. \TA 2 APRILIE 1883 fV ABONAMENTELE 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei ■! ţ»rJ’ P *' pe 6 luni. jjI pe 3 luni. jfcinitate pe an . I --------------- ■tele i* priimesc la Administrsţis- jltalâ 10 bani număru Stricte 15 bani număru TIMPUL REDACŢIA, STRADA ST1RBEI-V0DA Nr. 2. ANUL AL VIIf—No. 74 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III. 1 20 Reclame pag, III .... 1 50 , , II . ... 2 50 Ananţnrils ji inserţiile se primesc Bucureşti , la Administraţia ziarulni ia Vlena, la biaronrile de anunţări Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rne Cl^meno 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrlgorlle nefrancate nn se primei Mannscrlsele nelmprlmate se ard. »!v,i abonaţi din judeţe sunt | i să bine-voiască a trimite nistraţiunei costul abona-ului d-lor conform invita-(or primite at contra sistemului catcgorielor şi centru votul egal; şi dă ast-fcl, fără să vrea poate, arme unui adversar ncleal, precum este guvernul actual aceia cari s'au grupat in giurul s6n, să-şi continue propaganda lor 4 licăreşti, 1 Aprilie 1883 veni şi de la Bacău un Mani-ătre alegători, semnat de către igător din colegiul I, d. Rosetti |nul, un' altul din colegiul II d. Turburi şi un al treilea din ful III d. V. A. Donici. pretinde acest grup de trei, ai treime politică, mărturim că ti cam greu a defini, căci nu d-ni sunt revizionişti şi nerevi ţti, susţinând şi una şi alta, c nm ar zice uite popa nu e popa şumnealor presintă un sistem £ : ficior lor, Votul cumulativ despre care n are habar lumea oi, unde face parte de alegător Mneei, pentru ca ast-fel să aibe ; Unt a fi revisionişti; apoi declară daca nu se va admite idealul dom or lor cumulativ, sunt pentru păs rea legii precum este astăzi, adi remăn nerevisionişti. ‘riţelesa ast-tel cineva ce sunt d-Manifestanţi de la Bacău ? S:oi mărturim că n’avem atâta in-genţă ca să pătrundem. ,‘a punct de plecare dumnealor it revisionişti. Calitatea dar aceas-este neinduoiasă şi nediscutabila ; i la urmă insă pot deveni nere-ionişti. Oum insă ? Cănd incep dumnealor a nu renii ? Să-i ascultăm că o spun. Dupe ce, presentăndu-şi negreşit in ginere sistemul, vor vedea respins est sistem ; adică a treia zi după ferbinţeală , când de sigur va fi rziu de tot, cănd in toate spiritele a ijii diferite combinaţiuni a-ăgitoare şi guvernul va fi câştigat li si 3 Daca ii vom considera dupe aerul retenţios al Manifestului dumnealor, jîmnătorii acestui Manifest ni se par imiţi la aceasta numai din egoism. ’* ji au găsit ocasiunea să se insem-f jeze şi nu o lasă să le scape, pro-j fimd că au un proiect electoral deja " hadiat şi mult timp meditat, f In fond insă domniele lor nu pot Bgădui că sistemul actual electoral # uste sistem salvator une-ori de ac-iuiiea guvcniaim-ulidă vătămătoare ■«i combate absolut contopirea cole- iielor I şi II intr'un colegiu al că Tui cens ar fi acela de <>00 lei venit anual, şi care ar favorisa petrun-ilerea ignorenţei de la ţară in mai mare număr in colegiu şi copleşirea Jfprin urmare a inteligenţei de către iun element maniabil dupe voinţă ad-şninistraţiunii. In ceea ce păcătueşte Manifestul le la Bacău este că, presentănd un proiect imposibil, care are şi drept basă şiretlicuri, argumentează neapă-1 se <■' atămătoare in favorul Revisuirii. Este intr’adevăr aproape imposibil să se găsească un mecanism electo-al atăt dc perfect, in căt să satisfacă toate aspi raţiuni le de odată şi. să nu fiă susceptibil de critică. Aşa este greşit- şi cu mecanismul actual, ca şi cu ori-carc altul. Ei bine, cu Roşii insă nu poate cineva pune inain-te viciurile sau neajunsurile ce pre-sentă un sistem ce vor ei a-1 combate, fără ca, usănd de impostură, să-ţi atribue credinţe ce nu ’ţi-a trecut prin gănd. Ne aşteptăm acum să vedem pe Romanul şi pe codiţele sale, luând de ici, apucând de dincolo din Manifestul de la Băcău linele mărturiri consciinţioase, ca şi unele argumentaţiuni foarte judiţioa-se in favorul lărgirii colegielor şi in contra strimtorii lor, şi susţinănd cam de acestea : „înşişi adversarii „noştri constată cutare in contra „strimtorii colegielor actuale şi ad-„rnite cutare pentru lărgirea ce propunem noi. Deci, ce mai încape o-„posiţia la un lucru recunoscut de „dănşii bun şi stăruinţă in răul raăr-, turitV “ Se poate vedea aşa dar că, pe cănd aproape nimeni nu se va putea convinge despre bunătatea sistemului ce-1 preconisează Manifestanţii din Bacău, de altă parte impostura va sci să profite de împrejurarea că domniele lor se presentă ca Revisionişti. Hei ! reul cel mare este nepriceperea scopului ce-1 urmăreşte Regimul viclean. El nu cere mai mult de căt să apuce in Camere Revisio nişti, partisani adică ai Revisuirii, tie de ori-ce sistem; ş’apoi odată încurcaţi in vărtejul sistemelor ii va fi lesne să tragă pe nedomiriţi şi să-i inece in curentul apelor sale turburi. E totul să nu vii la tărg şi să intri in tocmeală, căci apoi nepun-guit nu scapi şi te alegi cu marfă proastă. N’ar fi de mirare intr’ade văr ca insişi aceşti onorabili Ma nifestanţi, cu un sistem al dumnea lor propriu pănă astăzi, să-şi abandona sistemul şi să adopte chiar pe acela care convine şi place Regimului, numai pentru că Regimul ar modifica in ceva sistem A aşa cum in aparenţa ar pi omite in vie-rne ce in fond ar compromite, cum e mai rău, independenta corpului c- lectoral. _ Am spus’o si o repetam vedere nu teorii abstracte, o^uni democratici pe cari a exercita controlul, atăt a colegielor restrănse, căt şi a celor largi. Experienţa făcută, colegiele cele largi, colegiele numeroase, colegiele Iii şi IV, au dat guvernului numai majoritate strivitoare, ori-care a fost acel guvern; pe cănd colegiele restrânse, colegiele bazate pe avere, care face pe om independent şi luminat, colegiul I şi II. au fost singurele ce au dat Oposiţiunii majoritate spre a resturna guvernul, atunci când in ţară s’a format un curent contraria lui. Ce mai încape atunci să caute cineva mijlocul de a asigura mai mult independenţa corpului electoral in lărgirea colegielor, fie in ori-ce chip ? Ce mai incape atunci să stea la vorbă asupra sistemului celui mai echitabil, celui mai frumos şi mai arătos ? Cămila voind să-şi cumpere cercei şi-a perdut urechile! Noi avem astăzi, fie ca independenţă de corp electoral, fie ca dosă le putere controlătoare, atăta căt ne jermite pănă acum gradul nostru de cultură naţională, atăta căt ne permite starea noastră morală, atăta că ne permite trebuinţa de bun-traiu desvoltat in disproporţie cu creşte rea mijloacelor de productivitate pu blică, căt ne permite in fine lipsa do industria, care face că Budgetul Sta tului este aproape singurul astru la ale cărui raze cată a se încălzi şi desfăta pântecul societăţii. Să nu cerem de la legi ceea ce nu ne pot da ele; să cerem de la timp ceea ce poate el legiui. Să căutăm a ne scutura de mize-riele cari degrada, a ne rădica la nivelul moral care asigură respectul de sine, unul de la altul luănd exemplu intru aceasta şi a da avânt diferitelor ramure de activitate publică ; şi aci vom afla tot binele, de