi Statul ’i-o reprimea cu f lei; adică statul subpuneain pro-său pe bietul contribuabil la fe 14 %• Scump plătesce neno-îtul alegător fericirea de a fi ţa-admini.strată de d-nii Sturza, ă Oămpincanu, Gogii Caiitacozino şi tutti quanti ! Race impositele ascunse puse de dănşii; de cele pe fată nu mai vorbim. Dar să venim la eestiunea ccuili-brării budgetului prin imprumuturi anuale. Şi aci aceeaşi procedare. Nu imprumuturi făcute po faţă, ei .imprumuturi tăcute pe furiş; doar nu se vor descoperi de burtă verde. Ca să ne dăm scama lesne dc fapt, să aplicăm sistema la particular. Dacă am un venit presumnt de 3*000 galbeni pe an pot cheltui fără pagubă aceeaşi sumă, cu condiţiune ca mii;], de galbeni să intre exact in casa mea pănă la finele anului. Dacă insă nu ar intra pănă la finele anului 1000 galbeni, ei numai 750 şi cheltueala mea anuală nu se poate înlătura, pot recurge la expedientul de a mă imprimanta timpural suma ce-’mi lipseşte dc 250 galbeni, cu con-diţiuno insă ca îndată ce voi incasa aceşti bani să acuitez împrumutul ce făcusem de 250 galbeni. Dacă insă in loc ca să plătesc in anul in care imi intră acei bani datoria ce contractasem ’i întrebuinţez la altechel-tueli de lux sau de desfătări ale mele, pentru caro budgetul meu anual infimi dă resurse, risipesc averea mea şi mănănc capitalul meu. Acest adever, simplu de priceput de fie-cine, a servit de principiu la prescripţiunilo legii noastre de contabilitate, care regulează afacerile financiare ale Statului şi prescrie ca remăşiţele să nu serve la cuilibrarea budgetului. Pe baza acestui principiu d-1 General Mânu. pc care „Românul“ il citează in minierul sBu de alaltă-eri, a făcut o critică d-lui ministru dc finance din 1876. când 11 combătut imprumutul ce cerea. Unindu-nc cu citaţiunea „Romanului11 să ne dea voc acest ziar, care vede paiul in ochiul adversarului seu şi nu vede bârna din ochiul seu propriu, să’l aplicăm şi la cestiunea Roşiilor de la 1877 incoa. Este dar constant că remăşiţele din venituri ale anului precedent, când se incasează in anii următori, se fac venit al acestor ani, insă nu pentru ecuilibrarea acestor budgete, ci pentru plata mandatelor reportate şi neplătite din acei ani, şi excedentul, care ar remănea, pentru plata datoriilor co ar fi fost contractate spre a face faţă momentan la neajunsul din venituri. A face altfel este a se împrumuta, şi a se împrumuta ascuns pentru clieltueli budgetare şi a spori datoria publică. Eacă suinele împrumutate astfel de guvernul roşu. şi care in definitiv au constituit datoria dc 30 milioane, pe care nu ’i-a fost ruşine a o pune cu perfidie in spinarea moştenirii de la guvernul conservator : In anul 1877 rămăşiţe împlinite........ l0i 4,089337 Se scad credite reportate şi plătite . • • lei 1,381355 Escede.nt pe care Roşii ’1 au împrumutat pentru a plăti cliel-tuelile lor bugetare clin 1878 ......... hi 3,307983 14,481323 In amil 1878 remft- Şiţe împlinite........ 7,959394 Se scad credite reportate şi plătite . . . 1,837718 Escedent pe care Roşii l’au împrumutat pentru a plăti clioltue-lile lor budgetare din 1879 ................. 6,121670 Tn anul 1879 şi trei luni din 1880 remăşiţo implinite............. 12,901028 So scad credite reportate şi plătite .... 5,322261 Escedent pe care Roşii ’l au împrumutat pentru a plăti clieltue-lile lor budgetaro din 1880 ................. 7,578767 In anul 1880-1881 prilie remăşiţe implinite 16,456224 Se scad credite reportate şi plătite .... 1.974901 Escedent pe caro Roşii l’au împrumutat . . . pentru a plăti cheltueli-le lor budgetare din 1881 In anul 1881 — 1882 Aprilie ro-măşiţe implinite. lei 6,476018 Se scad credite reportate şi plătite.........„ 1,944912 Excedent pe care Roşii ’l-au împrumutat, pentru a plăti cheltuelile lor budgetare din 1882 .... 4,531106 In anul 1882 — 1883 aprilie, râ- măşite prevăzute in buget spre a se incasa in 1883. . 5.000,000 Roşii au făcut dar in cursul a şapte ani un împrumut real do. lei 41,020,S54 Ea care adăo-gănd imprumutul cu bilete Jiypote- eare de.................... lei 26,200,000 şi cel de la casa rurală cu ocasia convertirei .... lei 4,000,000 împrumut de 71,220,854 ceia ce represinlă un împrumut anual de peste 10 miloane. Consecuenţa fireasca a acestui mod de administrare este sporul peste măsură a datoriei publice. Intr’adevăr, eacă situaţiunea deplorabilă a acestei datorii : La finele anului 1877, prin urmare la epoca pe care Roşiilor le place a o desemna ca epoca cănd au moştenit pe conservatoii, datoria publică era de................ . 515,490,270 La 1 aprilio 1882, această datorie publică este de: . 592,191,007 plus renta, parte emisă şi par-lo a se emite de peste: . . 134,000,000 727,191,007 Adică un spor de . . , . 211,700,737 Bilanţul Roşiilor este dar in timp a ultimei guvernări a lor de şapte ani : împrumuturi făcute peste 71 milioane. Datoria publică sporită cu peste 211 milioane ; şi in schimbul acestor bani ce ne-au dat ? Inundarea ţării cu bani de hărtie. Faţă cu aceste ţifre exacte mai lău-daţi-ve ! Masca vi s’a rupt. ŞTIRI TELEGRAFICE Roma, 12 aprilie. — Astă-zi a iuceput in toată Italia plata iu numerar la casele tezaurului şi pe la diferite case de bancă. Oraşul Palernio e decorat cu steaguri spre a serba acest eveniment. Petersburg, 12 Aprilie. — Noi arestări sau făcut in capitală in urma mărturisirilor smulse d* la doi prizonieri. Sgomotul că încoronarea Ţarului va fi amănată, e desminţit. Roma, 12 Aprilie. — Colonelul Cesafis, adiotant al regelui Italiei, s’a dus la Regii, ducănd cu sine o scrisoare autografă a regelui ITiimbert Regelui Carol al Eomă-uiei. Viena, 12 Aprilie. — Principele Ghica ministru României la Londra, a sosit aici; a tras la Grand Hotel. Spanga, individul bănuit d'a fi asasinul preşedintelui Mailath, a fost arestat in cursul serei la Petersburg; se află rănit la spital. Paris, 13 aprilie. — Ziarul „Le Yoltair" afirmă că dobânda rentei lrancăze 5 la sută va fi scăzută la 4 şi jumătate la sută la sfirşitu lunei lui Aprilie. Meetingul din laşi AL OP0SIŢIUN1I UNITĂ (ţinut in 25 martie 7883) (Continuare). Preşedinta D-Ini General Teii. D-1 AI. T,aIiovari. (Se suc la tribună in mijlocul celor mai călduroase aplause). Domnilor ! Acum o lună, o deputaţiune compusă din tot ce Moldova are mai distins prin onorabilitate, prin talent, prin tradi-ţiuni, a venit la Bucureşti ca să se consulte cu comitetul central de acolo asupra împrejurărilor de faţă pe care apucăturile acestui guvern le-a făcut din ce in ce mai primejdioase. Moldova, de unde a plecat de atătea ori frumoasele inspiraţiuni şi nobilele iniţiative, ne-a trimes şi de astă dată floarea sa in Bucureşti. Acei bărbaţi au pornit pentru a ne întinde o inimă frăţească şi in aceste împrejurări, pentru a scăpa şi de astă dată ceia ce acum două zeci şi cinci de ani s’a fondat. La această vizită a patriotismului eram datori să respundem, să venim in senul d-voastrâ, şi să aducem slabul nostru concurs la aceste nobile silinţe ce le faceţi intr’o supremă împrejurare şi un suprem pericol. Domnilor, nici o dată de la unire, de la 66, împrejurările 11’au fost mai grele, pericolul mai ameninţător şi prin urmare nici odată nu trebuia să facem epel la mai. mult patriotism şi la mai multă abnegaţiume, ca in momentul de faţă. Domnilor, avem un guvern care s’n, îndulcit mult cu puterea, fiind că mai inult de cât ori care altul a ştiut să stoarcă din putere tot ceia co ea poate să dea ca, avantaje personale pentru acei cari guvernează. (Aplause). Rezultatele cu cari guvernul actual a dăruit această ţară atăt in lâuntni căt şi in alară, elocinţii oratori cari m'au procedat, le-au schiţat in trăsuri foarte măreţe şi eu me voiu încerca pe căt pot să întreprind descripţiunea lor. Acest guvern a încheiat contracte cu această ţară şi vr a să ne smulgă un al treilea, care va 11 col din urină, diueă inteligenta, patriotismul, dacă tot ce mai remă-ne independent, neinteresat, t.