31 MARTIE 1883 r AMENTELE Vi pe »n ■ ps 6 luni. pe 3 lnnî. i< pc an • ■10 lei 22 lei 12 lei 60 lei ie priimesc Ia Administraţie. i 10 bani mnuăru 15 bani număra Administraţia, Oalea ^ictoi»iei ]>Ty. 3<3. TIMPUL REDACŢIA, STRADA STIRBEI-VODA Nr. 2. ANUL AL VITI—No. 72 ANUNŢURI ŞI INSERŢII Linia 30 litere petit pag. IV. 80 Idem pag. III, 1 20 Reclame pag. III .... 1 50 > a II .... 2 50 Anunţurile ji inserţiile se primesc Bucureşti, la Administraţia ziarului it Vlena, la biurourile de anunţuri Heinrit Schalek, Wollzeile 12;—A. Oppelik, Stubeb-stein 2;—Paris, C. Adam, rue Cldmenc 4 A. Lorett, rne S-tei Anni 51. Scrisorile nefrancate nn se primei Manuscrisele noimprlmate se ard. fyliOiinţi din judeţe sunt j[ bine-voiască a trimite : raţiunei costul abona--lor conform invita ^primite Ieşti, 30 Martie 1883 Uii sau nerevizionişti, iată ■e se pune prin nouele a- |a revizuirea, vrea confun-iţiului I şi al II cu al IV. a fost pururea guvernai cauză că, in urma im-istoriei noastre, toate r mai cu seamă populaţiu-Ic rurale n’au avut păn’acum ţa căştiga o cultură indeajuns locată exactă in afacerile de aceste, popor inspirat de născut de ordine şi legali-desprins a vedea iu ori-cc ţ orice principii ar fi fost, un |iit al ordinei şi al legalităţii — cu rare escepţiuni — inandarea administraţiunii pe acesteia. Oricât de multă am avea in judecata dreap-diţionalul bun simţ al po->r noastre pe căt e vorba , locale şi comunale, nu crep nimeni in ţara aceasta nu ios, chiar dacă o pretinde— ta populaţiunilor rurale e ridicată prin cultură, pen-jiţui cum se cuvine cestiuni |bstracte şi atăt de compli-sunt cele privitoare la ini Minerale, fie politice, fie e-ale naţiunii ca intreg. o fiori de guvern şi pururea iţtate, daca reforma electorală • -jiiit, delegaţii satelor ar vota [tditi pentru candidatul guver-' opinie contrară, care să mersul afacerilor publice, fi cu putinţă să petrunză in in f ■>* ea revizuirea, vrea conto-igiilor din oraşe. Prin gar-inse. unde—sub aparenţe de -există un regim militar de şi de pedepse, aproape to-jcetăţenilor din oraşe e su-plutoane, autorităţii unor şefi i.litari, lipsiţi cu totulde cunoş-pri soia, necum in materie de şefi cari nu sunt dccăt a-ktorali de partid cu baionetă. Pe lăngă armata regu-lăngă armata nenumărată de Iii cari, sub pedeapsa de-a i ti ori permutaţi—trebue să ii guvernul, instituţia gardei mi creează o armată de vo-ondusă in regulă la urne de cu ranguri pseudo-militare, isunt de căt agenţi electorali ti, investiţi a 'o autoritate fac-;ru acest scop. i oieşte revizuirea voieşte aşa itreg corpul electoral, toată i ţării precum şi oraşele pţie, să fie puse in puterea şi la discreţiunea guvernului. Nici un fel de minoritate, oricăt de inteligentă şi oricăt de conştiinţioasă, n'ar mai putea pătrunde in parlament. Luptele ce s'ar naşte, n'ar mai fi lupte de grupuri de interese generale, determinate prin raporturile fireşti dintre averi şi stadii de cultură, ci cel mult nişte lupte personale, inlăun-rul unui şi aceluiaş partid, pentru foloase materiale şi ambiţii individuale. Cine voieşte revizuirea voieşte absolutismul personal al unui om, înconjurat numai de aparenţele mincinoase ale parlamentarismului. Nu absolutismul monarchic, unde Coroana se identifică cu interesele poporului, ci absolutismul unei companii anonime, cu servilitate supusă şefului ei, pe căt timp acesta ’i asigură foloase materiale şi onori. Cătră alegătorii din colegiul I şi II ne adresăm. Vor veni oameni înaintea D-voas-tre, cari ve vor cere desfiinţarea colegiilor din care faceţi parte. Ve vor cere să renunţaţi la sfera de influenţă politică şi socială, la care constituţia vă dă un drept. Vă vor cere ca judecata d-voastră asupra moşiei celei mari să cază in aceeaşi urnă, să aibă aceeaşi valoare şi aceeaşi greutate cu votul oricărui venetic, oricărui negustor de vorbe, oricărui politician de meserie. De şase sute do ani viata României e legată de proprietatea istorică, de proprietarii istorici. De şase sute de ani aceştia—in timp de cădere aproape numai ei — au ţinut sus i-deea statului şi naţionalităţii române cu inima întreagă, cu braţul şi cu sufletul. Existenţa, respectul de sine, despreţul de cele străine a acestei clase au făcut cu putinţă regenerarea şi redeşteptarea poporului in suta a nouăsprezecea. De şase sute de ani veghe neabătută, decimată adeseori de sabia şi de veninul duşmanilor ţării , pururea reintinerind prin elementele cele mai viguroase din popor, proprietatea istorică a fost aceea care, in timpii cei mai fatali, au manţinut aproape neatinsă neatârnarea ţării. Prin noua reformă electorală partidul ce azi domneşte tinde a inlătu-ra cu totul din viaţa publică aceasta clasă, a o preface, din grup de interese şi de vederi determinate, in indivizi izolaţi a căror voturi să nu însemneze nimic in potopul manat la*urne de cătra administraţie. Suntem nerevizionişti ! Voim ca proprietatea nemişcătoare cea legată de ţară şi una cu ea, atăi na- toare de soarta istorică a poporului ei, să păstreze sfera de influenţa politica pe care-o are azi. De bine de ren din această sferă s au recrutat mai cu seamă caracterele independente, cari, in viaţa publică, au o importanţă aproape mai marc de căt inteligenţele mari. blice, voind s'o inlocuească cu influenţa negustorilor de vorbe şi a vânătorilor de funcţiuni. Ingădui-vor alegătorii din colegiul 1 şi al II să se sfărâme poziţia lor politică moştenită din trecut, confirmată prin Constituţie şi prin jură-mentul Regelui ? ! Nu credem că vor îngădui. E destul să voiască serios, ca să spul-in vânt despotismul personal, vie de sus, vie de jos ! ŞTIRI TELEGRAFICE Londra, 9 Aprilie. — Poliţia a constatat că numerul comploturilor