aci va decurge independenţa, de aci in fine şi aspiraţiunile perfect democratice, in ceea ce priveşte votul, işi vor putea primi cu rezon consacraţiunea prin legi. Iată cuvintele puternice pentru cari nu primim a atinge câtuşi de puţin sistemul electoral actual; iată pentru ce ne-am declarat şi suntem, indcmnănd pe toţi a fi, Iicrevizioili-şti iată pentru ce desaprobăm şi manifestul din Bacău. Pctersburg va pleca in multe comune rurale de lipsa totala de 1 Angliei la hrană zilnică. Mizeria e la culme. concediu pe tot timpul încoronăm „In cele mai multe localităţi din judeţul Ţarului. Regina Victoria doreşte a Tutova recolta anului trecut a fost apioape fi represintată la Moscua de ducele nulă; locuitorii simţeau lipsa de porumb de Edimburg, cumnatul Ţarului, ăncă din toamna trecută. Nutreţ asemenea Această disposiţiuue este comentată nu s'a fost făcut deloc, incăt locuitorii intrară fie ziarele ruseşti ca o mesură luată in iarnă ca vai de ei şi vitele lor asemenea. jn defavoarea ministrului cngles pe După o iarnă aspră şi o linsă atăt de simţitoa- lângă curtea imperială din Petersbug. re, mizeria a ajuns azi la culme. Vezi sate, in cari casele locuitorilor sunt descoperite de I Se anunţă din Kişinău că principe-paie şi de stuf, pe cari săteanul le-a in- ]e Cantacuzino, Moruzi, Krupenski, trebuinţat la hrana vitelor. Acum nici paie p. Reonard şi Casimir vor pleca sâp-nici stuf nu se mai găseşte, necum făn. tămăiia viitoare la Moscua, ca dele-Boii şi vacile pier de toarne: dar mortali- gaţi din partea nobilimei din Basa-tatea a ineeput şi intre locuitori. Lucrul pabia. câmpului incepe, dar cum să lucreze un om redus prin lipsă, cu vita slăbite, lipsite de putere ? „Suma de câte-va zeci de mii de lei, votată de Cameră, nu s’a distribuit ăncă. Ar fi de dorit, zice Pdioda, ca să se reducă taxele de transport pentru câilo ferate ca Această delegaţiunc duce ca dar Ţarului o masă de malahit pe care s’află incrustată carta Basarabiei. Un curier special va pleca măine la M. S. Regele, cu mai multe decrete de numiri, spre a fi supuse semnă- Să se poată aduce nutreţ din alte părţi ale turii regale. Maior Cică era insărci- ţârii. “ nat cu această misiune ; in urmă m-să fu ales pentru această misiune d. major Şomănescu din statul-mnjor. Milioane pentru jucării militare, milioane pentru Cernavoda-Chiustenge, milioane pentru gară centrală, milioane pentru toate lu crurile posibile şi imposibile ; nimic pentru populaţiuni, cliitr atunci când se sting , T i t i -o - , ,f 1 Tv ’ , , . , nel Iacob Rahovari. Se speram dara ue îpsâ. Iată regu a de purtare a speculan- . 1 . . _ ,, 1 o r r „x n„ninfn vîi. nifi.i nprr P lilfoi. Aflăm cu plăcere că s’a acordat un concediu de doue luni D-lui colo- ţnor ce ne guvernă. ŞTIRI TELEGRAFICE că armata nu va mai perde incă un bun ofiţer, şi unul din membri sei | cei mai distinşi. S'a sancţionat legea pentru fixarea şi gradarea remunerarielor membrilor ! corpului didactic. înalta curte de casaţie a acordat D-lui T. Rosetti, consilier la acea curte, concediu de 2 luni, cu începere de la 1 Mai u. Paris, 11 aprilie. — Curierul din Co chinchina aduce ştirea că trupele franceze, sub căpitanul de corabie Riviere, au ocupat la 23 Martie noi punte strategice ale Ton kinului cu scop d’a asigura comunicaţiunile cu citadela de la Hanoi, capitala Tonkinu-lui. Ministrul francez acreditat pe lăngă Regele de la Annam a părăsit oraşul Hue, capitala regatului, şi s'a dus cu tot personalul iegaţiunei la Sai'gon Alegerile din urma pentru consiliul co-Paris, tl aprilie. Guvernul desminte I muna[ <}jn Severin au fost casate, zgomotele cari circulă asupra unui apropiat [ O !FtO NICA : avem in nu găr-absolutismul exploatăndu-i işi asigură domnia ,.j principiul sănătos al asigurăm controlului Naţional pe căt sar putea mai mult, faţă cu acţiunea guvernamentală. Şi sub acest punct de vedere, sistemul electoral actual a permis a proba despre eficacitatea de De cate ori vorbim de starea ţeranulni, atăt de îngreuiata prin enormul şi netrebnicul aparat administrativ, avem sentimentul a scrie intru cauză dc care ţmiineni nu se interesează in adevăr. Acei cari pretind a se interesa, tagma roşie îndeosebi, sunt tocmai cei cari-ar lua şapte piei de pe ţu-ran, căci nimic nu e arai inuman şi mai apesator decât tocmai aceşti parveniţi cu liberalismul in gura, dar cari au stomacliul drept inima. Ca sa se vază cum ţara aceasta innoata in fericiri, cum, sub pospaiul din Bucureşti, populaţiunile noastre producătoare trăiesc in condiţiunile pieilor roşii imprurautam Falodei următoarele amănunte asupra stării de lucruri din judeţul Tutova ,Locuitorii din judoţe gem in cele ma mprumut de stat. Desminţirea oficiala tace asupra conversiunei lui 5 la suta pe care bursa o consideră ca iminentă. Pesta, 31 aprilie. — Comitetul Camerei deputaţilor a adoptat, prin 6 voturi contra proiectul de lege privitor la căsătoria intre creştini şi ovrei. Ministrul justiţiei s’a declarat contra desfiinţărei tribunalelor *-clesiastice. Mai mulţi oratori au combătut proiectul de lege şi au reclamat stabilirea căsătoriei civile obligatorie. Constatinopol, 12 aprilie. — Candidatura lui Bib-Doda-paşa, supusă eonferenţi ambasadorilor^ primită de către Franţa, Austria, Italia, Germania şi Englitera, nu -’a rezolvat incă definitiv din cauză că d-lui Novicof, ambasadorul Rusiei ’i lipsec instrucţiunile. Rusia este singura putere, care a făcut obiecţiune in contra alegeri Sultanului, manifestând regrete in favoarea lui Ruslem-paşa. Aceasta provine poate din cauza nemulţnmirei sale privitoare la reinoi-rea traclaluiui do comerţ ruso-turc. Roma, 12 aprilie. — D. Maneini, D. Dimitrie Crăciunescu s’a confirmat primar comunei urbane Mizil din judeţul Buzău, şi D nii Constantin Condeescu şi Hristaelie Molondrescu ajutoare primarului. * D. Alh. Demetrian, directorele prefectului judeţului Ilfov, este insârcinat, sub reserva sancţiunei ulterioare a M. S. Regelui, cu gerarea afacerilor prefecturei acelui judeţ pe tot timpul absenţei in conge-diul acordat D-lui prefect C. Creţeanu. * Gostache Popescu Docan şi Vasile Anas-tasiu sunt numiţi, sub reserva aprobărei ulterioare a M. S. Regelui, in funcţiunea de comisari ai guvernului pe lăngă casa de credit agricol din judeţul Tutova. in locul. | D-lor Bujoieanu şi Ionescu demisionaţi. * Citim iu „Poşta:" „In „Românul" de azi găsim numele aşa zisului comitet al judeţului Covurlui. format in vederea viitoarelor alegeri. El o compus din următoarele persoane : DD. G. Fulger, llie Deciu, I Antonia, G .Cavaliol-ti, N. lstraii, Dr. N. Taclicanu, C. Varlam, nistru de externe îvinoieşto şi in Senat de- q nellişactie şi Dr. Arhip, profesor. A- claraţiile făcute in Cameră asupra politicei exterioare a guvernului. I n formaţi mii „Cartea verde“ a României se află sul» presă. Principalele documente ce le conţine sunt privitoare ia Gestiunea Dunărei. Se asigură că in curând „Cartea verde” va fi distribuită. Ziarele streine spun că ministrul tară de acest diu urma nume, care nu exista nici in Galaţi nici in judeţ, toate cele alte sunt