\re in caracter in această ţară nu va veni. să pună o piedică la aceste Dorniri. Întâiul contract l’a luat un fo itiisiunile noastre ; al doilea l'a luat prin forţă şi co-rupţiune ; şi pentru al treilea nu mai in-drăzneşte să se adreseze de căt la ignoranţă şi la neconştiinţă. (Aprobări). A luat primul contract după coaliţiunea de la Mazar paşa. Atunci aceşti oameni au venit să şi ascundă firma lor compromisă sub strălucirea unor nume venerate, ilustre ca Epureanu, Vernescu. Cogălnieeanu. F11-rişăndu-se cu dânşii Ia putere, uitate au fost pentru moment şi faptele lor uricoase şi trecutul lor vinovat. AI doilea contract nu l'a mai putut cere decăt de la forţă şi corupţiiine ; l’a luat c-u sila in alegerile trecute, in cari ţara s’a deşteptat numai pe jumătate. S’a deşteptat in destul numai ca să pună bariera invasiunei elementului străin in organismul nostru social ; dar nu s’a deşteptat îndestul ; a oprit răul fără să facă tot binele, a împiedicat pe aceşti oameni de la crima de les-naţionalitate ce voiau să o sevârşeaseâ. Dar, dacă a oprit impămân-tenirea in masă- a streinilor, n’a resturnat şi pe autorii propunerei categorielor; faptul l’a osândit, pe făptuitor l'a cruţat, şi au lăsat ţara pe mâna acelor, ce etern au conspirat in contra ei. (Aplause). Şi acum, aceşti oameni, in manifestul lor, nu au teamă, nu au ruşine, — ce zic cuvântul de ruşine, ca şi cum ar fi ştiut ei vre-odatâ ce va să zică acest cuvânt, — să se laude prin manifest de un re-sultat obţinut de noi, de opoziţiune, fără ei, in contra lor, ţi in sensul dorinţelor ţârei. Aceşti oameni, cari se laudă că au re-solvat cestiunea israelită, au luptat cinci luni de zile ca să li se primească categoriile, să li se treacă impământenirea in masa unui element neasimilat şi neasimilabil pănă acum. Uită dumnealor, că ne-au ameninţat cu soarta Kedivului de la Egipt — era la modă atunci Egiptul ;—bine voesc a uita că au întrebuinţat totul şi promisiuni şi ameninţări ca să se dezorganizeze 0-posiţi unea. Dar aceasiă mână de oameni, tare prjn patriotismul sân, a dobândit de la Europa resultatele pe care guvernanţii nu doreau să le dobândească. Vâ aduceţi aminte lupta care a fost in tre noi şi intre dânşii. Ştiţi că pe cănd noi stâruiam pentru impământenirea individuală, care a şi triumfat, fără să vedem corăbiile Europei in porturile noas-trr, d-lor ziceau că fără admiterea celor patru categorii nu era scăpare pentru România. Ce voiau d-lor sâ Iacă prin aceste sute de mii de cetăţeni noi, introduşi de odată in statul roinăn, nu ştiu. O voce. Alegători ! (Ilaritate, aplause). D. Al. Lahovnri. Materie electorală, se poate. Iată, d-lor, guvernul care vrea să re-inoeascâ astăzi al treilea contract cu ţara ! Dar acest contract, el nu mai speră să ’l obţie nici de la ilusiunile noastre cari au perit de mult, nici de la forţă şi corupţiiine, fiind că toate au margine in lume,— ei speră sâ’l obţie astăzi de la desfiinţarea colegielor electorale la cari se adresează. De oare ce nu mai speră un mandat de la alegătorii inţelegâtori, mijlocul este simplu ; sâ se desfiinţeze chiar alegerile !.. numai puterea să nu li scape ! (aplause). De aici ideia revizuire! constituţiunei. D-uii aceştia”vor să nu mai fie alegeri in această ţară; şi eu, voi avea onoarea să ve demonstrez, că dacă colegiul întâi şi al doilea se vor contopi şi nu vor forma de căt un singur colegiu, dacă se vor mai adăogi pe lângă aceştia şi alegătorii cari au cincizeci galbeni venit, adecă dacă toate colegi-ele se vor amesteca iutr'im colegiu care astăzi este cel al Vl-lea, şi care după un cuvânt celebru, şi vai ! pănă astăzi puţin desminţit prin lapte, s’a numit o „ minciună" atuuci minciună vor fi toato alegerile minciună toate libortâţilo pubiee. mineiiiii TIMPUL constituţiunea, minciună sistemul parlamentar, minciuna toate garanţiele constituţionale şi vor romane numai ca o podoaba in pactul nostru fundamental. (Aprobări). Căci nimic nu are realitate intr’o ţară unde drepturile sunt scrise numai pe hârtie şi cănd nu este diudărătul lor nici o forţă morală pentru a le da viaţă şi lîinţă. Ori căt de mari ar fi, d-lor, libertăţile unui popor, ori căt de largi şi de măreţe, nu ajunge clacă in peptul lui nu se află acea forţă de viaţă, acea putere sufletească care să facă să vieze acele libertăţi, şi să iasă după moarta hărtie ca să se coboare in domeniul realităţei. (Aplause prelungite). Englitera. ţară cu o costituţiune din cele mai vechi, de la 1200, care a ştiut fără nici o constituţiune dogmatică să potrivească formulele inv. chite ale veacului de mijloc la viaţa unui popor modern liber, care işi cunoaşte, stăpăn pe sine şi pe guvernul seu, drepturile sale şi ştie să şi le apere ; Englitera a făcut din constituţiunea din evul meziu, constituţiunea cea mai liberală din lumea intreagă. Şi alte popoare cari, deschizând cărţile filosofilor, au ticluit pe din afară, fără lupta, fără vărsai e de sânge, o constituţiune perfectă, ideală, acele popoare au văzut că nu aveau in măna lor de căt o hărtie moartă, cănd n’au ştiut s o apere prin vroinţa statornică, prin energie, cu pericolul stârei, al hbertâţei şi fi vieţei chiar. (Aprobări). Ne-a căntărit d. Rosetti, şi ne-a găsit uşurei; nu ne-a găsit demni de aceste libertăţi ; şi de aceia, sub masca unei pretinse domoeraţii, care, in starea actuală a instrucţiunei. nu e de Gât cel mai neruşinat absolutism, vrea să se facă dumnea-lui tutorele intregei suflări romăneşti. şi să pună mâna pe ţara aceasta, nedemnă, de asemenea drepturi. Şi pentru ce dlor ? cari sunt marile scopuri, cari sunt marile fapte cari ne-ar im-pinge pe noi toţi să depunem ca pe un altar toate libertăţile câştigate de acum douâ-zeci şi cinci de ani, pregătite de divanul ad-hoc, consacrate de constituantă, să le dopunem la picioarele d-lui Rosetti şi ale guvernului pe care d-sa il bine cuvintează ? Cari sunt faptele mari, cari sunt imbu-nâtăţirile materiale, morale, pe cari acest guvern ni le-a dat in aceşti şapte ani de zile in cari au avut puterea ce nici un guvern altul nu a avut’o, căci nici un guvern n’a avut majorităţi mai aplicate la voinţa lui după cum trestia se afla la suflarea vântului ! Acest guvern in şapte ani de zile n’a in-timpinat un vot rebel de la plecata sa majoritate. Afară de câte-va discursuri ale o-poziţiunei care mai scutură monotonia unei eterne aprobări, nici un ghimpe nu l-a im-puns pe patul lui de roze. Banii şi sângele ţârei i-a fost dat cu prisos ! Ce a făcut ? Ce a dobândit ? In ce România e mai a-vutâ! mai liberă! mai puternică! D-lor, ua popor cere de la un guvern douâ lucruri : întâi bună administraţiane interioare, care să permită ţârei a face progres, acel progres care profită