irlandeze, a-vend de scop d’a face in Englitera un res-bel crunt prin mijlocul dinamitei, se măreşte in fio-care zi. Camera Comunelor a adoptat proiectul de lege. prezentat de guvern şi prin care pedepse grele sunt hotărite contra autorilor unei exploziuni şi posesorilor de materii explozibile. Londra, 10 Aprilie. — Camera lorzilor a adoptat chiar azi noapte bilul relativ la materiile explosibile, votat ieri de camera comunelor ; Regina l'a sancţionat azi dimineaţă. Garda închisorilor unde sunt deţinuţi fe-niani s’a intărit. Sofia, 10 Aprilie. — Prinţul Alexandu pleacă Ia 5 Aprilie la Athena, tiecCnd prin Constantinopol, unde se va opri după dorinţa ee i a exprimat Sultanii. Un yacht din marina turcească este pus Ia dispoziţia Prinţului pe timpul cât va călători pe mare. Yachtu va veni să ’I ia de la Varna şi să ’I ducă la Constantinopol unde i s’a gătit un palat; acelaş yacht ii va duce apoi la Pireu. chiar Demagogia car e nivelează şi nu sufere alături cu ea de căt inimi de rănd şi spirite de râmi, cearcă să-sape acum influenţa desinteresată a acestor clemente asupra afacerilor pu- Roşii ’şi-au putut da seamă de .spaima ce proiectul lor electoral a produs’o in clasele inteligente, şi de aceea Manifestul lor, şi al Roşitului principe Dimitrie Ghica. — roşi in-că din post, in aşteptarea Paştelor ; — de aceea, zicem, Manifestul lor caută să potolească spiritele şi spun că proiectul lor n'a visat nici-un moment a rădica din măna oamenilor luminaţi şi independenţi controlul asupra afacerilor Statului. Adversarii noştri, zic ei, un mic stat-maior fără armată, ne calomniază, căci a voi noi aceasta, ar fi să voim a ne rădica controlul din mă-nele noastre proprii.“ Şi ca să dea chiar probă că sunt calomniaţi, mai adauge şi aceasta, ca fapt de chezăşia : „că ei, Roşii, ca-„ri au votat propunerea de revisui-„re, au avut in mănă a modifica 1c-„gea judeţeană, ori-Clim brici. Se vede ansă ca nu avu destul găndu-vă nveitul proprietăţilor voas- j cura| caci 11U ’$> afinse scopul şi se răni tre spre intreţinerea zilnică, căci in-tr'alt-fel n’aţi da năvală dupe slujbe, diurne, transacţiuni, chilipiruri şi specule murdare cu conştiinţa şi cu numele vostru. Trebue să se distingă intre proprietari. Aceştia sunt de mat multe categorii, dar două mai cu seamă sunt caracteristice. Aşa sunt proprietarii serioşi, a căror avere sigură şi îndestulătoare ii face independenţi de guvern, şi apropiitarii ciuflingari, posedând câte o cocioabă sau o sforicică de pământ care reclamă de la bietul proprietar sacrificiul d’a sluji la alţii ca să câştige cu ce s'o exploateze. In bani daca este să vă rezimaţi. aveţi dreptul a o face căţi-va dintre cei mai sfruntaţi in gheşefturi şi specule cu averea publică, a căror apropiere de stăpânul conducător v’a asigurat o favoare mai excepţională de căt a celor lalţi. Eestul insă vi se compune in genere din indivizi viţioşi, deprinşi in kiulhanuri, şi cari ori-ce au putut folosi din jaful public, au tocat pe la stabilimentele speciale, cari prin urmare şi de aci nainte n’au altă ţintă de căt să trăiască din budgetul Statului, scop pentru care ar pune ori şi ce im-posit imaginabil, numai să i se asigure alte mijloace de câştig mai mare. spre a avea şi de unde continua pe-tiecerea şi de unde plăti impositul pus de dănşii. Oăt pentru veleităţile spre o nouă împărţire de pălmuituri, aducă-şi a-mmte fie-care venirea in masă a ţăranilor din Ilfov şi Vlaşca la bariera Bucureştilor cerând împărţire de pământuri, fapt la care s'a dovedit că au fost îndemnaţi de către d. 0. A. Rosetti prin prefectul de Ilfov; şi meetingurile-Jde ţărani ce le provoacă in dreapta şi ’n stănga vestitul speculator al opincei Dincă Schiloru, care lucrează sub patronajul d-Ior Rosetti-Brătianu. Nu, nu Oposiţiunea i ar calomnia cum-va pe Roşii şi pe nouii lor a-fidaţi; dar faptele lor şi pornirile lor i inegresc şi face să se inspăimănto lumea de denşii şi să caute a-i înlătura de la putere. numai puţin la gât. Se elborează un proiect de lege pentru organizarea corpului flotilei şi al serviciului porturilor. O îndoita croia In zioa dn 5 Februarie trecut îndoită crimă se intemplâ in oraşu Tecuci. In dimineaţa acestei zile se găsi in casele primăriei, in care şe dea locuitorul Coştache Stupii, cada vrui soţiei sale sub pat şi un cada vru necunoscut mutilat. Autorul acestei crime părea a răr mânea necunoscut, cănd justiţia fu in ştiinţată că autorul ar fi chiar bărbatul asasinatei, care a dispărut de patru-cinci zile din Tecuci. Uh tată denaturat Ioniţa Niculae este un tată denaturat, care merită pedeapsa cea mai mare în cas când s’ar dovedi faptul ce i se impută : El este inculpat cum că ar fî desvirginat pe propria-i fiică, in etate de nouă ani şi jumătate. Imoralul tată se află arestat şi faptul se anchetează. ESTE REGELE 0 FICŢIUNE? VII l «formaţiuni Să vorbeşte că d. C. F Robescu va fî inlocuit la direcţiunea generală a poştelor şi telegrafelor prin d-nu colonel Lipoianu sau d. Peride, actualul prefect al districtului Ialomiţa. Trei au fost meritele cele mari ale lui Leopold I al Belgiei: perfecta lui onestitate politică şi privată, buna lui credinţă şi abilitatea cu care ştia să dibuiască momentul când să ’şi eserciteze prerogativele lui suverane. Trei-zeci şi cinci de ani in şir, aceste înalte calităţi n’au fost desmin-ţite un singur moment. Trei-zeci şi cinci de ani in şir fie care belgian, repausandu şi seara pe pernă capul după munca zilnică, adormea deplin convins că, dacă el, cetăţeanul, se dedea repaosului pentru căte-va momente, in locu i veghia neadormit, din înălţimea tronului, acea santinelă Încoronată care era scutul libertăţile năuntrice şi apărătrăsnetul pericolelor ce