persoane cunoscute. Lucru de care ne prinde mirarea e că pana azi cetăţenii ga-laţeni n-au avut nici cea mai mica cunoştinţa despre existenţa unui asemenea comitet. Când şi cum se va fi plămădit, numai D-zeu ii scie!" — Toate dar la in-tunerec, pe sub ascuns, se fac de către roşii. * D. Mavrodin Caragaţa s’a numit la bursa de coinerciu de pe langa camera de co-uierciu a circumscripţiei VII, cu teşedinţa TIMPUL X la Brăila, mijlocitor de mărfuri şi la oborul Braila. cereale D-nii Eliodor Vergatti şi N. Saveanu demisionând din funcţiunile de inspectori financiari, se publici spre cunoştinţa generală, conform cererei ce au făcut, că de-misiunile au fost primite pe ziua de 1 Aprilie 1883. O adunare electorală se va face Marţi in Bucureşti, după iniţiativa comitetului guvernamental revizionist. * Expoziţiunea de bele-arte de la Stavro-poleos se iuchide, cu incepere de azi 1 Aprilie. Se vorbeşte despre reorganizarea flotilei noostre zi a serviciului porturilor. * Aflăm că d. Aureliu Comânescu, „recte" Coman Chicea, avocat şi dascăl, işi va pune iarăşi candidatura de deputat in colegiu al IV-lea de deputaţi din districtul Ialomiţa, unde a fost ales şi in anul 1879; dări in urma celor denunţate de ziare precum şi de un alt alegător a fost alungat din Cameră. Dacă această ştire se va adeveri, atunci vom reaminti alegătorilor din Ialomiţa şi guvernului cele scrise de ziare şi mă ales de „Pressa“ acuma patru ani. * Aseară a fost la Teatrul Naţional primul debut al trupei de balet, sub direcţiunea d-lui Lucovici. Sala plină de un public nu meros şi ales ; lojele strălucitoare de fru museţea damelor. Diferitele balete şi danţur executate au atras aplause geuerale. * Am primit azi prin poştă o denunţare anonimă contra fAdministraţiunei bisericii Doamna Balaşa. Declarăm şi azi, ceea ce am repetat de atătea ori, că nu publicăm nici un rond fără a cunoaşto persoana ce ' scrie. Daca anonimul ce ne-a trimis zisa denunţare ţine a i se publica, poftească pe la Redacţie spre a o iscăli. „Monitorul" de azi publică darea de sea mă adresată ministerului instrucţiunei publice şi al cultelor de către d. Mih. Şuţu, membru al comitetului arelieologic, in pri vinţa descoperirilor făcute la Severin cu o-casia săpăturilor pentru cheiu. S’a aprobat, sub reserva sancţiunei ulterioare a M. S. Regelui, regulamentul pentru şcoala de medicină-veterinară. ANGHARALE NOUI Comuna Coim-Punar din jud. Tulcea este autorizată să perceapă un leu pentru un bilet de identitate, douâ zecimi asupra sumelor anuale cuvenite Statului; corn. Bră-hăşeşti jud. Tecuci să perceapă 10 bani la vadra de vin nou peste taxa existentă ; comunele rurale Galu, Calu-Iapa, Bozieni, Dobreni şi Căndeşti din judeţul Neamţu să perceapă taxele următoare : Comuna Căndeşti: 1 leu pentru un bilet do identitate care se va percepe numai cănd se vor cere asemenea acte; bani 50 de la un bilet pentru vânzarea unei vite. Comuna Dobreni: bani 80 pentru un bilet de idenditate; bani 80 de la un es-tract după un act de naştere; 2 lei idem de căsătorie ; aceste trei taxe se vor percepe numai cănd se vor core asemenea acte; bani 35 de la un bilet pentru vânzarea unei vite. Comuna Calu-Iapa : 1 leu de la un es-tract după un act de naştere: 2 lei idem de căsătorie. Comuna Galu: 1 leu de la un extract după un act de naştere ; 2 lei idem de căsătorie ; bani 84 pentru un bilet de i-dentitato ; bani 50 de la un bilet pentru vânzarea unei vite. Comuna Bozieni: Douâ zecimi asupra contribuţiuniler directe către Stat. Comunele Chilia-Veche, Macin, Ceamu-rilede-Sus, Beidăut şi Babadag din judeţul Tulcea vor percepe douâ zecimi şi comuna Caranasuf din acel judeţ o zecime, peste «na esistentă, de la sumele anuale cuvenite Statului pentru pământurile râscumpârate * iar comunele Păsării şi Caraharman din judeţul Constanţa căte o zecime. Mişcări subprefeetorale Sunt numiţi şi transferaţi, sub reserva sancţiunei ulterioare a M. S. Regelui .- D. Nicu Cameţia, fost sub-prefect, subprefect la plasa Cămpu-Blahniţa din judeţul Mehedinţi in lecui D-lui Dimitrie Ti-părescu. D. Iancu Isvoianu, sub-prefect la plasa Ocolu, judeţul Mehedinţi, in locul D-lui Ştefan Chivărau trecut in altă funcţiune. D. M. Coandă, actualul poliţai de la oraşul Turnu-Severin, judeţul Mehedinţi, sub-prefect la plaiul Cloşani, din acelaşi judeţ, in locul D-lui Vasile Petrescu, care urmează a se chema in altă funcţiune. D. Ştefan Chivăran, actualul sub-prefect de la plasa Ocolu, judeţul Mehedinţi, poliţai la oraşul Turnu-Severin, in locul D-lui M. Coandă trecut in altă funcţiune. D, Mihail C. Săvoi, sub-prefect la plasa Motru-de-Sus din judeţul Mehedinţi, in locul D lui Ilie Popescu care urmează a se chema in alta funcţiune. D. George Strehăianu, fost sub prefect1 la plasa Dumbrava-Motru-de-Jos din jude ţul Mehedinţi, in locul D lui Ioan Igiro şann trecut in altă funcţiune. D. Ioan Igiroşanu, actualul sub prefect de la plasa Dumbrava-Motru-de-.Ios, judeţul Mehedinţi, director la prefectura acelui judeţ, in locul D-lui Ştefan Macavei care urmează a se chema in altă funcţiune. D. Nae Bonciu, actualul sub-preiect de la plasa Oltu-Olteţu-de-Jos, din judeţul Vălcea, in asemenea calitate la plasa Oeolu-Otăsău din acelaşi judeţ, in locul D-lui Vasile Stamate Budărescu demisionat. D. Stelan Popescu, fost sub-prefeet, subprefect la plasa Oltu-Olteţu-de-Jos din judeţul Vălcea, in locul D-lui Bonciu transferat. D. N. T. Polihron, fost sub prefect, poliţai la oraşul Slatina, judeţul Olt, in locul D-lui Ştefan Vasilescu trecut in altă funcţiune. Mişcarea populaţiei urbei Bârlad, delacăte-va zeci de mii lei şi pentru ajutor ul 23 — 29 Martie curent, a fost următoarea, după cifrele estrase din oficiul stărei civile : Născuţi 14 din care : 0 băeţi 5 fete legitimi, 2 băeti şi una lată neligitimi, 9 de religia ortodocsă, şi 5 de religia isra-elită. Morţi 18, din care 11 bărbaţi şi 7 femei 14 de religie ortodocsă, 1 lipoveană şi 3 israelită. Căsătorii n’au urmat. Prădat. Un locuitor din cotuna Pleşa. plasa Tărgul judeţul Tutova intorcându-se dela târguşorul Beresci, unde işi vânduse un car de grău, a fost urmărit de doui tălhari, cari ajungându-1 la marginea pă-durei moşiei Ţopeni, proprietatea D-lui Ior-gu Radu, au luat la bătaie şi torturi pe nenorocitul locuitor jefuindu’l de 140 fran ci, pe cari ii avea din vânzarea grăului ; după consumarea prăzei, tălharii s’au făcut ne vâzuţi. Pacientul declară, că a cunoscut pe unul din acei tălhari, zicând că e din-tr’un sat eu dânsul, şi că ar fi dorabanţ Parchetul de in dată s’a şi pus in urmărirea acestor sceleraţi. Accident nenorocit.—Locuitorul Marin Tudor Stana, din comuna Oiumâgeşti, judeţul Argeş, la 8 ale curentei ducându-se singur in pădurea ce o are aproape de co muna Ciumăgeşti-de-Jos din judeţul Olt ca să tae un fag şi ne mai intorcându-se acasă, după căutarea făcută s’a găsit mort in acea pădure, resultănd din cercetările urmate că, pe cănd tăia copacul, a căzut fără veste o ţandăra şi ’l-a lovit in cap sfâră-mându’i faţa şi un umâr. Caşul s’a comunicat parchetului. REVISTA ZIARELOR Binele Public arată, că legea electorală votată de constituanta din 1866 a asigurat indestul libertatea alegerilor şi a prescris pedepse contra funcţionarilor cari ar violenta conştiinţa alegătorilor. Dar oare- se aplică la noi sincer vre-o lege ? Roşii au pus pretutindeni bunul lor plac in locul legii. Cel puţin pe viitor alegatori să nu se lase a fi amăgiţi prin tertipurile celor cu mana in sac. Incendiu.