1 APRILIE 1883 j^VtMar*- Pe aD • • t pe 6 luni. pe 3 Ioni. , ureinitate pe an . 40 lei 22 lei 12 lei 60 lei »ner'il« »e priimesc li Administrtţie. Capitală 10 bani număra Districte 15 bani nnm&rn TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUNŢURI ŞI INSERŢII [.inia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III, 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 > » II .... 2 50 AVIS jl-nii abonaţi din judeţe sunt j iţi să bine-voiască a trimite inisiraţliinei costul abona-«tului d-lor conform invitaţilor primite. bucureşti, 31 Martie 1883 vizionişti sau nerevizionişti, iată mea ce se pune prin nonele ai. ne vrea revizuirea, vrea confun-et colegiului I şi al II cu al IV. giul IV a fost pururea guvernant, din cauză că, in urma im-irărilor istoriei noastre, toate fie, dar mai cu seamă populaţiu-noastre rurale n’au avut păn’acum iul de-a căştiga o cultură indeajuns ) judecată exactă in afacerile şice. |a toate aceste, popor inspirat de Hl-imţ innăscut de ordine şi legali-•j, * el s’a desprins a vedea in ori-ce rn, de orice principii ar fi fost, un czentant al ordinei şi al legalităţii votat — cu rare escepţiuni — recomandarea administraţiunii pe didaţii acesteia. Oricât de multă iredere am avea injudecata dreap-in tradiţionalul bun simţ al porţiunilor noastre pe căt e vorba Afaceri locale şi comunale, nu ere ) — şi nimeni in ţara aceasta nu ie serios, chiar dacă o pretinde— judecata populaţiunilor rurale estul de ridicată prin cultură, pena preţui cum se cuvine cestiuni de abstracte şi atăt de compli-cum sunt cele privitoare la in-,,însele generale, fie politice, fie e-lomice ale naţiunii ca intreg. Ascultători de guvern şi pururea majoritate, daca reforma electorală r realiza, delegaţii satelor ar vota -de-una pentru candidatul guver-i’i. 0 opinie contrară, care să îtroleze mersul afacerilor publice ir mai fi cu putinţă să pătrunză in lament. 'ine vrea revizuirea, vrea conto-ea colegiilor din oraşe. Prin gar-eivică insă, unde—sub aparenţe de trmare—există un regim militar de ţmnere şi de pedepse, aproape to-«tatea cetăţenilor din oraşe e supe plutoane, autorităţii unor şefi eudo-militari, lipsiţi cu totul de cunoş-ie de ori soia, necum in materie os-fească, şefi cari nu sunt decât a-1‘ţi electorali de partid cu baione-in mănă. Pe lângă armata reguLa, pe lângă armata nenumărată de jbeţionari cari, sub pedeapsa de-a destituiţi ori permutaţi—trebue să cu guvernul, instituţia gardei Aice mai creează o armată de vo-tori, condusă in regulă la urne de petenii cu ranguri pseudo-mUitare, i nu sunt de căt agenţi electorali liformaţi, investiţi c’o autoritate facle pentru acest scop. Cine voieşte revizuirea voieşte aşa ir ca intreg corpul electoral, toată SE / I* Strecnr&ndn-se oarecari erori in articolul aceet.i, Jiublicăm anc'o dată astăzi. întinderea ţării precum şi oraşele fără cscepţie, să fie puse in puterea şi la discreţi unea guvernului. Nici un fel de minoritate, oricât de inte-igentă şi oricât de conştiinţioasă, n’ar mai putea pătrunde in parlament. Luptele ce s’ar naşte, n’ar mai fi lupte de grupuri de interese generale, determinate prin raporturile fireşti dintre averi şi stadii de cultură, ci cel mult nişte lupte personale, inlăun-trul unui şi aceluiaş partid, pentru foloase materiale şi ambiţii individuale. Cine voieşte revizuirea voieşte absolutismul personal al unui om, înconjurat numai de aparenţele mincinoase ale parlamentarismului. Nu absolutismul monarchic, unde Coroana se identifică cu interesele poporului, ci absolutismul unei companii anonime, cu senilitate supusă şefului ei, pe căt timp acesta ’i asigură foloase materiale şi onori. Cătră alegătorii din colegiul I şi II ne adresăm. Vor veni oameni inaintea D-voas-tre, cari vă vor cere desfiinţarea colegiilor din care faceţi parte. Vă vor cere să renunţaţi la sfera de influenţă politică şi socială, la care constituţia ve dă un drept. Vă vor cere ca judecata d-voastră asupra moşiei celei mari să cază in aceeaşi urnă, să aibă aceeaşi valoare şi aceeaşi greutate cu votul oricărui venetic, oricărui negustor de vorbe, oricărui politician de meserie. De şase sute de ani viaţa României e legată de proprietatea istorică, de proprietarii istorici. De şase sute de ani aceştia—in timp de cădere aproape numai ei — au ţinut sus i-deea statului şi naţionalităţii române, cu inima intreagă, cu braţul şi cu sufletul. Existenţa, respectul de sine, despreţul de cele străine a acestei clase au făcut cu putinţă regenerarea şi redeşteptarea poporului in suta a nouăsprezecea. De şase sute de ani veghe neabătută, decimată adeseori de sabia şi de veninul duşmanilor ţării, pururea reintinerind prin elementele cele mai viguroase din popor, proprietatea istorică a fost aceea care, in timpii cei mai fatali, au manţinut aproape neatinsă neatârnarea ţării. Prin noua reformă electorală par tidul ce azi domneşte tindo a inlătu-ra cu totul din viaţa publică această clasă, a o preface, din grup de interese şi de vederi determinate, in indivizi izolaţi a căror voturi să nu însemneze nimic in potopul mănat la urne de cătră administraţie. Suntem nerevizionişti ! Voim ca proprietatea nemişcătoare, cea legată de ţară şi una cu ea, atărna-toare de soarta istorică a poporului ei să păstreze sfera de influenţă politică pe care-o are azi. De bine de ren din această sferă s au recrutat mai cu seamă caracterele independente, cari, in viaţa publică, au o importanţă aproape mai mare de căt chiar inteligenţele mari. Demagogia care nivelează şi nu sufere alături cu ea de căt inimi de rând şi spirite de rănd, cearcă să sape acum influenţa desinteresată a acestor elemente asupra afacerilor publice. voind s'o inlocuească cu influenţa negustorilor de vorbe şi a vânătorilor de funcţiuni. Ingădui-vor alegătorii din colegiul I şi al II să se sfărâme poziţia ori politică moştenită din trecut, confirmată prin Constituţie şi prin jurământul Regelui ? ! Nu credem că vor îngădui. E destul să voiască serios, ca să spulbere in vânt despotismul personal, vie de sus, vie de jos! Toate protestaţiunile guvernului şi foilor sale in Gestiunea Dunării nu sunt decăt făţărnicii. Am arătat că, ăncă acum doi ani, „ Românul “ declarase in numele guvernului că e la timp si cu cale de-a concede Austriei comisiunea mixtă, prezidenţia permanentă şi votul preponderant. In urma sgomotului, ridicat de foile o-poziţiunii, guvernul s’a hotărit să urmeze aceeaşi politică sub alte aparenţe : d. Dim. Sturza nu e decăt continuatorul fidel al politicei d-lui Boerescu şi a face toate concesiile este de pe-acum hotărirea statornică a cabinetului. Protestaţiunile din cei din urmă timpi nu sunt de căt pur şi simplu reclame electorale. Odată alegerile terminate in favorul guvernului, el nu va mai găsi nici o piedică in cale pentru a admite in întregul lor sti-pulaţiunile tractatului de la Londra. Alegători din colegiul I şi al Il-lea! Ştiţi care e meritul pentru care aţi fost acoperiţi cu decoraţii ? Acel merit e să alegeţi deputaţi cari să primească fără discuţie cesiunea Dunării române in mâni străine. Precum trădarea de tron e innălţată şi decorată, astăzi meritul de căpetenie pe care guvernul nostru ‘1 resplă-teşte, este trădarea de ţară. Mai mult; diplomaţia ănsăşi ’i dă guvernului nostru acest termen care se acordă condamnaţilor la moarte si nu va face paşii definitivi pentru obţinerea concesiunilor, decăt după ce alegerile vor fi terminate, majoritatea asigurată. Cine se mai indoieşte despre aceasta, n’are decăt să citească depeşa din Londra pe care-o reproducem aci. Iată in adevăr ce i se depeşează ziarului le “Temps,, de către corespondentul său : Conform cu înformatiunile'mele precedente, lord Granville a fost însărcinat din partea conferenţei Dunării de-a notifica statelor riverane decisiunilo conferonţei şi do-a face pe lingi Rominia demersuri amicale, dar stiruitoare pentru a o determina si adere la deriziunile reuniunii europeno. Notificarea adresaţi statelor riverane s’a ficut acum zece zile. Cit despre demersu rile ce privesc Rominia—demersuri ce trebuesc sprijinite colectiv de cătră toate puterile—ele au fost amânate in comună înţelegere pentru şase sfptămăni, adecă pană după alegerile pentru parlamentul român, cari vor avea loc. Motivul acestei aminiri este ci puterile, dorind pe d-o parte de a nu aduce un element străin de agitaţiune in dezbaterile electorale, judi ci pe de altă parte, ca cpieferabil de-aaştep ta, pentru a lucra pe cale diplomatici, ca puterile guvernamentale şi legislative si fie definitiv constituite, dupi cum va fi resultatul nouelor alegeri. Din sorginte autorizata aflu, că reprezentantul României a mulţumit plenipotenţiarului francez din conferenţă pentru modificările aduse proiectului primitiv al comisiunii europene si a căror iniţiativă el a luat-o. De acord cu depeşa de mai sus, le Temps scrie : Se ştie ci confereaţi, dospii ţindu-se, a lisat un termen deschis de şase luni pentru ratificarea tractatului de la Londra şi a protocoalelor ce-i sunt anexate ; tot odati ’i-a lisat prezidentului facultatea de-a o convoca pentr’o ultimi daţi, spre a implini aceasti formalitate. Aceste decisiuni au fost inspirate de ideea curtenitoare de-a reserva Rominiei un mijloc pentru a reintra in concertul european. 