puteau veni din afară. . e* se zică că, omenirea fi- ind aceiaşi pretutiiuhnea, independenţa belgică, esistenţa ei ca naţiune, după cum observă cu drept cuvânt unul din istoricii ei populari 1), n a incurs nici un pericol, nu s’a împărtăşit de poricolele cari au pus mai mult de căt una din naţiunile euiopene la nişte aspre încercări? Nici-de-eum. Cănd trăsnetul din 1848 sguduind societatea europeană pănă in vechile ei temeli, istoria modernă a Belgilor ne spune că sgăţăitura s’a simţit şi pe acolo. Insă Belgii erau aşa de bine apăraţi prin dispoziţiunile liberale ale Goustituţiunei lor ce funcţiona neatinsă de 18 ani, şi prin înţelepciunea regelui lor şi bunul simţ al naţiunii. Ast-fel, suflarea revoluţionară nu făcu de căt a trece pe lângă fruntaria belgiană spre a leşina acolo din lipsă de aliment. Aceasta a- permis bărbatului de stat Delfosse a zice, in aplausele ţerei întregi: „Ideile revoluţiunei franceze, dacă vor să facă ineunjurul lumei, n'au trebuinţă să treacă prin Belgia.“ De aceia se şi zice in toată lumea : libertate ca in Belgia. Cu totul altul şi mai mare a fost pericolul cănd s'a făcut lovitura de stat in 2 Decembre 1851, pericolul guvernului personal care & pus Franţa sub regimul acela in totul identic cu cel sub care zace România astă-zi. A doua zi după lovitura de stat se subscrisese de urmaşul lui Napoleon I şi decretul de anexiunea provinciilor Belgiei către Franţa şi se trăini-sese la „Monitor. “ Dacă Belgia a scăpat de peirc ca prin urechile acului, causa a fost numai prevederea lui Leopold I, care, din timp, ştiu prepara terenul in Anglia prin chisele conservatoare, şi mai cu seamă prin ruda sa regina Angliei, ce, împreună cu întregul partid dominant, nu se raliară către noul regim napoleonian de căt după ce s’au revocat măsurile in contra Belgiei şi s’au poprit indaiă mersul celor 100,000 francezi cari porniseră pentru a cuceri Belgia. Insă in cugetul lui Napoleon III aceasta a fost numai o cestiune amânată pentru un timp mai bun. In tot cursul celor opt-spre-zece ani ai domnirei sale, Belgia n’a încetat de a fi obiectul celor mai vii rivniri franceze, întreţinute expres intr im interes dinastic prin exploataţiunea vanităţi naţionale. Din norocire, Belgii avură un rege şi oameni de Seat cari erau la in uiţi mea sarcinei lor, şi cănd era vorba de a dejuca politica machiavelică a omului de la Strasburg şi Boulogne, şi cănd era vorba de a ţine cu bâr-fiiţie piept exigenţilor străine desbră-cate de ori-ce artificii. Cine nu ’şi aduce aminte de acel energic „.Ja-mais!“ care a eşit din gura lui Leopold I şi a miniştrilor sei ca. res-mns la întrebarea ce i se făcu dacă consimte a propune o modificare Constituţiunei pentru a satisface eclamaţiunile lui Napoleon III in contra libertăţii presei belgiane? Cănd, 3atru ani mai târziu, la. 1860, presa oficioasă franceză dedulcită prin anexarea Nizzei şi a Savoiei, a pus in ndoială patriotismul cetăţenilor Bel-îiei Şi a, purtat pe la ochii lor avan-agiele unei anexiuni curate şi sim-fie, naţiunea întreagă, rădicată in picioare ca un singur om, profitând e a 21 aniversară a urcării pe tron _ Bii Leopold I,_protestă serbăcoresce in contra calomniatorilor şi confundă pe ispititorii ei. A doua zi de Sadova, pericolul luase proporţiuni uriaşe. Napoleon III, găsind pe Prusia prea mărită, nu se temu de a începe cu această putere negociaţiuni cari nu cereau nici mai mult. nici mai puţin, ci compensa-ţiuni pe coruptul intregei ţâri belge. Cănd văzu silinţele politicei sale sdro-bindu-se in contra nestrămutatei fer- fost judecat indispensabil, de indată ce s a pus candidatura principelui de Ilohenzollern la tronul Spaniei. In ^5 Iulie 1869, in momentul in care hranţa avea a juca „va banque" al seu, principele de Bismark dete pe faţa pactul seciet ce i se propuse de către Napoleon prin Benedetti pentru împărţirea Belgiei. Atunci Leopold puse n picioare nu numai Belgia, dai şi întreaga Augliă, prin „ruda sea regina Engliterei. “ Această revoluţiune avu in toată Europa un efect trăsnitor ; iar in Anglia d. d’Is-îneli, interpelă in Camera Comunelor, şedinţa do la 25 Iuliu 1869, pe şeful cabinetului, d. Gladstone, si proclamă : mităţi a d-lui do Bismarck, atunci se arunca asupra Luxemburgului 1), Vercammer. (1867). Respins şi din această par te, făcu se se roscumpore calea ferată Luxemburg de către compania de est francesă: prin aceasta se înlesnea Franţei uă intrare uşoară şi râpede in inima statului belgian. Dar in Belgia Leopold avea ochii ţintiţi asupra acestor manopere criminale şi indată puse ministerul se ceară votarea de către Camere a legii din 28 1 ebr. 1869, care interzicea ori-ce cesiune de drum de fer fără asentimentul guvernului belgian. Şi astfel cursa fu dejucată. De altă parte Leopold trămise pe FrereOrban la Paris pentru a inlătura furtuna prin atitudinea liniştită şi energică pe care o dă sentimentul dreptului. Dar toate acestea n'au preintimpinat conflictul cu Germania, acel conflict care a „ca supresiunen Belgiei va fi con şuierată ea uă injurie făcută Agdliei şi ca calamitate publică.“ Şi România a fost dată afară din conferinţa de la Londra după propunerea ambasadorului Germaniei! Ceva mai mult. Nu numai că guvernul engles a cerut şi obţinut un subsidiu pentru intreţinerea iu cursul resbelului european, a unei armii de adaos către forţele disponibile, dar făcu se se subscrie de către belige i anţi un tractat prin care Marea Britanie işi impunea obligaţiunea „de a trage sabia in contra aceluia dintre doi adversari care s’ar atinge de pământul belgian.