tuturor, săracilor ca şi bogaţilor, cari se rezumă in cele din urmă in mărirea averei publice , in sporirea producţinnei publice ; acesta o voi numi partea materială, pâinea de toate 1 iele. Al doilea, un guvern mai are şi o altă datorie. Omul s’a zis, nu trăeşte numai cu pâine, dar şi din ori-ce cuvânt eşit din gura lui Dumnezeu, cu alte cuvinte vom zice: că popoarele nu trăesc numai din imbunâtâţiri materiale, ci le mai trebue şi gloria, demnitatea, neatârnarea, stima. Să vedem dacă guvernul d-lui Brătianu ne a dat pe amândouă aceste lucruri—ceea ce eram in drept sâ-i cerem — dacă ne-a dat fericirea materială cu care să laudă ; să vedem dacă a ştiut să apere acele interese de independenţă naţională, care fac hrana ideală a popoarelor, si de care un popor cu demnitate nu poate să se lipsească. In privinţa îmbunătăţirilor materiale, ştim cât s’a lăudat pe toate tonurile ace«t guvern, ştim că zice că a făcut raiul pe pământ : ne-a dat bănci, ne-a dat drumuri de fer, ne-a dat acea pasăre rară care nu s’a mai văzut, ne-a dat bugete echilibrate şi n’a contractat împrumuturi, nu ne-a cerut impozite, din contra ne-a scăzut şi pe cele cari le plăteam; dar dv. consultând chitanţa perceptorului ştiţi ce să respundeţi. Bă demonstrăm lucrul mai pe larg. Dom-nialor z;c că ne-au dat bugete echilibrate fără să faca imprumuturi, nici să adauge impozite. Ei bino, aceasta este cea mai indrăs-neaţă afinnaţiune a d lor. Nu au făcut imprumuturi pe faţă, dar sub numele de res-cumpărări, de conversiuni, de bilete ipotecară ; ce sunt toate aceste de căt nişte imprumuturi mult mai mari şi mai grele de plătit de căt toate care s’au contractat de la unire şi pentru care se vor slei genera ţiile viitoare până la anul 1930 ? Ys voiu arăta aceasta prin cifre. Cuvintele mele se vor reproduce şi comenta. Prin urmare garantez exactitatea deplină a tot ce vă spun. De altminteri, de două ori in Cameră am făcut aceasta socoteală fără să mi se râspunză ceva serios. Primul im-prumut deghizat, d-lor, a fost hârtia mo-netă cu care au fericit România, a lost emisiunea de 27 milioane a biletelor ipotecare, cari trebuiau lichidate de mult şi cari se mănţin iu circulaţiune. In 1880 sub cuvânt de un pretins deficit au făcut conversiunea bonurilor rurale in sumă de 31,600,000 lei, pe cănd deficitul real al casei nu era de cât de vr'o 12,000,000 şi se putea acoperi prin resursele speciale prevăzute de legea rurdă, fără nici o nouă sarcină pe ţară. In 1881 guvernanţii fac faimoa-a conversiune de 152,000,000, prelungind până la 1930 datorii, cari se stingeau la 1890. Şi in fine in anul trecut indulciţi cu acest sistem, mai emit incâ 134,000,000 rentă, fie zisă pentru drumuri de fer, dar care de acum se sustrag de la destinaţia lor, căci in ultimele şedinţe in vre-o 5 minute au luat 33,000,000, din a-cea.stă sumă pentru dokuri şi pretinse fortificaţii. Nu ştiu dacă n’am uitat. Dară in fine suma totală a acestor imprumuturi se urcă la 344,000,000. Din această sumă să scădem toate sarcinele trecute, reale sau fictive, să luăm ţifrele cura le spun d-lor in bugete, m legi. in bilanţe. Să scădem plata imprumutului domenial 56 milioane, care şi dânsul a fost o suvenire lăsată tot de guvernul Bratianu din anul 1867,—să scădem 33 milioane linia Ploeşti-Predeal şi 31 milioane mincinosul deficit inventat in sarcina guvernului trecut. Totul se urcă E 121 milioane. Din 344 remân cheltuiţi san a se cheltui do d-lor 223 milioane. Unde sunt ? O voce. La d. Costinescu (mare ilaritate, aplaus ). D. Al. Lahovari. La d. Costinescu!.... Nu! Acolo e altce-va. Aceste 223 milioane au constituit faimoasele echilibrări şi escedente ala bugetelor prezentate de d-lor, cari toate nu sunt de cât nişte ficţiuni ale prezentului şi nişte sarcini ale viitorului. Este vorba de impozite? D-lor se laudă că ne-au scăzut impozitul personal, ţifră neînsemnată. Dar impozitul imobiliar,—căci proprietatea fonciară pare că este inamicul lor, pe cari vor să-l doboare cu ori-se preţ şi toate legile lor sunt indreptate contra ei şi aci e tot sistemul de minciună şi de făţărnicie ! Şase la sută plătea proprietatea fonciară in 1875, astăzi tot 6 la sută plăteşte. Nici un ban mai mult. Insă ce faci cu ze-cimele ? Zecimele judeţene, cari erau una sau douâ, le-au urcat la patru in cele mai multe judeţe. La unele comune sub formă de atâta la sută asupra venitului, se indo aproape impozitul fonciar. Dară in general s’a sporit cu o zecime cel puţin. Adăugaţi o zecime la percepţie; incă una sau alo-curea douâ pentru drumuri, şi veţi vedea că in loc ca cele 3 sau mult 4 zecimi să se plătească mai inainte, astăzi se plătesc pretutindene 7 şi unele locuri 10 şi chiar 12. Apoi cine inţolege cât de puţin calculul pricepe că zece zecimi este indoirea impozitului fonciar. D-lor l'au indoit in unele localităţi şi l'au cri scut cu 3/4 pretutindene ; şi cu toată această colosală creştere, nu au făcut nici o lege, care să zică impozitul imobiliar de 6% s’a sporit; şi tot d-lor acuză guvernul trecut, conservator, că au augumentat cu 2°|0 impozitul fonciar, adică că acum 12 ani din 4 l’au urcat la 6 in mod franc şi leal. Această afinnaţiune o găsim in manifestul d-lor in care iscăleşte şi prinţul Dimi-trie Ghica, noul neofit al partidului Ro-etti-Brâtianu. Guvernul conservator au augmentat cu 2"/o impozitul fonciar; cel din d intâi răspuns care ar trebui dat luminatei beizadele ar fi că acel guvern era prezintat de d-lui fiind ministru de finance A. Golescu. Daca acel guvern a făcut un râu, adâogând cele 2“l„ evident nu sunt eu acela care il va critica, căci acel guvern se găsea iu faţă eu anuitatea Strusberg de 21 milioane pentru care nu se prevăzuse nici o resursă de inie ligeutul guvern, caro dăduse această con- cesiune. Era o anuitate, care făcea de odată bugetul nostru cu a treia parte mai mare de cât era până atunci. Şi luminata beizadea criticând această sporire, critică una din faptele de laudă ale guvernului prezidat de d-sa cănd a Iuta această măsură ; căci este spre onoarea guvernului şi oamenilor din partidul conservator, carele, când a lost vorba să pue sarcini noi tăcute neapărate prin risipitoarea administraţi-une precedentă şi nefasta concesiune Strus-berg, a pus intăi sarcina pe umerile proprietarilor fondări inaint* de a cere sacrificiul! restului naţiunii. Dar guvernul, sprijinit astăzi de piea luminata beizadea, pentru cari necesităţi au augmentat nu cu două, nu cu trei, dar aproape indoit impozitul imobiliar ? D-lor, afară de crâmpeiul de drum de fer de la focşani la Mărâşeşti, nu văd ce sa făcut, căci linia Ploeşti-Predeal era angajată şi resursele, cari s’au dat, s'au dat in socoteala guvernului trecut şi le-am scăzut mai sus din pasivul guvernului de faţă. Numai atăta este ? Să luăm bugetul tot a onorabilului domn Costinescu, marele finan-jiar al partidului, marele socotitor, care ingrii ţeşte aşa de bine şi de stările private şi de cele publice! (aplause). Iată ce cheltuia acea-tă ţară in anii trecuţi; iată ce chel-tueşte in anii de sub exploatarea liberală şi patriotică, (citeşte). Cifrele sunt ale d-lui, şi dacă sunt inexate, cum se poate, apoi de sigur sunt inexacte nu in mai mult, ci in mai puţin. In 1871 s’a cheltuit 74 milioane. In 1872 sau cheltuit 85 milioane; această sporire vine din ratele plătite pentru concesiunea Strusberg. Iu 1873, 91 milioane. In 1874 mai puţin de căt in anul trecut lucru nepomenit in bugetul nici unei ţâri 90 milioane. In 1875, 98 milioane. Iu fine 100 milioane in 1876, cănd veni pe la Aprilie acest gulern la putere. Insă in acel an firma nu era a sa şi mulţi oameni onorabili făceau parte din miuister.. Din momentul insă in care stăpânirea roşilor s’a aflat fără nici un control, vedeţi avântul care l’au luat imediat choltu-elile. A cheltuit in 1877, 116 milioane, in 78 a cheltuit 121 milioane. Prin urma’e, de la un an la altul se vede o creştere in cheltueli de 15 şi 21 milioane. In 77 şi 78 resbelul se întâmplase, se poate zice, de şi au avut resurse speciale ce nu s’au trecut in buget ; dar in 1880 nu mai are nici un resbel şi cu toate aceste cheltuelile au sporit la 122 milioane ; in 1882, la 130 milioane, iar anul acesta până la 135 milioane filată domnilor, cum aceşti buni păi inţi îngrijesc de starea finaciarâ a acestei ţâri şi pre lângă toate aceste, fără să mai căutăm bugetele comunelor şi ale judeţelor, cari şi ace.