—In serile do 11 şi 12 Martie curent, a isbucnit două incendiuri in comuna Dăeni din judeţul Constanţa, cel d’ăntâiu la casa locuitorului Dumitru Brânză, care m urina concursului dat s’a şi stins indatâ, iar cel al doilea a distrus douâ clăi cu pae ale locuitorului Apostol Dobre. Naţiunea relevă o cestiune impor-antă, ce stă in legătură strinsă cu marele problem al desvoltării comerciale. Este vorba de aplicarea legilor vamale. Căte venituri nu se perd Dentru stat din causă că pe la vămi sunt tot oameni necunoscători sau neoneşti! Căte şicane nu sufer co-mersanţii! Guvernul şi oamenii sei )ar a fi aci spre a încurca lumea şi lucrurile, in paguba particularilor şi a ţerii! La orice vamă auzi plângeri din toate părţile ! Moarte prin degerătnră —In seara de 13 Martie curent, găsindu se pe drumul dintre Mangalia şi comuna Cora-Omer din judeţul Constanţa cadavrul lui Zaharia Teo-haridi, de profesiune bucătar, din constatarea medicala făcută a resultat că moartea acelui individ a provenit din degerâtură. locuitorilor lipsiţi din judeţul nostru. Cănd se distribuie acea sumă ? Ai fi de dorit ca Statul in asemenea împrejurări să reducă la cea mai mică taxă posibilă transportului căi ei ferate pentru judeţul nostru, locuitorii ce actualmente sunt cu totul lipsiţi de nutreţ, sâ’şi poată procura nuţroţul din părţile României de dincolo de Mil-cov; aceasta ar fi cel mai mare avantagiu pentru iei in atari momente critice; căci mărturisim, că mai in tot judeţul este o jale generală intre locuitori şi chiar proprietari din lipsa nutreţului ! — Şi câte ăncă suferinţi nu sunt in cele l’alte judeţe 11... Totuşi guvernul roşilor şi puţinele lor organe trâmbiţează zilnic că tara innoatâ in fericiri. iciu efectiv in gradul de ser gen pensiune viageră de lei 300 pe fie-( > (GAZETA TRIBUNALEI Procesul unei nunţi cu bombo plumb. Acest ciudat proces s’arezoi lele trecute inaiutea curţi cu Jura Prahova : In toamna anului espirat un june | tor dintr’o mahala din Ploeşti ceri două peţitoare mâna unei fete de Părinţi acesteia insă reluza a ’i pro» fiica lor, sub cuvânt că el aparţine t miln nooneste. Scurt timp după a' fata se logodi cu un alt i,.na ci / ACTE OFICIALE Moarte prin bătae.—In zioa de 18 Mar tie curent, a incetat din vieaţa femeia Ra da Oprea Marcu, din comuna Lăunele-de-Jos, judeţul Argeş şi fiind că din cercetă rile urmate se bânueşte că moartea ’i a provenit din causă bătăei ce a suferit in zioa de 20 Februarie trecut, de la locuitorul Vlad Constantin, tot din acea comună s a comunicat caşul parchetului. Mizeria la culme intre locuitori Romanul repetă necontenit că ne cvizionişti de azi au fost mai ’na-inte pentru revizuire. „Timpul" a spus o lămurit, că nu conservatori au cerut vre-o dată reformarea constituţiei, dar Roşii sunt şi remăn surzi cănd e vorba de adevăr. Din Districte Fiul ucide, ca să scape tatăl. - Citim in „Romanul11: In Comuna crăeşti, notarul Nicolae Oatul, are un loc ce vrea să’l in chiză cu gard; mai mulţi locuitori, supt diferite pretexte se opun : vin in gloată, tae pari, strica gardul ; Oatul se opune, ei sar la bătae ; atunci Oatul strigă la Cu sâu ce lucra cu el gardul şi care se afla cu oase-cure in mână „să dea do tot"; acesta in adevâr se repede, şi cea d’intăiu victimă care ii căzu supt mănă fu Ioan Reâu, caro primi o livitură in partea capului de dinapoi cu securea şi o a doua in obraz . căzând aproape mort, fu dus imediat la Roman la spital, unde este slabă speranţă de scăpare. — După raportul primarului in Brăeşti, d. supt-prefect plasa Fundul, rânduit pe primarul din Băceşti in cerce-larea cazului. Am dat după „Paloda" alarmă in nenumărate rânduri asupra nenorocirei ce ameninţă populaţiunea rurală din judeţul Tutoaa. Pen acum nu vedem nici o măsură luăndu-se pentru alinarea acestor rele. Locuitorii din judeţe gem actualmente in cele mai multe comune rurale de lipsă totala de hrană zilnică. Mizeria e-te Ia cu 1-rno. Sciut este că in cele n ai multe localităţi alo judeţului recolta anului trecut a fost mai „nuilâ". Locuitorii simţeau lipsa do popuşoi încă din toamna trecută Nutreţul mai nu s’a făcut; ast-fel că a-tăt locuitorul cât şi vitele sale intrară in iarnă ca „vai de iei“! După o iarnă atât de îndelungată şi aspră, după o lipsă atât de simţită nenorocirea acum a devenit la culme ; Vezi in unele sate, că casele locuitorilor sunt desvălite de „paie" sau de „stuf", pe care le-au intrebuinţat nenorocitul sătean la hrana vitelor sale. Acum nici paie nici stuf nu se mai gâsesce, ne-cum fân pentru nenorocitele vite. Boii, vacile locuitorilor mor de foame pe ruptul capului, deja a început mortalitatea şi intre locuitori. Lipsa hranei este amar simţită. Lucrul câmpului incepe; dar cu ce să lucreze şi cum să lucreze nenorocitul sătean flămând, lipsit de hrană, atăt el căt şi vita sa 7 Intiebăm incâ o dată: Le face guvernul central, ce face adiuinistraţiunea judeţului ? Luat’aţi măsuri urgente spre a se veni in ajutor acestor nenorociri ? Ştim, că camera trecută a votat vre-o D. P. I Conduraclie, comisar clasa II la poliţia Capitalei in locul D-lui M. Radu lescu demisionat. D. Matei Ionescu, actual sub-casier la casieria Râinnicu-Sărat, s’a numit in func ţiunea de verificator clasa I la casieria Vlaşca, in locul D-lui T. Niculescu trans ferat. S'a aprobat, sub reserva sancţiunei uite rioare a M. S. Regelui, un congediu de 11 luni in ţară şi in străinătate colonelului Gramont Alexandru, şeful stat-majorului corpului 3 de armată, trecându-se tot-de-o dată in posiţie de disponibilitate pentru congediu mai mare de şase luni. S’a incuviinţat, sub reserva ulterioară a aprobârei M. S. Regelui, mutarea maiorului Geanolu Scarlat din administraţia centrală a resbelului in regimentul 1 geniu pe zioa de 1 Aprilie 1883. S’a aprobat, sub reserva sancţiunei uite rioare a M. S. Regelui, numirea D-lui administrator clasa III in reserva Pester Io sef in funcţiunea de registrator şi arhivar, aflată vacantă la divisia 7 Roman, pe zioa de 1 Aprilie 1883. D’ale iirmatei Pe zioa de 1 Apiilie 1883 se mută din regimentul 1 geniu şi se nuraesce in funcţiunea de şef de biurou clasa I la secţiunea sanitară din ministerul de resbe), medicul de regiment clasa I doctorul Popescu Nicolae. S’au făcut următoarele mutări de medici superiori pe zioa de 1 Aprilie, sub re serva sancţionărei ulterioare a M. S. Regelui, după cum urmează: Medicul regiment clasa I. doctorul Cori-van George din regimentul artilerie in regimentul 1 linie. Medicul de regimentul clasa I doctorul Părvulescu George diu regimentul 3 artilerie in regimentul 4 linie. S’a numit in funcţiunea de veterinar-şef al armatei veterinarul de corp de armată Colbon Mauriciu, pe