“ „Sedanul" a făcut pentru Belgia serviciul unui adevărat „Waterloo." Pentru a doua oară ea fu preserva-tâ de dominaţiunea francesă, mulţă-mită concursului greşelelor şi riv;r lităţei chiar a acelor două puteri cari puseseră preciu pe capul ei. Şi, „resbelul franceso-german a oferit" „lumei spectacolul instructiv alfolo-“ „sului ce poate trage o ţară mică" „ca Belgia sau România din arma-" „ta sa, pentru a’şi garanta neutra-" „litatea mult mai cu eficacitate de“ „căt tractatele." Fără aceasta, bordeie amenduror armatelor resbelui-toare ar fi năpădit peste Belgia, pentru a face din ea, după cum s’a ve-zut in secolii XVII şi XVIII un câmp de măcel, de pustiire şi ruine. Atun-cea iarăşi s’a văzut valoarea oamenilor de stat, ca Leopold I, ca Frere Orban, Rogier, Delfosse, Nothomb şi alţii, cari pentru a asigura ţerei un bun sistem de apărare, nu se temură d a compromite pănă şi poporarita-tea lor ; „insă rămăseseră de bună" „credinţă şi către ţara lor şi către" veeinii lor. Mari şi mântuitoare exemple cari, dacă s’ar fî dat şi la noi in 1877, n am fî perdut Basarabia, şi nu ne am vedea acum puşi in umila posi-ţiune d’a nn mai poseda nici sim-patiele Europei in Gestiunea Dunării. Considuraţiunile ce am arătat in ridicolul din numărul de ieri şi avantajele ce au tras Belgienii din instituirea unei dinastii streine, au fost unele din căuşele ce se credeau că, ar pucea realisa şi la noi şi pentru care de o dată cu începutul secolului 19, Romănii incepură a rosti cu-v Gotul de dinastie şi Domn străin, alăturea cu uleia pururea mare şi naţională a Ullirei. Mai ăntăiu lucrul fu conceput in mintea a cător-va boeri patrioţi mai luminaţi, cari, spre onoarea lor, incă de la 1828 lucrau pentru „tvscumpărarca neatărnărei,, a principatelor şi constituirea lor in-„ „tr un ducat sau regat pus sub o„ „dinastie streină, — cu escluderea,, „celor trei puteri vecine şi sub ga-„ „ranţia colectivă a Europei." 1) Ruşii nu numai că cunoşteau la 1829 această dorinţă a Românilor, dar o şi încurajau. Unul din membrii corni-siunei de redacţiune a i egulamentu-lui organic al Moldovei, Marele Logofăt Iordache Ca,tai gin (carele era unul din cei mai aprinşi patrioţi Moldoveni şi carele a susţinut şi lăţit mai mult, pe la 1830, ideea unirei imbelor Principate) a făcut ca do fa •Jd î1 uit ^ ipioi mentul organic, cu < însuşi a proconsulul! Gând veni insă cestiuD pele strein ce avea a guverna noul Stat, Rt . oe discuţiune, de oare trioţi se pronunţară pe < rea a ori ce dinastie 5 Cu toate aceste, idei 1834, după cum o afirţ expre al Franţei, in 1 celor de la Iaşi şi Bu ’ viatele meu a fost dorj misului francez beizade! •Şnl meu e acum ; şi toţ un sacrificiu ce nu l’a spre a da ţărei m le c gure-base de existenţă a’i îngădui să spere ce „întrunirea ambelor Pr , dicarea unui domn strei?! cu lacrimi de recunoştJy j. sti ein zicea marele vor r b la 1836 (2). Iată cum la 1857, ct fură chemaţi, de areopag de a şi rosti dorinţele ,1 viitoarei lor organisaţiJ deveni un articol de ci tic — de ne este ertati această expresiune unui bheist naţional, — un 1 tat de întreaga naţiune ? la Mplna pănă la Oerna-1 păţi pană la Marea-Neag zicea şi se cânta pe atu „Şi fiind-că, in România singură familia eu un trecut rios, cu o posiţiune atât da P''estij atât de sfiîducit, in domina şi moraliceşte pe toţi pe toate tamiliele rivale, Roit independinţa lor, in plina ior| de nimeni, cerură o dinastii speranţa, ba chiar ca cerţi, ăntăiu al acestei dinastii, străin, va fi nu numai funda’ române, dar a4 odata inăfiat i Şcefan şi a! Ici Mihaiu, el v princip? român, precum Leop< sosit odată in Bruxelles, ? de’ belgian, precum Bernadotte fi stalat odată in Siockfiolm, a ] cipe suedes. Numai in vederea acestui Iwi unit cu multe alte bunuri can silita principele străin şi dim\ fu mânii se hotârârâ la cel mai l/ninarea ficiu ce poate face o na, ,une. Iţgioflfro ~a se lepăda de dreptul de a fi oiţ un cap fiu al ţerei, esit din profesând relig.unea strâmoşeai «t (m \ - Li BOt®' ii pater ,;.i nurpas3 . ■,;!( awi in ţ ţţiA fSt in ţară si prin urmare, cunosed irurile şi interesele ţerei. Sub r ”1 c-redi auspicii şi in ase nenea condii p marii Iii U Mă do are 'iii • ii rinţa să se treacă chiar in regula- 1) Cine se indoeşte du veracitatea faptului sâ citească declaraţiunea făcută de Monitorul francez la 18 Septembre 1856. caiele publica o relaţiune ce i s’a trâmis din Bucureşti la 17 Maiu 1834, asupra re-organisărei principatelor şi a ideilor politice cari dominau atunci in ţară. dovj, mai ăncai, si formulă cer. • • 1 , . 11‘1'jsa [l'l[ na principele strein. „Ca sâ caracterisăm mai bii naţională, vom cita in resumac făcută in zioa de 7 Octombre 1 intuia tribună a ţârei, de către de Dorohoiu Mihail Kogălniceai apoi, in aplojsGe adunării şi a fu votată, — afară de doue glas către întreaga adunare-mumâ, şi-pieună cu voiul pentru autouos, unirea ţârilor surori, pentru stiiuţional represeuiaiiv, formau tru mari dorinţe ale Moldovei, zile apoi, in 9 Octombre devenii rinţele ţârei Romaneşti; şi ast-fel cunoscutele patru punct uri ale cat politic al naţiunii romane. Dar să lăsăm să vorbeasa propunerea : „Luând in privire că, pentru O principatelor sâ producă tot binet aşteaptă şi înăuntru şi inafară, e> invă de a se iustitua un guvern respectat înăuntru de toţi şi spri, fără de marea familia a caselor d că un asemenea guvern, nu ’l p> gimul vicios al domnilor electivi bători cari, istoria este martoră, dus de căt anarchia prm rivalitâl biţiele d,şilor şl mulţilor aspiiantij ciune şi couupţiune prin „abusurile potismul lor“, mai ales năvăliri şi prin despărţirea ţârilor şi prin domnilor la toate Umilirile streine ,,Luănd in privire că 'principate insetate de legalitate, de stabilitate 1) Regulamentul Moldovei, art. j 2) Vezi : Presa francesă şi No mâne, traducerea Teodor Codree" 1856, p. 298-301. f 1 TIMPUL (IM r,;tate naţională, voind a trăi cu insăşi vina lor, şi că aceste nu se pot dobândi de Jc'it reintorcendti-se la vechiul principiu al ■ eredităţii tronului" care, in intăele timpuri Lin fundaţiei principatelor şi chiar in urma [rapitulaţiilor, au existat iu farailiele lui Ra-lu-Negru şi a lui Bogdan Dragoş, şi puţi mdu-.