-te au crescut in cheltueli şi s’au sporit cu imprumuturi după pilda şi norma guvernului central. Pentru aceste argumentări enorme intr’un mic buget ca al nostru, progresiunea este foarte mare ! La state ca Austria şi Itatia sporirea cheltuelelor cu 30 şi 40 milioane tot ar mai merge ; aceste sunt state mari şi dispun de resurse in proporţiune. Dar budgetul Romăniei a cărei mijlocie era 90 să se mărească la 135, adică cu 45 milioane, a-dicâ cu jumătate ! Este ca şi cum budgetul Pranciei de 3 miliarde s’ar augmenta din un an la altul la 4 miliarde şi 500 milioane ! Ei-bine, incâ odată, iutu-b ce s'a făcut cu aceşti bani ? Cum s’au cheltuit ei ? Mai inlâiu miniştrii au început să-şi îndoiască lellle. Bine ! Dumnea-lor ’şi dau multă osteneală pentru fericirea acestei ţâri şi un Brătianu nu poate să stea cu o leafă care ajungea lui Vernescu, lui Catargiu şi lui Cogălni-ceanu. Dar s’au făcut şi cheltueli de lux ; am trimis şi agenţi diplomaţi cu cheltueli enorme pănâ şi in cele mai depărtate colţuri ale lumei,— până şi prin fundurile Asiei şi ale Africei... ca să poarte departe glorie ţârei şi să obţinem imensele succese diplomatice pe care le cunoaştem... (ilaritate a-plause..) Afară de aceste cheltueli, unde se vede că s'au crescut numărul ştoalelor, că s’au făcut şosele nuoi, că s’au întreţinut măcar cele in fiinţa? Inmulţitu-s au şcoalele ? fa-culu-s’a vre o imbunătăţire matoriala ? Nimic. Guvernul ' acesta s’a mulţumit numai, drept toată imbuuălâţirea, a da ţârii un crîtmpeiu de drum de fer, acela de la Buzeu la Mărâşeşti trecând pi in Râmnic, care s’a făcut poate pentru că are tericirea acest judeţ să posede ca representant pe un giuvaer al partidutui, pe d-1. Eleva, (ilaritate). Acestea sunt toate imbunâtâţirile materiale ale domnia-lor. Pe de altă parte,, mai toate şoselele lăsate de guvernul trecut sunt aproape distruse. In ce stare apoi se află oraşele ? Chiar in frumosul d-voastră oraş, ce im-bunătăţiri materiale s’au făcut sub domnia-lor ? Toate datează incâ de la administraţia trecută. Domnilor, in asemenea materii am putea vorbi zile intregi, dar voi cruţa răbdarea şi buna domnia-voastrâ voinţa, căci sunt sigur că toţi sunteţi convinşi ca şi noi unde se duc banii publici şi dacă n’am şti-o, am ghici-o după stările colosale ce vedem că ies la meidan ca prin farmec.... Se trecem acum la alt ceva, — la acea pâne ideealâ de care vorbiam şi care este tot atât de necesarie pentru viaţa unui popor ca şi pâinea materială. Să trecem acum la politica esterioară a acestui guvern. Guvernul d-lui Brătianu vrea, domnilor, să culeagă toate laurele; vrea,{după ce ne-a făcut aşa de fericiţi inăuntru, să ne facă iluştri şi in afară,—să ne augmenteze teritoriul si să ne scutească de grija acelei nenorocite Dunăre pe care o putere străină se oferă cu bună voinţă s’o administreze in folosul şi in locul nostru. Domnilor, ce să mai amintim trista istorie a Basarabiei, perdutâ cu atâta nedi-băcie de acest guvern! Ce să mai revenim asupra unei eestiuni in care, nu atât fatalitatea evenimentelor căt uşurinţa şi nedibâcia guvernului a făcut nu numai să perdem o fâşie scumpă din corpul ţârei, dar incâ să nu putem culege nici unul din avantajele cari ni le oferia diplomaţia europoană şi pe care le am lăsat să scape din măna noastră prin uşurinţa, prin nedibâcia, prin escesivul egoism al oamenilor de Ia guvern, prin fanfaronadele lor neputernice şi primejdioase ! Cestiunea dacă Basarabia se putea păstra ori nu, e o cestiune din cele mai grele. Poate vor zice unii că, dacă guvernul la un moment dat — in momentul trecerei Dunărei, — care s’a făcut după cum ştiţi de d. Brătianu singur, fără încuviinţarea nici a colegiloi sâi nici a Camerei;—dacă in acel moment o inspiraţiune de sus, o grijă pentru patrie, un sentim nt mai curat al datorielor sale se deştepta in sufletul d-lui Brătianu, poate că Basarabia se scăpa. D-sa cunoştea pretenţiunele Rusiei asupra Basarabiei inainte de a trece Dunărea, căci acele pretenţiuni incâ din luna lui Maiu fuseseră citite la tribuna Camerei engleze, şi erau in măsură atuncia de a-şi vinde scump concursul care l’au dat pe nimic. Dar să zicem că evenimentele au fost atât de fatale in cât a fost cu neputinţa, de a se preintămpiua o sfâşiere a patriei noastre, Dar, bun era momentul ca cel ce trecuse cu muscalii aproape invinşi Dunărea, fără zapis, chezăşie, nici amanet — cum zicea in deriziune d-nul Rosetti—deriziune care va cădea pe capetele lor; — bun era momentul ca acei oameni se schimbe şi limbajul şi atitudinea când Rusia triumfătoare dicta pacea la San-Stefano; bine era ca fără amici şi fără sprijin din nici o părte a lumei, cănd Europa intreagă nu făcea de cât să înregistreze rezultatul victo-rielor Rusiei, sâ’şi schimbe alianţa in vrăş-măşie şi umilinţa in fanfaronadă? Patriotic era a se alege acest moment tocmai pentru ca organul guvernului să înceapă a insulta o putere mare şi victorioasă in rnâneîe căreia ne găsiam chiar prin faptul guvernului? înţelept era ca la ultimul moment se perzi ast-fel prin o purtare nesocotită sângele generos care a curs in valuri pe căin-piele Bulgariei ? Aceasta, d-lor, nu putea fi de căt o po liticâ fără scop ori cu un scop cu totul personal. Basarabia era perdută pentru d. Brâtiauu, toţi o ştim aceasta; inainte de trecerea noastră peste Dunărea, alţii zic chiar de la Livadia. Dar se vede că ceea ce trebuia să fie scăpat nu era Basarabia, nici Silistra, nici Vidinul, nici banii ţârei, nici sângele vărsat in zadar, era popularitatea d-lui ministru Brătianu ; şi pentru această popularitate, miserabilâ, efemeră, pentru căte-va fraze goale de jurnale: că nu dăm, să ni se ia, — am perdut Lfasarabia şi avantajele cele cele mai serioase oferit atăt intreagă. Domnilor, sunt oameni fără vina mai reale, cari ni diplomaţia rusă cât şi g 1 momente iu cari lor au perdut o p. cie, cari au avut nenorocirea să asis desmembrarea patriei lor, cum a spi General Florescu,{aducând esemplu pe G Ei bine ! asemenea oameni iau tot-d asupra lor chiar respunderea fatalitâ i cedează puterea altora mai fericiţi cai putea *a repare intru cat-va nenoro Ast-fel făcu Cavour retrăgăndu se n că a fost silit să cedeze Niţa şi Savoii sclumb dedese regelui şi ţerei salt, lia intreagă ! Astfel făcu Thiers luau ; supra sa greşelile altora şi puind sul nătura sa po nefastul tratat care pre< sacia, dar păstra Franeia. Dar d-lor --.