zioa de 1 Aprilie 1883, sub reserva sanţiunei ulterioare a M. S. Regelui. S’a numit in funcţiunea de fnrmacist-şef al armatei farmacistul de corp de armată Nicolescu Dimitrie, pe zioa de 1 Aprilie 1883, sub reserva sacţiunei ultoi ioară aM. S. Regelui. S’a apaobat, sub reserva sancţiunei ulterioare a M. S. Regelui, că de la 1 Aprilie 18S3 farmaciile actuale ale divisiunilor I, 11, III, IV ia numirea de farmacii de corp de armată, numindu-se ca şefi la acele farmacii dupe cuin urmează : La larmaeia corpului I de armată farmacistul de divisie Stoicescu Constantin ; La farmacia corpului II de armată farmacistul de divisie Galugareanu George ; Lâ farmacia corpului 111 de armată larmacistul de divisie Constantinescu Ioan : La farmacia corpului IV de armată farmacistul de divisie Nicolescu Teodor. Până la infiinţarea farmaciilor divisiona-re farmaciile corpurilor de armată vor libera medicamente trupelor din comandamentele respective. logodi cu un alt june şi se !, râşte a se face nunta iutr’o Duiniuic luna lui Noeinvrie. Junele d’iutaiu neputând uita refjg 1 sa făcut, nu se găndea de căt la^ ii^re, şi aflând despre logodna adoraţi urmări lucrurile până când sosi ziua ie nuntaşi trebuiau să meargă la oj stărei civile. Era iutr o Sâmbătă m cununiei ; ginerele trimisese lidanţat bicinuitele odoare şi in urmă se ( cu toţi de sâvîrşirâ cusătoria civilă, 1 toarcere, ’i aştepta un taraf de lăutar giădina miresei, unde se deschise o 1 1 e când se petrecea aceasta, par; situl nostru june, impreuna cu alţi ti mici şi rude ala sale, se inarmează c ţite şi revolvere şi se indreptează spi menţionata grădină. Ajungând aci, nicr nici douâ, descărcară câteva focuri şi i câteva persoane; tot in acest timp doi ( căutând pe ginerele, pe care insă nu noşteau, au tăbărât asupra unui biet care juca alăturea cu mireasa, un v( ginerelui, şi lovindu-1 crâncen cu eio Tau lăsat ameţit pe pământ.— Apoi ' pură ca nişte turbaţi a descărca revolv in toate părţile, in cât toţi nuntaşi, di re nimenea nu dispunea nici măcar d baston, au fugit şi s’au ascuns incasă, hămbare etc. O parte insă din tineri taşi, şi anume ginerele, fratele mirese alţi, indignaţi de cutezanţa criminală a aci oameni, s au hotărât să ’i atace, inan du-se cu pari şi ciomege. La ivirea lor, turburători, care inefl a isprăvi cartuşele, au luat o la fugă, tinuând insă a trage la focuri. Unu di ui» Coi'1 r-ili • 1 :1a 4 4 il U impiedicăndu-se căzu; urmăritori lui il jung, ii smulg revolverul diu mână, şi poi ii aplică căte-va lovituri in cap, la du-1 lungit jos. Cei-l’alţi nu s’au p prinde. A doua zi se face nunta când tot-datâ fu găsit şi cadavru celui de sus, şi cându-se cercetare, nuntaşi au fost acu de omorâtori şi trimişi iuaintea juraţi Ei au avut de apărător pe d. „Radu f nian,“ care, după ce a expus faptele cui re claritate, a cerut achitarea acuzaţilor oaro-ce omorul comis a fost provocat şi cuzaţi s’au aflat in legitimă apărare, raţi au pronunţat achitarea. Doâ incidente nostime s’au inţâmplat această ocazie. D. procuror, care in acu ţia sa apăra pe gelosu june căruia i se Ml m«! ied ÎW fuzase fata, susţinea că acela era imp j d’un simţimânt nobil, căci o iubea şi o( dora. D. Radu Stanian râspunzându-i, zi» Da, o iubea atât de mult, in căt impăn la toţi nuntaşii aceste bomboane, arăta juraţilor gloanţele aduDate după zidurile» selor. A doa scenă nostimă a fost, că tatăl mortului se infilţişâ ca parte civn fiind condus cu escorta. El răspunde că află inchis pentru un car (pe caro ’1 fur» N. R.) D. Btauian, cu sarcasmu sâu ori nai, adăogă : Ba, intreaga familie e fof cinstită, este vântu care la dus la temi. intr’un car. Verdictu do achitare al juraţilor a p: dus o bună impresie asupra publicului S’a aprobat, sub reserva sancţiunei uite rioare a M. S. Regelui, dreptul de a purta medalia „Virtutea militară11 de argint tamburului-major Nedelescu Stancu, fost in're-gimentu G de linie, pentru 12 ăni de ser- Momente (le clistrnelţl O definiţiune : Istoria naturală este o sciinţâ care so cupă cu partea fizică a omului. Intr’un Restaurant: — Această sală, zise un domn, nu ea clădită după toate regulele „minusmatice (citeşte acustice), de acea vocea nu ar „ohaos“ (a voit să înţeleagă resonanţâ). — Da, respunse un comesean, pent că podina este prea joasă şi bolta nu e formă do cerc. * L nti ■ ■jonin consulta o lista de bucate, pe ,‘aelnerul găsise de cuviinţa, stand să se scarpine la partea dina-I .riu.l vezându-1, laşa lista jos şi ’l 1 ii iţin cam supârat: f hemoroide ? i ntreb la bucătărie, respunse cliel-•►.jândcă domnul cere vre-un fel de j Gurn-lumii 1 I UTRE-SPECTACOLE 1 lllrfeu. —La 4 aprilie, lepresintaţie luară in beneficiul artistului Hat Pe va juca : O noapte furtunoasă, originala. 'iuţea filarmonica Lyra.— Sămbăta, | ie, a 17-a serata muzicală - teatrala ||41 iul Naţional. —Miercuri, 6 aprilie, jjlcaţie extraordinară iu beneficiul d-\\ iest, cu graţiosul concurs al ix. Mulţescu, A. Velner şi al dlor l1, Iulian, Mateescu, Gabrielescu şi | — Programa variată şi atrăgătoare. | se atla de acum la Cassa Teatrului. I Ilossel.—Măine Sâmbăta 2 aprilie balet va da a 2-a representaţie in •«el. piRDL COMUNEI BUCUREŞTI Convocare temeiul înaltului decret re-Hu No. 723 din 5 Martie ît şi in urma comunicaţiu-am priimit de la d-1 mi-de Interne prin adresa 406, , Primarul comunei Bucu-conform legei electorale, ini pe toţi d-nii alegători, in-in listele electorale defini-ale anului curent pentru şi Senat, ca, in zilele jos arătate, la 9 ore de di-aţă, să se adune spre a pro-la alegerea d-lor deputaţi [uatori din judeţul Ilfov, ca-ir face parte din noile a-Iri legiuitoare. ‘este alegeri se vor face in .d următor : PENTRU DEPUTAŢI - Alegatorii colegiului 4 se vor i in zilele de 10 şi 11 Aprilie spre a alege pe delegaţii ai colegiu, potrivit art. 60 din le-leetorală, in numărul fixat de tă lege in raport cu numărul trilor, in următoarele grupe te pe colori şi anume: iloarea Roşie (conţinCnd 1 grup) Igătorii acestei colori se vor inI in localul oficiului civil din ro-jre a alege 4 delegaţi. Coloarea Galbenă (5 grupe), igătorii grupei I, compusă din jtbiele : Cişmeaua, Popa-Oosma, jasile, Sf. Visarion, Popa-Dărvaş liza, vor alege 9 delegaţi, in li şcoalei de băeti No. 2 din Amza. ’ipa 2, compusă din suburbiele : Oca Eni, Batiştea, Precupeţi-noi, oa, Pitar-moşu şi Boteanu, va i 6 delegaţi in localul şcoalei |ieţi No. 2 după strada Clemenţa. Vupa 3, compusă din suburbiele : rusu, Popa-Chiţu, Armenii, Cai-şi Oţetarii alege 5 delegaţi in id oficiului civil din coloarea înă. rupă 4, compusă din suburbiele : i stru şi Sf. Îoan-Moşi, alege 5 laţi in localul şcoalei de băeţi 3 de la biserica Sihvestru. •upa 5 compusă din suburbiele Jiu şi Precupeţii-vechi, alege 0 îaţi in localul şcoalei de băeţi t din strada Romană (casele l-ăuuloscu). i. Coloarea Verde (5 grupe). upa 1, compusă din suburbiele: Brezoianu, Schitu-Măgureanu, Popa-Tatu şi Manea-brutaru. va alege 4 delegaţi in localul şcoalei de băeţi No. 4 de pe strada Popa Tatu. , ®rul)a %■> compusă din Suburbiele : fe-ţii