-e iu capul principatelor-uuite „uu Si principe strein ales din dinastiele domni-,oare ale Europei, aiară de acele ale stal llelor vecine" spre a nu motiva streine in-riuriri ; „Luănd iu privire că, spre a intemeie . ea mai grabnică şi mai intimă legătură in- < Bre noua dinastia şi naţia romană, este tre- < ibuinţă ca „moştenitorii domnitorului se fie rescuţi in dogmele săntei noastre biserici ■ H resăritului ; „Luănd in privire că, pentru ca principele strein se poatâ împlini tot ce ar aş tepta de la densul şi ţara şi Europa, esta rebuinţă ca el se fie înconjurat de toate garanţiele de pace şi de putere, şi se fie asigurat in contra periculelor din afară şi in contra turburarilor din năuntru ; „Ga periculele din atara se pot inlăturâ numai prin „neutralitatea" pămentului prin (ţipatelor, neutralitate recunoscuta in principiu prin art. 26 şi 27 ale tractatului de Paris ; „Că turburările din năuntru se pot evita numai intru căt domnitorul va avea puterea sa in insăşi ţară, şi va carraui după egi făcute in insăşi ţară ; „Luând in privire că, după vechiul o-uieeiu, pururea şi sub toate guvernele punerea legiuitoare in principate a fost încredinţată unei „adunări obşteşti care, mai mult sau mai puţin, a represintat ţara; „Ca această adunare, pentru ca se fie bi-16 primită, pentru ca legile votate de ea să aibă toată puterea morală, ea trebue se ae ast-fel compusă in cat s6 coprindâ in jişânul ei toate marile interese ale naţiei ; „Luănd in privire in sierşit, că drepturile principatelor anume coprinse in capi-lulaţii, şi unirea ţărilor sub un principe strein şi hereditar asicurată prin neutralitatea pământului românesc şi sprijinita de o putere legislativă care se coprindă toate elementele vitali ale societăţii, atunci vor ti stabile, atunci vor contribui cu toată eficacitatea Ja dezvoltarea naţională, morală şi materială a patriei, când ele se vor pune sub „garanţia a tot puternică şi salutară a marilor puteri ale Europei." etc.“ 1) In 1873, Românii credeau caprin întronarea principelui Carol de Ho-IfenzoIIern, această dorinţă a Românilor era ajunsă. Ins?, d-nii 0. A. Rosetti şi Ioan Brătianu, in oposiţi-une atuncea şi ofticaţi de dorul puterii, nu credeau aşa. Şi precum as-tă-zi marii dinastici căncl au parvenit la ţinta dorinţelor dumnealor, ved in roşă tot ce vedeau in negru la 1873, aşa atunci dinastia era care strica Românului totul; dinastia era pragul de care se isbeau ai lui cu apul ; dinastia era pedica fericirelor lor ; dinastia trebuia se dispară, pentru că : „na rSspuns la concliţiunile pentru care fusese inaugurată şi aceste condiţiuni in cugetul facţiu-nei roşie însemna: a i se da ţara pe nănă pentru a o esploata in modul ie se vede astă-zi. i »i s| Jiii ia jT*' "î ?. cJS ţ-rţl, SI e« ^ )fiU a a# ir. .1 commeni en un plomb Vom lăsa pe ' şi spune focul prin l’or pUr s'cst-il cliange ? insuşi „Românul" a numBrul sGu de a 21 Aprilie 1873, când se stricase Su brînza intre cei duoi fraţi Sia-moezi şi Compania Boerescu-Mitică vhica. Iată ce zicea „Românul O acusare de inconsocinţă, intr’o cesiune pusă la ordinea zilei de „Pressa," cu jH'Casinnea celor „şapte ani," a fost aruncată msiipra partidei ce avem onoarea a repre-iiita. Avem datoria a ne explica, a proba Iacă este in adevăr neconsecinţă din par-e-ne. Nu este de loc vina noastră, ci numai - oamenilor politici de la „Pressa," dacă splicarea se va face tot asupra dinas-ei streine, asupra principiului Domnului ♦trein. Aceşti oameni politici au crezut momen-|tul oportun a desbate intr'un lung articol mperstiţiunea celoj şapte ani ; au crezut rpoi politic a lua principiul Domnului străin, _ 1) Vezi Buletinul Divanului ad-hoc al Moldovei din 1857, şedinţa de la 8 Oct. eprodusă de curând şi in broşura d-lui M. ■>. Arbore : „Misiunea unui principe cons-S tuţional", pag. li—16. ocmai de la divauurile „ad-hoc,« şi a Pune in oposiţiune cu Domnia naţionala, ca ?1 cănd ar fi pusă pe tapet cestiuuea de «lege intre aceste douâ principiuri ; tot a-eeşti ageri oameni politici au mai crezut dibaeiu a reproduce, in numerul lor de la 1 Aprilie, parte din actul votat de diva nul „ad-hoc" la 9 Octombre 1857, relativ la dinastia străină ; această reproducere i făceau contra celor ce scriam noi la 13 A prilie, silindu-se a prâba că suntem incon-secuinţi. Este dar vâdit că nu noi, ei bărbaţii po litici şi inteliginţii dinastici de la „Pressa" au pus in desbaterea publică o cestiune atât de delicată, şi prin felurite provocări ne constrâng de cât-va timp la nişte espli-caţiuni, cari, ori cât ne am sili să le facem moderate in formă, nu râmân mai puţin sdrobitoare in fond, tocmai pentru acea ea-usâ ue care cei de la „Pressa" pretind a o apâra. Ce am spus noi oare in numărul de la 13 Aprilie, care se pară celor de la „Pressa" atât de contrariu Domnului străin ? Am spus mai iutâiu că este un mod straniu de e felicita pe Domnitor, zicendu’i : — „te“ „felicit Măria Ta că n’ai fost incă râstur „nat in timp de şeapte ani," — ca cănd convingei ea dumnea'or este că merită să fie răsturnat.