„rin ţeleg astfel patriotismul şi datoria ; ţ i numai nu iau asuprâ-le greşalele alto. nu suferă ca alţii se indrepteze greşei Dacă ar avea o scânteie de patrii curat, domnii aceştia trebuiau sa lase f' ţii necompromişi, să sacrifice chiar n, l°i psntru a scăpa situaţiunea in schimb Basarabia pe fruntarii determinate atâ la cel intăi tun să nu o provincie care va trebui e care se va trage [ îient. Alţii ar fi zis : Piară numele ijj ţaia fie scăpată ! Marii patrioţi ’şi au piară ţara dar se remănem noi—să rel numele d-lui Brătianu.... Numele duim ’şi ’1 va aduce-aminte viitorul, dar nu pentru a ’l bine-cuvânta. (Aplause). Ei bine ! s’a incercat d. Brătianu s facă fericirea prin asemenea procedări pâ acest resubat ruşinos al unei cam glorioase in care imprejurare am fost taţi mai reu de cât invinşii,—s’a inc cel puţin, in cestiunea Dunărei, care I gitat imediat după cestiunea Basarat, Nici-de-cum ! Prin aceiaşi purtar» perdut şi chestiunea Dunării, căci eu o 3 Uid perdută din nenorocire 1 Domnilor, cănd s au ivit pretenţiunile triei asupra Dunării, d, Brătianu erai) mat, era prevestit ; nici consiliele, nic demnurile nu’i au lipsit. Pot să aducs omagiu d-lui Cogâlniceanu, care, ca nistru al ţerii la ParD, a atras din ma atenţiunea guvernului şi ’l-a 1 a rugat să desfâşioare cea mai m nergie dacă ţinem la salvarea Dunării plause). Ce a făcut insă d. Brătianu ? Cănd era o cestiune grea cu Austria lege ca Ministru de Externe, insărcinăi să o apere pe unul din partisaniii cu cuţi ai Austriei, pe omul de Stat ro cel mai cunoscut ca plecat la conces faţa cu această putere. Nu vreau s nimic râu pentru d. V. Boerescu, dar D-sa este o veche convicţiune ş‘ veche deprindere din partea a® om de Stat de a li foarte ingî tor in faţa pretenţiunelor din afară, înr samă cănd vin de la oare care putere ţ puţin Romanul, organul d-lui Brătianu făcut acest nume. Ei bine, pe cine alege d. Brătianu ? mai pe d. Boerescu când incepuse a i gita cestiunea Dunării. O voce. Este baron de Austria (maf laritate) D. Al. Lahovari. Cănd e vorba | refuza ceva Turciei, guvernul se adresi la d. Mitică Stnrdza, cănd e vorba d desbate interese cu Austria d nul Bofflţ cu este indicat; şi când cestiunele se cţj promit, d-nul Brătianu ese d’asupra şi 1 este a altora..., Ei domnilor! Cum incepe lucrul ir facerea Dunărei şi cum se sfârşeşte ? 3 crul incepe prin un succes al nostru 14 teptat şi nemeritat, aşi indrăzni să după modul cum ne-am apărat din-1 cabinetelor europene. Puterile întrunii Galaţi refuză ante-proiectul austriac şi târesc că vor face o comisiune unde să tre şi delegaţii Serbiei şi ai Bulgariei să studieze acest proiect. In acest timp] Boerescu, ministrul de esterne al d-lul tianu, in loc să dea instrucţiuni d-lui gălniceanu san d-lui Calimacli Catitf ’i lasă fără nici o direcţiune şi ini d-sa tratamente directe cu Austria p ca să precupeţească drepturile pe cari buia de la inceput să le apere in intei tatea lor. Domnilor, ce mai remâne atuncia de cut ? Suntem speriaţi, suntem striviţi, su: tem loviţi in suflet de resultatul conferin] de la Londra. Ei bine ! ştiţi că este puţină deosel intre concesiunile făcute de d. Boerescu resultatul conferinţei de la Londra r. t il Li îf TIMPUL } Boerescu singur in Senat ; ■nsit'o la 81 evanghelia partidu-omănuU: guvernul a acceptat in-mliei comisiuni mixte neprevăzută iritatul de la Paris, nici de cel de ■■ Si-te intrarea Austriei in această co-nixtă, si chiar acordă preşedinţia pace numai o reservă copilăreasca de advocat, dreptul de apel.,... la Curte, la comisiunea Europea-iu pentru ce Austria a refusat a-iilar dacă Austria primia, lucru de sfârşit şi consimţimentul nostru i« cari suut punturile căştigate de II a conferinţa de la Londra? Co-mixtă ; intrarea 'Austriei in aceas-iune cu preşedenţia perpetuă; şi, jle apel la comisiunea Europeană, unui delegat din această comisiu-i misiunea mixtă din 6 in 6 luni şi tr li divergenţe de opiniuni intre cele resenţ aunui arbitru permanent, care ^e divergenţele şi se facă prin ur-ră folos dreptul de apel. Va se zi-ucrul să mărgineşte la numirea [bitragiu in locul unei trepte de Oogălnicennu. Adică, Curtea tre-'ribunal. 1. Laliovari. Cestiunea votului pre-ut al Austriei e inlăturat prin inia sinul comisiunei mixte aunui de-1 comisiunei Europene, cu care se numărul membrilor la cinci, şi apelase inutil căci acel delegat va hotări tQ(ele ca şi comisiunea europenă, ne presinte tot d’auna in comisiu-,xlă prin acel delegat, şi dumnevoastră mare deosebire inia ce s’a făcut la Londra şi concesi-lui Brătianu-Boerescu ? Eu nu văd mai avem ; n'avem de de sigur I dar un resultat pe care Mus nedibăcia guvernului, fim d. Brătianu, după ce cestiunea s a II. face pe viteazul, şi, după obiceiul ■rage sabia. wice. Ca Nigodino3 din „Roza-Magi-ni .ne ilaritate). JAl. Lahovary. Acum e vorba nu-*\& inscenarea lucrului pentru naivi ; D. ibnu se incruntează şi cere de la fide-Imniei sale 15 milioane pentru lortifi ti la Bucureşti şi alte locuri, cu alte rte declară resbel Europei intregi... voce. Comptează pe d. Carp ca să ne w.... (ilaritate) AI. Laliovary. Care va fi resultatul asemenea fanfaronade ? D. Brătianu ,rea bine că nu are nevoie să scoată sa şi incă mai puţin se risipească ba-ontrjbuabililor, pentru nişte lucrări cari • vor termina de cât peste trei-patru el puţin, aşa incăt aceste intâriri itiri ar fi cu totul zadarnice, dacă Eu-ar hotări o esecuţiune militară, după mul de şase luni. Insă eu cred că î moment asemenea esecuţiune materni este probabilă. r prin aceasta se scapă cestiunea Du I? Câtu-şi de puţin. Credeţi că e lucru semnat cănd şapte puteri mari s au impreună contra noastră, şi cănd Aus-i luat poliţă iscălită de şapte mari bţi ? Ea poate aştepta. Şi prin urmare Brătianu nu are trebuinţă să scoată sa-(tlomniei sale de jucărie şi să incalice salul de lemn, — căci după cum ştiţi, şi mare general, (mare ilaritate), Dară aşa, domnilor, ţara a perdut mult; a But posiţiunea c-e ne o dase şi tratatele irioare şi natura lucrurilor; a perdut in turopei dreptul de suveranitate a ţă-isupră Dunării. o când sub suzeranitatea turcească Du-ta eia păzită numai de o mănă de grâ-ji'i cari se adăposteau in nişte colivii tite pichete si opriau pe turci, sermani răni ! de a trece la noi fără teşcherea, «icum Dunăiâa nu ii ai este a noastră, sa sub tutela unei mari puteri: Austria azi la mâna sa act de proprietate au-ificat şi poate să adfeste esecuţiunea lui !a imprejur&ri. 0lată, d-lor, ce a perdut guvernul ! Şi i.istă perdere este, din nenorocire nere-abilă şi desăvârşită ! ea nu se mai poa-.ntoaree. Această sabie a lui Damocles »om avea tot-dauna spânzurată d’asupra • ului nostru. Biata ce s'a perdut. i cura s’a perdut ? S'a perdut priu po-ă păcătoasă de presumţiune, de uşurin S a perdut, fiind că azi nu nici un singur amic iu Europa cât inamici sau indiferenţi. Pe cănd, domnilor, este in deobşte cunoscut că toate puterile, chiar cele mai marii se ingrijesc a avea un amic, un aliat, căci nimene nu poate trăi isolat nici in societăţile cele mici, nici in aceste mari societăţi care se numesc congrese, ei bine care e amicul nostru, aliatul nostru in Europa ? Rusia ? După ce i-am dat