'limes crede a şti ci lord Granville nu va uza de aceasta facultate inaintea espiririi termenului semestrial şi, daca pini iu acel moment, adesiunea României nu va fi sosit la Foreign-Office, conferenţa se va reuni de drept şi va sancţiona îesoluţiunile sale precedente, cu toata abstenţiunea guvernului roman. Times atribue guvernului roman intenţia de-a se strecura din afacere, făcând distincţie intre tractatul de la Londra şi annexele lui. Dar ziarul englez observi cu drept cuvânt ci aceasta distingere e inadmisibila in practică, pentrucă adoplarea reglementului care-a instituit comisiunea mixtă formează tocmai unul din articolele tractatului. Evenimentele vor da probabil dreptate previziunilor lordului Granville şi sferşitul a-gitaţiuailor electorale va aduce fără îndoială in regatul dunărean o apreciare mai justă a cestiunii; demersul pe care Va făcut ministrul Pomăniei la Londra, după instigaţiunea guvernului sSu, spre a mulţumi representanţilor noştri din con-ferenţă pentru modificuţiunile, introduse după iniţiativa lor in proiectul primitiv al comisiunii, permite in adevSr să sperăm ci cabinetul din Bucureşti, scăpat de toate prcocupaţiunile străine, (electorale !) va da cea mai deplini dreptate operei diplomaţiei europene. înaintea şi in timpul alegerilor, publicul e dar prevenit de-a nu crede absolut nimic din toate protestaţiunile foilor guvernamentale, întrucât vor privi cestiuuea Dunării. ŞTIRI TELEGRAFICE Londra. 10 aprilie. — Patru sute de oameni din garnizoana de la Ohatkan au venit ca si intireasci pe cea din Londra. Tuturor santinelelor li s’au dat cartuşe cu glonţ şi trebue in tot-d’auna si aibă puşca incircată. Marsilia, 10 aprilie.—Şapte mii lucrători de porturi s’au pus in grevă. Municli, 10 aprilie. —Principele Tliomas, duce de Gontia, a sosit la Municli cu prinţesa Klisabeta muma sa. Alteţele lor nu fost primite la gară de cifre Principii regali ai casei de Bavaria. Roma, 10 aprilie. —Senatul a urinat dis-cuţiunea asupra politicei externe a Italiei: D. Musolino a îndemnat pe ministerul afacerilor străine d’a nu recunoaşte tratatul de la Bardo atat căt Franţa nu va da garanţii solide contra ori-cirui pericol de decadenţă a comerţului Italiei cu Regenţa Tunisului. Oratorul consiliază pe guvern d’a face ast-fri ca ceea ce mai subsisti incă din Imperiul otoman si fie cel puţin păstrat supt domnia Sultanului. D. Alfieri crode ca Italia a făcut bine d’a se abţine de la ori-ce participare la Asanţurile |i insarţiil* te primesc "acoreştl, la Administraţia ziarului i» flena, la biuronrile da anunţări Heinril Schaleb, Wollzaila 12;—A. Oppelik, 8tubeb-at«in 2;—Paris, C. Adam, rna Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. .Scrisorile nefrancate nn se primei Manascrlsele nelmprlmate se ard. ultimele evenimente, care participare ar fi fost in contradicţie cu tradiţiunile politicei sale externe. D. Caracciolo, raportorul budgetului Ministerului afacerilor străine, expune avantajele pentru Italia d a păstra bune relaţiuni cu Austria şi Germania, dar fara a lăsa si se micşoreze libertatea sa de acţiune şi iniţiativă. E de idee că trebue asemenea a mănţine relaţiuni cordiale cu Englitera; lauda pe Mancini ci a pus politica exterioara italiană in armonie cu aceea a concertului european ; se bucuri cu atat mai mult că aceasta politică exterioară e asemenea in armonie cu politica interioară. Meetingul djn laşi AL OP. SIŢIIJNII-Uîm’i (ţinut in 25 martie 1883) Şedinţa se deschide la 2 ore p. m. C. General Cristian Teii, este aclamat in unanimitate ca preşedinte al adunărei. D. Teii, ocupând fotoliul preşedinţiei, mulţumeşte adunărei pentru distinsa onoare ce i se face. D. Constantin N. Suţu in numele comitetului oposiţiunei-unite, cerând cuvântul, se adresează la adunare in următorii termeni : D-lor, comitetul oposiţiunei unite m’a in-sârcinat a ve spune că, conform făgăduinţei luate in faţa alegetorilor, a provocat aci^in Iaşi o intrunire a delegaţilor oposiţiunei din ţara intreagă, cu participarea delegaţilor comitetului central al oposiţiunei-unite din Bucureşti, representat prin bărbaţii iluştri ca ’i vedeţi in faţa d voastră. Aşa dar, noi. comitetul din Iaşi ne-am îndeplinit datoria şi ve rugăm să bine-voifi a asculta cu atenţiune consiliele ce ne vor da aceşti luminaţi bărbaţi. D. Preşedinte Teii. -D. Lascar Catargiu are cuvântul. D. Lascar Catargiu, (se sue la tribuna in aplausele auditorului). D-lor,nu pot lua cuvântul fire si aret mai înteiu bucuria şi mulţumirea mea că la toate imprejurările grele, unde este vorba de interesele cele mari ale ţârei, tot-d’a-una toţi au alergat din toate părţile ca se caute remediul, fca sâ avizeze la ce este de făcut. D-lor, intrunirea noastră este o împrejurare gravă ? Eu cred foarte gravă. Modificarea Constituţiunei este o cestiune din cele mai important*, fiiud că nu este vorba nici mai mult nici mai puţin, de cat de a desfiinţa, de a sdrobi cu totul drepturile colegiului I-iu şi al II-lea, şi prin urmare a da iu alte mâni neesperimentate afacerile acestei ţâri. Cs si incep, d-lor, trebue să vedem mai ăntăiu cum acest guvern a venit la putere: veuit’a el prin forţele lui proprii, sau a venit şi s’a ridicat pe umerile altora ? D-voastrâ ştiţi ci colegiul I-iu şi al II-lea au dat vot ca sa vie guvernul acesta la putere căud s’a disolvat senatul de către guvernul conservator. Guvernul actual venind la inceput in cap cu alţi bărbaţi foarte eminenţi şi do foarte bună credinţă, a avut de scop ca să pue in lucrare programul care ’l făcuse impreuna, şi alegetorii. cu drept cuvânt, vâzând un program, vâ-zând atâtea fagăduinţi, au dat votul lor pentru ca să vie un alt minister, care se dirigă afacerile ţârei. Dar, mai in urmă, d-nii Rosetti şi Bră-tianu au pus la mijloc toate intrigile, ca să alunge de la putere pe toţi oamenii aceia cari inspiraseră credinţa alegătorilor şi care ii ademenise. Şi încetul, cu incetul, au râmas ast fel singuri iu guvern. Acuma daca a râmas singuri, ţinutu-s'au de făgăduinţă? Nu, domnilor. Toată lumea ştie că tot ce a făgăduit nu au indepliuit. Dar ce a tăcut ? Neţiiud nici una din acele fagăduinţi, prin intrigi au eliminat pe TIMPUL t-oţi oamenii ce aveau increderea ţârei pe a cărora umere s’au suit, şi au râmas dumnealor ca sa meargi inainte. Au tăcut mai mult; au făcut ca toate partidele din oposiţiune, iarăşi prin intrigi să se desbiue iu toate părţile şi au atras la dânşi pe mulţi din oposiţiune, pe care după ce’i au uzat, i-au dat la o parte. Cu puterea in mână au făcut alegeri cu care şi-au format majoritatea şi fără de a se ţine de făgăduinţele date la toate alegerile, au obţinut de la alegători, represeutaţi, cărora le-au surprins buna credinţă, lipsindu-le curagiul de a resista curbelor prin cari d-nii Ro-setti-Bratianu cu puterea ce au in mână băntue interesele de care le atărnă toată viaţa, şi bunul traiu, şi ceasta aau facut-o şi o tac numai ca să se stăpânească această ţară. Profitând de increderea acestor represen-tanţi, au urmat in afară o politică aventuroasă şi de concesiuni, cu care au dispoiat ţara numai ca să se ţie la putere. Resul-tatul unei asemenea politici, este că suntem isoleţi şi că nu avem nici o putere străină care să simpatisese azi cu noi. Să vedem, măcar inăuntiu fiicutus'au ceva ? Nu au tăcut de cât a ţine o agitaţiune perpetuă, atăt in corpurile legiuitoare cât şi in administraţiune. Aceasta a fost politica d-lor sale: Se ţie ţara necontenit in agitaţiune ! Şi apoi ca