Voivozi, sf. Nicolac din Duşumea şi sf. Ştefan (cuibu cu barză,) alege 10 delegaţi in localul şcoalei de fete No. 3 din strada Griviţa No. 68. Grupa 3, compusă din suburbiele: Cărămidari, sf. Elefterie. sf. Constantin, Gorganii, Mihai-Vodă, Jsvorul şi Arhimandritul, alege 7 delegaţi in localul Oficiului civil de pe stada Mihai-Vodă. Grupa 4, compusă din suburbiele : Biserica albă şi Spirea-veche, alege 5 delegaţi in localul şcoalei de băeti din casa Poenărescu strada Justiţiei. Grupa 5, compusă din suburbiele: Spirea-noă şi Ghencea, alege 10 delegaţi in localul şcoalei sucursale de fete, calea Rahovii No. 190. d) Coloarea Albasră (4 grupe). Grupa 1, compusă din suburbiele : Radu-Vodă, sf. Spiridon, s-ta Ecato-rina, Slobozia, Flămănda, şi Vlădica, alege 5 delegaţi in localul oficiului civil din Albastru de pe strada Radu-Vodă. Grupa 2, compusă din suburbiele: Bărbătescu-nou, Bărbătescu-vechi u, Broştenii şi Manu-cavafu, alege 6 delegaţi in localul şcoalei de băeţi depe calea Şerban-Vodă No. 156. Grupa 3. compusă din suburbiele : Apostol şi Cărămidarii, va alege 5 delegaţi inlocalul şcoalei de fete din casa Hagi Ivan de lăngă podul Radu-Vodă. Grupa 4, compusă din suburbiele: Foişorul, Isvorul, Staicu, Serbii şi Dobroteasa, alege 10 delegaţi, in localul şcoalei de băeţi de lăngă biserica Dobroteasa. e) . Coloarea de Negru (6 grupe). Grupa 1, compusă din ’ suburbiele ‘ Măntuleasa, Vergii, Negustorii, Olarii: Oborul-vechiu şi Pantelimonul, alege 5 delegaţi in localul şcoalei de fete din caşa Palada, strada Vântului No. 7. Grupa 2 compusă din suburbiele: Popa-Soarc, Agiu, sf. Ştefan, alege 4 delegaţi in localul oficiului civil din Negru. Grupa 3 compusă din suburbiele: Ceauş-Radu, Lucaci Olteni, Udricanişi s-ta Vineri, alege 4 delegaţi in localul şcoalei de fete din casa Zotovici, strada Lucaci No. 30 Grupa 4, compusă din suburbiele Delea-veche şi Delea-nouă,alege 8 delegaţi in localul şcoalei primare Ca-list, str. Traian No. 68. Grupa 5, compusă din suburbia Iancu, alege 11 delegaţi in localul şcoalei de fete ain casa Hristodor (lipierul) strada Oborul No. 3. Grupa 6 compusă din suburbiele : Oboru-nou şi Popa-Nan, alege 8 delegaţi in localul şcoalei de fete din calea Moşilor No. 203. Aceşti 137 delegaţi ai capitalei intrunindu-se cu delegaţii aleşi de urbea Olteniţa, şi de comunele rurale din judeţul Ilfov in zilele de 26 şi 27 Aprili *, viitor, in localul oficiului civil din roşu, vor alege pe deputatul cerut de art. din constituţiune. ^ II.—Alegătorii colegiului I de cameră se vor intruni in localul ospe-lului comunal de pe strada Colţei, in zilele de 20 şi 21 Aprilie viitor, ca să aleagă un deputat. III. —Alegătorii colegiului II de ca meră se vor aduna in localul Ospelului comunal, in zilele de 22 şi 23 Aprilie spre a alege un deputat. IV. —Alegătorii colegiului III din capitală şi din comuna urbană Olteniţa, vor alege in zilele de 24 şi 25 Aprilie, pe cei 6 deputaţi ai oraşului Bucureşti, in următoarele secţiuni aşezate pe colori şi anume : Secţia 1, (coloarea Roşie). Alegătorii acestei secţiuni vor vota in localul ospplului comunal unde este şi biu-roul central al alegerii. Secţia 2, (Coloarea Galbenă). Alegătorii acestei secţiuni vor vota in localul şcoalei mixte primare de pe strada Clemenţii. Secţia 3 (coloare Verde). Alegătorii acestei secţiuni vor vota in localul şcoalei mixte primare de pe strada Stirbei-Vodă (Cuibu cn barză). Secţia 4 (col. Albastră). Alegătorii acestei secţii vor vota in localul şcoalei do băeţi de pe strada Radu-Vodă (fostul spital Maternitatea). Secţia 5. (col. Neagră). Alegătorii acestei secţii vor vota in localul oficiului civil din Negru (casa Ghenescu). PENTRU SENATORI 1. Alegătorii colegiului I de senat se vor aduna la ospolul comunal in zilele de 28 şi 29 Aprilie spre a alege un Senator. 2 Idem coleg. II va alege tot in localul ospelului comunal, in zilele de 30 Aprilie şi 1 Maiu, un senator. 3. Colegiul Universităţei din Bucureşti va alege in ziua de 2 Maiu, pe senatorul respectiv in localul Academiei. Toate aceste alegeri se vor face dupe prescripţiile legei electorale şi celei interpretative acestei legi. Primar, D. Cariagdi. Secretar general, Bolintineanu. No. 3841 1883, Martie 17. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A eşit de cub tipar : Dr. M Gaster. - Literatura populară română, cu un apendice : Vorvova Gara-inantilor cu Alexandru Machedon de Ni-colae Costin. Bucureşti 1883. ■ Editura I. Haimann. Preţul 5 lei. echtle iustituţiuni ale României (1327 — 1866). cu un apendice relativ la clirono-logia domnitorilor Ţârei româneşti, de domnu loan Brezoianu. —1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librăriele B. Nieoleseu (Pas-sagiul romăn) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiu. A eşit de sub tipar: Dr. N. Manolescu, Studiu asuprn mi opiei cu exemplul a 2,991 elevi din scoa-lele din Bucureşti. Un volum de 175 pa-gine octav şi 13 figuri in text. Preţul 3 lei. S’a pus sub presă şi va apare in curând „Dicţionarul Biografic al autorilor Români vechi şi moderni.. Aceasta carte promite a fi foarte interesantă, căci, dupe câte suntem informaţi, autorul ei d. D. N. Marinescu şi-a pus oate silinţele pentru a strânge notiţe privitoare la viaţa autorilor cum şi pentru studiul critic ce face asupra fie căruia in parte. Acest din urmă lucru lipsea cu desăvârşire in conspectul asupra literaturei române de V. Gr. Popp. O recomandăm incâ o dată atenţiunei publicului nostru iubitor de literatură. A eşit do sub presă opera Prinţului George Bibescu „Istoria unei fruntarii," in limba romană. Se află de venzaro la toate librăriile din Capitala. Programa de Ia Mazar Pasa. aplicată de guvernul d-lui I. C. Brătianu, cuvânt rostit in şedinţele Camerei deputaţilor din 26 şi 27 ianuarie 1883 de M. Kognlniceanu, deputatul colegiului IV de Mehedinţi, a e-şit de sub tipar zilele acestea. Preţul este un leu şi se află de vânzare la librăriile Graeve şi Haimann. A eşit de sub tipar BATALIELE Y1E-ŢEI, Sergiu Panine de Georges Ohnet a 32-a ediţiune, traducere liberă din limba francesă de V. C. Radovitz, volumul I. Mic tractat asupra culturii G&ndncilor de mfitase in România, conţinând creşterea lor, boalele şi mijlocul de-a le cata, elaborat de Achille Mocli primul introducă-tor al seminţei gândacilor de mătase in România ancă de la anul 1865. — De vânzare la librăria Socec & C-ie Preţul 60 bani A eşit de sub tipar in editura tipografi N. Miulescu : Teoria verbului şi Conjugarea complectă a verbelor auxi liare, regulate pronominale, interogative, reflexive unipersonale, pasive şi a 86 verbe neutre, neregulate şi defective, cu observaţiuni asupra ortografiei, pronuncia\iunii, construcţiunii, sintaxei şi mai cu seamă intrebuinţarea modurilor, timpurilor, persoanelor etc. etc. etc. După fraţii BESCHE11ELLE de N. DROC-BARCIANU PARTEA I. (Carte au- torisată de On. Min. al cultelor şi Instruc-ţiunei publice No. 3458, Aprilie 12 anul 1878). Se află do vinzare la librăria, Socec, fraţii Ioniţiu şi Niculescu (pasagiul Romăn) pe preţ de 2 lei. Depositul la tipografia