sângele nostru : după ce am cheltuit cu liberalitate milioanele noastre greu căştigate, pentru realizarea unui mare interes al ei, după toate acestea dibăcia noastră politică a fost atât de ma re in cât ne-am ales cu perderea unei provincii şi ne-am instrâinat pentru tot-d’a-una simpatiele acestei mari puteri pentru a satisface prin nişte atacuri nechibzuite şi tar zie, meschinele interese ale oamenilor de la putere, ce n’au ştiut să ne apere, şi au ştiut numai să insulte pentru ca să se creazâ că ne-au apărat. Austria ? Cu toate că ’i am făcut mari concesiuni in cestiunea Dunărei, n’am ştiut nici pe dânsa să ni-o câştigăm. Pentru ce ? pentru că nici împotrivirea n’a fost hotărâtă şi leală, nici concesiunele n’au fost chibzuite şi netede. Dorinţa de o impăca spre a scăpa puterea a fost necontenit in lupta cu incercarea de a inşela ţara pentru a scapa popularitatea guvernului. Mizerabilă politică de făţărnicie care a perdut interesele ţârei vitale, fără a ne căştiga un aliat. Germania ! Din nenorocire, o ştiţi cu toţii domniele voastre : Germania a fost cea d’ănteiu dintre puteri care a aridicat cuvântul la Lon-dia ca să ceară darea noastră afară de la Conferenţă !..,. Lucru grav, domnilor, de care ar trebui să ne plângem amar.... Dar nu este oare şi vina acelor ce conduc destinele noastre ? Apoi la Conferinţele din Londra, unde Germania vorbia sus şi tare, era oare dibăcia din partea d-lui Biătianu să numiască representanţi ai noştri po doi foşti miniş tri din nenorocita zi de ll^Martie 1871 ? Şi pentru că aceasta nu era destul dibăcie era Bă se aducă aminte Germaniei, care nu uită acest eveniment, să i se reinoiască insulta făcută de nişte copii descrieraţi, dar conduşi de politica anarhistă a d-lui Ro-setti ? Dibăcie era să redeschizâ asemenea rane prin acea faimoasă jalbă cătră Cle-menceau, insuflată cum să ştie tot de către d. Rose1 ti ? şi iscălită de fii sei şi de fii miniştrilor astăzi la putere ? (Aplause). Nu vedeţi că aceşti oameni par că sunt ju-!aţi să ne pearză, par-că intr’adins se mişcă şi lucrează ca să innece ţara ? Se fi fost la minister nu un ministru rnmăn, dar cel mai mare duşman al nostru şi incă n ar fi putut să facă greşeli mai groase, să cumuleze cele mai mari neghiobii. (Aplause). Eatâ, domnilor, politica acestor oameni in cele din afară. (Va urma) unui congediu. Pe tot timpul absen-ei d-lui Mayr, d. baron de Salzberg va gera afacerile Icgaţiunei Austro-Ungare. Cronicarul nostru a reprodus dupe ziarul „Resboiul“ nişte apreciâri asupra d-lui Advocat Aureliu Comâneanu, pe care noi le regretăm, de oare ce n’avem nimic de imputat d-lui Comâneanu, fiind o persoană care desfăşura multă activitate şi onorabilitate in profesiunea sa de Advocat. * Bugetul primării oraşului Bucureşti este ast-fel echilibrat: 7,135,924 lei venituri, şi 7,121.943 cheltueli, de unde reznllâ un es-cedent de 13,981 lei... pe hârtie. — Bra-vooo !... * In noaptea trecută 5 tâlhari au jefuit pe Gli. Stan, pâinar, şi soţia sa, turăndu-le 50 galbeni şi 7 napoleoni in aur. Acest’ fapt s’a Întâmplat in marginea Cămpu-Lungului. * Ieri s’au prins o parte din omorătorii lui I. şi Th. Dinu, din comuna Budeşti. Unul din omorători s’a găsit îmbrăcat eu hainele unuia din asasinaţi. * Spanga, asasinul ministrului Maillath, se caută pretutindeni. Poliţieie tutulor oraşelor se silesc a’l prinde, şi chiar izbutesc. A fost prins in Pesta, Yiena, Londra, Peters-sburg. Şi poliţia noastră, ca să nu râmăe pe jos, a prins şi ea... nu unul, dar doui, ca să’şi arate mai bine dibăcia ; pe unul la gara Tergovişte şi pe altul in Caracal. Bietul Spanga ! cum va mai fi rizând el de toate poliţiele ? El ia lumea drept Bos-co, căci pretutindeni vâzut a fnst. De sigur ânsă că tot poliţia noastră ’i va fi de hac. I n formaţiuni D. Dimitrie Moruzi, fost prefect, este numit, in postul de prefect la judeţul Dorolioiu in locul d-lui G. Hasnaş demisionat. In conformitatea legei pentru in fiinţarea noului minister al agricnlturei, industriei, comerciului şi dome nilor, s’a incunviinţat numirea ca membrii in consiliul superior pe lângă acel minister, cu titlul provisoriu a d-lor: , „ ~ Principele Gr. Ghika, George Gr Cantacuzino, Anton Oincu, I. Mar o-hiloman, Nicolae Giuvara, Grigon Cozadin, N. Filodor. Procopic Casoti Scarlat Trăsnea, Marinescu Bragadir Th. Eftimiu, D. Teodorescu, I. Do can, Iordache .Turaseu, N. Rusu Lo-custeanu, Matei Gane, Leon Negiuţi I. Dobrovici, N. Mandrea, Vasilc George, D. Berendei, G. Vărvoreanu G. tfrzică, Dumitru Ioan. de fanfaronade ticăloase in ri ruşinoase in afară. Toci. Aşa este! intru şi de T O AM t k l e rădicate la marele Banchet politic dat in oraşul Iaşi in ~ ion de 20 Martie 1883 D. Dimitrie Tacn. Domnilor ! Cuvintele patriotice rostite pentru Moldova cu atâta căldură de distinşii şi iubiţii noştri fraţi de peste Milcov şi din capitală, ne impune o datorie sacră de a le aduce mulţumirile şi recunoştinţa noastră. In faţa situaţiunei nenorocite a ţârei, toţi oamenii de bine din Moldova, fără distinc-ţiune de opiniuni politice, ne-am intrunit ne-am sfătuit intre noi. Am crezut neapărat nesesariu să unim consiliele noastre cu consiliele fraţilor do peste Milcov : ne am adresat la domnia lor, ne au primit cu braţile deschise, şi au respuns cu cei mai mare grabă la apelul ce le am făcut, de a se întruni in Iaşi, in acest oraş de sacrificii şi abnegaţiuni. Să trăiască domnia lor, iubiţii şi distinşii noştri fraţi de peste Milcov, care ne-au onorat cu prezenţa lor (aplause ! ura !) Ca cetăţian al laşului voi vorbi, domnilor, ceva şi despre Iaşi. Onorab. d. Laliovari esprimănd prin cele mai vii sentimente patriotice sacrificiile, ce au făcut laşul pentru Unire, pentru reconstituirea naţionahtă-ţei noastre, ne au vorbit de coroana pe care laşul ’şi au sfârămat’o. In adevăr d-lor, laşul, capitala Moldovei, avea ş coroană, dar această coroana era mică şi au voit ca din sfărămăturile a două coroui mici să se creeze o coroană mare şi splendida, o Românie independentă ! (aplause). Nu ne plângem noi laşenii că am perdut un decor, un nume, capitala ţârei, titlurile pompoase şi vane P°t viaţa şi desvoltarea unui oraş. li tot-dea-una un centru de nu se deie laşul va lumină, de Numirea d-lui colonel Lipoianu in postul de director general al poştelor şi telegrafelor nu definitiv. sa liotărăt incă D. baron de Mayr, ministrul A-ustro-Ungariei la Bucureşti, a plecat astă-zi dimineaţă la \ iena, tn virtutea virtuţi şi de abnegaţiuni, pe câtă vreme noi cetăţenii vom căuta să fim la înălţimea demmtăţei şi independenţei noastre Ne plângem inse d-lor de sistema de persecuţiune, de opresiuni şi de corupţiune care le aruncă guvernul actual de la centru, şi mai eu samă in contra Moldovei şi a laşului. Centralisaţiunea au absorbit in mănele guvernului central toată activitetea locală, şi toate interesile private. In contra acestei sisteme ne luptăm noi, şi dorim să ni redee aceia ce ni se cuvine. Sa avem d-lor o deplină autonomia locala, s» căpătăm drepturile ce ni s’au răpit, şi care se cuvin ţe-rei intregi, care se cuvin Moldovei, şi in specie laşului, acestui oraş cu tradiţiuni atât de fruino .se in istoria trecută şi contimporană. (aplause). D-lor ! Este mare şi insemnatâ această intrunire, aice este adunat tot ce este mai inteligent, mai moral şi mai independent in