coroană a tutulor agitaţiunilor, acum după 7 ani de guvernare vin şi fac cea de pe urmă agitaţiune, propunând desfiinţarea pactului nostru fundamental, care este bazat in primul loc pe proprietate. Se mai vedem dacă in finanţe au fiicut ceva? Şi in această ramură dumnealor nu au făcut de cât a inmulţi cu sutimi de mi lioane datoria publică. Căci au făcut răs cumpărări de drum de fer şi le-au făcut in condiţiuni ruinătoare pentru ţară. Se cercetăm in cheltuelile din nâuntru. ce au făcut ? Din 90 milioane, care erau cheltuelile ţârii, le-au suit la 130 milioane Va se zică au pus noui sarcini... Sarcine-le din afară le-am văzut, sarcinele din nă-untru sunt că cu sistemul lor financiar ne au alungat moneda sunătoare de aur şi argint şi ne-au inlocuit’o cu o mulţime de efecte publice pentru a se face milionari cu specule destrânate, imorale şi scandaloase. (Aplause). Se ve mai arăt o contrazicere a acestor onor. domni. In toate mesagiele citite corpurilor legiuitoare oamenii aceştia arată, că sunt foarte mulţumiţi de representanţii trimişi de ţară. In adevăr mai tot ce au cerut li s’au acordat. Şi astă-zi după ce au aretat 7 ani mulţumire, vin şi cer desfiinţarea colegielor acelora, care le au trimis acei reprezentanţi, de care erau mulţumiţi. Şi toate acestea pentru ce? pentru a arunca ţara intr’un necunoscut! Pentru ce ? Pentru ca se nu mai fia nici un control, nici o opunere şi se remânem, toţi, cu totul la disposiţiunea şi bunul lor plac. (Aplause.) După toate aceste rele şi alte multe, se vedem ce a făcut oposiţiunea? Datoria noastră fiind de a ve da seamă despre cele ce am făcut, ve facem judecători despre purtarea noastră. Oposiţiunea, după cum ştiţi, minată de multe intrigi ce le făcea guvernul, se găsea loarte despărţită, căci pe unii membri din partidele oposiţiei şi be-trăni şi tineri, oameni de elmintrelea loarte experimentaţi, ii au atras cu fel de fel de promisiuni la guvern, şi din care pe unii mai in urmă ’i-au eliminat. A făcut totul ca se desbine lumea. Toate partidele din oausa acestor manevre se găseau reduse in foarte mic număr. Ce a făcut cu toate aceste oposiţiunea ? A uitat toate desbinârile, a lasat' totul la o parte şi ne-am unit cu toţii, pentru ca să putem pune o dată capăt tutulor acestor esploatatori ai ţării şi tutulor nenorocirilor care ameninţă ţara (aplause prelungite). Precum ştiţi, d-lor, noi ne-am împotrivit din toate puterile atăt in Cameră cât şi in Senat, ca să nu su facă revizuirea ; am făcut o adresă la rege care are ultimul cuvănt, in această gravă cestiuue. In Camei â nu au lăsat ca să se citească această adresa, insă trebue să credem că M. S. regele a citit adresa, de oare ce ea s’a publicat. Am mai dat o dare de seamă alegătorilor şi astă-zi am venit in mijlocul d-voastră ca să combinăm, să ne sfătuim cu toţii in aceste împrejurări de tot grele şi să vedem ce este de făcut. Mai mulţi oratori vor lua cuvăntul ; ve rugăm şi pe d-voastră să ve spuneţi opinia şi ca cu toţii impreunâ să vedem ce (a- este de făcut şi să luăm o rezoluţiuue plau-e). Socot că numai dacă vom trimite repre-sentanţi, care se respingă revizuirea şi se menţină representaţia bazată pe proprietate precum este in Constituţie, numai aşa vom putea a ne pune in pază in contra cotropirei economice streine (aplause prelungite). Numai cu representaţia bazată pe proprietate şi inteligenţă, am putut lupta la modificarea art. 7 din Constituţie şi la toate cererile de dispoere ale proprietăţoi, care ni se făceau de către stiâini, numai ast fel vom putea menţine puterea noastră naţională ! Numai i epresentanţii proprietăţei mai pot lupta contra destrucţiei şi despotisinu lui guvernamental, contra spiritului de risipă şi manipularea finanţelor statului cu pasiunea speculaţiei de care se vede stăpânit guvernul (aplause). Uă dată legea electora lâ modificată se nimiceşte influinţa şi puterea proprietăţii, şi această nimicire va fi cauza de slăbiciune politică pe care ţara o va simţi mai târziu cu multă durere şi o va plăti amar! (aplause îndelung prelungite). Proprietatea care este astă-zi singurul element de acţiune, va fi pusă sub inter-dicţiune, ca un incapabil, fără cruţare [şi aceasta va fi uâ insultă pentru toţi proprie tarii, care se vor declara nedemni de a îndeplini datoriele noastre şi a trimite re-presentanţi care se respingă revizuirea şi se ne apere drepturile ce ni le dă Con&ti-tuţiunea (ap'ause). D-lor, in această alegere, este cel din urmă pas : daca d-voastrâ trimeteţi repre-sentanţi care se facă revizuirea, nu numai pentru d-v. dar chiar şi pentru ţară este cel din urmă testament care’l faceţi (aplause prelungite şi numeroase). De aceia, cu toţii, ca un singur om, sâ venim şi sâ votăm in contra candidaţilor care vor revizuirea, şi candidaţilor pe care ii vom alege se le dăm mandat imperativ se voteze con tra revizuirei (Jonstituţiunei. (Aplause prelungite). D. Geueral I. Em. Florescu (suindu-se la tribună in vii aplause). D-lor, piin multe şi grele încercări a trecut această ţară dacă vom incepe de la 1828 şi ne vom sui in sus cu sutimi de ani ; dar deosebirea este mare intre nevoile de atunci şi incercârile actuale şi nevoile ce ni se anunţă pentru viitor. Deosebirea este astăzi mare şi in defavoarea noastră. In adevăr, incercârile au fost mari şi grele in trecut, căci ele veneau de la luptele ţârei cu strâinii ; dar observaţi, ori cât de crâncene au fost acele lupte din trecut, ţara totuşi a esis-tat şi a ajuns in starea in care se află astăzi. Care a fost tăria, care a fost in trecut, puterea acestei ţeri ? Ori ce s’ar zice, d-lor, este un ce care nu mi se va contesta. Puterea adevârată a ţerei noastre a stat in unii ea Românilor, in unirea noastră a tuturor ; şi o ţară in care oamenii au o adevărată iubire pentru dânsa, acolo nu esistâ desbinare, acolo nu sunt diferinţele de grupuri politice ; cu unirea noastră, ţara nu poate peri, ci din contra ea este şi va fi in tot-deauna tare. Cănd, insă, nevoile atăt esterioare cât şi interioare provin nu de la ini micii din afara, dar de la cei din intru, de la Romani, de la fii aceea cari au fost crescuţi la sinul acestei ţâri, O ! d-lor, -in asemene caz râul mi se pare mult mai mare, pericolul mult mai grav (aplause). Esto, in asemenea caz ca să mâ servesc cu o metaforă, toporul care şi-a găsit coada in pădurea pe care urmează s’o pună la pă- mânt. Cerându-vâ scuze pentru mari acest exordiu, cari frământă vin Ia cestiunele cele ţara şi pe noi toţi. In cestiunele esterioare care din d-voastrâ nu ştie că totul au fost compromis in mâna acestor oameni de la putere care cred in esclusivism, in monopolul liberalismului şi al patriotismului lor? Numai una din cestiunele esterioare era de ajuns, dacă nedibâcia, dacă fatalitatea, ca să nu zic alt ceva, ar fi făcut că ea să fie compromisă in mâna unui guvern, numai una din cestiunele esterioare ar li fost, zic, deajuns ca un guvern, cu puţin simţ naţional, să’şi zică : „nu se cuvine să mai ţin in mână soarta acestei ţeri...u Aşa s’a întâmplat in Italia unde un om însemnat, care a lăsat un nume glorios, un Cavnr, cănd a avut numai ‘fatalitatea să cedeze Franciei o parte din ţară, el sa retras de la putere, zicând : nu mai pot ţinea in măinele mele destinele ţârei. La noi, atăt in -Cameră, cât şi in Senat, s’a observat D-lui Brâtianu că din cauza nedibăciei, din causa unui caracter care nu prea este românesc, am perdut şi Basara bia, am compromis şi cestiunea Dobrogiei. care s’a luat in condiţiuni a nu se putea apăra!... şi acum suntem in ajun de a perde chiar şi cestiunea Dunărei!... In politica din afară nici o-datâ guvernul unei ţeri, fie mare, fie mică, nu poate reuşi cănd dâDSuI crede că poate să amageascâ pe nişte oameni cu mult mai exprimentaţi de cât sunt oamenii care compun guvernul acelei ţeri. Numai [cu bună credinţă, numai cu o voinţă tare putem să âvem dreptate. Dar când avem o politică de duplicitate, cănd lăudăm pe unii, şi apoi ’i injurăm, când ne târâm pe brânci la alţii, nu ca să obţinem ceva, ci ca să fim aplaudaţi, — cum se zice in Bucureşti — de „burtă verde11 (ilaritate), o ! atuncea ţara este adusă in stare de a face grele şi mari sacrificii. D-lor, eu nu voi abusa de răbdarea dv.; căci aveţi să ascultaţi şi pe alţi oratori mult mai autorisaţi in elocinţâ de cât mine cari o să vâ dea desluşiri, cum vi le-au dat şi d-nul Vernescu, in mai