N. Miulescu, Calea Victoriei No. 32. Comitetul instituit pentru co n struirea bisericei române din Cernavoda ÎNŞTIINŢARE Se aduce la cunoştinţa onor. public că in zilele de 1, 2 şi 3 Iunie viitor anul curent, urmează a se face tragerea loteriei acestei biserici. Pentru care finit, sunt rugate cu onoare toate autorităţile şi particularii care posed bilete, se grăbească cu distribuirea lor, şi înaintarea banilor inainte de zilele fixate pentru tragerea loteriei. EPITROPIA AŞEZĂMINTELOR Nifon Mitropolitul Se aduce la cunoştinţa generală că la 7. Maiu viitor ora 2 dupe ameaz se va ţine licitaţia, in localul Epitro-pii, strada 11 Iuniu (Filaretu) No.2 pentru arendarea pe termen de 5 ani cu incepere de la 23 Apriliu 1884 pănă la 23 Apriliu 1889 a moşiilor următoare: 1. Lelca-nouă din Dist. Vlaşca plasa Neajlovului avănd pe dânsa case de locuit, han, magazie, pătule, coşare pentru vite etc. 2. Băţcoveni din Dist. Vlaşca comuna Găleteni plasa Glavacioc, avănd pe dânsa case de locuit, magazii, pătule. coşare etc. de asemenea pădurea de pe această moşie se dă in tăere. 3. Kiajana, din Dis. Ilfov plasa Snagovu, avănd pe dânsa doue perechi do case cu grajd, şopron depen-dinţi, grădină, magazii de bucate, pătule, heleşteu, han şi moară etc. de asemenea zăvoiu de pe această moşie se dă in tăere. Amatorii de a le lua in arendă vor fi insotiţi de garanţiele provisoriu cerute de lege in numerar sau efecte publice garantate de stat. Conditiunile de arendare se pot vedea in toate zilele de lucru la cancelaria Epitropii de la orele 11—4 dupe ameazi. DEVENZARESAUDE IN- PUSDI AT l|" 'a Gheorghe o casă bninIA I in Buzău in strada Carol I No. 23. Se compune din 5 camere la faţă şi 8 camere in curte, având grădină, pivniţă. 2 magazii, puţ, curte pavată, c'o in-tindere totală de peste 5000 metri patraţi. Casa se închiriază şi in îotal şi in parte. Doritorii se vor adresa: in Bucureşti: Calea Victoriei No, 155, iar la Buzău in ca-’ă. DE VANZARE 2. Prăvălii in faţa stradi Moşilor N. 219 cu dependinţele lor cu gang la mijloc, şi alte case alături cu camerile lor. curte, cu grădină, puţ in curte, magazie, pimniţă mare boltită, curtea împrejmuită. Doritori se vor adresa la proprietar D-nu Stanciu loan care domicilieazâ chiar in acea proprietate. Prima societate româna pentru fabricarea hârtiei In conformitate cu art. 46 şi 51 din statute, domnii membri fondatori şi acţionai! ai primei societăţi române pentru fabricarea hârtiei sunt convocaţi in adunare generală pentru: Duminică 3/is -A r^ie 1883, ora 1 p. m. in sala Camerei de Oomerciu din Bucureşti, (colţul stradelor Lipscani şi Smărdan). Acţiunile sunt a se depune pănă Ia 27 Martie a. c. la magasinu! de librăriă Socec el Comp., calea Victorie No. 7 in schimbul unei adeverinţe DE ÎNCHIRIAT In total sau in parte, casa de pe calea Victoriei 145 şi colţul stradei Frumoasă, fosta proprietate a d-nei Veissa, compusă de peste 20 camere; seră de flori, grajd, şopron, grădină spaţioasă, avend introdus gaz şi apă pretutindeni. Se închiriază de la Sf. Gheorghe anul curent. Doritorii să se adreseze la d. loan Ciuflea proprietarul lor, strada Isvoru No. 14._____________ ceruialâ pentru scânduri preparată cu lac, fabri-caţiune Englesă. Depou general la Magasinul de delicatese D. G. MOCTANU, in Grand Hotel Broft. APA ACRIŞOARA de I^oliitscli Ud mijloc probat contra maladielor de stomac.C unoscute şi noi sticle de bordeaux elegante de 1 litru şi jum. litru. A se adresa la direcţia făntănei şi la toate casele şi restaurantele renumite. Depoul principal şi vânzare pentru toată Ungaria la d. Ioseph HofTmann iu Buda-pesta. A. LARII in Vienal Rotlien-thurrn-strase No. 18 cumpSră timbre de scrisori întrebuinţate din Bulgaria, Bosnia, România, Muntenegru, Turcia, Serbia etc. şi plăteşte cu deosebire bine pe cele vechi eşite din curs. cassa ţine corespondinţă in limbile germană, franceză, engleză şi italiană. Dacia România Societate generală de Asigurare in Bucureşti Avem onoare a convoca pe d-ni acţionari, in conformitate cu articolul 46 din Statute, la a doua adunare generală ordinară, care va avea loc la 12, (24) Aprilie a. c. in casa Societăţii Strada Liscani N. 1 la orele 3 p. m. Conform art. 48 şi 49 din Statute fac parte din adunare generală toţi d-ni detentori de cel puţin 10 acţiuni cari vor fi depuse la casa Societăţii sau la Banca României cu 8 zile inaintea Adunărei generali, adică pănă la 4 (16) Aprilie a. c. Ordinea zilei va fi: 1. Raportul Consiliului de Admi-nistraţiune şi al Direcţiuni generale asupra gestiunei afacerilor. 2. Raportul Domnilor Censori. 3. Jncheierea socotelilor şi ficsa-rea dividendei pe anul 1882. 4. Alegerea Censorilor pentru anul 1883. Consiliul de Administraţie Preşedinte Dimitrie Gliica CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA ŢACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 1 aprilie 1883. Cump. Voiul 5olo Renta Amortisibilă. . . , 91'/2 92- 5°|o Renta Română 1’erpetni , 90>|, 91- Şoju Obligaţiuni de stat. . . 101'/* 10ic„ 6oio Oblig. Cililor f- Rom. regale 102'|, 103'/, 5o/o > Monicipale .... ««'/» 868,, 10 fr. , C»»el Pensinnilnr 300 1. 229--- 234- 5olo Scrisuri fnuciare rurale. . . 918/4 92S|8 7nio I» Scrisuri Rurale.. . . 104'|, 104 '|. 5o[0 Scrisuri foueiare urbane . . 89»,„ 89’ls 6o[o , , > 99'/, 100- 70[0 » » » 1028|, 103'/.. Impr. cu prime Buc. (20 1 b.) 33- 34- Acţii Bâncei Naţionale Române 2501 1280 1290 » » Soc. cred. m„b. rom. 600 1. 218--- 223- , > , Rom. de Construcţii 5001. 525--- 530--- > > > de Asig. Dacia-Bom 3001. 407--- 412- > > > > > Naţionale 200 1. 225- 230- Diverse lur contra argint. . ... 2 5 2 15 > > Bilete de Banque . . 2 5 2 15 Fiorini valoare Austriacă. . . . 221 --- 2.13- Mărci germane....... 1 23 1.25- Bancnote francese. ... . 99'h 100 ’/v \/an 7Q i*a Casele din strada MSne uc VCll^tUC tuleai 9. Amatorii s-vor adresa in case la proprietar. \*******:fc* * * X * ********* TIMPUL ■MAG ASIN fondat in 1879 Iv'JlJLO-JLSXlT'CrXj DK vts-i-tn» de Titrai Naţionali] Baoureţjti COLONIALE SI DELICATESE D. G. M0C1ANL VIS-A-VIS DE THEATRUL NAŢIONAL .4 nunfă inaltei nulii inii, .şi onor. public că pe lingă articolele necesari la tncnagtul casei, au importat de la ceh mai bune case următoarele Bfuturi fine. Anixct dublu de Olanda. AnIsct de Bordeaux. Absent de Suin Ananas de laMartiniqne Banane de ln’Bayonn Benedictin Bltter de China antifebrlr Biter din via Providcnzci anti Coleric Chartrenz, alb galhln, şl Verde de la grand Chnrtrouz Franci*. (urn.xo de Olanda, alb, verde şi orange Sec, de la Viruand Focklu Pipermint verde, galben, şi alb de la Oct Freres din frauda, Cognac vieux, Cognac fin clinnipagne din Cognac. LiqneruH tot felul de gnsluri de la Mărie Brisard, din Bordeaux Henu-initu Mastieâ de Hio, Maraschino Ţuici Naturali Koninrl adwf-rate din Janiaique. Ananas Arac de Mandurin. Punch in (oguuc Klium şl in Kirsch. Şliboviţă de Banat. TINERI STREINE ŞI INDIGENE. Importate de la primele case din Franţa, tiermaula. Italia, Fspagne, Ungaria. Transihania. Indigene de la Cotnari. Odo-heştl Drigişaui şi de Dealn mare. Preţuri moderate şervl-clnl conştiincios. Ou stima. D. G. MOCIANU. V - MASINELE DE CUSUT C ORIGINALE A LI) 1 SIN GER SUNT CELE MAI BUNE DIN LUME- premiale c„ 150 pied*'1* Pdnte PARIS ISIS ’Medaili de aur1 pRANCj A se feri de Imitaţii rate lunare Garanţâ sigură dată inscris. oh SINGER C2 poartă marca eiaut new-york. de sus a Fabricai. G. N EIDLINGER,A§ent general o lui £ « «o _ « © .5 >3 x G. 2 1 J5 * S /. — 3 © ^ X ţ; ac t- — >3 &5 J ca « ’J. 7. r; r; ac 7 c g * «s ►£>' c5 .5 £ tt C t; O o - 3'5 § 3 a ^ J — — s H SS a /. 