ţară. Putem afirma fără esitaţiune că această adunare, ne presinta adevărata opiniune publică, opiniunea luminată, espresiunea ştiinţei şi cunoştinţele meditate şi aprofundate. Idei şi principii frumoase au fost des-voltate înaintea noastră, caie au lăsat suvenire neşterse iu inima fiecăruia. Dar pentru ca aceste idei şi principii se nu rămână numai in domeniul suvenirilor mi veţi permite a adăogi câteva cuvinte. De 17 ani, adecă de la 1806, când s’a inuigurat in ţară era constituţională de astăzi, am fost continuu in luptele politice. In acest interval atât eu căt şi amicii mei, am fost mai tot-deauna in oposiţiune, şi poate odată sau de două ori am apărut ca nişte meteori, partisani ai guvernului. In aceasta lungă oposiţiune am căpătat o esperienţă, care, din fericire pentru mine si pentru ţara, am convicţiunea că de astă dată nu se va mai intămpla. Respectând tradiţiunile noastre stremo-şeşti in momentele grele pentru ţară, in tot-deauna ne-am unit cu toţii de ori ce culoare sau tendinţe politice. Cu toate aceste d-lor! această unire n’a fost durabila diferite circonstanţe şi mai cu seamă in-diferinţa şi intrigile, ne-au desbinat, ne-au aruncat in diferite tabere, şi programele ca şi principiile, cu care am apărut înaintea ţărei, au fost uitate şi chiar înlăturate. Exemplul ’l avem inaintea noastră. Nu domnii Rosetti şi Bâtianu personifică partidul liberal din ţară. Domnia lor repre-sentau o mică nuanţă in uniunea cea mare liberală de la Mazar-paşa. Ambiţioşi de a avea puterea cu ori ce preţ, au căutat să arunce diviziune şi luptă intre noi, pe unii calomniaţi şi disgraţiaţi i-au inlăturat, pe alţii docili i-au induplecat prin promisiuni şi favoruri. D. Brătianu in Comitetul de la Mazar-paşa, vorbea tot-deauna in numele unei fracţiuni mici liberale. A doua zi după di-soluţiunea comitetului, mica fracţiune Ro-setti-Brâtianu, deveni „marele partid liberal naţional," alimentat prin budgetul statului şi prin toate exemplele de corupţiu-ne şi de venalitate de care abundă actele guvernământului de astăzi. Acesta d-lor este pâcntul sau una din crimele politice de căpetenie, care se impută d-lui Brătianu şi Rosetti. Domnia-lor nu’şi fae nici un scrupul de opiniunile politice ale omului. Vor s6 fie serviţi şi caută pe servitori ori unde’i găsesc. Oposantul de ieri este favoritul şi protejatul de astăzi al domnia-lor. Disoluţiu-nea partidelor, uciderea individualităţilor capabile şi independente, corupţiunea caracterelor sunt actele odioase ale guvernului de astăzi. Şase ani, d-lor, nu mai ştiam ce suntem şi cine suntem. Eram conservatori, ori liberali, ori moderaţi guvernamentali sau oposanţi ? Totul era un haos şi niminea nu putea sâ spună nimica. Priviţi d-lor! chiar in mijlocul nostru! Unde sunt miniştrii conservatori din mi-nisteriul conservator al d-lui Lascar Catar-giu ? Unde sunt unia din juna dreaptă, Primarii, Prefecţii şi Miniştrii d-lui Lascar Catargiu ? I găsim Miniştri, Piimari şi Prefecţi ai „marelui partid liberal Ro-setti-Brătianu". Unde sunt acei liberali independenţi, cari, alăturea cu d. Vernescu, stigmalisau actele guvernului de astăzi, nnde sunt chiar acei din amicii noştri, cei intăi ce s’au rădicat in contra actelor guvernului de astăzi ? Dar unde este in fine junimea, care trebuia cea dintâi să ne deie exemple de independenţa caracterului. Mulţi sunt adulatori puterei cărei favoreazâ, subscrişi in petiţiuui de adesiuni la comitete prefec-torale. Iată situaţiuuea periculoasă iu care se află societatea română. De aceia d-lor! trebue să facem ca unirea partidelor de astăzi s6 fie durabilă, să capete încrederea ţârei. Eu, d-lor! nu mâ ingrijesc de nereuşită in alegeri. Ţara nu este patrimoniul d-lor RosetU şi Brătianu. Ţara d-lor este a ţârei, a noastră a tuturor. Cănd noi vom fi en toţii uniţi, când cu toţii vom lucra pentru binele BOc:e*ăţei, inlătuiănd abusul şi corupţiunea de astăzi, ţara va ti cu noi şi noi vom fi tari. (Aplause). Eu. d-lor, am fost, sunt şi voiu fi liberal, insă in situaţiuuea in care se află tara voiu şti să ’mi concibez opiniunile mele cu circumstanţele de astăzi. Apoi d-lor, intre oameni serioşi nu eti-chetete sau epitet le vor fi o cauză de des-binare. Ţara este sătulă de atâtea frământări, ea do: eşte stabilitatea adevâratâ. Aşa dar d-lor, ridic şi eu acest toast pentru durata uni-rei partidelor oposiţiunei. Fie, d-lor, ca prin această unire să putem reuşi a înlătura revizuirea ce se propune, a restabili adevăratele base ale organismului nostru social, a scăpa ţara de corupţiune şi imoralitate, a face să domnească Coustituţiu-nea şi toate legile ţârei, inculcate şi despreţ uite do guvernul actual in dauna ţârei şi a noastră a tutulor. (aplause.) EPITROPIA AŞEZĂMINTELOR Nifon Mitropolitul Se aduce la cunoştinţa generală că la 7. Maiu viitor ora 2 dupe ameaz se va ţine licitaţia, in localul Epitro-pii, strada 11 Iuniu (Filaretu) No.2 pentru arendarea pe termen de 5 ani cu incepere de Ia 23 Apriliu 1884 pănă la 23 Apriliu 1889 a moşiilor următoare: 1. Lelca-nouă din Dist. Vlaşea plasa Neajlovului avănd pe dănsa case de locuit, han, magazie, pătule, coşare pentru vite etc. 2. Băţcoveni din Dist. Vlaşea comuna Găleteni plasa Glavacioc, avănd pe dânsa case de locuit, magazii, pătule. coşare etc. de asemenea pădurea de pe această moşie se dă in Utere. 3. Kiajana, din Dis. Ilfov plasa Snagovu, avănd pe dănsa două perechi do case cu grajd, şopron depen-dinţi, grădină, magazii de bucate, pătule, heleşteu, han şi moară etc. de asemenea zăvoiu de pe această moşie se dă in tăere. Amatorii de a le lua in arendă vor fi însoţiţi de garanţiele provisoriu cerute de lege in numerar sau efecte publice garantate de stat. Condiţiunile de arendare se pot vedea in toate zilele de lucru la cancelaria Epitropii de la orele 11—4 dupe anteazi. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 2 aprilie 1883. 5oIo Renta AmortiBibilă. . . . 5"|s Renta Română Perpetuă , 6l,|,i Obligaţiuni de stat. . . . 60)0 Oblig. Căilor f- Rom. regal* 5o/o > Monicipale .... 10 fr. , C-^ei Pensiunilor 300 1 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 7o;o Scrisuri Rurale.. . . 5o[0 Scrisuri fondare urbane . . 6o[0 » » » 7o|e » » » Impr. cu prime Cuc. (20 1 b.) Acţii Băncei Naţionsle Române 2501 , , Soc. cred. m„b. rom- 500 I. , , , Rom. de Con-tmcţii 5001. , , » de Asig. Bacia-Bom 800 1. > > > > > Naţionale 200 1. Diverse Aur contra argint. . . , , Bilete de Banqne Fiorini valoare Austriacă. . Mărci germane.............. Bancnote francese. . . . Unmp. V6i.d 9172 92'/4 907. 