multe cestiuni privitoare la ţară. Eu voi atiuge numai unele cestiuni, in care voi face apel la oameni foarte competenţi ca să vâ lumineze şi mai mult in aceste nenorocite cestiuni sociale. Am avut represi-ntanţi la Paris barbaţi eminenţi ca D. Cogâlniceanu. Să ne spue d. Cogâlniceanu ce a avut a suferi, in apărarea drepturilot ţârei din acea duplicitate a guvernanţilor, umiliţi către unele Puteri, şi ne cuviincioşi către altele. Această duplicitate condamnabilă ne-a făcut să perdem simpatiele tuturor puţurilor. Căci, care este Puterea pe care putem noi conta a«tâzi ? Când d. Cogălniceanu se găsea repre-sentantele ţârei la Paris, purtarea guvernului a fost de a pune oameni, — pe cari nu voi să’i calific, — spre a cutriera uliţele Parisului făcând intrigi in contra re-presentantelui ţârei, atăt in cestiunile politice cât şi in cele fiinauciare. Cănd este vorba db cele din intru, cunoaşteţi prea bine cu toţii, cele urmate şi cu administraţiunea şi cu justiţia. Dar, cu armata ! Armata, această instituţiune care trebue să fie mai inainte de toate a ţârei, a devenit, sau dacă n’a devenit incâ, guvernanţii cugetă ca să facă să devie şi ea o instituţiune de partid. Câţi tineri capabili, instruiţi au ajuns astăzi a se descuraja şi a părăsi cariera aceasta numai din causa umilinţilor la care sunt supuşi zilnic, pentru interesele partidului de la putere (aplause). Ce ? Şi această instituţiune să _nu fie cruţată de asemenea tendinţe ! Cum ? Armata care a făcut să fie cunoscută ţara noastră in toată lumea prin apărarea demnă şi vitejească a oamenilor din toate corpurile şi din toate rangurile ; cum ? acei bravi români cari s’au prăpădit in Bulgaria, cum ? sângele lor se fi curs fără să rodească nimic de bun pentru această ţară; cum ? toate avantajele cari au putut decurge din această demnă conduită a armatei noastre d-nii Rosetti şi Brâtianu, să le întoarcă numai in favoarea lor şi ca să servească numai interesele lor, şi a partidului lor ? (a-plause). De câte ori li s’a objectat in Cameră, in Senat, sau prin publicitate despre această nenorocită tendinţă, răspunsul lor ve este cunoscut: „Gloria din Bulgaria“. A 1 „Gloria din Bulgaria.,“ in gura acestor oameni a esasperat atât de mult pe on. deputat din oposiţiune, pe d. Blaremberg, in căt intr’un moment de legitimă indignare, i-a fost apostrofat prin aceste cuvinte energice dar bine meritate : „Pană cănd ve veţi ascunde cu toate crimele voastre in creţurile drapelului glorios al ar matei noastre !“ (aplause prelungite). Cănd in intru s’a făcut şi se fac tot felul de ameninţări, cănd nu se mai respec-“ nimic, cănd calomnia a fost .şi e-te re- tâ gula de conduită politica a acestor oameni după cum zilnic vedeţi prin ziarele lor când, zic, sunt project6 de legi depuse pe biroul Camerei dintre cele mai ameninţătoare; pentru că ating chiar basole fundamentale ale ţârei, ale institaţiunilor social»; cănd este vorba de elegibilitatea magis-traturei, de votul universal absolut, mai voiţi D-voastrâ -’a asistăm şi Ia acest al fusiunei colegielor intr’un legiu ? Aţi vâzut resultatul care l’a dat sistemul lor electoral in alegerile comunale 1 spectacol singur co- D-lor ca să arunce praf in ochii lumei, cum a spus d-nul Vernescu, a venit şi au lovit chiar partidul lor tratăndu-1 de o adunătură de oameni cari nu ştiu de cât să abu-eze. Iată propria declarare a d-lui Brâtianu : „Am plătit prea scump voturile vaostre“. Ei bine! dacă aceste sunt adevărate, dacă nu le-a inventat nimeni, dacă Ie-a spus chiar d-nul Ioan Brâtianu şi fratele său d-nul Dimitrie Brâtianu, mai rămâne îndoială de ceia ce cugetă nişte asemeni oameni pentru viitorul acestei ţări ? (aplause). Aţi văzut din cele spuse ded. Vernescu, ce cugetă aceşti oameni pentru proprietate, că chiar proprietatea, resultatul cel mai onorabil al muncei şi al inteligenţei omului, chiar proprietatea, să devie o minciună in ţara aceasta!... Dar, d-lor, nu uit de a vă mai spune că acei care acuzau pe amicii lor din Cameră, acuzau de asemenea şi pe membrii din partid care conduceau interesele comunale. Câte, in adevâr, nu s’a zis in privinţa administraţiei comunei Bucureşti! Cum vedeţi, nu fac de cât o simplă narare a faptelor pe care şi copiii le cunosc astăzi. Nemulţumiţi cu toate cele făcute pănă acuma, oamenii de la putere mai vin astăzi de propun şi votul universal absolut 1 Acest vot, domnilor, este o armă puternică in mâna guvernului, ori care ar fi, fiind mai greu a putea indupleca pe oameni luminaţi şi pe oameni cari au mari legături in ţara aceasta, cum sunt proprietarii, şi mult mai uşor de a te adresa maselor inculte şi care nu raţionează (aplause.) Legile, d-lor, nu se fac pentru oameni buni, legile se fac ca să se ferească o ţară de nenorocirile cari ar putea să vie de la oameni rei-cugetători. Dar, vâ intreb : care a fost resultatul dobândit cu acest vot universal la intâia esperienţă in alegerile comunale ? In Bucureşti, s’a vorbit inainte de alegeri de un nou consiliu comunal in care să intre numai oameni cu greutate, atât din comerţ cât şi din profesunile ii-berale. Care era să fie misiunea cea mai mare a acestor oameni ? învederat, misiunea ceâ mai serioasă a noului consilu comunal era să fie controlul asupra vechiului consiliu comunal, lovit şi stigmatizat de chiar partizanii guvernului. Resultatul, insă, la care am ajuns şi pe care ’l dato-rim votului universal, adică fuziunei colegielor electorale, a fost că s’a ales tot vechiul consiliu comunal. Moralitate imensă! Vechiul consiliu comunal să se controleze pe sine insuşi! (aplause). D-lor, pericolul din afară este mare, căc i cestiunile esterioare au fost toate compromise pănă azi. Situaţiunea noastră esternă au silit pe mulţi din representanţii ţârei din Oposiţie ca să adreseze d-lui Brătianu o e-nergicâ apostrofare cănd i-a cerut cont de chipul cu care a condus cestiunile politice din afară : „ Căit nenorociri mai aştepţi, domnule Brâtianu, să cadă pe această ţară pentru ca să te retragi de la puterel11 La această apostrofare, ii cunoaşteţi respunsul stereotip : „ Gloria pe care am cules’o in cămpiele Bulgariei.“ (ilaritate, aplause). Cănd le vorbeşte cineva de relile interioare. nu veţi putea atinge una, nu veţi putea face cea mai mică objecţiune acestui guvern, fără ca să nu râspunzâ: „48!... D-lor, au fost mulţi, mai vârtos tineri nevinovaţi cari au debutat in cariera politică, care s’au lăsat a se amăgi, dar care au început azi a’i cunoaşte şi eşi din partidul d-sale. Lumea a început a se de-samâgi. Cunosc mulţi tineri care azi numai sunt in credinţele din trecut. Lumea a început a se edifica asupra fapielor lor din trecut, fie chiar anul „48“. Avem azi măsura; din faptele trecute putem deduce relile care au să vie in viitor peste această ţară dacă din urnele electorale vor eşi tot dânşii in majoritate. Din stălpii de la 48 mai este incâ unul in viaţă, care vâ poate spune cine au fost aceşti domni şi ce rele au cugetat la 48 (aplause). Să vâ spun onor. nostru preşedinte dl. general Teii ce a avut a suferi la 48 ca membru al guvernului provisoriu de la aceşti.... General Teii. Trădător. D. geueral I. Em. Florescu. Eram se zic deşucheaţi! (ilaritate). Aşa dar, d-lor, cestiunile esterioare compromise, cediunele interioare in situaţiunea deplorabilă in caro le vedeţi I Noi azi suntem chemaţi a ne zice ultimul cuvânt, tocmai ca omul in agonie, căci ni se cere moartea colegiului I-iu şi al Il-lea. După această încercare nenoro ştiu dacă ne mai rămâne putinţa d< face ceva bun in această ţară! «D-lor in regimul constituţional si factori mari, intocmai, ca să mă sei o comparare, ca şi scaunul acela ca pe trei picioare. Dacă veniţi şi SU] un picior, nu ştiu, zău, dacă aţi pu i mânea in echilibru. Ţara noastră / ca trenul drumului de for care a c şine; prin urmare, să fim cu băgare mă şi să ne îndeplinim sacra datorii repune pe şine ! (aplause). Unul din factorii principali ai re{ constituţional, azi ne lipseşte. Rege din nenorocire bolnav şi a fost i merge in străinătate pe când aveam inţa de presenţa sa aci, ca să ţină bru intre noi şi aceia care lovesc i prin siDgurul numai acest cuvânt : i carea Constituţiunei! Nu pot zice mai bine de căt, i» cu d. Vernescu, că scăparea nu o aştepta de aiurea de cât din urnele rale ! Am vorbit de tăria ţârei in trecut consta in unirea tuturor, şi azi grai care — cum aţi zis odată, la 