—Am demonstrat asemenea celor de la „Pressa" 1) că sunt cu totul lipsiţi de tact politic când, spre a face apologia dinastiei, vorbesc tocmai despre in-temeiarea „adevăratei monarchii constituţionale," d despre „creşterea demnităţii şi prestigiul nostru politic in afară." Aci e lipsă de tact politic,'"căci insuşi d-1 Costa-foru e declarat in secţiuni la Cameră, că nici o dată România n’a fost in afară atât de părăsită şi de persecutală ca astăzi 2) este ţi mai mult lipsă de tact, căci nu este nimeni care să nu ştia că „adevăratul regim constituţional" de acum, consta in falsificarea violentă şi imorală a tuturor legilor ţerei. A arăta ast-tel de consecinţe ale stabilirii dinastiei străine, este ai face procesul prin cele mai amaii derîderi. Erau oare antidinastice aceste cuvinte ale noastre? „Combăteam dinastia," cum ne zic cei de la „Pressa," sau din contra, spuneam acestora că in loc de a o susţine, scormo-' nesc ranele cele mai dureroase ? Dacă e vorba de a pătrunde înţelesul cuvintelor, apoi mult mai ant'dinastici erau cei de !a „Pressa" in numârul lor de la 12 Aprilie. In acel numâr citiam : „Acum representantele acestei dinastii a intrat in al optulea an al domniei. Calea ’i este âncă mare şi lungă, deschisă înaintea sa." Ce însemnează acest ăncă? Aşa dar opiniunea celor de la „Pressa" nu este că dinastia va fi ceva stabil şi perpetuu, ca principiul diaastic, ci numai că a scăpat nere=turnată şapte ani, şi mai are ăncă o cale lungă înaintea sa. Noi n am zis atâta. Noi n'am prezis ânca, —cum zic cei da la „Pressa," — sfărşirea dinastiei, mai curând sau mai târziu, fiâ şi prin acel âncă, atât de semnificativ : „Pressa" a zis aceasta, să fiă constatat. Prin urmare dacă n’am fost — nu vom zice dinastici — dar de Ioc mai antidinas-tici de cât cei de la „Presta", pentru ce oare dumnealor ne fac proces de antidinas-ticism ? N’am avut oare dreptate de a z>ce că „adevăratul dumnealor Constituţionalism" este un neadevăr, şi „erescerea prestigiului Şi demnităţii in afară", o invenţiune gratis? Dar finşişi cei de la „Pressa" recunosc pe deplin in acest punt că arn avut dreptate, căci cestiunea Constituţionale nici n'o ating, şi in privinţa „creşterii prestigiului in afară", intrând la tocmeală, ajung a mărturisi că cel puţin „autonomia şi drep-„turiD ţerei nu au suferit, din dificultăţile „ce au putut esista intre noi şi alte pu-„teri." De la a zice că prin Domnia străină „a crescut demnitatea şi prestigiul nostru politic in afară", pân6 la a recunoaşte că abia am scăpat cu „autonomia si vechiele drepturi ale ţerei", deosebirea este colosale, şi fiind-că e vorba de tocmeală, primim de bună ultima opiniune a celor de la „Pressa". Aşa dar, dacă suntem îndestul de acord asupra atâtor punte , dacă chiar asupra puntului dinastic cei de la Pressa" se arată prin acel „ăncă," mai inaintaţi de cat noi, oare cu ce scop a reprodus o parte din 1) Piefacutâ in 1883 in „Românul" prin faptul intre altele, ca d-1 Boeivscu, „armes et bagages," este deşertat in tauâra din casele d-lui Golul. „A bon entendeur salut. 2) Ca in 1883, de sigur. actul de la 9 Octombro 1847 ? Acea parte conţine tocmai marele şi frumoasele speranţe, pe cari Românii le puneau in alegerea unui Domn străin ereditar. Publicat-au oare cei de la „Pressa" acest act, pentru ca se vaza Romanii cum li s’au împlinit speranţele, mai cu aramă cănd „ambronis-mul este neşters in memoria tuturor ? Daca acesta le este scopul, se le dă -mână de ajutor, ca buni confraţi, reproducând şi noi după dumnealor: „Cestiunea unirii Principatelor intr’un „singur Stat presintâ ca corolariu inseparabil cestiunea Capului noului Stat ; şi „luăndu-se mai ales in considerare siste-„mul guvernamental Domnitor astă-zi in „Europa, principiul eredităţii tronului in „Romănia, apare ca singurul capabil de a „asicuia noului edificiu politic toate garan-„ţiele de stabilitate, de prosperitate şi de „forţă ce ’şi propun fondatorii sei, -pentru „ca Domnitorul se poată preveni gelosie-„le şi rivalităţile, ce s’ar nasce neapărat in „Romani, când un simplu cetăţean ro-„inân va fi chemat a se pune pe Tro-„nul noului Stat ; pentru ca se nu fiâ bâ-„nuit că a contracLt iegagiaminte anterioare, sau că are preferinţe pentru cutare ori „cutare partid, pentru cutare ori cutare fa-„milia ori persoană; pentru a putea se ins-„pire o încredere completă supuşilor sei dân-„du-le toate garanţiele de imparţialitate şi „de independenţă, garanţii ce un suveran in-„digen va fi incapabil de-a da; pentru ca, „graţia legăturilor saie de sânge, el se poatâ „face a intra Romănia in marea familia a „Staturilor europene, şi se’i asicure mai „bine sprijinul lor; pentiu ca se se poatâ tu cura in intru şi in afară de autoritatea „şi prestigiul ce se vor cuveni unui suveran „şi mai ales unui fondator de dinastia; — „pentru toate aceste cuivute este necesariu .ca Domnul României se fiâ a'es intr’una „din familiele suverane ale Europei ; şi a „ceasta necesitate este imperioasă, este absolută; căci, trebue s’o mărturisim, regimul „guvernelor indigene este atât de compromis in România, in cât astă-zi un suveran ales dintre pământeni, chiar de ar fi un geniu şi ar avea virtuţile unui sfânt, nu ar putea se se susţină mult timp contra unanimei şi tarei dorinţe a Romă-„nilor de a avea un suveran aparţinând unei dinastii europene". Acestea sunt condiţiunile precise, cari trebuiau sâ fiâ neapărat îndeplinite, pentru ca contractul se remăna in vigoare. Numai u împlinirea acestor condiţiuni, Românii voiau o dinastie străină. Implinitu-s'au ?... Aci e cestiunea. Prin Domn străin şi dinastie, Romă-" „mi înţelegeau toate garanţiele de stabili-" „tate, de prosperitate şi de forţă". Ca stabilitate, li s’a dat „ameninţările" „de abdicare şi resiguranţâ continuăm a-“ , ceastâ privinţă." Ca prosperitate, li s’a dat „ambronis-" „mul, prosperarea in lucruri necunoscute" „incă in România". Ca forţă, li s’a dat umilirea către consuli, şi acte ca cele de la Severin, Brăila, Cheia, etc. „Prin Domn străin şi dinastie, Românii" „inţelegcau „prevenirea gelosielor şi rivali-" „taţilor". Har „ameninţările de abdicare" au creat mai mulţi pretendenţi, şi prin urmare mai multe geloşii şi rivalităţi de căt tot-da una. Prin „Domn străin, Românii înţelegeau" „a nu mai avea Domnul „preferinţă pen-« „tru cutare ori cutare partidă." IJ J]In loc de aceasta, „tendinţa la crearea" „unei nouă caste este vedită 1), o singu-" gură partidă este necurmat la favoare, „şi" „ori-ce om, cât de ignorent, căt de inca-“ „pabil, căt de imoral chiar, dacă poartă" „un nume ce aminteşte pe veneticul din" „Fanar 2j sau din alte părţi,« este sigur de a ocupa cele mai insemnate posturi ale Statului. „Prin Domn străin Românii, au înţeles" „ca El „se inspire o incredere complecta" „supuşilor sei, dăndu-le toate garanţiele" „de imparţialitate şi de independinţă". „încrederea complectă a supuşilor sei," nu se inspiră prin ambronism. „Garanţiele de imparţialitate" nu se dau prin patronarea esclusivâ a camarilei şi a castei renăscende. Dar mai cu seamă „garanţiele de inde- numirea minis-picioaro a unui 1) Casta, creeată din nou, a Pătărfăgeni-lor, a Fundeştilor, a Stolojanilor, a Anas-tasopolilor şi Kiriţopoliler d-lui Brătianu Vai de noi!... 2) Apoi ,de ce ’i zici pe nume, căci te ocărâşti pe tine," confrate de la “Românul... pendinţa" nu constau in terielor după bătaia de consul ; ele nu constau in cererea de concesiuni şi joncţiuni de spaima „umbrei îngrozitoare" a d-lui de Bismark sau a d-lui de Andrassy 1). Plin Domn strein, diutr’o familie suverană, Românii inţelegeau „intrarea României in marea familie a Statelor europene, asigurarea sprijinului lor, autoritatea şi prestigiul in afară". (Aici aţi nemerit şi voi o-dată in viaţa voastră). Diepi „intrarea României in familia Ste telor europeane şi asigurarea sprijinului lor" avem declararea d-lui Costaforu in secţiuni, la Cameră, că Romănia nu intâmpinâ astăzi, la toate guvernele Europ.-i, de cătin-diferinţă sau ostilitate. (Ei ! şi in 1883 ?..) Drept „autoritate şi prestigiu in afară", avem reintoarcerea consulilor cu berat, epistolele viziriali, şi pretenţiunea Porţei de a se mesteca chiar in afacerile noastre interioare. „Care dar din toate condiţiunile, cu cari „Românii voiau domn străin ereditar, s’au" „împlinit pană acum ?“ Aci vom zice şi noi ca cei de Ia „Presa" (zice „Românul" in 1883) „ce este mai ra-tural de cât ca, după şapte-spre-zece ani de domnie, se ne dăm seamă de aceasta?" A lipsit timpul ? nu. Ce a lipsit dar ?... Ori-ce ar fi lipsit ense, este indiferent : „faptul e că condiţiunile, pentru cari Ro-“ „mânii voiau dinastie străină, nu s’au in-“ „depbnit. Prin urmare nici noi şi diei un“ „Român n’ar putea fi acurat de inconse-" „cinţâ, dacă va privi actul din 9 Octora-„bre 1857, ca ori-ce contract ale cârui“ „condiţiuni uu s’au îndeplinit 2). Inse trebuia, era neapărat, era fatal sâ trecem pe aici, căci, precum prevedea actul de la 9 Octombre, „dorinţa unanimă a Românilor pra atunci de a avea uu suveran, aparţinând unei dinastii europeane." Aceasta dorinţă trebuia să ajungă la satisfacerea ei, căci era plină de acele frumoase dar deşerte, speranţe, pe care le e-numerâm mai sus. Dacă 6nsă nu ni s’au in-deplinit acele speranţe, totuşi s’a realisat una din ac-Ie tran-formări in spirite, ce are o valoare poate şi mai nepreţuită: prin-tr’o reacţiune naturală, s’a desvoltat cu e-□ ergie simţul naţional şi de ginte: „In acest semn vom invinge !“ „Sfântă este dar tot-d’a-una, şi implinitâ„ „trebueşte, ori-ce voinţă unanimă a unei„ ţâri." Şi astă-zi cum s’au scilimbat toate in bine ! căci România moştenire roşilor s’a dat Şi e rea dinastia căncl sunt conservatorii la putere. E bună dinastia cănd ţara e dăruită liberărilor naciu-nah. Ei bine ! spre a pune cap per-secuţiunilor la care fiă-ce Romăn es te espus astă-zi, Românii se găndi ră in 1857 cum ar putea face fie-care in ţara sa, se poată combate actele guvernului, a opri real, a sti mula binele, fără a fi invinovâţiţi că „voeşte a resturna pe Vodă". Romă nii se mai gândiră cum ar face c,a acel Vodă se fie părintele tutui o •, părintele „maiorităţei" ca şi al „mino rităţei ;“ se gândiră la stabilitatea tronului, a binelui, prin neviolabilita tea şi ne responsabilitatea domnului şi prin resposibilitatea miniştrilor, iar nu la puterea lor, la putere prin tot felul de fără de legi. Ajunsus'a acest scop? „Românul" din oposiţiune zice că nu in 1873 ; „Românul" din culisele ministeriale zice că (la in 1883, Pe care din doui să credem ? Noi credem că intre aceşti afirmativi şi negativi, trebue să imităm pe chi-mişti şi să ne adresăm la un al trei lea element, ca la un precipitat capabil a grăbi soluţiunea analisei. Deci atragem deosebita supra celor ce scrie Pactul Social in importanta’i revistă de la 11 Martie. marUdoi ce Alexandru jVjar-hpdo.i de Ni-colae Coîiân. Bucureşti 1883. Editura I. Haimann. Pue,ui 5 'e\ Vechile iast-tiiţiuni ale României ('327 — 1866). cu un apendice relativ la ebrono-logia domnilo-ilo: Ţerei româneşti, de domnu Ioan Brezo'an'j.—1 volum 8o. 5 lei De vânzare la librârie'e B. Nieolescu (Pas-sagiul romăn) Socec, Graeve şi fraţii Io-niţiu. Mic tractat asupra culturii Gândacilor de mătase in România, convirerd creşterea Jo-, boa'ele şi rajocul de-a le cata, elaborat de AchiPe Moch primul introducă-mi- al sem’rţei gândac 'o ■ de mătase in România âncă de la arul 1865. — De vânzare la librăria Socec &C-'ePreviil 60 bani. S’a prs sub presă şi va apare in curând „D-cţ’nnarul B’ografic al auiodior Români vechi şi moderni,. Această carte p'omite a fi foarte interesantă, câc , dupe câte suntem informaţi, au-to-.ul e d. D. N. Marinescu ş:-a pus oate sdinţe'e peuDu a strânge noGve privitoare la via.,a auto fior cum ş' pentru studiul cri-t'c ce face asupra fie căruia in parte. Acest d1 n urmă lucru liosea cu desăvârşire in conspectul arupra li eraturei române de V. Gr. Poop. O recomandăm incă o dată atenţiunei pu-blicu'ui nostru h-b'tO'' de literatură. A eşi. de srb p-msa ope'-a Prinţului Ceorge Bibescu „tsto ia urei fruntarii," in iirbu ro nănă. Se atlâ de venzure la toate lib'âriile din CapLalâ. CURSUL BUCURESGI CASA DE SCHIMB TOMA ŢA CIO ’ţj} No. 60. Strada Lipscani. No. 60. Fe ziua de 30 martie 73S3. 