91- 101 ‘1* 101E,, 102i|(, 103i).2 86'/, 867, 229--- 234- 918/4 9281b 104--- 104'(, 89*18 897i8 99'/, 100- 1023], 103'/-, 33--- 34- 1280 1290 220--- 225- 525--- 530- 410--- 412- 225 --- 230--- 2 5 2 15 2 5 2 15 211i/2 2.13- 1 23 1.25- 99'|. ÎOO1/, MEDIC ŞI CHIRURG Dr. A. WEINBERG OCULIST fost şef de Clinica in Paris Consultaţuiui de la orele 3-5 p. m. Pentru săraci gratis. Bucureşti calea Rahovei No. 53, Dc la (Sf. Glieorghe), in strada Smărdan No. fi. Boalele de găt, gură. nas şi urechi tratează printr’o artă speciala. D-rul J. BRAUNSTEIN fost aspirant de medic secondar in Vîena in clinicei Şi lui Braun (boale de femei şi faceri) a lui Hebra (Syphilis şi boale de piele) Consultaţinni de la 3—5 ore p. m. Strada Decebal N. 20 (indosul Bârâţiei). TIMl'UL TABLOURI DE PREMII PENTRU TOŢI CETITORII cum mi pot fi mai potrivite şi mai preţioase, sunt portretele incolori ilc uleiu, apărute acum dupe tablourile prof. Bcrtloff, lucrate in 24 culori artistic şi bine nimerite ale REGELUI CAROL 1 şi a României REGINEI ELISABETA cari tablouri subsemnata firmă Ie-a făcut intr’o ediţie de 500 esem-plare şi cari se vor trimite franco şi libere de vamă oricărui cetitor ca premiu, adresăndu-ni-se biletul de legitimaţie tipărit aci şi plătind preţul prea minim de 14 fr. Mărimea tablourilor, înălţimea 74, lăţimea 60 Gevtimetre. Maladiile nervose VINDECATE IN MOD RADICAL, GRACIE Şbsse-ijeci de nnnii de isbândă au demonstrat netăgăduita efficacitate a Vinului lui Gilbert Seguin, flă ca întăritor în convalescente, sărăcia sângelui, scro-fule, chlorosâ, anemia, perderea poftei de mâncare, mistuiri grele, secarea puterilor, nevrose, etc.; iiă ca antipe-riodic, pentru a tăia frigurile şi împeueca întorcerea loc. Convine tutor temperamentelor slăbite de vărstă seu de bolă. DEPOSIT GENERAL ’ Pharmacia G SEGUIN, 318, nie Saim-Hnnorc, PARIS SIROP SEDATIV de cdje de portocale amari preparat cu BROMURUL DE POTASSIUM De eălre J. P. LAROZE, Pharmacist PARIS — 2, rue des Lions-Saint-Paul, 2 — PARIS Bromurul de Potassium Laroze este de-uă puritate absolută, condiţiune indispensabilă pentru a putea obţine efecte sedative şi calmante asupra sistemului nervos. Topit In Siropul Laroze, de coji de portocale amari, Bromurul este întrebuinţat In mod universal şi recomandat de toţi medici pentru a combate, mai cu deosebirei şi de-uă manieră sigură, afecţiunele nerv o„, ale Inimei, ale căilor digestive şi respira torii, nevralgitle, epilepsia, hisleria, mala'1 dia numită jocul Sl-Guy, insomnia şi con-vulsiunete copiilor In timpul dentiţiuniei lutr uu cuvânt tdte alecjiunele nervdse. Fr A se tăia şi inapoia ; Se poate lipi şi pe mau datul postai in aceasta me legitimez şi cer tablourile regelui şi reginei României, in mărime de 60(74 cenl. cu preţul de 14 franci ; pentru ambele franco libere de ramă bine împachetate. Cetiţi în tdle (piele tu (Jiarul Pari»ian Glllj ns,A* un nuou roman inedit UIM I Fără cupon şi după 4 săptămâni aceste doue tablouri coită 30 Jr. Orice patriot folosească de această ocazie prea favorabilă spre a ’şi procu icilor aceste portrete pentru neînsemnatul p ’ me, căci mică idiţio de numai 500 exe că se va epuisa repede. Trimiterea bani arantează o impaclicb (UA VIEŢĂ) să se sie sau rudelor de 14 fr. pentr plai'e se poate prevedea se face mai comod prin mandat postai rijită. OUY de MAUPAgSANT De vânzare ia D... M. Meaminan. Abonna*iente de trei luni franci 19, se află In peposit, In tdtc pltarmaciile bune unde se mai păte găsi şi SIROPUL DEPURATIV IODUR DE POTASSIUD Wrle folositor contra afectiunelor scrofuldse, cancerdse, tumorilor albe, băle ale sângelui accidentelor sifilitice secundarii şl terfiare, etc. lllg Portretele sunt bune şi ca tablouri de transparent, dacă mai in iute se pun 24 ore in uleiu. Se pot găsi numai Ia : Kais. Kon. concess. Kunstliandlung von Augcnfeld, Wien, III. Hetzgassc, No. 11. A \«UKUWm CQWWLrfcţO* IttMKM'(--AJ-------- / o cuini >1 > •. ^ ţ - ----A-, de Seve de Pin (Bradii) Maritimii Les CAPSULES RAQUIN sunt rfnnnll op. suie ni Olu ton aprebato .iu Academia de medicina din r ratei», rare le-a declarat superioare tutulor colorlalle preparaţiuni do Copalul. NOTA. Trebue refuzat ca o imitrtie frauduloasD orice flacon care nu va li conform cu modelul de mai sus. Ac*st» capsule sunt introbumţate tu tdto spitalele mditars din Pruncia. Iu Flacon de 04 capsule 5 f. fii Flocon (lc 4ll capsule, 3 f. 50. Drpositul Iu Purm, 7s ,m hu l-ăub. St-Denia in tonte fiirinoi iele unde se găsesc asemene,t Persanele slabe de | la, Grippa, Catarr, peptu, acele atinse de Tusse, Râgu ne, Bronchite, Stingerea nucet s ------- Bronchite, Stingerea vocel şi Asthmu, sunta sigure d’a gâssi uă potolire rapidă şi cu-rarissire in intrebuinţarea principuriloru balsamici â-le ibradului maritimă concentrate in Siropulu si in Paatn de, sevă de Pin (bradii) de Lagasse. Depositu la Bordeaux Pharmacia LAGASSE şi in * ;________________priorii,.,!,'le Phannacii, PETRACHE IOAiN Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-m dc palatul gal. A sosit pentru şoşonul do iarnă lot telul de brânzeturi străine şi indigene, precum : du Salul, Mont d’or, Gervnis i...,...;.J. I de Holande, Stilton Crema Regulă etc. Iii bogat asortiment de cărnuri afumate, i mato de Barbuni, H Sosesc mereu stridi pete, moi si tescuite felul de pesci. Vinuri şi liqucruri din cele mai alese. Ceaiuri eiiinesesei, rnse.soi (le caravană şl de Fopov; iiesnietl din cel mai renumite fabrici străine v In cuiend sosesce peşte proaspăt de Constantinopol. fot la acest magasin se află de vămuire cu ocaua vin roşu si alb d cualitatc superioară. I‘r (au /va te moderate cari desfid ori-ce cticurevţă. i tiMf. Public, care vii liine-voi »•& viziteze acesl magasin, va lAiiiftne ne deplij sîilisl. cut. uu iiuniai de bunătatea şi dialitalen ntiifci dar şi de uu serviciul prompt Şi onest. uoatele Ntoinaeului DI0EST1CN1 GRELE PRAFURI şi PASTILE PATEIÎSON On Blsmuth şi Mugncslă Diplomă de merit la exposipa din Vini a Acest» Prafuri »i aceste Pastile antiacido s digesuTe vindecă boalele stomaculni, lipsa, d» apetit digostinnila grele, acrimile, verso urile (uri afară, colice; ele rognlarineuaa funcituuilc stomacului şi a intestinelor. AJli DETHAN, furimie-Fob St-Penis.00, Por *' m prin. £u nai ii din Pi uu ia n A secere pe etichete timbrul guvernului şi semnătura J. FAVAKD — Prafuri 5 fr.— Pustii Iranco.fer 2AC conserve, din cele mai escelent Itoquefort Brie, Camembert Poţi imperial, Limburg, Liptaner. Cbester. trăi piepţi de gâscă. Diferite im cit Aul-Fiscb cu gelutiuă. | de Ostanda şi Constantinopol Icre proatl Icre de cheful, păstrăvi afumaţi si to' \ocniDte private mobilate cu Velegraf şi căi ferate. Informaţiuni dă Comisiunea Băilor, 1 Tablou Lakevitz câştigat de 1V10 No. 148 va rCmănea la Jokoy-Iiiv, undo cel ce Ta câştigat poate eni să i reclame penă la 15 Aprilie s.v.) 1883.—După acest termen talon! se va inapoia nroiirietarnl sî>n ata şi ferestre şi duşii moli prin deposindc oi mari. ea asuprăşi aşezarea i i'ade acoastaori ce Jn de locuinţă. I entni sesoiinl de F'rimă-varâ şi vară am primit din pr imasirâ fabricutiune din Europa un imens asortiment de Haine pi Bărbaţi şi Haeţi, din stofe'e cele mai moderne confecţionate noile Journale. ’ ^•cn deosebire rccoiiiaiidâm ('ele mai moderne Pardcsiuri de Cocimiu si Haras cros-Costume cu şi fără talie do Diagonal, Şeveot, Camgarn si refiol vert. ° v Redingot şi Bilet după noul Journal, Pantaloni nouveaute cto Preturi recunoscute de moderate. f'ovflWnt m.wU c ori oo eerero, . aranjamente Jdo la JSf. (ilieor-gho viitor Brută-iriţşli No D. (supra-mi. oritorii so ;it resezt »nn in «con proprietate ţţji iost arendaş, fost f jmai multe moşii, bu I { voeşte a-se angaja la i UGiiformaţiunile se pot mini,staţia acestui Ziar. HF INPUIDIAT Apartamente mo-L/L lltlUnmIM I bilate cu toate necesarele, şi Iară mobilă, compuse delii 4-7 camere. O pi avide mare cu trei pivniţi şi de locuinţă. Strada piaţa Amzi No. 10, vizavi de marşeu.— Amatori se vor adresa la proprietar in localitate, tipografia N, Miulescu, sala llicatrului liosseî. VINdeG,SEGUIN