62: Li cureşti! pentru a doua oară aţi strii cum: La Bucureşti! Voue, deci, vâ di ■/ 4\ unirea grupurilor, care se intitulau este asti •r# chip sau altul ! această unire fapt îndeplinit! (aplause). Acum, d-lor, cănd ne bucuram de mare bun al unirei tuturor, să ne mi doim de resultatul voturilor dv ? Mie : vine şi nu’mi place a crede una ca ac eu cred că vom eşi triumfători! D-lor, sâ’mi permiteţi sâ termin c ce foarte elementar, care de şi simp] şi elementar, dar de dânsul depinde ir ga esistenţa a ţerei, întregul viitor, urmaie, cred că merită sâ vi’l spun, jl RQfniHaH Fin Io ^• a _ '■fjSil' -r rog să’l ascultaţi. De la ce depinde b da ? De la acest lucru foarte mic, ca i ne punem pasiuuele noastre mai presu interesele ţârei! Numai aşa binele şi parea ţârei vor eşi din urnele electoi Să ştim sâ cedăm unul altuia in dai) vom vedea, in întrunirile noastre paii pe colegiuri, că unul va avea mai i| şansă de căt celalt! L n lucru insă nu te fi obiect de nici o concesiune. Acea *0 eru este religiunea noastră a tuturor: • y stituţiunea din 1866 ! Se nu votăm, decât numai pentru acei care nu voesi vizuirea! (aplause prelungite). •i In Formaţi uni *r al ala D. colonel Lipoianu a fost director general al telegrafe! poştelor, in locul d-lui 0. F. bescu. nu D. general Slăniceanu a fost tm in disponibitate in urma cererei ta făcu. Principele Caragkeorghevici se flă in capitală din Cetinge, impreu cu familia sa. Principele va ple septămăna viitoare la Moscva. t ista teii ® ser La încoronarea Ţarului, regele L guvernul romăn vor fi reprezenfl printr’o misiune compusă din d-ni N. Creţulescu, ministru plenipote ţiar al ţerei la Petresburg; genei Arion ; colonel Măldărescu ; maii Casimir, adjutantul M. S. Regelui Al. Em. Lakovari, prim secretar legaţiunea romană din Petresburg D. Perticari, al doilea secretar la i ceeaşi legaţiune. O intrunire politică a avut loc ia a Brăila. D-ni G. Vernescu şi î Blaremberg, la întoarcerea lor di Iaşi, s’au abătut la Brăila spre a lu parte la întrunirea in cestiune. D. 0. A. Rosetti se va intoarc* se zice de la Paris, săptămâna vi| toare de sigur. D. general Fălcoianu s a num; şef al statului major general al armatei, in locul d-lui general Slăniceanu. Pentru postul de director al drumurilor de fier, se va se zice, d. I. Calenderul. generf num In şedinţa de ieri d. V. Alecsan dri a citit două acte din noua sa o- BAinpineauu a fost numit [ii agriculturei, comerţului dela 1 a- Mjilor cu mccpe Ir (această dată, actualul minis-■ iculturei, comerţului şi al jfc publice remăne sub denu-L ministerul lucrărilor pu- I il este iscălit la 23 Martie £. Regele la Sestri. ; IRONICA i casierului comunei Craiova, d. micrat, s’a constatat, de către ins-Ţfcaanciar, El I. Vergati, un deficit ,314 bani 8. * ă locuitorii comunei Scorţeni, din faşca, s’au revoltat in contra aju-il>-prefectului. pe care au voit flâ in primărie şi sa dea foc lo- iii Dc n **j 'i rari | cestei revolte ar fi fost esecutarea | ne administrative, privitoare la J 'uror Elefterescu se afla la faţa comisiune va esamina pe daţi asupra cunoştinţelor militare coprinse in programul scoalei sub-ofieiarilor decretat prin înaltul decret No. 726 din 1883. 1 entru candidaţii cari vor concura pentru gradul de sub-locoteuont in reservâ in arma artileriei şi geniu, deosebit de materiile prevăzute in programul scoalei sub-o-fieiarilor, se vor esamina şi asupra materiilor prescrise in alăturatele programe. Au dreptul a se presenta la acest esamen voluntarii cu spesele lor, augajaţii pe un an sub imperiul abrogatei legi de recrutare, precum şi tinerii aflaţi in condiţiunile art. 22 bis din legea promulgata la 6 martie 1883, după un serviciu efectiv de şase luni in armata permanenta şi după ce ar fi obţinut gradul de sergent. * D-l Alexandru G. Mateescu s’a numit in postul de controlor fiscal, rămas vacant prin demisionarea d-lui Gr. Panaitescu. * Ieri-seara s’a terminat la tribunalul militar procesul serjentului Mehtupciu din Buzău, acuzat pentru omor. In urma unor lungi desbateri, acuzatul a fost achitat. * Societatea filarmonica „Lira“ va daSam-bata, 2 Aprilie, in sala Orfeu, a 17-a serata muzicala-teatrala-dansantă. bunică ziarelor locale ca locuitorul darii s’a găsit, in oraşul Giurgiu, !n sănge. Autorii crimei nu sunt in-eriţi. F. Robescu a fost la Focşani spre ăti candidatura la colegiu II penară, in contra d-lui Saveanu core-1 I său politic. I * •arul de răsboiu a luat măsu-1 inceapa chiar din Aprilie con-liniei ferate Titu-Tărgovişte, con-ca un drum strategic şi care ii terminat in patru luni. La a-inie ferata vor lucra soldaţi din Azi se va ţine la ministerul de lucrări publice licitaţia pentru darea in antrepriză construcţiunei liniei ferate de la Feteşti. Ne place a crede că licitaţia va urma in toată regula, fără a se intrebuinţa marafeturi spre a protegia pe unii şi a speria pe alţii, oferind coucurenţilor serioşi condiţiuni precise şi sincere. va i >» Septemvrie viitor se va ţine con-universitatea din Bucureşti, pentru J» catedrelor de istorie, de limba şi de limba elena de la gimnaziu işti. ■imar al capitalei face cunoscut ca uţiunile ce urmează a se depune la de astăzi înainte, fie pentru asi-j' contractelor, fie pentru concesiuni-in iotreprindere precum şi pentru din serviciul comunei, se vor pri-jjai: 1. Obligaţiunile muncipale 5 la l11 preferenţâ. 2. Efecte poblice ga-de Stat după cota de la Bursă ce in acea zi, şi 3. In numerar. iirt s’a comis zilele acestea Iad. ge trion. ITn groom aflat in serviciu său itras suma de 7000 franci si s’a fa-Klzut. Poliţia l’a prins, dar el nu vrea unde sunt banii. lăine tutunul se iefleneşte ca preţ ense va fi aceeaşi, daca nu şi mai » 15 Aprilie înainte ziarul ilustrat nd va eşi de doue ori pe săptâmâ-preţul abonamentului, care era până ue 12 lei, va fi de 20 lei pe an. * ederea apropiatelor alegeri, şi a iz-ca orce preţ a' poreclitului guvern s’a făcut o mare mişcare de sub * «Alexandru Ciuhureanu este confirmat **priu, sub reserva sancţiunei regale ul ' . in postul de stenograf clasa II la ria Senatului, infiinţat prin budgetul 3—1884, la care a fost chemat de Senatului, cu dreptul la retribuţiune 1 Aprilie. + • ntarii de un an sau bacalaureaţii pe îmi, angajaţi sub imperiul abrogatei «) recrutare, ca şi tinerii prevăzuţi la 2 bis din actuala lege de recrutare i a putea fi numiţi oficiâri de reser i văzuţi la lit. c, de sub art. 3 al le unt datori a trece un esamen dina unei comisiuni, compusă din cinci ni şi numiţi de minister, de patru • an, in ăntăia lună a fie cărui tri ACTE OFICIALE Se confirmă actualul oficiant manipulant Apostolescu Constantin, de la oficiul Pă-tărlagi, in gradul de oficiant clasa III, pe ziua de 1 (13) Aprilie 1883 şi se inlocu-eşte dupe cerere cu actualul oficiant clasa III Crăsnaru George, sub reserva aprobărei ulterioare a M. S. Regelui. S’a numit provisoriu d-l Niculae Strejes-cu, actual comisar la despărţirea III din oraşul Galaţi, in postul de director al arestului preventiv din judeţul Covurlui, in lo cui d-lui Mihail Petrescu, demisionat. LEGE pentru infiinţarea ministerului agriculturei industriei, comerciului şi domenielor. CAPITOLUL I Disposiţiuni generale Art. 1. Se infiinţeaza un minister pentru agricultura, industrie, comerciu şi domenii. Art. 2. Administraţiunea domenielor Statului, infiinţ-ata prin legea din 4 Martie 1872 ; divisiunea de agricultură şi corner ciu de la ministerul lucrărilor publice, o ficiul central de statistică, trec sub admi nistraţia ministerului agriculturei, corner ciului şi domenielor, cu toate atribuţiunile prevăzute prin legile speciale. Art. 3. Atribuţiunile principale ale mi nisterului agriculturei, industriei, comerciu lui şi domenielor sunt pentru intregul teritoriu al ţărei : a) Intru cat priveşte agricultura : pregă tirea legilor şi regulamentelor privituare la agricultură ; administraţiunea şi invăţamăn tul scoalelor de agricultura, de silvicultura de veterinârie, al colonielor şi orfelinatelor agricole; infiinţarea şi administrarea stabi limentelor pentru imbunatăţirea şi propă şirea animalelor dome-tice ; introducerea i rigaţiunilor şi drenajului ; incurajarea agri eulturei prin esposiţiuni şi concursuri, piin societăţi de agricultura şi prin [comiţii agricole ; staţiuni esperimentale şi staţiuni metereologice ; luarea tutulor măsurilor pentru inaintarea agriculturei ; pregătirea legilor şi regulamentelor privitoare sistenţa publica ; b) Cu privire la comerciu şi la sub- industrie acest minister pregăteşte legile şi regulamentele relative la comerciul interior, la artele industriale şi la manufacturi ; are in atribuţiunile sale: şcoalele comerciale şi industriale, cesele de economie, societăţile «-nonime, asociaţiunile de credit popular, societăţile cooperative, măsurile şi greutăţile ; c) Centralisarea şi publicaţiunea documentelor asupra legislaţiunei agricole, fo- estiere, comerciale şi industriale dinlăuntru şi din ţările străine cu statistica generală a României ; d) Gestiunea bunurilor Statului cu luarea tutulor măsurilor de păstrarea şi imbună-tăţiroa acestor bunuri. CAPITOLUL II Administraţiunea Art. 4. Administraţiunea centrală a ministerului agriculturei, industriei, cornerului şi domenielor coprinde serviciele următoare : I. Secretariatul general; II. Divisiunile administraţiunei centrale ; III. Consiliul superior al agriculturei, comerţului şi industriei. Art. 5. Ministiul este şeful superior al intregei administraţiuni centrale şi al tuturor serviciilor esterioare, dependinţe de ministerul agriculturei, industriei, comerţului şi domenielor. Art. 6. Secretarul general represintă şi inlocueşte pe ministru in toate cestiunile pentru cari e delegat in special de către acesta. El priveghiază mersul regulat al tuturor servici-lor dependinţe de minister, conformăndu-se legilor şi regulamentelor respective. La secretariatul general se afla ataşate : biurourile personalului, a materialului, a registraturei generale şi a arhiveior. Art. 7. Serviciile administraţiunei centrale se impart in modul următor : a) Direcţiunea generală a domenielor şi pădurilor Statului; b) Divisiunea agriculturei, comerţului şi industriei ; c) Divisiunea comptabilitâţei ; d) Divisiunea statisticei generale a României ; e) Trei biurouri şi anume : Secretai iatul general, personalul şi materialul ministerului ; Arhivele şi păstrarea planurilor ; Registratura generală ; Art. 8. Fie-care divisiune se compune din biurouri după disposiţiile legilor speciale a diferitelor servicii. CAPITOLUL III Consiliul superior Art. 9. Un consiliu supferior se institue pe lângă ministerul "agriculturei, industriei, comerţului şi domenielor. Acest consiliu se compune din 25 membri numiţi prin decret regal după recomanda-ţiunea ministrului. Membrii consiliului se aleg dintre persoanele speciale in diferite ramuri cari compun atribuţiunile acestui minister, a-văndu-se in vedere şi representarea judeţelor. Funcţiunea de consilier este onorifică; membrii primesc jetoane de presenţa, cei din judeţe şi spesele de transport. Jetoanele de presenţa vor fi de 30 lei de fie-care zi de şedinţă pentru cei din afară şi 20 pentru cei din Bucureşti. Ministrul preşede de drept consiliul; in lipsă este înlocuit de către un vicepreşedinte ales de con-iliu. Pe lângă consiliu va funcţiona un secretar şi copiştii necesari. Consiliul se va intruni regulat de două ori pe an, in sesiuni ordinare de cel puţin 10 zile, şi estra-ordinare de câte ori va găsi cu cale ministrul. Art. 10. Consiliul superior este consultat de ministru in toate afacerile privitoare la agricultura, comerţ, industrie şi domeniele Statului; asupra starei economice a judeţelor, precum şi asupra tuturor cestiunilor ce va crede de trebuinţă sa ’i supună. Consiliul este in drept a face ministrului propunerei in ceea-ce priveşte interesele agriculturei, industriei, comerţului şi do-raenielor. Art. 11. In fie care an consiliul superior deleagă din sânul său so comisiune permanenta de cinci membri, cari funcţionează ca consilieri ai ministrului in toate cestiunile ce intră in atribuţiile consiliului superior. Art. 12. Licitaţiile pentru arendări şi vănzări da moşii precum şi pentru ori-ce alte bunuri ale Statului sau aprovisionări şi lucrări de ori-ce natură, se vor face : in Bucureşti de către comisiunea permanenta sub preşedinţia ministrului ; iar in judeţe de către o comisiune de trei, numită de ministru, dintre membrii consiliului superior sub preşedinţa prefectului. JJCAPITOLUL IV Serviciul esterior Art. 13. Serviciul esterior se compune din personalul inspectorilor de agricultură, industrie, comerţ şi domenii; din personalul inginerilor-hotarnici; din personalul silvic; din personalul advocaţilor şi referenvilor statistici. Art. 14. Inspectorii de agricultura, comerţ şi domenii sunt ataşaţi in permanenţă pe lângă minister şi însărcinaţi cu misiuni relative la controlul tuturor stabilimentelor technice şi al domenielor, a căror admi-nistraţiune şi priveghere cade in atribuţiunile ministrului. Aceşti funţionari sunt însărcinaţi cu stu-diaraa economică şi technică a domenielor Statului şi cu privegheiea eseoutarei contractelor. Art. 15. Inspectori de agricultură comerciu şi domenii, se numesc dintre persoanele de specialitate in aceste ramuri. însărcinarea lor este necompatibila cu alta funcţiune publice. Art. 16. Inginerii-topografi sunt însărcinaţi cu rădicarea planurilor domenielor Statului şi cu toate lucrările privitoare la această ramura de serviciu Art. 17. Serviciul esterior al pâdurilor-compus din inspectori, sub-inspectori, guarzi geuerali şi agenţi secundari, este însărcinat cu lucrările privitoare la esploata, rea, păstrarea şi înmulţirea pădurilor Statului. Alt. 18. Personalul serviciului esterior rămare supus regimului prevăzut prin legea din 21 Martie 1874, privitoare la ad-ministraţiunea domenielor Statului. Art. 19. Serviciul* * **statistic, compus din referenţi, funcţionează potrivit legilor şi regulamentelor privitoare la aceasta ramură de serviciu. CAPITOLUL V Yersonalul servietelor şi atribuţiuni Art. 20 .Personalul serviciului ministerului agriculturei, industriei, comerciului si domenielor, se va menţine iu limitele alo-caţiunilor personalului prevăzut in legea domenielor şi a celor-alte servicii, cari prin legea de faciă se trec de la cele-alte ministere la acel al agriculturei, comerciului, industriei şi domenielor. Art. 21. Personalul administraţiunei centrale este fix şi numai prin legi speciale se poate modifica; iar acela ale serviciului inspectorilor, inginerilor-topografi, agenţilor silvici, advocaţilor şi referenţilor statistici, se pot spori sau reduce după trebuinţa, potrivii alocuţiunilor budgetare ale fie cărui eserciţiu. Art. 22. Pentru moşiele Statului cari au ost scoase la licitaţiune şi n’au putut obţine preţuri favorabila, ministerul numai atunci, şi ca o necesitato, le poate căuta in regie, prevăzăndu-se pentru acest scop credite speciale. Pentru păduri ele nu se pot esploata in regie, de căt numai pentru trebuinţele Statului. Art. 23. Nici un funcţionar dependinţe de ministerul agriculturei, industriei comerciului şi domenielor, precum asemenea nici unul din membrii comisiunei permanente de cinci, prevăzută la art. 11, nu pot participa direct sau prin persoane interpuse’la intreprinderi sau la locaţiuni de bunuri cari fac parte din acest raiuister, sub pedeapsa de destituire imediata şi ne reprimire in serviciul acestei administraţiuni fără prejudiciul celor prescrise in privinţa ace ista de codul penal. CAPITOLUL VI Disposiţiuni transitoni Art. 24. Alocaţiuniie votate de Camera in deosebitele budgete pentru serviciele cari trec la ministerul de agricultură, comerciu industrie şi domenii, vor forma alocaţiuniie budgetului acestui minister. Consiliul de miniştri este autorisat a pune in aplicare această lege in limitele acestor alocaţiuni. Art. 25. Un regulament de jadministra-ţiune publică va desvolta disposiţiunile din legea de faţă. Art. 26. Sunt şi rămân abrogate toate legile, regulamentele şi disposiţiunile administrative contrarii legei de faţă. NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A eşit de cub tipar : Dr. M. Gaster. — Literatura populară română, cu un apendice : Vorvova Gara-mautilor cu Alexandru Machedon de Ni-colae Costiu Bucureşti 1883. Editura I. Haimann. Preţul 5 lei. Vechile iustituţinni ale llomăniei (1327 —1866). cu un apendice relativ la chrono-logia domnitorilor Ţărei romaneşti, de domnu Ioan Brezoianu. — 1 volum 8o. 5 lei De vănzare la librâriele B. Nicolescu (Pas-sagiul roman) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiu. S’a pus sub presă şi va apare in curând „Dicţionarul Biografic al autorilor Romăni vechi şi moderni.. Această carte promite a fi foarte interesanta, căci, dupe câte suntem informaţi, autorul ei d. D. N. Marinescu şi-a pus oate silinţele pentru a strânge notiţe privitoare la viaţa autorilor cum şi pentru studiul critic ce face asupra fie câruia in parte. Acest din urmă lucru lipsea cu desăvârşire in conspectul asupra literaturei române de V. Gr. Popp. O recomandăm incă o dată atenţiunei publicului nostru iubitor de literatură. A eşit de sub presă opera Prinţului George Bibescu „Istoria unei fruntarii," in limba romană. Se afla de venzare la toate librăriile din Capitală. Programa de la Mazar-Paşa, aplicată de guvernul d-lui I. C. ' Brâtianu, cuvănt rostit in şedinţele Camerei deputaţilor din 26 şi 27 ianuarie 1883 de M. Kogulniceanu, deputatul colegiului IV de Mehedinţi, a e-şit de sub tipar zilele acestea. Preţul este un leu şi se află de vănzare la librăriile Graeve şi Haimann. A eşit de sub tipar: Dr. N. Manolescu, Studiu asupra miopiei cu exemplul a 2,991 elevi din seoa-lele din Bucureşti. Un volum de 175 pa-gine octav şi 13 figuri in text. Preţul 3 lei. Subscrisul, opreşte cu totul reproducerea „Palavrelor şi Anecdotelor “ sale fără voea sa. E. Baican. TEATRE-SPECTACOLE Sala Orfen.