5o'o Renta AoortYbilft. . . . 5°Iu Renta Română Perpetuă , 6°|0 Ob'igajjiun' de stat. . . . 6oţo Ob^g. Că'lor f- Rom. regale 5o/n , Mopicipa'e .... 10 fr. , Cifrei Pe^s’ar'ior 300 1 5ofo Scrisori fnneiare rnra^. . . 7oio Sensuri Rurale.. . . 5oto Scrisori foiciare urbane . . 6ojo > » » 7cj0 > » » fmpr. cu p*iire Buc. (20 1 b.) Acţ’ Bancei Naţionale Româue2o01 » » Soc. cred. m0b. rom. 500 i. > » > Rom. de constricţii 5001 > > » de A9’g. Dacia-Roui 3001, > > > » > Naţ ion a e 200 1. ca NOTIŢE BIBLIOGRAFICE A eşit de cub tipar : Dr. M. Gaster. - Literatura populară romăuă. cu un apendice : Vorvova Gara- 1) Dar pe Barbu Oatargiu ii faceţi uitat ? Vedeţi inse „Scaiul" de la... Februarie... 2) C’apoi acolo mergeţi. Şi orb şi surd cine nu vede şi n’aude că aceasta! ultima ambiţiune a d-lui Brătianu... caveant consules. Diverse Jir contra argint. . s » BUete de Banqne F'orini valoare Aostriacâ. . Vărc ge-mane. .... Bancnote franeeee. . . . {Jan*p. Veuci 943/1 941/2 923|( 93i|.. 101- 101E , 102i|g 103'/. 86'/, 863,, 229--- 234--- 913/. 92'p 104',, 1043U 89'/2 90 --- 99'/, 100- 10231, 103'/, 83--- 34- 1280 1290 212--- 210--- 525- 530--- 405--- 410- 225- 230--- 2- 2 20 2- 2 20 212- 2.13'/, 1 23 1.25- 99'h 100'/, Cf-sa fie Come,.c:u ..Grand fr&res & C ie 87 Calea Victorii, are onoare d’a inşt'inţa pe onorabila sa clientelă că va primii in cârtind un a-sorciment insemnat fie obiecte pentru mobfisre precum şi fie menagiu. Va primi mai vertos o co!ec(iu-re foarte complectă fie mobile pentru ofiăi de culcat şi pentru soiragerii, compuse fie diferite spec:c de lemne: acajou (mahon) nuc negru de Ame-riCu,, ştejar şi alte. Asemenea şi canapele, jeţuri, scaune, de diferite modeluri noi, acoperite in alb, căt şi cu diverse stofe de fantasiă. Deosebit de aceasta şi biurouri pe ‘tru domni şi doamne, bibliotece, mese de tot feluri, intr’un cuvSnt articole de mobilat de toate soiurile. Anunţăm şi sosirea a diferite ser-viciuri de porţelan şi de faianţă, leutru toaletă, serviciuri de masă, de ceai, fie cafea, serviţiuri de Cristal. Un mare asortiment de obiecte lentru voeaj şi, in fine, diferite articole de utilitate şi de gust. Toate aceste se recomand prin e-eganţa, soliditatea şi eftinătatea lor. Un avis special va anunţa, in cu-?nd, debalagiul acestor obiecte de mobilare, de menaj şi de fantesie. Grant frfcres & C ie. TIMPUL y MA0AS1N fondat 1879 3v£jLC3-^.sii jţlif® .lift 1 fO fllll o o < Co O o ■ ro Pentru sesonul de Primă-vară şi vară am primit din propria noastră fabricaţiune din Europa un imens asortiment do Haine pentru Bărbaţi şi Băeţi. din stofele cele mai moderne confecţionate dupe noile Journale. ■^cu deosebire recomandăm Cele mai moderne Pardesiuri de Cocimiu şi Haras gros-vert. Costume cu şi fără talie dc Diagonal, Şeveot, Camgarn şi reflot gro-vert. Redingot şi Giiet după noul Journal, Pantaloni nouveaute, etc. etc. Preţuri recunoscute de moderate. Cavalerul de Mode. L1' SffStf. imisi'iit Masine de treerat, sistem pentru mână şi forţă. o 7 Maşine cu scripete pentru 1-4 animale trăgătoare, fixe şi mobile-Masine de tăiat nutret de 21—32 mţm lăţime. Fabrică specială; execută excelent şi vinde cu preturi eftine sub garanţie. Cataloage ilustrate de preţuri la dorinţă gratis şi franco. Cumpărătorii au rabat mare; se caută agenţi “WS^, Pli. Mayfarth tfc C-ie Wienţ II Praterstrasse g(] FABEICA IN FRANKFURT RE MAIN ţti a« i ® MALADII CONTAGlftSE Vindecare sicură şi răpide CAPSULELE-MOTIIES Approbate de Academia de Medicină sunt remediul cel mai efficace contra acestor maladii. 40 anni de successe necurmate le au dat ua jmmensă reputatiune şi au dat nascere la uă mulţime de contrafaceri de cari trebue a se pă^i. Adeveratele capsule-mothes port pe etiquettatimbrul in albastru al Statului Francez ca garanţie a mareei ndstre de fabrică, şi sunt închise în cutii de ua forma specială al căror model redus’l dăm mai gios. AVI8 IMPOIITAAT. — Nu trebuesepriimite decăt' cutiele revestite deTimbrulîn albastru ce represintăm mai gios. — Si in tote Pharmaciele._* Pjţi cui sbsiraete w smt a le ‘ dac BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI SITTT-A.TXXT3STH1 SXT1V[:-A.R,JL 26 Martie 1882. Activ 19 martie 1883 Martie 26 23014061 p (Monedă metalică 26927104 28141523 19306590 1 ’ (Bilete hypotecare 24826830 24862815 7231401 Portofoliu giec‘e 1'“n““e?ti 9825933 9946505 1203597 (Efecte streine 684188 1174255 18770622 Impr. garant cn Ffec. de Stai. 20928732 21187552 4375769 Fonduri publice 11966174 11974343 Rentă Fond de reservă 514702 514702 805000 Imobil 824700 824700 228624 Mobilier & maşini de imprim, 227948 227948 142614 Cheltueli de Administraţie. 108783 109952 2464020 Deposite Libere 12454240 12472340 16883084 Diverse 24798758 22444630 94425382 134088092 133881265 1* a s i v 12000000 Capital. 12000000 12000000 288933 Fond de reservă. 514702 514702 62705180 Bilete de bancă în circulaţie, 85820000 87051270 Profit & Pierdere I semestru. 262208 Dobân. şi Benefici div. II semes. 276561 599286 2464020 Deposite de Retras 12454240 12472340 16705041 Diverse 23022589 21543667 94425382 134088092 133881265 ^ revji 1. K? J!-,' i3i Tipografia N. Miulescu, sala Theatrului Bossel. L ''‘ti . sau