7 H / x- = a = ci = * * «s c -o o O .s & c C2 9) © *■ £ «- s C* 0 cs im © 61) c a. *************>:***************** I IPSOS DE CAMPINA CEA MAI BUNA, MAI FRUMOASA MAI SOLIDA SI MAI FETI NA TENCUIALA PENTRU CASE Mare depositla D-nii F. Brnzzesi & C-ie Calea Victoriei 55 Casa de Comereiu ..Urând frîTos & C-ie 8? Calea Victorii, arc onoare d a inştiinţa pe onorabila sa clientelă că va priimi in CtirCpd un asortiment însemnat de obiecte pentru mobilare precum şi dc menagiu. Va primi mai vârtos o coleoţiu nc foarte complecţii de mobile pentru odăi de culcat şi pentru sofrageriî. compuse de diferite specie de lemne : acajou (mahonj nuc negru de America, ştejar şi alte. Asemenea şi canapele, jeţuri, scaune, de diferite modeluri noi, acoperite in alb. căt şi cu diverse stoic dc fantasift. Deosebit, de aceasta şi biurourj pe itru domni şi doamne, bibliotoce. mese de tot feluri, intr un cuvânt articole de mobilat de toate soiurile. Anunţăm şi sosirea a diferite ser-viciuri do porţelan şi de faianţă, pentru toaletă, serviciuri do masă. dc ceai. de cafea, serviţiuri de Cristal. Un mare asortiment de obiecte pentru voeaj şi, in tine, diferite articole de utilitate şi de gust. Toate aceste se recomand prin eleganţa, soliditatea şi eftinătatea lor. Un avis special va anunţa, iu curând. debalagiul acestor obiecte ile ■ mobilare, de menaj şi de tantesie. Graut frîres & C-ie IU, DE MODE ;3 oo CD «=t: oo h“ cn\ cn c75 LU CC o ro O o cn Ui Q_ 05 -t/1 Ui ■ is> r~) o < Ui o Mit GATULU VOCI SI GURI PASTILELE DETHAU CD 8AREA LUI BERTHODF.T Recomandate contra Soaielor gâtului,angine. extincţiunile vocii, ulceraţiunile gtirei, irita-ţiuntle cauzate de tutun, efectele ppriculoase a mercuriului, şi apecialmente d-lor magistraţi predicatori, profesori, cântăreţi spre a acilita emiatNneu vocii, Ad DETHaM, farmacist, Fanb St-Deni8 90 Paris şi principalele farmacii din Franţa şi străinătate. A cere semnătura Adli.DETHAN 1‘rpţ franco i fr 50__ w N Pentru sesonul de Primă-vară şi vară am primit din proţi noastră fabricaţiune din Europa un imens asortiinentde Haine penr Bărbaţi şi Băieţi, din stofele cele mai moderne confecţionate dn noile Jonrnale. ■^cu deos bire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cociiniu şi Haras gros-v iCostnmo cu şi fără talie de Diagonal, Şcvcot, Camgarn şi reflot g) vert. Rodingot şi Gilct după noul Journal, Pantaloni nouveaute, etc. L Picturi recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. FAYARD^BLAYN contra renmntisiuelor, entareb r, du-QC rerilor, rănilor, bătătorilor ia piciore. __arsurilor,etc. Deposit cent,nai In R>i- ris, roe Neave-St.-Merri. 40, şi in toate farmaciele. I. HERTER ATELIER DE PHOTOGRAPHIE Str. Ştirbey- Vodă No. 9. Prin aceasta am onoare a recomanda Onor. public atelierul meu artistic aranjat după syst mul cel mai nou şi prevezut cu aparate noi.—Preţurile reduse şi lucrarea foarte fina. Onor. public care n’a avut inca ocasiunea de a se convinge de lucrarea mea n’are de cât a ne onora cu presenţa d-lor şi speram câ se vor asigura de perfecţiunea Atelierului meu. Se primeşte uri-ce lucrare atiDgâtoare de aceasta artâ precum: Reproducţie, lucrări in starea naturală etc.—Orele de posatsunt in toate zilele, atăt in timp frumos cât şi in timp innorat de la 9 ore a. m. până la 4 p. m. In acest atelier se găsesc şi tablouri in pictura originale de vânzare. Par la presente j’ai l’honneur de re-commander ă l’honorable public mon atelier artistique arrange d’apres le systeme le plus nouveau et pourvu d’appareils tout neufs.—Les prii sont reduits et le travail tres fin. L’honorable public qui n’a pas encore eu l’occasion de se convaincre de mon travail n’a qu'â nous honorer de sa presence et nous esperoDS qu’il s assurera facilement de la pefection de mon atelier. — On se charge de toute espece de travail concernant cet art, comme: reproduction, travaui â l’etat uaturel etc. — On peu poser tous les jours. que le temps soit beau ou couvert, depuis 9 heures du matin jus-qu’a 4 heures apies midi. Aţijo Tablou Lakevitz câştigat de No. 148 va rămânea la Jokcy-Oluv, unde eel ce l a câştigat poate veni să’l reclame p8uă la 15 Aprilie (s.v.) 1888.—După acest termen ta-blonl se va inapoia proprietarul seu. HWBTM Masine de Ireerat, sistem pentru mana şi forţa. »> / IVIaşine cu scripete pentru 1-4 animale trăgătoare fii« si nuJ| Masine de tăiai nulret ,Ih m\™ w™. Fa brie a speiiiilâ; executa excelent şi vinde cu preţuri eliine suit gnrauţie.j Ualnlnag' ibi-trate de preţuri la dnriuia gratis si l'rmieo. Cumpărătorii nu rabat mare; se caută agenţi 191 Pli. Uayfarth tfc C-ie Wien II Praterstrasse ()() FABRICA LN FRANKFURT PE MAIN SIROP DE RAIFORT IODE de GRIMADLT et Cie Pharmacisti Ia Paris . DE DOUA DECI ANNI1 ACESTU MEDICAMENTU DA RESULTATSLK CELLE MAI REMARCABILE IN MALADIILE COPIILORU PENTRU ÎNLOCUIREA OLEIULUlDB FICATU DE MORUNU Si ALU SIROPULUI ANTISCORBUTICU Elu este suveranii contra intirirei ai mflamatiunea glandeloru gatului, gurmeloru (cojiloru) si ale ditferitelor erruppunî a le pelei, ale capului si ale fe|el. Elu excită pofta de mâncare, loniflcă lessălurile, com-balte palorea si moloşelea pelei şi dă copiiloru visţdrea si vesselia naturală. Este unu medicamentu admirabili contra cojiloru produsa» prin lapte şi unu depuratifu excellenlu. Depositu in principalele pharmacii ______ Ht PETRACHE IOAN Mare magasin de coloniale, comestibile şi delicatese Calea Victoriei, vis-ă-vis dc palatul <]al. A sosit pentru sesonul de iarnă lot felul de conserve, din cele mai eseele, brânzeturi străine şi indigene, j reciira : Koqnefort, Brie, Caniembert. P du Salut, Mont d’or, Gervais imperial, l.imburg, LIptauer. Chester, atG de Holande. Stilton, Crema Regală etc. Un bogat asortiment de cărnnri afumate, piepţi de găscă. Diferite rinate, de Barbuni, Hiel. Aal-Fisch, Aa'-Fiscli cu gelatină. Sosesc mereu stridii proaspete de Ostandaşi Coustantinopol, Icre prf pete, moi şi tescuite tie morun; Icre de cheiul, păstrăvi afumaţi si felul de pesci. Vinnri şi liqueruri din cele mai alese. Ceainri chinesesci, rusesci de caravană şi de Popov; pesmeţi din mai renumite fabrici străine In curăud sosesce peste proaspăt de Consfanf inopol. Tot la acest magasin se află de vânzare cu ocaua vin roşu şi alb cualitale superioară. Pnţuri foarte moderate ca>i desfid uri-ce concuxenţă. Onor. Public, care va bine-voi să visiteze acest magasin. va reuiâne pe dtŢjj satisfăcut, nu numai de bunătatea şi cwditatea măi lei dar şi de un servicii prompt Şi onest. Tipografia N. Miulescu, sala Theatrulu‘ Bossel,