—La 4 aprilie, represintaţie extraordinară in beneficiul artistului Ha-giescu. Se va juca : O noapte furtunoasă, comedie originala. Sala Bossel.—Joui, Frumoasa Helcnă, operetă. Teatrul Naţional. — Joui, prima repre-sentaţie a trupei de Balet polonez sub direcţiunea d-lui Loucovitz. Teatrul Dacia.—Joui, Femeea îngropată de viuă, dramă in 5 acte. Societatea filarmouica Lyra.—Sâmbăta, 2 Aprilie, a 17-a serată muzicală - teatrală —dansata. Teatrul Naţional.—Miercuri, 6 aprilie, representaţie extraordinara in beneficiul d-lui Louis Wiest, cu graţiosul concurs al drei Alex. Mulţescu, A. Velner şi al dlor M. Millo, Iulian, Mateescu, Gabrielescu şi Popovici.—Programă variată şi atrăgătoare. Biletele se afla de acum la Cassa Teatrului. CURSUL BUCURESCI CASA DE SCHIMB TOMA TACIU No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Pe ziua de 31 martie 1883. Uump. Vând. 5olo Renta Amortieibilă. . . 91 --- 941/., 5"|0 Renta Română Perpetuă , 923|t 93i[2 60j„ Obligaţiuni de stat. . . . 101- IOIV.4 6o|o Oblig. Căilor f. Rom. regale 102i|j 103'/., 5o/o > Monicipale .... mu 86Si, 10 fr. > CîS>eî Pensiunilor 300 1 229--- 234--- 5olo Scrisuri funciare rurale. . . 913/a 92'[ 7oio ţ, Scrisuri Rurale.. , 104'n 1043], 5o[o Scrisuri fonciare urbane . . 89W? 90- 6o[o » , » 99' U 100- ?0[0 > » » 10231, 103 Impr. cu prime Buo. (20 1 b.) 33--- 34- Acţii Bancei Naţionale Române 2501 1280 1290 , , Soc. cred. m.Ţ, rom. 5001. 212--- 216- ... Rom. de con«trucţii 5001. 525- 530--- > » > de A6ig. Dacia-ttoro 300 1. 405--- 410--- > > > » > Nftţ ion*!* <£00 1 225- 230--- Diverse Aur contra argint. . ... 2 5 2 20 > > Bilete de Banque . . 2 5 2 20 Fiorini valoare Austriacă. . . . 211'/, 2.13- Mărci germane....... 1 23 1.25- Bancnote frauceso...... 99*|a 100'/, * i TIMPUL DEPURATIVUL LAROZE SIH OF- DS COJE DE PORTOCALE AMARI CU IODUR DE POTASSIUM (Sar» de lodlnfi), Preparat de J. P. LAROZE, Pharmacist, PARIS — 2, rue des Lions-Saint-Paul, 2 — PARIS T<5lă lumea cundşte proprietăţile loduru lui de potassium. DOCTORII Ricord, Blan-chb, Troussbau, Nblaton, Piorry, Roger, au obţinulără ce'e mai bune efecte tn afec-Itunele scrofuldse, limfatice, cancerdse, tu-berculâse, caria dselor, tumorile albe, bdlele pelei, sângelui, accidentele sifilitice, secundarii ţi terţiare. Toţi medici citaţi acilea prescriu Iodurul de potassium asociân-du’l Siropului Laroze de ooje de portocale amari, carele, prin acţiunea sa tonică asupra aparatului digestiv, înlesneşte absorbţiunea lodurului şi eviteaşlă iritaţiunea vâlămălore ce pdle resulta din Întrebuinţarea lui topit in apă numai. SIROPUL DEPURATIV LAROZE se găseşte in deposit la tdte pharmaciile bune unde se mai pdte găsi Încă şi it flo)l de SIROPUL SEDATIV BROMURUL dE POTASSIUM fdrte eficaciu contra Epilepsiei, histeriei, bdlei, numită jocul St-Quy, copiilor in timpul dentiţiunei, ele. etc. ROB BOmiAU IAFFECTEUR Aexet Sirop Depuratif şi Raconatitnant do un gust plăcut, de uă compositiune cu totul vejetâla, a foit apnrobat în 1778 de vechia Societate regală de medicină şi prin un daerat din ainul XIII. Vindeca t<5t« bilele pricinuite de violurile sanc-elni ■ Srrnf.ila daertt din ainul XIII. Vindeca t<5t« bilele pricinuite de viciurile sângelui : ScrofulV Pecingini, Eczema, Psoriasis, Herpis, Lichen, Impetigo, Podagra, Rhumatism! Pria proprietăţile sele aperitive, digestive, diuretice §i sudoriflee, favorisâză deevolLa rea .uictiuoilor da nutritiune, întîraace economia şi provocă espulsiunea elementeloi morbide, na ele virulente seu >araaitare. economia şi provocă espulsiunea elementelor ROB BOYVEAU IAFFECTEUR CU IODUR DE POTASSIUM AuaU aste medicamentul cel mai bun pentru a vindeca accidentele svphllitice vechi •eu rebele : Ulcera. Tom ori, Comme, Eiostose, precum »i Limphatismul Sorofu-lo»a |1 Tnbercnleia. pi'm'u, IM rat Skhilitn,ii Ii««n»r a lui BOYVEAU LAFFECTEUR j»'iini11'ii 1 lit,iliftiI;,,..,,i;jj;n11„„m,~ MALADIES de POITRINE | SIROP D’HIPOPHOSPiTB w CHADX h «RUtUULT 4 C" care, prescris de mulţi armii de i cure minunate. edlaii lumei ietregl, a dat in tot d’auna „^nJ.ntrJ’,buintar?f °°ntinu» » Sirop, tusiea lnoeteaaa, sudorile nocturne dispar, alimente tlone* bolnavilor se ameliorează rapide, cea ^or&bowSlSf.111 »“ ““ „“!f.0?Ul,7l0,(rU(dr^0Ph0*Phl‘ d# e,Ic# este culăre pembe si se mnde m flaubne turtite de forma ovala, revestite de marca fabrioei cu semnătură Orimauit si O. st timbrul Guvernului frances ’ LA PARIS, CAS8A 6RIMAULT ET C“, 8, STRADA VIVIENNE SI IN PRINCIPALELE PHARHACII .........MM 1"1''111 "■1;lii1'1111' 1 ■ '.............................~-TiTITTTTTm' IMZS h IB9 Ferul Leras De la comunicarea lucrărilor sciincifice la Academia de sciinte în 1849 ş. la Academia de Medicină în 18B8, Ferul Leras a obţinut din partea corpului medical, un ffirte frumos şi repede succes care creşte din an în an tăcând să ca^ă in uitare diferitele şi numerosele preparaţtuni feruginose noi. Acest succes continuu nu depinde de cât de la calităţile medicamentului care conţine : 1 Ferul, unul din elementele sângelui nostru ; 2» PhosDha-tele car» intra in compostţia oselor nostre ; 8» Că el este suportat chiar da nx ifror slomac nu Pote să tolerese nici uă preparaţiune feru-gtnosă, 4 Că nare nici uă acţiune asupra dinţelor; 5» Că nu prov&că «p mii V 6 E*tex ‘mpede 08 ?l uă apă minerală 1 7» Se asimilâă adică se mistueşte şt intră in economie, mult mai repede de cât prafurile, dra- r«™!!i “Pllr \u .fer- ** P?te recomanda în mod folositor, în caşurile de s&racie. sângalui, anemia, Umfatismul, slăbiciunea, peie stomacului; acest^ medicament mai are proprietatea a pofta de mâncare, a înlesni creşterea si (Lsvoltarea fetelor cram- esoita atinse de cu] ri palide rechemi şi regulează" l^aVau regulele la SSLiă1?91? P°ia ?lb*> di sknS*lui* frumosa culBre roşie strălucită ce el perde adesea in timpul bolelor. * Dtpotit, 8, Strada Vivitna §i in tete pharmaciile la Paris şi fa Str&inetate. AS' HME NEVRALGIES CAttrrtoM, nldufuJO, ! 3ufoc*U«#4 ti i6U b6- J 1«U orftneLorfi reintr»- Uiria sud la vindecate prin 1 aborlU UTaucw, I fr., _________^________________w iit tiB « FranoU. — Uv-ţuMr fanatciitA-chlmiitfi d* clua 1-aî, tt mm 4m Ia MoauaIa, PĂRU. im : U d-nilul Craftar. Pratul S fr., outia, in Frmoia. |higienică, infailibilă per-Iservativă. Singură vinde-Icâtoare fără ai adăoga __ Inimic. Se găsesce in t6te farmaciile din Univers şi ia Paris la JLLE FERRE farmacist, No. 201 str. Richelieu. succesor al lui Bron; la Bucureşti la d. ZURNER farmacişti' —- EAU ET POUVRES DENTIFRICES X de Dr. P I E R R E de la facultatea de medicină din Paris. EE PARIS — 8, PLACE L’OPERA PARIS. Se găseşte la toţi farmacişti, şi conferi Medalia de Merit decernat Casei Doctorului PIERKE şi recompensa cea mai mare obţinută de dentifrices. Două-deci de anni de isbânda mărtu-resc de efficacitatea acestui puternici derivatif, recommandat de medicii cei mai de frunte pentru vindecarea rapedel a bblelor de pept, guturaiurilor, I durerilor de Găt, grippei, durerilor, rhuruatismelor, lumbago (durerilor de sele), etc.— PARIS, 31, Rue de Se/ue.| — Cutia, 1 fr. 50, in tote pharmaciele. | A exige numele lui 1VLIX&I. oU D^GIBERt Membru al Academiei de Medicină din Paria, Medic en şef al Spitalului Saint-Louis. 1 ™de* neapărat şi radical fthumatismele, ma-.ir pefo cele mai vechi, Dartrele, Scrofulel$9 Ulcerele, Viciurile sângelui şi tdte accidentele pro- Vpninrl rliv. w . 1 « A i:__________________lF: _• venind din maladii contftfi’idse nuoi seu veclii, şi cari au reaiatat ori cărui alt tratament. Reaultă din experienţele făcute In spitalele din Paris, Londra, Rio-de-Janeiro, ete., că acest sirop, A nnrnEid t H , A „nă nw. 1 ri if nX ă. n tr. .i. . A. . approbat de Academia de Medicină din Paris, est* cel n * ‘ mai bun, cel mai actif şi cel mai economic din depurativele cunoscute. El convine ambelor sexe, tutor verstelor si tntor temperamentelor. A se păzi de contrafaceri şi .a exige pe inveliful pecetluit, timbiŢil (imprimat In albastru) guvernului francez, şi semnăturile de mai gioa cu cer-nelă rojie Paris,Pharmacia BOUTIGNY, DESLAURIERS Succesor 31, RUE DE CLBRY, RUE P01SS0NNIERE, 2 U tite pharmacUlt si droguerielt cele bune. Persanele cari cuNoeo PILULELE DOCTORULUI DEHAUT — DIN PARIS . «nu esitaase purga, atuncicăndeleaimtacâst&l Itrebuinţă. Nu ae tem neci de deeguet neci del lobos^lă, pentru că, contrariu celor alte purga-| Itive, acesta nu operăzs bine decăt cănd este in-1 leoţit de uă buna măncare şi de băuturi Întări-. ^t<5re, precum vinul, cafeaua, ceaiul. Fie care! , alege, pentru a ee purga, cea sul şi mâncarea/ A cari Ii convin mat bine, dupeoccupatiunile/ \sele. Oboselapurgatiunei fiind annulată/ ^prin effectul bunei alimentatiuni, Ies-, .ne se hotăraşce cineva a repeta , tpurgativul ori de câte orieste, A trebuinţă. 5 F. şi 2 P. 50 PILULES DE BLANCARD b l'lodure ferreux Inalt6rable ^SansodţarnisSTeurde ferou diode /--------------------------------- Aceste HAPURILE convine contra: Afecţiunile «crofulâse. Guşa, IKacIiitiflvuu, Anaemic, Conutitiiţiunilc lyinphaticc, etc., etc. A7. B. — Trebue observat Semnătura nostrâ ataturaţa act pusă in josul eti- chetei. A SE FERI DE CONTRAFACERI. 206 NedeiTBmdwaSKnMmeoripu**-] mde PtMe*qr,—* * f pori Auteuraue Ies Floccmide PUnîe*nuIpr4«ni«i)«i ‘ 1 VQ CACHET D'ARGEM REACTIV ta* a la pârtie inftrtnre J | ou Doucaop. et la signatnre cj tkuwm. rjttMMtltCIr r Bem hue /''. idţ a rtr , 4 0-A PARIS" s Boale de nervi1 Ce sunt nervii? Nervii sunt mijlocitorii ori dlrui sentiment; toate impresiile exterioare se simt mai int£iu pri ele. Pe cât de diferite sunt cau sele, pe atit ?i fenomenele ma tadiilor de nervi. Mai ănteiu contracţie a nervilor, slăbire ge nerală, impotenţi şi poluţii noc curne, slăbirea memoriei, paliditate, ochi înfundat ?i cu margini albastre, melanholie, insomnie, mi grenîl, dureri de mijloc şi in şira spinîtrei, con vulsiuni istorice, coostipaţie, frică fără causă, cvi tarea societăţilor ve ele, anemie, slăbiciune, dureri reumatice şi podngră, tremurare la măni şi picioa. re, etc. Tonte malatliele sus menţionate nu se vindecă aşi sigur şi pe deplin cu nici un remediu cunos cut pănă acum, ca prin PRAFUL PERIIN AL D-rului WRUN (preparai din ierburi peruviane) Se garantează că e inofensiv. Proţu! nnei cutii dimproună cu instruc ’tinoa esacta 4 franci. Se afiâ in Bu-nireşti la : I. A. Oiura, farmacia naţională, strada Lipscani. In Iaşi : B. Pete-|lenti, farmacia la Ştefan cel Mare şi 1* Uraţii Konya. In Brăila: G. Kaufmes, armacia naţionali. AGENT GENERAL Alex. Gisclinet farmacist, Viena II, Kaiser Iosefstrase 14. TINERKŢA FllRSCHEfA I Şl FhllMII A PIELI examinată oficial. Y COMPOS IŢJ E cu totul nevatamatoare pen fer□ toaleta DAMELOR i / N E A P A IU pentru ^ infrumusetar 4 k > Şi conservarei PE LITE f i INVENTATOR DOCTOR LE JOSSE, PARIS dreh\ depjnlle mlma,t de 0 Pie'W W delicată, albă «i curată Da, I at *yw.. « «comandă aj ..... Li, srriias \ Preţurile : Dn flacon oare original in carton alb 8 fr. » » m‘c > > > rora, 5 , SAVON RAVISSANT] DE DOCTOR LEJOSSE, PARIS. OiA^plrmănt|a!idbntWor “trosnii p«tub ,i freaeboţa .a de catifea ce d linie, eeP trebue să a^'nn^pun Ur' ^ toate caii, Preţnl cu bucata 2 fr.—6 bmiăţi 11 fr Comisioane prin epistole se efeetneară discret imediat. ' m-1 Landă a Uaj BĂILE Medalie de aur [ Im p. n-g. GLEICKE1BERG Paris 1878. IN ŞTIRIA de O oră de Ia staţia Feldbach a liniei ferate ungare de vest. Incepntul sezonului la 1 Maiu. Apă feruginoasă, alcalică, muriaticâ, lapte de capră băi de apă acido-carbonice, de brad, inhalaţiuni, cure hidropatice şi de bae. ‘ A pe minerale de Gleichenberger şi Iohannisbrunn, şi producte de fântJ se pot avea prin toate casele de apă minerală precum şi prin direcţia fântăL ain Gletchenberg, unde sunt a se adresa şi comande pentru locuinţe şi trâsdi homeriana Tipografia N. Miulescu, sala Theatrului Bossel. Aceasta plaDta nouă, descoperita şi culeasă in Siberia, întrebuinţată ca o infusi-une (cediu), este după cum ne atestă me-moriurile marilor autorităţi medicale, un remediu cu efect surprinzător contra ofticei (tuberculosa pulmonară cronică), şi contra suferinţelor cronice ale gâtului. In No. 7 al anunţătorului medical imperiului german Reichsmedizinal— Anzei-ger“ din luna Octomvrie 1882 se afla un siudiu voluminos asupra efectelor acestei plante şi asupra succeselor sensaţionale dobândite cu densa in spitalurile statului. Intre alţi, medicul şef al tutulor spitalu-rilor din Od°ssa : consilierul intim domnu doctor Dalles atestă că din cei 74 bolnavi de plămâni, care au fost supuşi unei cure sub direcţiunea d sale şi cu asistenţa d-lor medici Lattri si Wdowikowski in interval de doue luni 33 au fost cu desăvârşire vindi-caţi, 27 au simţit o Jiorare considerabilă, pecănd 14 au reraas intro stare dubioasă. Tot aşa se exprime din consilieri sanitari dr. Colin die Stettin, cum şi medicul marinei regale domnu dr. Scrofani din Veneţia, împreună cu alţi asupra rosul-tatetor de vindecare îmbucurătoare. In urma altor certificate, care atesta iu mod evident puterea tămăduitoare a acestei plante nuoi, Societatea ştiinţilor şi artelor din Paler-mo, care se afla sub protectoratul regelui Italiei a conferit descoperitorului ei domnului Homero, Grec de naţionalitate, fost co-meiciant şi acum rentier la Triest, medalia de aur clasa I, afară de aceasta fu numit şi membru onorific al societâţei filantropice „Areopago;‘ al cărei preşedinte este domnu profesor doctoru Mergiotti din Florenţa. ^ Itessa medicală din Viena posedă ana-lisa acestei plante şi se ofere a o infâţişa ntedicilor sau ori cărei alte persoane, care se interesează de densa. Vinzarea acestei plante este incredinţată stabilimentului central a preparatelor die-tectiee-hygienice Iul. Kirchhofer din Triest şi singurul deposit pentru toate intinderea. Romanii este la domnu Rudolf Schmet-tan, proprietarul Farmacii curţii regale din Bucureşti, căruia i sa garantat vinzarea es-clusivâ impreună cu instrucţiunile conţinând modul de intrebuinţare. SARACIA SÂNGELUI FRIGURI. BOALE NERVOASE VIN DE BELLI m. m CU QU1NQU1NA ŞI CQLOMI diplomă de merit de la expos. din \ Acest vin întăritor, febrifugnn, ankinervos decă afecţiunile scrofnloase, friguri nevrose,. crenice, colori palide, neregularităţi a aăngel convine specialmente copiilor, femeilor del persoanelor in vărstă şi acelor slăbite de boa de excese. Adli, DETHAN, farmacist, Fob. St-Denis, 90 ji principalele farmacii din românia şi străin A so cere pe etichete Timbral guvernului sez şi semnătura J, Fayard. Preţul 4 fr. Cetiti In tdte dilelo tn ^iarul Parizian C BL,AS un nuou roman inedit UNE VII (UĂ VIfiŢĂ) liiflfl O LTV de MAVPA88ANT De vfin^are la D... M. Meamman. ▲ bottaaaieDte de trai Uni franci 19, llivslauric este superior tutu lor fondantelor si revuUivl Întrebuinţaţi în contra Bolelor Cailor. Actiui sa este^sigură şi rfipide-- Nu faee Ră cadă peru nu lasă neci na urmă ; reuşăsce nu se n6te ^ bine în COlltru Rolelor ilo lMopt, Jiiosliinrilr llurerilor de gftt. lkur/ilvMielor. Mlâlficiin piciorelor, cte. Amestecat cum trebue cu ui ue-lemn, pe intrâbuinţăză la tâte dobilâcete ? numai la Cal , TOPICUL VERDE . pmdant cu mult mai actif.înlocuesce Cautern tiunea cu ţerrul roşu in tbte applicatiunile săli Vindecă răpide Apa la piciore, onncle mori Ineargiarile reci acu calde, sfhiopAUri veclii seu nuoui, apelelile, etc. Paris, Plarmacla DESLAURIERS, 31, rue de Clfiry. §i In t6Le pharmaciile şi drogueriele oale bune. D e venzare Casele din strada M tulesi 9. Amutorî| vor adresa in case la proprietar.